Sunteți pe pagina 1din 103

Intrebarile pentru examen la modulul de studii Ghid de Turism. 1. Descrieti notiunea de ghid conform legislatiei Republicii Moldova. 2.

Numiti si descrieti categoriile de ghid din literatura international. 3. Descrieti expresia calificarea ghi ilor de turism!. ". #tili area ghi ilor de turism. $. Numiti calitatile ghi ilor de turism. %. &are sunt obligatiile generale a unui ghid de turism' (. Numiti atributiile ghidului de turism. ). Numiti actele necesare de care trebuie sa dispuna ghidul in timpul actiunii. *. Numiti si caracteri ati tipurile de transport utili ate in turism. 1+. Descrieti actiunea ghidului in ca ul in care persoanele nu se pre inta la locul prestabilit de plecare. 11. 12. 13. Descrieti procesul de pre entare a ghidului. Descrieti procesul de pre entare a unei excursii. ,xplicati relatia ghid - grup.

1". Numiti si explicati elementele ce au ca scop planificarea optima a unei excursii. 1$. ,xplicati cum are loc procesul unei excursii cu turisti straini in R.M. 1%. ,xplicati cum are loc procesul cu turisti autohtoni in strainatate. 1(. 1). 1*. Numiti regulile generale in excursie. &e intelegeti prin comentariile excursiei. &ind au loc opririle in cadrul unei excursii'

2+.

Numiti particularitatile vi itarii unui obiectiv turistic.

21. Numiti situatiile nepreva ute din cadrul unei excursii si cum pot fi acestea inlaturate. 22. Numiti elementele de ba a in pre entarea unui itinerar.

23. &are sunt cerintele pentru o pre entare atractiva a unui itinerar. 2". 2$. 2%. 2(. 2). 2*. 3+. 31. Numiti factorii care intervin in pre entarea unui itinerar. Numiti metodele de pre entare a unui traseu. Numiti etapele pre entarii unui traseu. &e cuprinde raportul ghidului de turism' ,xplicati notiunea Decontul actiunii turistice!. Numiti modalitatile de informare turistica. Dinamica grupului. ,xplicati comportamentul ghidului fata de turistii dificili.

32. ,numerati tipurile de accidente care pot avea loc in timpul excursiei. 33. 3". 3$. Descrieti procesul de acordarea a primului a.utor. #tili area voucherului turistic. /sigurarea de calatorie.

3%. Numiti formele de turism practicabile in R.M. potrivit legislatiei in vigoare. 3(. 3). 3*. "+. Numiti criteriile de clasificare a unei excursii. Numiti metodele de demonstrare a obiectivelor turistice. 0copul excursiilor pe teme religioase. &rucea - forme si semnificatii.

"1. Descrieti turismul balnear si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. "2. Descrieti turismul cultural si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. "3. Descrieti turismul de afaceri si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. "". Descrieti turismul ecologic si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. "$. Descrieti turismul rural si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. "%. Descrieti turismul social si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. "(. Descrieti turismul sportiv si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. "). Descrieti turismul vitivinicol si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M.

Tema N1 Specificul activitii ghidului de turism 1.1. 1ntroducere 2n ghida. 1.2. &alificarea ghi ilor de turism 1.3. #tili area ghi ilor de turism 1.". &alit3ile ghidului de turism 1.$. 4bliga3iile generale ale ghidului de turism 1.%. /tribu3iile generale ale ghidului de turism 1.(. &odul global de etic pentru turism 5 document 4M67 1.1. Introducere n ghidaj ,xpresia 8to guide89 cu sensul :a 2ndruma9 a clu i89 de origine france 9 preluat ;i asimilat de limba engle 9 2nseamn a arta ceva cuiva9 a conduce pe cineva spre o anumit destina3ie9 dar mai 2nseamn ;i a organi a ;i direc3iona cursul evenimentelor. 6o3i cei care cltoresc spre noi destina3ii9 din diverse motive9 au nevoie de o persoan pus la dispo i3ie de ctre agen3ia de turism9 care s<i 2nso3easc 2n locurile necunoscute9 s le furni e e informa3ii ;i s le pre inte obiectivele de interes din regiunea respectiv. /ceast persoan este cunoscut 2n mod obi;nuit sub numele de ghid. =n ilele noastre denumirea 8ghid8 este folosit pentru a desemna o persoan care 2nt>mpin ;i 2nso3e;te turi;tii veni3i

dintr<o alt on geografic sau dintr<o 3ar strin ;i le arat obiectivele de interes general ;i particular9 2n func3ie de categoria social si interesele acestora. Ghidul de turism este persoana calificat care n urma obinerii atestatului de ghid de turism este angajat n relaiile dintre turiti prestatorii de ser!icii i ageniile de turism pentru a asigura derularea n bune condiii a programelor turistice. ?hidul trebuie s asigure turi;tilor serviciile solicitate la nivelul lor cantitativ ;i calitativ9 2ntruc>t ghidul este singura persoan cunoscut de ctre turi;ti9 acesta trebuie s fie un factor mediator 2ntre cerere ;i ofert ;i s fac 2n a;a fel 2nc>t la finalul programului turistic s poat observa nemi.locit satisfac3ia turi;tilor c au avut o vacan3 de neuitat ;i au v ut ;i aflat lucruri noi ;i interesante. Deosebim urmtoarele categorii de ghi i@ <?hid local este ghidul care acord asisten3 turistic pe plan local5sta3iune turistic9 hotel9 obiectiv turistic9 transfer7. <?hidul na3ional este ghidul care asigur asisten3 turistic pentru turi;tii romani ;i strini 2n ac3iunile turistice organi ate 2n 3ar ;i strintate. <?hidul speciali at este ghidul care asigu asisten3 turistic pentru anumite segmente ale serviciilor turistice9 respectiv@ Ghidul de munte9 pentru drume3ii ;i excursii 2n ona monttanA Ghidul sporti!9 pentru organi area cursurilor de ini3iere ;i perfec3ionare 2n practicarea diferitelor discipline sportive de ctre turi;ti pe timpul se.urului5schi9 tenis9 2not9 clrie9 alpinism9 canota.9 iahting9 etc.7A Ghidul supra!eghetor 9 pentru supravegherea copiilor 2n v2rst de p2n la ( ani9 afla3i 2n sta3iuni turisticeA Ghidul de animaie 9 pentru organi area activit3ilor de agrement9 a programelor sau ac3iunilor turistice pentru turi;ti pe perioada se.uruluiA Ghidul de habitat natural 5flor9 faun9 ornitologie79 pentru pre entarea peisa.ului ;i speciilor respectiveA Ghidul de art9 pentru organi area ;i pre entarea unor opere de art clasic9 modern ;i contemporanA Ghidul cu alte speciali"ri 9 2n func3ie de cererea pie3ei turistice.

