Sunteți pe pagina 1din 4

1

Conditiile de legalitate ale actelor administrative

Pot fi generale si specifice.Conditiile generale de legalitate sunt urmatoarele: 1) Actul administrativ sa fie emis in conformitate cu dispozitiile constitutionale cu legile adoptate de Parlament si cu toate actele normative cu forta juridica superioara . 2) Actul administrativ sa fie emis de autotitatea competenta si in limitele competentei sale. 3) Actul administrativ sa fie emis in forma si cu procedura prevazute de lege. Prima dintre conditiile enumerate este o conditie de fond iar celelalte doua sunt conditii formale ale actelor administrative. In sfera conditiilor specifice de legalitate ,un loc central il ocupa interesul public ocrotit de lege , interesul putand fi considerat un element ce tine de legalitatea actului administrativ insa mijloacele ce tin de atingerea acestui scop sunt aspecte ce tin de oportunitate . Scopul legii care are legatura directa cu interesul public reprezinta limita legala a dreptului de apreciere , limita la care se raporteaza judecatorul pentru a stabili caracterul inegal al unui act administrativ , anume excesul de putere. Limitele dreptului de apreciere de care beneficiaza autoritatile administratiei publice dunt determinate chiar de lege si de celelalte acte normative pe care trebuie sa le aplice. In consecinta un act ilegal dar oportun nu este valabil, de asemenea exista si posibilitatea ca un act juridic superior sa fie legal si oportun dar un act inferior desi emis in baza celui superior sa fie inoportun. Oportunitatea unui act administrativ vizeaza asadar momentul in care se adopta actul administrativ , locul si conditiile in care urmeaza sa se aplice un act administrativ, conformitatea cu scopul legii si cu interesul public. Condiii generale. Prima condiie- Conformitatea actului administrativ cu constitutia , legile si celelalte acte normative cu forta juridica superioara. Aceasta conditie este o expresie a principiului legalitatii si in primul rand a suprematiei Constitutiei, principiu consacrat in primul articol al Constitutiei. Inscrierea acestui principiu in Constitutie a recunoscut obligatia fundamentala a cetatenilor de a cunoaste si respecta Constitutia si legile iar suprematia Constitutiei se intemeiaza pe pozitia supraordonata a acesteia in varful piramidei sistemului juridic , fapt ce genereaza supralegalitatea constitutionala aplicabila intregului sistem. Raportat la actul administrativ problema conformitatii acestuia se pune in legatura cu cele 3 componente logice ale normei juridice si a tuturor normelor juridice cuprinse in lege si in celelate acte normative in vigoare care urmeaza a fi aplicate prin actul administrativ. In stabilirea conformitatii continutului actelor administrative cu legea si cu celelalte acte administrative superioare trebuie avuta in vedere si forta juridica diferita de care se bucura categoriile de acte normative, forta juridica determinata in principiu de locul pe care autoritatea emitenta il ocupa in sistemul organuelor administratiei publice .De asemenea actul administrativ trebuie sa fie emis nu doar cu respectarea textului legal ci si a scopului urmarit de legiuitor Conditia a 2a a emiterii actului administrativ de autoritatea compententa in limitele competentei acesteia. Aceasta conditie este strans legata de compententa autoritatilor administratiei publice , competente ce poate fi definita ca reprezentand ansamblul atributiilor stabilite de Constitutie sau lege ce confera drepturi si obligatii pentru a desfasura in nume propriu si in realizarea puterii publice o anumite activitate de catre autoritatea respectiva.

