Sunteți pe pagina 1din 6

Istoria judo-ului mondial Artele Mariale Se cunosc mai mult de 1000 de forme de arte mariale rspndite prin toat

lumea i care dateaz de mai bine de 2000 de ani. Momentul i locul de nceput al artelor mariale este necunoscut. !n cultura "estic putem data dez"oltarea artelor mariale cum ar fi# tra$erea cu arcul i luptele nc din %recia antic. &otui se pot $si do"ezi c artele mariale erau practicate nc din "ec'iul (abilon. !n )rientul deprtat dez"oltarea artelor mariale este un pic mai obscur. *ste acceptat faptul c artele mariale i au rdcinile n "ec'ea +'in alturi de clu$rii care foloseau te'nici de lupt fr arme pentru a se proteja. ,u sunt cunoscute primele te'nici de lupt fr arme. +ombinaiile ntre diferitele forme de lupt erau necunoscute. !n ciuda dorinei clasei conductoare de a pstra te'nicile de lupt fr arme secrete- prin comer i emi$rare- artele mariale s-au rspndit din +'ina n tot )rientul. +ea mai "ec'e cronic referitoare la artele mariale este ,i'on S'o.i- care "orbete despre luptele japoneze i dateaz din /20 e.n. 0e atunci artele mariale s-au dez"oltat ntr-o mare "arietate de sisteme care au fost predecesoarele artelor mariale e1istente astzi. !n ciuda dez"oltrii mai multor tipuri de arme- luptele corp la corp rmn un stil practicat n toat lumea. Istoria Judo-ului )ri$inea artelor mariale japoneze este foarte "a$ i lucrurile cunoscute astzi sunt mai mult le$end dect ade"r. &otui- sistemul artelor mariale ta.enouc'i-r2u fondat n 1342 este considerat nceputul formelor de jujutsu japonez. 5ondatorul sistemului preda jujutsu ntr-o manier bine structurat. !n urmtorii cte"a sute de ani- artele mariale au fost perfecionate de Samurai care studiau toat "iaa 20-40 de forme de arte mariale. 0intre toate- numai una sin$ur era bazat pe autoaprarea ne narmat-jujutsu. 6n la jumtatea secolului al 7I7-lea- e1ista un numr de /00 de forme diferite de jujutsu. +ele mai populare erau # ta.enouc'i-r2u- ji.is'in-r2u.2us'in-r2u- 2os'in-r2u- mirua-r2u- se.i$uc'i-r2u- .ito-r2u i tens'in-s'in2o-r2u- ultimele dou contribuind la dez"oltarea judo-ului. !n aceast perioad politica japonez a de"enit un 'aos. 8izita lui +ommodore 6err2 n 9aponia n 1:33 a sc'imbat de asemenea ci"ilizaia japonez prin desc'iderea unei noi lumi. !n 1:;: conducerea imperial a fost restaurat <=estaurarea Meiji> i declinul clasei Samurailor a nceput alturi de un declin rapid n toate artele mariale. +u toat c $u"ernul nu a interzis oficial artele mariale- oamenii nu erau ncurajai s n"ee sau s le practice deoarece statul era considerat mai important dect indi"idul. +eea ce era odat $loria samurailor acum nu era bine pri"it- iar multe coli bune de jujutsu au nceput s dispar. 6entru a supra"ieui n timpul =estauraiei Meiji- (udo s-a modificat- de"enind o unealt de a culti"a indi"idul i a l face o persoan mai bun pentru binele tuturor. +a rezultat- budo i-a $sit loc n educaia fizic i sport. Sportul oferea lucrul n ec'ip care era benefic pentru toi i de asemenea dez"olta indi"idul. *ra o educaie fizic complet i nu doar un joc. 0r. 9i$oro ?ano este acreditat pentru supra"ieuirea jujutsu n timpul =estauraiei Meiji. *l a preluat jujutsu i l-a adaptat ne"oilor "remii. ,oua sa metodolo$ie a fost numit judo.