1.2. Calificarea ghi ilor de turism &alificarea 2n profesia de ghid de turism poate fi ob3inut9 prin intermediul institutiilor abilitate9 la modului :?hid turistic!. Brofesia de ghid de turism poate fi exercitat doar de persoane fi ice de3intoare ale Certificatului !i legitimaiei de ghid eliberat de institutia abilitata9 prin care se confirm capacitatea profesional a persoanelor fi ice calificate 2n profesia de ghid de turism. 1n vederea perfec3ionrii ghi ilor de turism ;i a ridicrii calit3ii presta3iei turistice9 legitima3ia de ghid de turism va fi vi at o dat la 3 ani de ctre institutia care a eliberat certificatul. Bentru ob3inerea prelungirii legitima3iei de ghid9 posesorul trebuie s fac dovada practicrii pe durata ultimilor 3 ani a meseriei de ghid de turism9 prin completarea unei fi;e9 unde se va stipula excursiile petrecute. =n conformitate cu articolul 1$ a Cegii privind organi area ;i desf;urarea activit3ii turistice punct 17 b9 firmele turistice tur<operatoare s2nt obligate s includ 2n statele de personal din cadrul direc3iei de turism a ghidului turistic9 autori at 2n condi3iile legii. 1.". #tili area ghi ilor de turism /ctivitatea de ghid de turism poate fi exercitat fie ca activitate de ba 9 fie ca activitate complementar desf;urat 2n timpul liber9 numai de ctre ghi ii de3intori ai Certificatului !i legitimaiei de ghid.

Dirmele de turism pot utili a ghi ii de turism 2n urmtoarele ca uri@ < anga.at de ba 2n cadrul firmei turisticeA < 2n ba a unui contract individual de munc9 2ncheiat 2n conformitate cu legisla3ia 2n vigoare. /spectele negative constatate9 privind abateri ale ghi ilor de turism 2n ceea ce prive;te comportamentul cu turi;tii ;i reali area programelor ;i a ac3iunilor 2ncredin3ate9 sunt eviden3iate9 pentru fiecare ghid de turism 2n parte9 2n ba a de date a /gentiei 6urismului. ?hi ii de turism care9 pe parcursul activit3ii9 au 2nregistrat mai mult de cinci reclama3ii care se confirm ca fiind reale sunt sanc3iona3i de ctre /gentia 6urismului9 sau li se retrage temporar sau definitiv legitima3ia de ghid. ?hidul de turism are obliga3ia ca9 2n timpul desf;urrii activit3ii9 s poarte legitima3ia de ghid de turism pe care s<1 pre inte la cererea persoanelor 2mputernicite din partea organelor abilitate de control. 1.$. Calitile ghidului de turism &alit3ile necesare unei persoane pentru exercitarea activit3ii de ghid@ # caliti morale : 2nainte de toate un ghid trebuie s fie cinstit onest. /ceasta nu 2nseamn numai s aib o idee corect despre rela3ia dintre el ;i turi;ti9 dar mai ales s nu 2ncerce niciodat s modifice lucrurile 2n favoarea sa. ,l trebuie s aib un comportament cinstit fa3 de meseria pe care ;i<a ales<o9 ;i implicit fa3 de turi;ti. 6rebuie s ;tie s#si e!alue"e corect po"iia ;i s nu<;i supraestime e sau9 din contr9 s nu< ;i subestime e munca9 2ntotdeauna s<;i recunoasc gre;elile9 ;i s 2ncerce s le 2ndrepte pe c>t posibil. 6oate acestea vor a.uta la crearea unui climat de 2ncredere 2ntre turi;ti ;i ghid. #n ghid trebuie s fie corect. Dac turi;tii reali ea c o excursie a fost scurtat sau modificat pentru a servi intereselor personale ale ghidului9 ace;tia vor rm>ne cu o impresie foarte proast9 deoarece turi;tii pltesc ;i ei au dreptul s ob3in un profit maxim de pe urma unei cltorii sau 2n orice ca serviciile pe care le<au cumprat. #n ghid trebuie s fie loial 2ntr<o activitate de colaborare. &>nd un ghid a acceptat de.a oferta fcut de o firm turistic el trebuie s o respecte9 chiar dac se 2nt>mpl ca apoi s i se ofere ceva mai avanta.os. #n ghid trebuie s e!ite scu"ele facile , nentemeiate doar pentru a scpa de primul anga.ament9 acest lucru slbind considerabil reputa3ia ;i ;ansele sale. #n ghid trebuie s fie contiincios, s fac fa3 la toat complexitatea obliga3iilor sale fa3 de firma turistic care la anga.at ;i fa3 de turi;ti9 munca sa 2i solicite toat aten3ia fr a<i da dreptul s comit negli.en3e. # caliti intelectuale$ 2nainte de toate ghidul trebuie s fie inteligent deoarece munca 2i solicit la maximum capacitatea intelectual. ?hidul trebuie s aib o cultur general solid. /ctivitatea sa necesit cuno;tin3e teoretice vaste9 studiu individual sistematic ;i memorie foarte bun. &uno;tin3ele teoretice trebuie trecute prin filtrul g>ndirii9 spuse la locul ;i timpul potrivit9 cu miestria specific profesional9 astfel 2nc>t s satisfac interesul turi;tilor. Dolosirea unui limbaj coerent expresi! at>t 2n limba matern9 c>t ;i 2ntr<o alt limb este condi3ia esen3ial pentru comunicarea optim a ghidului cu turi;tii9 el trebuind s rspund la toate 2ntrebrile turi;tilor9 s le dea informa3ii detaliate ;i s se descurce 2n toate situa3iile neprev ute. ?hidul trebuie s aib o bun memorie a faptelor si nfirilor iar turi;tii vor fi deosebit de 2nc>nta3i c>nd ghidul9 dup o anume perioad de timp9 le va cunoa;te numele ;i preferin3ele. # caliti socio#profesionale %de comportament profesional&$ 2n primul r>nd9 un ghid trebuie s fie pregtit s ofere un serviciu@ a servi oamenii este o meserie ca oricare alta ;i adesea mai interesant9 cci atunci c>nd turistul este mul3umit9 are ;i ghidul satisfac3ia reu;itei ac3iunii sale. ?hidul trebuie s fie sociabil$ 2nt>mpinarea turi;tilor este una din sarcinile cele mai importante ale ghidului9 astfel ca 2n cel mai scurt timp s se instale e 2ntre turi;ti ;i ghid rela3ii de 2ncredere ;i cooperare.