Depasirea limitelor competentei in emiterea unui act administrativ are drept consecinta excesul de putere, acesta din urma putand fi inteles ca o depasire a limitelor dreptului de apreciere apartinand autoritatilor administratiei publice in realizarea scopului propus de legiuitor. Cea de a 3 a conditie . Actul administrativ sa fie emis in forma si cu procedura prevazute de lege. Actului administrativ i se aplica o forma specifica prin care se intelege atat o forma cu privire la aspectul exterior cat si cu privire la aspectele interne ale mecanismului de adoptare. Astfel, actele administrative nu sunt in principiu consensuale datorita caracterului lor de acte autentice , acte emise in numele si cu autoritatea statului in realizarea puterii publice. Actele administrative normative sunt elaborate intotdeauna in forma scrisa prevederirele constitutionale si legale in vigoare prevazand obligativitatea publicarii lor. Actele administrative individuale sunt elaborate de regula in forma scrisa existand si exceptii cand acestea pot imbraca forma orala in conditiile prevazute de lege (ex: avertismentul O.G 2/2001). Ori de cate ori legea prevede necesitatea formei scrise aceasta va trebui socotita ca o conditie de valabilitate a actului administrativ individual independent de existenta unei dispozitii care sa sanctioneze cu nulitatea ,lipsa formei scrise. Doctrina si chiar si practica administrativa recomanda folosirea formei scrise ,indiferent ca vorbim de acte administrative normaive sau individuale. Utilitatea formei scrise este sustinuta de urmatoarele argumente: a) Cunoasterea exacta a continutului actului. b) Posibilitatea executarii acestuia de catre toti cei care intra sub incidenta sa. c) Posibilitatea dovedirii in caz de litigiu a existentei actului si a efectelor pe care acesta trebuie sa le produca. d) Posibilitatea stabilirii legalitatii actului precum si de a sanctiona pe cei care nu l-au respectat sau nu l-au executat. Forma scrisa- a actului administrativ ca si conditie obligatorie de legalitate a acestuia ar intarii ideea motivarii actului si ar permite existenta unei veritabile transparente in activitatea administratiei publice ( modificare si transparenta sunt elemente ce tin de dreptul la informare art. 31 Constitutie ) -indiferent de punctul de vedere al autoritatilor cu privire la forma scrisa, modificarea actului administrativ, in cazul actelor emise de organele colegiale ale administratiei publice ,forma pe care o imbraca acestea trebuie sa fie intotdeauna cea scrisa chiar si atunci cand este vorba despre acte cu caracter individual deoarece numai asa se poate distinge intre hotararea adoptata de organul colegial si opiniile exprimate de membrii acestui organ in cadrul sedintei de adoptare a actului. Este necesar a mai distince tot ce priveste forma actelor administrative intre: 1. Acele conditii de forme exterioare mai importante a caror nerespectare poate atrage nulitatea sau doar anulabilitatea actului administrativ precum identificarea autoritatii emitente, scrierea antetului autoritatii a datei emiterii, a datei la care ar urma sa intre in vigoare ,( poate s fie i o dat ulteroar) a sigiliului sau a stampilei institutiei emitente, a semnaturii conducatorului institutiei emitente, a numarului sau a datei sub care a fost adoptat sau emis 2. Conditiile de ordin tehnic de redactare de o importanta mai redusa a caror nerespectare nu duce automat la sanctiunea nulitatii (ex: necesitatea redactarii actului in termeni simpli, precisi si clari si doar atunci cand este imperios necesar a termenilor tehnici )-Ex. Nerespectarea regulilor gramaticale-care pot fi acoperite.

Cat priveste limbajul folosit in redactarea acestor acte de regula normele sunt de recomandare, existand si situatii in care legislatia impune folosirea unui limbaj al unei terminologii caz in care nerespectarea acestui limbaj nu mai este o conditie de ordin tehnic ci una care poate atrage nulitatea actului( art 13 Constitutie) Cat priveste procedura emiterii actului administrativ in raport cu momentul emiterii actului, conditiile procedurale ce trebuie respectate pot fi: anterioare ,concomitente si ulteoare emiterii actului .Aceste conditii procedurale ce trebuie indeplinite pentru emiterea actului administrativ de regula premerg si pregatesc elaborarea acestuia fara a produce ele insele efecte juridice fiind realizate de autoritatea care emite actul sau de un alt organ al administatiei publice( operaii). Operatiunile procedurale anterioare emiterii actului administrativ nu produc prin ele insele dar premerg elaborarea actului administrativ producator de efecte juridice. Astfel, de operatiuni sunt: expertizele, referatele, studiile, datele statistie, sesizarile, propunerile, anchetele, procesele verbale, darile de seama, dezbaterile publice, rapoartele, avizele, acordurile prealabile etc. Avizele reprezinta acele opinii pe care o autoritate a administratiei publice le solicita altei autoritati ale administratiei publice intr-o problema sau mai multe pentru a se informa si a decide in cunostinta de cauza. Avizele pot fi:-facultative- autoritatea nu se oblig, s cear i s in cont de ele, -consultative- ex. Suspendarea Preedintelui autoritatea cere emiterea avizului i nu e obligat s in cont de el. - conforme- autoritateaeste obligat s-l cear i s-l respecte. In cazul a de vizului conform ar fi necesar ca actul administrativ care urmeaza a fi emis sa nu fie emis cu un continut contrar opiniilor cuprinse in acesta. Autoritatea avand si posibilitatea in cazul in care nu este de acord cu continutul avizului emis sa nu mai emita actul administrativ. Avizele pot fi de asemenea: interne atunci cand se solicita de la o structura intera a autoritatii actului administrativ sau externe cand sunt emise de o alta autoritate decat cea care emite actul administrativ. Asadar avizele reprezinta o manifestare unilaterala de vointa care conditioneaza sau dupa caz fundamenteaza manifestarea de vointa a organului emitent al actului administrativ. Avizele nu produc prin ele insele efecte juridice desi atunci cand sunt conforme actele administrative nu pot fi emise intr-un mod valabil. In consecinta desi avizele concretizeaza un punct de vedere , o vointa a unei autoritati a administratiei publice nu sunt acte administrative de sine statatoare ci opreratiuni administrative prealabile emiterii unor astefel de acte, spre deosebire acordul exprima consimtamantul altui organ administrativ dat pentru emiterea unui act de un alt organ. Acordul poate fi prealabil, concomitent sau posterior emiterii unui act administrativ.

Acordul poate fi cerut unui autoritati ierarhic superioare sau unei autoritati situata pe o pozitie cel putin egala cu cea a autoritatii emitente. Acordul nu obliga autoritatea care emite actul administrativ sa-l puna in executare pe acesta, nu acopera eventualele vicii ale actului administrativ la care se refera iar in cazul provocarii unei actiuni in anulare ca parat va figura si organul emitent al actului administrativ si cel care si-a dat acordul.