!n 1::2- 0r. 9i$oro ?ano <6rintele 9udo-ului> a fcut un studiu referitor la aceste te'nici str"ec'i de autoaprare i pe cele mai bune le-a n$lobat ntr-un sport cunoscut sub numele de ?odo.an 9udo. Istoria judo-ului romnesc 6rof. @nton Muraru 9udo-ul a fost introdus n =omania prin 1A2:- de profesorul japonez Beis'ic'i Is'i$uro- unul dintre numeroii instructori formai de 9i$oro ?ano. &imp de un an- Is'i$uro a predat judo-ul la ),*5 <)ficiul ,aional de *ducaie 5izic> din (ucureti. @poi- cursul a fost continuat n cadrul @,*5. !n perioada 1A2A-1A44 profesor pentru educaie fizic la catedra de sport era cpitanul *milian &eac. 0e numele acestui cpitan se lea$- de fapt- nceputurile judo-ului din ara noastr. 6rima competiie a fost or$anizat n 1A4C- prota$oniti fiind jandarmii de la colile din (ucureti i +mpina i pompierii bucureteni. &ot jandarmii au mai or$anizat o alt ntrecere- in 1A4/- la 6loieti- competiie la care au participat /-: promoii de ofieri- subofieri i militari n termen. S-a luptat la o sin$ur cate$orie# open. Da ofieri a cti$at 6a"el +apot- din (ucureti- iar la subofieri a ieit n"in$tor ser$entul 0oru 6. (utiu- al crui fiu a"ea s de"in mai trziu unul dintre EpionieriiF judo-ului din &imisoara. @bia prin anul 1A30- dup rzboi- judo-ul re"ine n scena sporti" romneasc. Da @radMi'ai (otez a reuit- n 1A3/- s-i fac EacteF pentru secia sa de la Gzinele de 8a$oane- n acelai an prof. loan @"ram nfiinnd un cerc de judo la Institutul @$ronomic din (ucureti. &ot atunci- prof. 5lorian 5razzei a or$anizat i condus un cerc de judo la Hcoala Sporti" nr. 2 din +apital. 0oi ani mai trziu- n 1A3A- un mare iubitor de judo- 8asile %otelet- te'nician sporti" a nfiinat un cerc de judo la Gzinele 8ulcan din (ucureti. !n 1A;0- au aprut- ca ciupercile dup ploaie- cercuri de judo la Sibiu- Media- @rad- Iai. @mbasada 9aponiei- sensibilizat de pasiunea romnilor pentru sportul naional japonez a nceput s pun la dispoziia practicanilor primele materiale de specialitate pri"ind te'nica i metodica judo-ului. Gn pas nsemnat n demersurile pentru recunoaterea oficial a acestui sport n =omnia a"ea s-l constituie nfiinarea- n 1A;2- a +omisiei de 9udo n cadrul +onsiliului )renesc (ucureti pentru *ducaie 5izic i Sport. 6rin intermediul acestei +omisii s-a centralizat acti"itatea puinelor centre e1istenteaceptndu-se apoi "izita- n 1A;4- a ec'ipei sindicatelor din 5rana- 5S%& care a susinut o dubl ntlnire cu selecionatele (ucuretiului. Meciurile au a"ut loc pe terenurile arenei de tenis 6ro$resul din +apital. Spre marea satisfacie a simpatizanilor acestui sport- prima selecionat a (ucuretiului a cti$at cu 4-2. !n pres ncep s apar primele tiri i articole de prezentare i popularizare a judo-ului. ESportul 6opularF din / mai 1A;C publica o tire despre +on$resul Gniunii *uropene de 9udoiar re"ista ESportF- nr. 1: din 1A;3- sublinia c# ES-a descoperit remediul timiditii i al comple1ului de inferioritate ce-i stpnesc pe copiiF. Da rndul ei- EScnteia &ineretuluiF din 20 decembrie 1A;;- publica un articol semnat de