?hidul trebuie s fie amabil$ multe lucruri pot fi spuse sau cerute oamenilor9 dac aceasta se face 2ntr<un mod plcut. / fi amabil ;i insistent totodat este de cele mai multe ori cel mai eficient mod de a ob3ine ceva. ?hidul trebuie s fie rbdtor cci turi;tii pot pune acelea;i 2ntrebri ilnic9 de nenumrate ori ;i el trebuie s le rspund la toate cu aceea;i rbdare. ?hidul trebuie s fie diplomat$ a discuta cu oamenii9 a<i convinge de anumite lucruri care vin poate 2n contradic3ie cu ideile lor9 dar a accepta 2n spiritul toleran3ei ;i ideile acestora9 este o mare art9 necesar pentru evitarea conflictelor. #n ghid trebuie s fie ager adic s aib reac3ii rapide pentru a se putea adapta imediat oricrei situa3ii. #n ghid trebuie s fie in!enti! nu trebuie s fie luat cu nimic prin surprindere ;i s ;tie s 2ntoarc situa3iile de avanta.oase 2n favoarea sa9 dar totodat trebuie s aib iniiati! ;i pentru a face programul c>t mai atractiv. 1n afar de asta9 un ghid trebuie s fie fermector cu sim3ul umorului ;i cu o atitudine po itiv fa3 de munca sa ;i fa3 de turi;ti. ?hidul trebuie s fie punctual$ punctualitatea ghidului denot respectul fa3 de turist9 iar acest lucru trebuie s fie de ideratul de ba 2n rela3ia ce se stabile;te 2ntre turist ;i ghid. #n ghid trebuie s fie bine mbrcat s fie o apariie plcut mai ales c prima impresie asupra turi;tilor contea foarte mult9 dar o apari3ie 2ngri.it denot9 de asemenea9 respect fa3 de turi;ti. ?hidul trebuie s aib o personalitate puternic lucru acceptat cu plcere de turi;ti9 dar ;i o !oce plcut pe care s ;tie cum s<o foloseasc la microfon9 ;i nu 2n ultimul r>nd trebuie s aib o sntate excelent. 4rele neregulate9 cltoriile 2n onele cu relief variat9 sunt lucruri de care trebuie s 3in seama. 1.%. &'ligaii generale ale ghidului de turism ( s poarte legitima3ia de ghid de turism 2n timpul desf;urrii activit3ii9 pe care s o pre inte la cererea persoanelor 2mputernicite s<i controle e activitatea9 conform normelor metodologiceA s se poarte respectuos cu turi;tii ;i sa<;i 2ndeplineasc atribu3iile cu demnitate ;i 2ntr<un mod care s inspire 2ncrederea ;i respectul turi;tilorA s reali e e un serviciu de primire9 de informa3ii turistice ;i anima3ie eficaceA s asigure informarea turi;tilor privind msurile de securitate ;i siguran3 personal9 a obiectelor de valoare ;i a lucrurilor personaleA s pun la dispo i3ia turi;tilor informa3ii de ba 9 respectiv telefoane utile9 privind puncte de informare ;i asisten3 turistic9 ambasade ;i consulate9 poli3ie9 servicii de asisten3 medical9 alte servicii de urgen3 disponibileA s 2ntre3in un dialog corect ;i decent cu turi;tii ;i s conduc derularea ac3iunilor turistice@ vi ite9 circuite9 manifestri etc.9 conform programului 2ncredin3atA s modele e 5potrivit competen3elor acordate7 programul ;i s impun un anumit ritm de desf;urare a ac3iunii9 2n func3ie de structura turi;tilor participan3i la ac3iune ;i de circumstan3eA s fac propuneri de 2mbunt3ire a programelor turistice9 2n func3ie de sugestiile turi;tilorA s gestione e corect mi.loacele de plat 2ncredin3ateA s fac dovada unei stri de spirit compatibile cu exigen3ele profesiei9 2ndeosebi 2n domeniile rela3ionale ;i comerciale.

1.). *tri'uii generale ale ghidului de turism 1n scopul protec3iei turi;tilor ;i al reali rii unor servicii de calitate9 se stabilesc urmtoarele atribu3ii generale ale ghidului de turism@

s preia de la firma turistic programul ac3iunii9 documentele de plat ;i instruc3iunile de lucru referitoare la derularea programuluiA s verifice dac au fost lansate comen ile de ca are9 mas9 transport sau alte servicii ;i s ia msuri 2n consecin3A s controle e dac sunt re ervate spa3iile de ca are ;i de servire a meseiA s verifice starea de cur3enie a autocarului ;i func3ionarea sta3iei de amplificareA s preia de la organi atori materiale publicitare9 respectiv pliante9 bro;uri9 hr3i etc.9 ale localit3ilor ;i obiectivelor de interes turistic prev ute 2n program pe care le va pune la dispo i3ia turi;tilor la 2nceperea ac3iuniiA s se pre inte la punctul de primire a turi;tilor9 cu minimum "$ de minute 2nainte de ora fixat pentru 2nceperea ac3iuniiA s asigure 2mbarcarea turi;tilor si a baga.elor acestora 2n mi.locul de transportA s comunice9 la 2nceperea ac3iunii9 programul ce urmea a fi efectuat9 pre ent>nd succint traseul ;i alte informa3iiA s verifice dac turi;tii nu au uitat obiecte sau lucruri personale 2n mi.locul de transportA s asigure 2n mod operativ9 pe ba a diagramei9 ca area ;i transportul baga.elor turi;tilor 2n camereA s fie ca at 2n aceea;i unitate 2n care este ca at grupul de turi;ti pe care 2l 2nso3e;te iar 2n ca ul ac3iunilor de se.ur9 numele su ;i numrul camerei vor fi comunicate turi;tilorA sa urmreasc9 ilnic9 efectuarea cur3eniei 2n camere ;i buna func3ionare a instala3iilor9 electrice etc.9 precum ;i schimbarea la timp a len.erieiA s sigure9 prin recep3ia unit3ii de ca are9 tre irea turi;tilor atunci c>nd programul impune aceastaA s recomande turi;tilor presta3iile suplimentare de care ace;tia pot beneficiaA s asigure pregtirea unor meniuri corespun toare preferin3elor turi;tilor9 urm>nd ca9 2n perioada se.urului9 inclusiv 2n ca ul excursiilor 2n mai multe localit3i9 s nu se repete meniul9 iar turi;tilor bolnavi s li se asigure regimul alimentar adecvatA s verifice9 2nainte de servirea mesei9 starea de cur3enie a restaurantului ;i a grupurilor sanitare9 aran.area meselor stabilind msurile 2n consecin39 ;i s urmreasc servirea 2n bune condi3ii a tuturor turi;tilor cu preparatele ;i buturilor cuprinse 2n meniuA s fie pre ent la servirea meselor de ctre turi;ti9 urmrind servirea operativ ;i corespun toare a tuturor preparatelor prev ute 2n meniuA s intervin9 cu operativitate9 pentru a se acorda asisten3 medical de specialitate 2n ca ul 2mbolnvirii unor turi;tiA s asigure executarea tuturor ac3iunilor 2nscrise 2n program 5excursii9 tur de ora;9 spectacole etc.7A s se interese e9 pe timpul derulrii programului turistic9 dac turi;tii sunt mul3umi3i de serviciile primite9 intervenind ca eventualele sesi ri ;i reclama3ii ale acestora s fie re olvate operativ cu factorii de deci ie ai prestatorilor de servicii 2n cau A s aten3ione e 2n mod politicos turi;tii asupra obliga3iei pe care o au cu privire la ocrotirea monumentelor naturii9 a tuturor obiectivelor turistice9 la evitarea degradrii ;i a polurii naturii ;i la pstrarea patrimoniului na3ionalA s asigure ca9 la 2ncheierea programului turistic9 plecarea turi;tilor s se fac 2n condi3ii bune9 lu>nd urmtoarele msuriA re erv ;i procur biletele de cltorieA pregte;te listele nominale 2n ca ul transportului aerianA verific dac au fost programate mi.locele de transport corespun toare numrului de turi;ti ;i volumului de baga.e ;i ia msuri 2n consecin3A

se interesea dac ora efectiv de plecare a mi.locului de transport corespunde cu orarul ;i ia msuri 2n func3ie de situa3ia creatA verific asigurarea eventualelor servicii de care turi;tii beneficia pe perioada transportului de pachete cu hran rece9 buturi rcoritoare9 mas la vagon<restaurant etc.7A verific dac to3i turi;tii au predat cheile la recep3ia hotelului9 dac nu le lipsesc baga.ele sau actele de identitateA se 2ngri.e;te de 2mbarcarea turi;tilor ;i a baga.elor acestora. s comunice organi atorului situa3iile 2n care9 din motive de sntate sau alte cau e deosebite9 este nevoit s<;i 2ntrerup activitatea9 stabilindu<se modalitatea de preluare a ac3iunii de ctre alt ghid ;i continuarea 2n bune condi3ii a derulrii programului +ocumentele care trebuie preluate de ctre ghid 2n dosarul ac3iunii@ lista turi;tilor 2n care se va con3ine ;i numere de telefon unde ace;tia pot fi contacta3iA voucherul9 poate fi unul singur pentru tot grupul sau pot fi vouchere individualeA programul ac3iunii cu desf;urarea acestuia pe ileA rooming<list < reparti area turi;tilor pe camereA schema autocarului9 respectiv a;e area turi;tilor pe locuri 5dac acest lucru a fost stabilit chiar de la agen3ie7A delega3ia sau ordinul de deplasare al ghiduluiA avans spre decontare9 2n lei sau 2n valutA alte documente de cltorie 5bilete de transport7A copii dup comen ile de re ervare ;i anulare9 dac este ca ul9 pentru toate serviciile solicitateA adresele agen3iilor partenere ;i a persoanelor de contact 5eventual ghi i locali7A pliante ;i alte materiale informativeA coli de h>rtie cu antetul ;i sigla agen3iei de turism pentru diverse comunicriA etichete pentru baga.e9 lipici9 etc. Tema N 2 ,lecarea n e-cursie 2.1. 6ipurile de transport utili ate 2n turism 2.2. Bre entarea ghidului 2.3. Bre entarea excursiei 2.". Rela3iile cu grupul de turi;ti 2.$. =ncheierea excursiei 2.1. Tipurile de transport utili ate n turism Blecarea 2n excursie se face9 2n func3ie de mi.locul de transport9 din gar9 din aeroport sau dintr<un loc convenabil ;i u;or accesibil at>t pentru turi;ti9 c>t ;i pentru autocar atunci c>nd se pleac cu acest mi.loc de transport. 'lecarea cu trenul presupune sosirea ghidului cu aproximativ 1 or 2naintea orei de plecare pentru a identifica peronul ;i locul de 2nt>lnire cu turi;tii. Be msur ce ace;tia sosesc9 ghidul 2i va saluta9 le va verifica documentele de cltorie ;i 2i va nota pe lista pasagerilor. &u un sfert de or 2naintea plecrii trenului9 ghidul va conduce turi;tii la vagon9 suprave ghind urcarea acestora ;i a baga.elor9 cer>ndu<le s<;i ocupe fiecare locul 2n compartiment pentru a< i putea numra 2nc o data. 'lecarea cu a!ionul presupune 2nt>lnirea ghidului cu turi;tii 2n aeroport cu aproximativ dou ore 2nainte de decolarea avionului. ?hidul va a.unge 2ns 2n aeroport cu ceva mai devreme pentru a identifica poarta de 2mbarcare a turi;tilor ;i locul unde se vor desf;ura formalit3ile de 2mbarcare 5checE<in7. /poi ghidul va a;tepta turi;tii 2n locul stabilit ;i odat cu sosirea lor 2i va saluta9 2i va trece pe lista pasagerilor ;i le va lipi pe baga.e etichete cu numrul borului9 ruta9 numele pasagerului. 1n momentul deschiderii ghi;eului de

checE<in9 ghidul va invita turi;tii s pre inte baga.ele ;i documentele pentru verificare 2n vederea 2mbarcrii. &u aceast oca ie le va atrage aten3ia 2nc o dat asupra greut3ii maxime admise la baga.ele. =nainte de urcarea 2n avion9 ghidul va mai face o dat apelul turi;tilor. 'lecarea cu autocarul se va face dintr<un loc ales astfel 2nc>t s fie cunoscut de toat lumea9 iar autocarul trebuie s poat parca fr a st>n.eni circula3ia. ?hidul va sosi 2naintea turi;tilor pentru a verifica starea autocarului9 dac acesta corespunde cu tipul de autocar re ervat9 respectiv dac are toate dotrile solicitate9 iar acestea sunt 2n stare de func3ionare. 4cuparea locurilor 2n autocar se va face 2n ba a listei primite de la agen3ie sau9 2n lipsa acesteia9 2n ordinea sosirii turi;tilor. ?hidul va supraveghea a;e area baga.elor 2n spa3iul destinat acestora9 cer>nd turi;tilor s nu ia cu ei9 2n interior9 dec>t lucruri strict necesare pentru cltorie. Dup urcarea turi;tilor 2n autocar9 ghidul va face pre en3a acestora pentru a putea pleca. 'ersoane care nu s#au pre"entat. Dac 2n momentul plecrii lipse;te un turist9 ghidul va ac3iona conform cu situa3ia dat@ 2n ca ul plecrii cu trenul9 ghidul se poate 2ntoarce la locul de 2nt>lnire dup ce a condus turi;tii pre en3i la tren ;i mai poate a;tepta c>teva minute. 1n limita posibilit3ilor9 va 2ncerca s ia legtura cu celFcei absen3i sau contactea agen3ia de turism pentru ca aceasta s poat efectua anulrile necesare. 1n situa3ia 2n care nu se poate lua legtura nici cu agen3ia9 ghidul va face anulrile odat cu sosirea sa la destina3ie. 2n ca ul plecrii cu avionul9 se procedea ca 2n situa3ia anterioar9 numai c ghidul poate 2ncerca variantele expuse mai sus doar 2naintea deschiderii checE<in<ului. 2n ca ul plecrii cu autocarul9 dac ghidul nu reu;e;te s ia legtura nici cu turistul9 nici cu agen3ia9 se mai poate a;tepta 1+<1$ minute la locul de 2nt>lnire9 dup care se pleac 2n excursie. 1ndiferent de situa3ie9 ghidul va atrage aten3ia asupra punctualit3ii9 subliniind faptul c nerespectarea orelor de 2nt>lnire atrage dup sine imposibilitatea reali rii programului stabilit. 2.2. ,re entarea ghidului Bre entarea ghidului se face 2n func3ie de locul 2nt>lnirii cu grupul9 ghidul av>nd gri. ca atunci c>nd va face acest lucru s fie pre en3i to3i turi;tii9 cu aceast oca ie pre ent>ndu<le salutul ;i urrile de bun venit 2n excursie. ,ste foarte important modalitatea 2n care ghidul se va pre enta turi;tilor9 aceasta fiind prima impresie pe care o va face asupra lor9 cunosc>nd faptul c niciodat nu va mai exista o a doua ;ans pentru a crea prima impresie. /cest lucru se face 2n autocar9 dup ce to3i turi;tii ;i<au ocupat locurile. 0t>nd cu fa3a ctre ei9 ghidul 2;i va cuta o po i3ie astfel 2nc>t s fie v ut de toat lumea ;i se pre int. Nu se poate vorbi de un ;ablon 2n ceea ce prive;te pre entarea ghidului si a celorlalte persoane implicate 2n excursie. De obicei se folosesc expresii de genul 8bun iua doamnelor ;i domnilor9 m numesc .... ;i voi avea plcerea s v 2nso3esc pe toat durata excursiei 2n calitate de ghid de turism alturi de .... care ne va conduce cu 2ncredere pe traseul ....8 52n ca ul 2n care se pleac cu autocarul9 odat cu pre entarea ghidului se va face ;i pre entarea ;oferului7. #rmea apoi anun3area orei de plecare9 traseul ce se va urma9 principalele opriri9 intervalul ;i locul de oprire cu facilit3ile oferite9 prima destina3ie sau destina3ia final9 pre entarea propriu< is a excursiei fc>ndu<se mai t>r iu9 2n mod normal9 dup aceast pre entare se poate pune mu ic9 ls>nd turi;tii s se acomode e ;i s se cunoasc 2ntre ei. Dac plecarea se face cu trenul sau cu avionul9 tehnica de pre entare rm>ne aceea;i9 numai c ghidul se va pre enta dup ce to3i turi;tii s<au adunat la locul stabilit9 2nainte de a se urca 2n tren sau 2n avion. Bre entarea traseului excursiei se va face abia la sosirea la destina3ie9 eventual se organi ea un cocteil de bun venit.