@nton Muraru- n care afirma# ESurpriza- rsturnrile de situaii- folosirea forei ad"ersarului mpotri"a lui sunt doar cte"a din laturile I$ustateJ ale acestui sport. 9udo-ul dez"olta $ndirea creatoare- asociati"- ndemnarea i precizia- curajul- spiritul ntreprinztor i inteli$entaF. !n ziarul EMuncaF din 14 mai 1A;;- un alt articol susinea c E"aloarea sporti"ilor japonezi i succesele obinute de ei n foarte multe discipline sporti"e se datoresc- n cea mai mare partepracticrii judo-uluiF. !n anul 1A;C au fost naintate memorii n care se detalia dez"oltarea judo-ului pe cuprinsul rii noastre cu date concrete- centre- antrenori- competiii etc. !ntre altele- se meniona c# E@"nd n "edere acti"itatea susinut a seciilor de judo- propunem nfiinarea 5ederaiei de 9udoF. 0e unde s fi bnuit sufletitii judo-ului c se adresau- de fapt- celui mai n"erunat ad"ersar al acestui sportKL 6e atunci- Miron )lteanu <despre el este "orba> era 6reedintele 5ederaiei =omne de Duptecare nu putea s "ad cu oc'i buni 9G0)-GD- pe care l considera un sport de mare concuren pentru DG6&*. !n documentele respecti"e se remarca e"oluia e"ident a judo-ului n ara noastr#Fdisciplina judo face parte din sporturile olimpice- cu +ampionate *uropene i Mondiale. =u$m <M> recunoaterea sportului judo ca sport republicanF. Memoriile au fost semnate de in$. Di"iu Grma- pe atunci Secretar al +omisiei )reneti de 9udo i @nton Muraru n calitate de membru al (iroului )renesc. &e1tul a"ea ane1at i un plan de msuri pentru dez"oltarea judo-ului n =omnia. !n mai 1A;/- cu sprijinul @sociaiei Sporti"e 8iotrometan Media am or$anizat primul +ampionat ,aional pe *c'ipe- dotat cu +upa &rna"a. +ompetiia a fost or$anizat fr sprijinul or$anelor sporti"e- deoarece conducerea G+5S-ului interzisese tuturor judeelor s or$anizeze competiii i demonstraii de judo. &otui concursul s-a bucurat de un succes deosebit fiind "izionat- pe stadionul de fotbal- de peste 10.000 de spectatori. 0ar succesul- s-a datorat i lar$ii propa$ande pe care a fcut-o acestui sport +inemato$rafia. 6entru jurnalele de actualiti ale studioului @le1andru Sa'ia- re$izorul @le1andru %'idali- a realizat un amplu reportaj- care a fost difuzat pe ecranele tuturor cinemato$rafelor din ar timp de o luna i jumtate. @ fost o c'estie e1traordinar pentru c- tineretul care nu a"ea tele"izor i discoteci mer$ea n numr foarte mare la cinema- ima$inile cu i despre judo ndemnndu-i la practicarea acestui sport. Succesul filmului n mass N media a contribuit la sensibilizarea liderilor politici care au decis demararea aciunilor pentru oficializarea judo-ului. @le1andru Siperco- pe atunci membru al +omitetului Internaional )limpic +.I.)- a sprijinit i el din toate puterile iniiati"a mea <@ndrei fiul acestuia- fiind judo.a n secia de copii +uteztorii>. @ici trebuie s recunosc- am a"ut noroc pentru c muli dintre copiii demnitarilor politici i militari ai epocii practicau judo n cluburi i i influenau ntr-un fel prinii n luarea deciziilor le$ate de "iitorul acestui sport. !n ziua de 21 mai 1A;: a a"ut loc @dunarea %eneral care a ales conducerea noii 5ederaii i