2.". ,re entarea e-cursiei Bre entarea excursiei se face la ie;irea pe ;osea sau pe autostrad ;i se descrie detaliat programul9 respectiv traseul sau programul ilnic 5fr a se specifica ;i orele7. ,ste foarte important cum se descrie acest traseu pentru a st>rni curio itatea turi;tilor ;i nu pentru a le da sen a3ia c este o sarcin pe care ghidul o are de 2ndeplinit9 turi;tii trebuind s perceap sen a3ia de confort ;i siguran3 2n orice moment. ?hidul va informa grupul asupra urmtoarelor aspecte@ < activit3ile ;i serviciile incluse 2n circuitA < transportul ;i mi.loacele de transport utili ateA < categoriile de hoteluri unde vor fi ca a3iA < excursii op3ionaleA < alte activit3i de agrement specifice oneiA < programul maga inelorA < reguli de cltorie cu autocarul Ca 2nceputul fiecrei ile 5de obicei la micul de.un79 ghidul va anun3a programul ilei desf;urat pe ore. Dac excursia respectiv 2mbrac forma unui se.ur9 pentru a<;i u;ura munca9 ghidul poate expune 2ntr<un loc special amena.at 2n holul hotelului 2ntregul program desf;urat pe ile ;i pe ore9 astfel 2nc>t s poat fi consultat 2n orice moment de ctre turi;ti. 2.$. .elaiile cu grupul de turi!ti Be msura desf;urrii programului9 ghidul va cunoa;te mai bine pe turi;ti ;i va trebui s adopte o strategie de comunicare diferit9 2n func3ie de personalitatea fiecrui participant9 astfel 2nc>t s poat interveni 2n ca ul unor atitudini care pot genera nemul3umiri 2n cadrul grupului 5a se vedea 82nt>r iatul89 nemul3umitul89 8negativistul8 etc.7. ?hidul este un permanent transmi3tor de mesa.e9 de aceea el trebuie s accepte ideea c turi;tii nu sunt 2ntotdeauna aten3i la ceea ce li se spune ;i nu trebuie s fie surprins daca unii turi;ti pun 2ntrebri referitoare la date sau aspecte care le<au fost de.a pre entate. ,xplica3iile date trebuie s fie concise9 pe 2n3elesul9 dar ;i la nivelul tuturor 5spre exemplu9 dac grupul este compus din intelectuali9 exprimarea ghidului trebuie s fie pe msur7. De asemenea9 ghidul se poate confrunta ;i cu o serie de reclama3ii din partea turi;tilor referitoare la serviciile primite sau la confortul din hoteluri9 reclama3ii care pot fi .ustificate sau nu. =nainte de a le da curs9 ghidul are obliga3ia s le verifice 2n vederea re olvrii lor. =n situa3ia unor reclama3ii nefondate9 ghidul va cuta s le atenue e folosind argumente care s maximi e e avanta.ele9 ca de exemplu@ 8Gotelul este situat 2n ona veche ;i mai pu3in industriali at a ora;ului ca rspuns la o reclama3ie privind alegerea unui hotel nu tocmai 2n centrul ora;ului. 2.%. /ncheierea e-cursiei =ncheierea excursiei presupune dou aspecte din punctul de vedere al ghidului@ despr3irea de grup ;i predarea dosarului la firma turistic. (esprirea de grup 2ntr<un circuit cu autocarul9 se face dup ce to3i turi;tii au cobor>t din autocar9 inclusiv baga.ele9 ghidul 2;i va lua rmas bun de la turi;ti mul3umindu<le pentru participare ;i invit>ndu<i s participe ;i la alte excursii organi ate de aceea;i firm turistic. 1n momentul salutului9 ghidul va fi l>ng turi;ti 2ntr<un loc 2n care va putea fi v ut ;i au it de toat lumea9 2n nici un ca el nu va rm>ne 2n autocar. Dac excursia se termin cu trenul sau cu avionul9 ghidul va saluta grupul dup ce acesta s<a adunat cu baga.ele pe peron sau 2n sala de ie;ire din aeroport9 2ntr<un loc unde nu st>n.ene;te pe ceilal3i cltori9 2n aceea;i formul ca ;i cea pre entat mai sus. 'redarea dosarului la agen3ie include 2n mod obligatoriu decontul ;i raportul ghidului.

Decontul va fi alctuit pe ba a cheltuielilor efectuate pe parcursul excursiei9 .ustificate prin chitan3e ;i alte documente legale admise9 eventualele sume rmase necheltuite se vor depune 2mpreun cu acesta. Raportul ghidului cuprinde desf;urarea excursiei9 principalele evenimente neprev ute care au avut loc9 precum ;i modalit3i de re olvare a acestora9 reclama3ii primite din partea turi;tilor9 sugestii ;i recomandri9 turi;tii care au pre entat probleme 5persoane dificile etc.7 de la care ar putea veni9 eventual9 reclama3ii ulterioare. Dosarul ac3iunii se depune la agen3ie 2n termen de 2" de ore de la finali area excursiei9 pentru excursii interne ;i de ") ore9 pentru excursii externe. Tema N" &rgani area !i desf!urarea e-cursiei n turismul internaional 3.1. Blanificarea excursiei 3.2. Breluarea grupului de turi;ti 3.2.1.,xcursie cu turi;tii strini 2n 3ar 3.2.2. ,xcursii cu turi;tii din Moldova peste hotare 3.3. 0osirea la hotel 3.". Blecarea de la hotel 3.$. Bre entarea general a excursiei 3.%. Reguli generale 2n excursie 3.%.1.Reguli de transport 3.%.2. Reguli privind baga.ele 3.%.3.4bliga3iile ;oferul autocarului 3.%.".Regului generale privind folosirea microfonului 3.(. &rearea unei rela3ii bune cu grupul 3.). &omentarii ;i opririi pe parcursul excursiei 3.*. Hi itarea unui obiectiv turistic 3.1+. ,xcursii op3ionale 3.11. 0itua3ii neprev ute 3.12. Dinalul excursiei ".1. ,lanificarea e-cursiei Bentru planificarea optim a excursiei trebuie avute 2n vedere urmtoarele elemente@ a& alegerea ofertei. De regul se face la firma turistic 5practic se preia de la agentul de turism care s<a ocupat cu promovarea ;i comerciali area programului respectiv9 inclusiv cu formarea grupului7 av>nd 2n vedere ;i anumite variante alternative ale rutei pentru situa3iile deosebite ce pot aprea. b& participanii la excursie. ?hidul de turism trebuie s se informe e asupra participan3ilor la excursie9 lucru care se poate face odat cu preluarea dosarului ac3iunii9 ;i anume referitor la@ numrul participan3ilor 5dac va avea un grup mare9 mediu sau turi;ti individuali7A v>rsta turi;tilor 5pentru a putea stabili dac grupul este omogen din punct de vedere al v>rstei sau care este ponderea turi;tilor de aceea;i v>rst 2n numrul total al turi;tilor7A mediul din care provin turi;tiiA profesiile lorA hobbI<uri sau preferin3e 5dac sunt specificate7. 1mportan3a culegerii acestor informa3ii const 2n aceea c ghidul de turism 2;i poate alctui un program echilibrat9 o prelegere adecvat grupului de turi;ti 5at>t din punct de vedere al limba.ului folosit c>t ;i al bog3iei cantit3ii de informa3ii oferite7 sau poate alctui ;i propune excursii op3ionale 5func3ie de preferin3e9 preocupri9 cerin3e etc.7.

c& ni!elul calitii. /cesta se poate stabili 2n func3ie de etalonul participan3ilor la excursie ;i nivelul calitativ al serviciilor oferite prin program9 acestea dou fiind 2ntr<o rela3ie direct propor3ional. ,vident c 2n concediu fiecare persoan dore;te s se simt confortabil ;i s primeasc servicii de calitate 2n conformitate cu pre3ul pltit. Dar este impropriu s alctuie;ti o excursie care se adresea 2n exclusivitate studen3ilor 5care nu dispun de resurse financiare prea mari7 oferindu<le servicii de ba 5ca are9 mas9 transport7 2ntr<o re3ea hotelier foarte scump cu dineuri la restaurante de lux ;i transport cu avionul9 2n condi3iile 2n care aceste servicii pot fi substituite cu altele similare9 dar mai accesibile acestora. 6otu;i9 indiferent de serviciile oferite9 ghidul trebuie s se asigure c acestea sunt cele mai bune pentru pre3ul pltit. ,xist 2ns situa3ii 2n care nu se pot oferi serviciile comandate la nivelul contractat9 2n acest ca 9 ghidul de turism este obligat s recompense e sau s despgubeasc turi;tii fie prin oferirea unui serviciu suplimentar9 fie prin returnarea banilor la sf>r;itul excursiei. d& c)t de mult se poate include. /ceasta depinde de talentul ghidului 2n evaluarea turi;tilor din punctul de vedere al interesului pe care 1<ar putea manifesta pentru vi itarea unor obiective turistice9 de a participa la excursii op3ionale9 de cunoa;tere ;i 2mbog3ire a nivelului cultural etc. ,l 2;i va pregti o pre entare c>t mai detaliat care s poat satisface la maximum curio itatea turi;tilor9 dar abia la fa3a locului va sesi a9 la un moment dat9 interesul mai ridicat sau mai sc ut al turi;tilor pentru un obiectiv turistic9 prin urmare 2l va pre enta mai pe larg sau mai pe scurt. 0pre exemplu9 2n ca ul vi itrii unui mu eu9 2n func3ie de gradul de interes manifestat de turi;ti9 ghidul na3ional de turism va hotr2 asupra cror sli sau exponate s insiste mai mult 5evident9 ghidul trebuie s 3in cont ;i de timpul alocat vi itrii fiecrui obiectiv7 sau9 dac el constat c turi;tii au un nivel cultural mai ridicat ;i 2;i exprim dorin3a de a acumula c>t mai multe informa3ii 2n timpul excursiei9 el va fi pregtit s le ofere toate detaliile. e& transportul. ?hidul de turism are obliga3ia ca9 2nainte de plecarea 2n excursie9 s culeag toate informa3iile despre mi.locul de transport folosit9 programul ales9 traseul urmat9 opriri pe parcurs ;i durata acestora etc. Dup cum se ;tie9 2ntr<o excursie se poate folosi un singur mi.loc de transport sau transportul combinat 5situa3ie 2n care ghidul de turism trebuie s cunoasc punctele de legtur ;i orarul mi.loacelor de transport7. 6ransport cu autocarul. ?hidul de turism trebuie s cunoasc tipul de autocar folosit 5clasificarea sa trebuie s corespund cu comanda fcut la agen3ie79 facilit3ile pe care le ofer 5aer condi3ionat9 video9 bar9 toalet etc.79 ora ;i locul 2nt>lnirii ;i s preia toat documenta3ia referitoare la comandarea si confirmarea 2nchirierii autocarului. Dac transportul pe toat durata excursiei se efectuea doar cu autocarul9 ghidul trebuie s<;i stabileasc de la 2nceput 52n func3ie de distan3a parcurs 2ntr<o i7 numrul ;i durata opririlor 5la ce or se face o oprire9 c>te minute79 aleg>nd de pe traseu parcri amena.ate sau ben inrii cu grup sanitar 5de preferat7. Transport cu a!ionul. /cest tip de transport presupune 2 variante@ fie plecarea cu grupul din aeroport 5este situa3ia 2n care ghidul pleac cu turi;tii din Moldova 2n strintate79 fie preia grupul de la aeroport 5situa3ia 2n care reali ea o excursie cu turi;ti strini 2n 3ar7. =n prima situa3ie9 cltorie peste hotare9 ghidul va avea gri. de a avea asupra sa biletele de cltorie ;i pa;apoartele turi;tilor 5cu vi 9 dac este ca ul7 ;i va informa grupul asupra orei ;i locului de 2nt>lnire din aeroport9 baga.ele ce le pot transporta 52+ Eg la economic class79 obiecte9 cadouri ce pot fi trecute prin vam etc. 1n situa3ia prelurii grupului din aeroport9 ghidul de turism va trebui s se ocupe ;i de mi.locul de transport necesar transferului p>n la hotel sau ctre destina3ie. Transport cu trenul . /cest tip de transport presupune cele dou situa3i@ distincte men3ionate mai sus. 6otu;i9 2n practic9 se folose;te mai pu3in trenul ca mi.loc de transport pentru excursii 2n strintate. 1n ca ul transportului combinat9 ghidul trebuie s aib 2n vedere coordonarea acestora pentru a asigura continuitatea desf;urrii programului. f& ca"area la hotel. 1n privin3a ca rii9 ghidul trebuie s fie informat referitor la@ < tipul hoteluluiA