(iroul 5ederal# Secretar =esponsabil- prof. @nton Muraru- omul care a"ea s se afle la timona 5=9 pn n 1A:A. 0in (iroul 5ederal fceau parte- printre alii- $eneralul 6aul Marinescu <6reedinte>- @le1andru Siperco i &itus 0eac <8icepreedini> Mi'ai (otez5lorian 5razzei- Ioan @"ram i antrenorii lotului reprezentati"- in$. Di"iu Grma i )"idiu (ucur. 6rimit cu raceal- noua disciplin olimpic a stat fr bu$et- i fr sediu- timp de 2 ani. @poi lucrurile au nceput s mear$. Da puin timp dup @dunarea %eneral- n baza relaiilor bune a"ute cu @mbasada 9aponiei la (ucureti- ?odo.an-ul a trimis la (ucureti doi mari specialiti n judo- campionii mondiali &a.esse Matusa.a i S'eizi S'inoma.i care au inut primul curs de formare a antrenorilorcurs la care au fost participat C0 de te'nicieni. Da numai dou luni au i fost or$anizate deja ntrecerile primei ediii a +ampionatului ,ational pe *c'ipe. +u stn$ciile nceputului- cu .imono-uri mai mult sau mai puin pe msur- cu procedee te'nice bazate ndeosebi pe fora braelor i mai puin pe subtilitatea tradiional a acestui sport asiatic- cu multe decizii de arbitraj contestate- +ampionatul s-a bucurat totui de un succes deplin- lansnd practic judo-ul ca sport de mas. !n prim"ara lui 1A;A- deci la mai puin de un an de la nfiinarea 5ederaiei- a a"ut loc prima competiie internaional # +ampionatele Internaionale ale =omniei- una dintre ntrecerile care a"eau s fie or$anizate an de an- pn n prezent. Da ediia inau$ural au fost in"itate puternicele formaii ale- G.=.S.S.- =.0.%.- +e'oslo"aciei i (ul$ariei. +um era de ateptat- ai notri nu prea s-au E"azutF. 6rimul succes la o competiie internaional a fost obinut de ardeanul Ionel Dazr- la cate$oria mijlocie- cu prilejul +ampionatelor Internaionale de &ineret ale =omaniei- n 1A/1. +u si$uran- cel mai important moment pentru judo- la nceputurile sale- a fost participarea ec'ipei =omniei la +ampionatele *uropene din 1A//- de la DudOi$s'afen =5% N <in"itat pe banii 5ederaiei de 9udo din %ermania>. @ici au urcat pe treptele podiumului de onoare pentru prima dat i reprezentanii rii noastre. !n panoplia judo-ului romnesc sunt aezate la loc de cinste i numele judo.a ce au cucerit medalii de aur pentru =omnia. 0esc'iztor de drum a fost re$retatul judo.a de mare talent 8D@0 ,I+)D@* MI=+*@. Grmtoarea ediie a +ampionatelor *uropene- n 1A:1- a a"ut loc n Gn$aria- la 0ebrecen. !n finala cate$oriei semi-uoare ajunsese dinamo"istul bucuretean +onstantin ,iculae- un sporti" nalt i bine le$at pentru cate$oria respecti"- ad"ersar fiindu-i dia"olul francez &'2eri =e2- un tnr de numai 20 de ani care- cu un an nainte- la Mosco"a- de"enise campionul olimpic al cate$oriei super-uoare. 0up o confruntare n care reprezentantul nostru i-a n"ins i pe arbitri- +onstantin ,iculae a de"enit campionul european- cucerind medalia de aur si tot in acel an reusind cea mai inalta clasificare< nee$alata pana in prezent > de"enind "icecampion mondial la Maastric't in )landa la aceeasi cate$orie. 0up numai un an- n 1A:2- un alt judo.a romn- Mircea 5rica- de la ,itramonia 5$ra- a urcat pe cea mai nalt treapt a podiumului de onoare al +ampionatelor *uropene- la =ostoc.- n =.0.%.- depindu-l n final pe Sota Badareli <G.=.S.S>- fostul campion european. * a 4-a medalie de aur la trei ediii consecuti"e ale +@M6I),@&*D)=

*G=)6*,*. @urul rmne aur- dar i alte succese au "aloarea lor- mai ales dac sunt obinute n arena marilor competiii. 0ebutul la +ampionatele Mondiale a a"ut loc n 1A/A- la 6aris- i s-a soldat cu dou poziii fruntae N locurile cinci ocupate de @rpad Szabo- la Esuper-uoarF- i +onstantin ,iculae- la Esemi-uoarF. @ fost ne"oie apoi de un deceniu pentru ca judo-ul romnesc s mai obin un EbronzF la +ampionatele Mondiale prin @drian +roitoru- la cate$oria mijlocie- la ediia de la Bamilton <+anada>. &ot prin @drian +roitoru- =omnia a ocupat locul III la +ampionatele Mondiale de la (irmin$'am din 1AAA la cate$oria A0 .$. Medalie la +ampionatele Mondiale de Seniori a mai luat 0umitru @lina n 2003- respecti" 200/- ea ocupnd locul 4 la cate$oria C: .$ n ambele cazuri. @preciate cum se cu"ine au fost i primele medalii olimpice- cele dou medalii de bronz cucerite de Mircea 5rica i Mi'ai +ioc la 9ocurile )limpice de la Dos @n$eles in 1A:C. &abloul de onoare al 5ederaiei de 9udo a fost completat mai trziu- cu o alt medalie olimpic- de Simona =ic'ter- care a ocupat locul III la 9ocurile )limpice de la Sidne2 din 2000- la cate$oria /: .$. +ea mai "aloroas medalie a fost obinut de @lina 0umitru la 9ocurile )limpice din 200: de la (eijin$- ea clasndu-se pe prima treapt a podiumului. @ obinut astfel prima medalie olimpic de aur pentru judo-ul romnesc- ea fiind de asemenea i prima medalie olimpic a dele$aiei =omniei aflat la 9ocurile )limpice de 8ar 200:. Da +ampionatele *uropene de Seniori s-au luat nenumrate medalii prin +roitoru @drianMoise Daura Moricz- 0umitru @lina- @lua 0inea Ioana. Hi judo.a mai tineri au reprezentat cu onoare =omnia- ei aducnd un mare numr de medalii de la +ampionatele *uropene de &ineret- 9uniori i +adei- respecti" +ampionatele Mondiale de 9uniori. Sperm ca i pe "iitor s fim reprezentai cu onoare de sporti"ii notri i le urm mult succes.