< po i3ia sa 2n ora; 5distan3a fa3 de principalele obiective7A < servicii oferite 5cu sau fr plat7A < ora la care se ca ea ;i ora la care se prse;te camera. g& meniul oferit. ,ste bine ca ghidul s se informe e asupra tipului de meniu oferit 5a la carte9 bufet suede 9 meniu fix7 pentru a putea oferi rela3ii ;i pentru a fi sigur c acesta corespunde cu cerin3ele sau preferin3ele turi;tilor ;i nu 2ncalc anumite reguli impuse de obiceiuri sau religie 5ex. referitor la consumul de carne de porc9 perioade de post etc7A h& imprimarea unui ritm susinut excursiei. /cest lucru trebuie avut 2n vedere ;i planificat9 de regul9 la excursiile 2n circuit9 atunci c>nd exist un program dinainte stabilit care trebuie s se 2ncadre e 2ntre anumite limite orare9 pentru ca toate obiectivele incluse 2n program s poat fi atinse. i& opriri pentru odihn si mas. 0unt necesare mai ales la parcurgerea unor distan3e lungi 5excursii cu autocarul7. 0e pot planifica opriri scurte9 de maxim 1$ minute9 la fiecare 2<3 ore de mers ;i o oprire de aproximativ "$ minute pentru servit masa. ,ste de preferat ca pentru servirea mesei 52n situa3ia 2n care aceasta nu este inclus 2n pre3ul excursiei pentru a fi servit la un restaurant de pe traseu7 ghidul s prevad o parcare care s cuprind toate utilit3ile. j& echilibrarea excursiei. Bentru ca excursia s nu devin monoton9 ghidul va cuta ca9 pe l>ng expunerea pe care o are de fcut pe parcurs9 s fie pregtit s intercale e momente mu icale9 s ini3ie e diverse discu3ii pentru atragerea turi;tilor. *& timpul de oprire la obiecti!ele turistice. =n cadrul unei excursii organi ate9 acest timp este dinainte stabilit 2n func3ie de importan3a acordat obiectivului respectiv9 de locul su de amplasare 52n aer liber sau acoperit79 de perioada 2n care se vi itea 9 ghidul de turism 2l poate modifica9 evident cu acordul turi;tilor. l& agrementul. ,ste vorba de a fi informat dinainte despre posibilit3ile de agrement existente 2n on9 pentru a putea sftui turi;tii asupra modului de petrecere a timpului liber 2n eventualitatea nerespectrii programului din cau a vremii nefavorabile sau a unor situa3ii neprev ute care ar putea s apar. 6otodat9 ghidul are un rol important 2n reali area agrementului at>t pe parcursul excursiei9 dar mai ales 2n ca ul 2n care ca area se reali ea 2n afara unei localit3i 5ex.@ cabane montane7 iar singura modalitate de a petrece timpul este de a organi a diverse .ocuri9 discu3ii pe anumite teme etc. /cestea trebuie s fie dinainte planificate pentru a putea fi derulate la momentul potrivit. m& locuri de interes special. /cestea pot constitui obiective 2nt>lnite pe traseu sau la destina3ie9 neincluse 2n programul turistic9 dar asupra crora ghidul este bine s fie informat dinainte9 iar dac este ca ul s poat face o pre entare a lor9 eviden3iind de ce pre int interes 5ca obiectiv istoric9 arheologic9 economic7 ;i 2n func3ie de posibilit3i9 chiar poate organi a excursii op3ionale cu turi;tii interesa3i. ".2. ,reluarea grupului de turi!ti Dac excursia este efectuat cu turi;ti strini 2n Moldova9 ghidul poate prelua grupul de la aeroport sau direct de la hotel 52n situa3ia 2n care grupul a avut ghid de transfer7. Dac excursia este cu turi;ti din Moldova 2n strintate9 ghidul se poate 2nt>lni cu grupul direct la aeroport sau 2n locul de plecare a autocarului. +.,.-. .xcursii cu turiti strini n ar. 3.2.1.1. Preluarea grupului de aeroport ?hidul are obliga3ia s verifice ora de sosire a cursei 5de preferat s sune la aeroport pentru a verifica dac 2nt>r ie sau nu7. 0osirea la aeroport se va face cu cel pu3in l or 2nainte 52nso3it de 2nc o persoan9 dac este posibil7. Bentru a putea fi recunoscut sau identificat de turi;ti9 ghidul va avea asupra sa o pancart mare9 vi ibil9 cu denumirea ;i logoul firmei turistice. ,ste foarte important ca ghidul s cunoasc aeroportul pentru a nu a;tepta la o alt

ie;ire. Be msur ce apar turi;tii9 ace;tia se vor grupa 2ntr<un loc care nu incomodea 5nu blochea trecerea7 p>n se adun to3i membrii grupului. De asemenea9 ghidul trebuie s sftuiasc turi;tii s fie aten3i cu baga.ele lor 2n aeroport deoarece exist riscul ca acestea s se rtceasc sau s dispar. 4dat ce s<au adunat to3i turi;tii9 baga.ele vor fi numrate ;i notate 2n lista de baga.e9 dup aceea ghidul va aduce autocarul 2ntr<un loc convenabil pentru ca turi;tii s urce9 iar baga.ele s fie aran.ate9 apoi se pleac spre destina3ie. 3.2.1.2.Preluarea grupului de la hotel ,ste o situa3ie specific pentru turismul de se.ur9 c>nd grupul sose;te la hotel 2nso3it de ghidul de transfer9 iar formalit3ile de ca are le 2ndepline;te ghidul de transfer9 urm>nd ca grupul s fie preluat de ctre ghidul de se.ur. Bentru aceasta el va aran.a un loc de 2nt>lnire cu grupul 2n holul hotelului sau 2ntr<o 2ncpere special amena.at 2n acest scop9 va plasa un buletin de informare 2ntr<un loc vi ibil 2n care va specifica ora ;i locul 2nt>lniriiA de asemenea9 mai poate scrie mesa.e 2n acest scop pe care le va plasa 2n csu3a de la cheie9 astfel 2nc>t turi;tii s preia mesa.ul odat cu cheia. +.,., .xcursii cu turitii din /oldo!a peste hotare 3.2.2.1. Preluarea grupului n cazul plecrii cu avionul ?hidul de turism se va 2nt>lni cu grupul la aeroport9 cu 2 ore 2naintea plecrii 5turi;tii vor fi informa3i asupra orei ;i locului de 2nt>lnire de la firma de turism7. 6otu;i ghidul de turism va trebui s a.ung la aeroport cu aproximativ 3o minute 2naintea grupului pentru a verifica poarta de 2mbarcare9 ora de deschidere pentru ghi;eul de checE<in9 supravegherea formalit3ilor vamale. ,l va trebui s aib asupra sa biletele de cltorie ;i actele turi;tilor < pa;apoartele cu vi 52n situa3ia 2n care se cltore;te 2ntr<o 3ar care necesit vi 7 pe care le preia de la firma turistic odat cu dosarul ac3iunii. Dormalit3ile vamale 52n aeroport7 @ < verificarea baga.elor ;i pa;apoartelorA < reparti area locurilor 2n avionA < trecerea frontierei. 3.2.2.2. Preluarea grupului n cazul plecrii cu autocarul ?hidul de turism trebuie s a.ung la locul de 2nt>lnire cu grupul mai devreme pentru a verifica starea autocarului 5cur3enia9 dac acesta corespunde cu re ervarea fcut9 func3ionarea aparaturii de bord@ microfon9 difu oare9 radio9 video etc.7 ;i pentru a lua legtura cu ;oferul 2n vederea discutrii traseului ce va fi urmat9 opririle pe parcurs. &a ;i 2n situa3ia anterioar9 ghidul va prelua de la agen3ie documentele necesare cltoriei 5cu dosarul ac3iunii7. 6recerea frontierei presupune ca ghidul s supraveghe e comportamentul turi;tilor 2n vam. /ce;tia vor fi sftui3i s nu prseasc autocarul9 s stea pe locuri9 s nu fac po e9 s pre inte baga.ul la cererea vame;ului9 declararea bunurilor ;i valorilor supuse restric3iilor vamale 5conform codului vamal 2n vigoare7. ?hidul va pre enta pa;apoartele la vam ;i lista de pasageri pentru a 2ntocmi procedura de verificare. ".". Sosirea la hotel Dac este posibil9 ghidul va suna la hotel9 odat cu plecarea din aeroport sau 2nainte de sosirea la destina3ie9 pentru a anun3a timpul aproximativ de sosire 5ca o ultim verificare a re ervrii efectuate7. 4pera3iunile 5principale7 care se efectuea de ctre ghidul de turism la sosirea la hotel 52ndeplinirea formalit3ilor de ca are7 sunt@ J verificarea turi;tilor ;i a baga.elor 5se face pre en3a 2n holul hotelului7A J pre entarea la recep3ie a rooming< list<ului pentru reparti area camerelorA J verificarea cerin3elor speciale din partea turi;tilor 5preferin3e la camere9 meniuri speciale9 regim alimentar9 vegetarian etc.7A