Importanta

Da inceputul secolului trecut- pe masur ce judo-ul a fost popularizat in *uropa- si-a pierdut treptat caracterul si proprietatile de arta martiala- transformandu-se in sport. Iar in 1A;C judo a de"enit proba olimpica. 6racticantul judo-ului se numeste judo.a. Sala unde se practica judo-ul se numeste dojo. *c'ipamentul de judo- numit judo$i- a fost introdus de catre ?ano in anul 1A0/- dar pentru $rade folosea- in continuare- numai centuri albe si ne$re. 9udo este un sport de contact care te in"ata din punct de "edere#

fizic# totul despre ec'ilibru- coordonare- mobilitatea- abilitatea de a cadea in si$uranta si cea de autoaparare mental# increderea in sine- respectul de sine si autodisciplina.

Gnicitatea acestui sport consta in faptul ca te in"ata cum sa pre"ii e"entuale accidentari prin practicarea te'nicilor de cadere in si$uranta. @ceste abilitati pot fi folosite in sporturi cu min$ea- precum ru$b2- fotbal- basc'et sau netball <un sport asemanator cu basc'etul>- pentru a reduce incidenta ranirilor. @tunci cand practici judo trebuie nu numai sa iti misti corpul tau eficient- ci si pe al altora# astfel capeti un ec'ilibru bun- putere de concentrare si a$ilitate. 9udo iti dez"olta caracterul si respectul de sine si iti ofera recompense personale considerabile prin antrenamentele si competitiile desfasurate. ,u este tipul de sport in care doar casti$ul conteaza- ci acela pe care $recii din secolul al 8-lea i.+'. l-ar fi inteles ca pe un amestec de filosofie si cultura fizica. Modelul lui .alos .a$at'os <ec'i"alentul elin pentru $entleman- cu trup armonios si educat> inca e1ista in judo. 9udo este unul dintre cele mai disciplinate sporturi din lume- unde respectul fata de antrenor si- cel mai important- pentru ad"ersari- este o "aloare fundamentala. 0e e1emplu- plecaciunea de la inceputul si sfarsitul concursului- o modalitate japoneza de a arata respectul fata de celalalt- asa cum este si stran$erea de mana din lumea occidentala. Gna dintre "alorile care primeaza in antrenamentul de judo este autocontrolul si autodisciplina. 6racticantii judo-ului in"ata cum sa cada si cum sa-l tranteasca pe oponent intr-un mod cat mai corect- de aceea este recunoscut ca fiind cel mai si$ur si netraumatizant sport din lume. Gltimul lucru pe care il doreste un judo.u este sa-si raneasca ad"ersarul. ,u este niciun dubiu ca judo este un mod eficient de autoaparare- atat in cazul barbatilor- cat si al femeilor. 5iecare te'nica din judo are un nume japonez- care este folosit deseori de antrenori. Mai mult- este o oportunitate e1celenta de a in"ata limba japoneza. ) mare parte dintre abilitatile dobandite in timpul practicarii judo-ului pot fi folosite in alte sporturi. 0e e1emplu- caderile <in si$uranta> pot fi utilizate pentru a pre"eni ranirea in multe sporturi de contact- cum ar fi ru$b2 sau fotbal.