J preluarea cheilor de la recep3ieA J verificarea camerelor ;i re olvarea problemelor 5dac apar7A J stabilirea orelor de mas ;i a locului re ervat turi;tilor pentru servirea micului de.un9 a de.unului ;i a cineiA J pre entarea facilit3ilor oferite de hotel 5piscin9 bar9 discotec9 salon de coafur79 precum ;i a modalit3ii de acces pentru turi;tii hotelului 5cu sau fr plat7. 1nforma3iile primite de ghid vor fi transmise cu promptitudine turi;tilor. 0uplimentar se mai comunic urmtoarele @ < locul unde va fi plasat un buletin informativ asupra desf;urrii programului sau unde se vor face diverse comunicriA < numrul camerei ghidului 5se face verbal9 nu se afi;ea 7A < rugmintea ca toate reclama3iile sau cererile turi;tilor s fie semnalate mai 2nt>i ghidului9 iar acesta le va aduce la cuno;tin3 celor 2n msur s le remedie e. /lte opera3iuni care trebuie efectuate 52n func3ie de specificul fiecrui grup sau program7 @ supravegherea transportului baga.elor 2n camer 52n situa3ia 2n care acest lucru e fcut de ctre personalul hotelului7A comunicarea la recep3ie a orei de tre ire pentru a doua i diminea3a9 2n situa3ia 2n care grupul are 2n program plecarea la o or matinalA aran.area ca 2n loc de de.un s se dea turi;tilor hran la pachet < atunci c>nd ace;tia au hotr>t s plece 2ntr<o excursie op3ional cu durata de o i. ".$. ,lecarea de la hotel Dac excursia se face cu autocarul9 plecarea se face de regul dup micul de.un. ?hidul va trebui s a.ung 2naintea grupului9 cu aproximativ un 2+<3+ minute 2nainte de servirea micului de.un9 pentru a verifica dac totul este 2n regul. Blecarea de la hotel impune ca ghidul de turism s urmreasc @ dac baga.ele au fost cobor>te 2n hol9 s verifice etichetele ;i s le numereA s supraveghe e 2ncrcarea lor 2n autocar de ctre ;oferA s verifice la recep3ie dac toate serviciile solicitate de turi;ti9 care nu apreau 2n voucher9 au fost pltite de ace;tia 5ex. convorbiri telefonice7A s verifice dac toate cheile au fost returnateA s verifice dac toate pa;apoartele au fost luateA s numere turi;tii ;i s se asigure dac ace;tia ;i<au ocupat locurile 2n autocarA 2n autocar s salute turi;tii9 pre ent>ndu<le un sumar al ilei9 cu itinerarul de urmat ;i obiectivele de vi itatA ca plecarea s se fac la ora stabilit pentru a nu permite turi;tilor s 2nt>r ie 2n mod constant. ".%. ,re entarea general a e-cursiei 0e va face de ctre ghidul de turism9 urmrind o anumit schem logic9 indiferent dac acest lucru se 2nt>mpl la hotel 5odat cu preluarea grupului7 sau 2n autocar@ J 1ntroducere de bun venit. J Descrierea turului < la ce s se a;tepte9 0e face o descriere mai ampl9 motiv>nd obiectivele turistice incluse 2n program9 pentru a tre i interesul turi;tilor. J Ritmul excursiei < se stabile;te 2n func3ie de programul excursiei. De regul la circuite unde sunt distan3e mai lungi de parcurs ;i mai multe obiective de vi itat9 ritmul va fi mai alert9 astfel 2nc>t s nu existe discontinuit3i pe parcurs. J Rolul diverselor persoane implicate 2n excursie. 0e face pre entarea ghi ilor locali9 a ;oferului9 personalului de la agen3ia partener sau alte persoane care au legturi directe cu grupul9 pe msura apari3iei ;i implicrii lor 2n rela3ia cu turistul. J Regulile excursiei < se stabilesc reguli de cltorie 5mai ales9 2n ca ul excursiilor cu autocarul79 de participare la excursii op3ionale9 de punctualitate.

J Kaga.e < se atrage aten3ia asupra numrului de gen3i ;i volumul acestora9 numrul de Eg admise 2n transportul aerian9 obligativitatea 2nsemnrii acestora etc. J 0ecuritatea turi;tilor < se atrage aten3ia asupra eventualelor pericole9 generale sau localeA J 4biceiurile dintr<o 3ar - cum s nu fie ofensate. 0e aduce la cuno;tin3a turi;tilor regulile de comportament9 regimul amen ilor9 rela3ia cu autorit3ile locale9 obiceiuri ale localnicilor. 0e ofer informa3ii asupra cursului valutar9 birouri de schimb valutar9 orarul maga inelor9 locuri de interes special9 po i3ia hotelului 2n planul ora;ului 5central9 periferic7. J M>ncare ;i butur < turi;tii vor primi informa3ii referitoare ;i la alte localuri 5eventual cu specific local9 na3ional7 2n care se pot consuma m>ncruri ;i buturi tradi3ionale 5este bine ca ace;tia s fie averti a3i ;i asupra 8con3inutului8 meniurilor tradi3ionale pentru a nu exista surpri e7. J 6ransport < se fac referiri asupra mi.locului 5sau mi.loacelor7 de transport9 categorie9 legturi 52n ca ul 2n care se schimb mai multe mi.loace79 facilit3i oferite. J Rata de schimb < se specific paritatea fa3 de moneda na3ional sau fa3 de dolar9 comisioanele practicate9 unde se poate face schimb valutar < eventual programul caselor de schimb sau al bncilor - sau unde se poate extrage numerar de pe c>rduri. J &umprturi < ghidul va informa turi;tii asupra centrelor comerciale mai importante de pe traseu unde se pot gsi suveniruri tradi3ionale9 ce produse pot trece grani3a. J ,xcursii op3ionale < sunt pre entate programele op3ionale 5pe care ghidul le preia fie de la agen3ia de turism organi atoare9 fie de la alte agen3ii partenere sau locale79 preci >ndu<se 2n ce constau punctele de atrac3ie9 c>t cost9 condi3ii de 2nscriere ;i participare9 formulare de completat. ".). .eguli generale n e-cursie 0e stabilesc 2n special pentru transportul cu autocarul 5reguli de cltorie79 ;i se refer la@ 3.6.1. Reguli de transport J Dumat < este inter is 2n autocar sau 2n spa3iile 2nchise. J 0ervirea mesei ;i a buturilor 2n autocar < se inter ice consumul buturilor alcoolice sau servirea alimentelor 2n autocar 5ex.@ 2nghe3at7. J 0ervirea mesei < se stabilesc de la 2nceput ora ;i punctele speciale unde va opri autocarul 5parcri amena.ate pentru a consuma m>ncarea de la pachet sau un restaurant9 fast<food etc.7 J Rota3ia locurilor 2n autocar < se face pentru ca to3i turi;tii s poat ocupa pe r>nd locurile din fa3. /ceast regul se stabile;te de la bun 2nceput de ctre ghid9 odat cu plecarea 2n traseu9 dar se poate stabili ;i de la agen3ie9 ghidul prelu>nd schema autocarului. J &ur3enia 2n autocar < ;oferului 2i revine sarcina de a face cur3enie9 iar turi;tii au obliga3ia s o pstre e. J Kaga.ele < vor fi etichetate cu 2nsemnul specific firmei9 iar ghidul va 3ine o eviden3 strict a lor9 respectiv numrul de baga.e ce revine fiecrui turist ;i modificrile intervenite. J Kaga.ele de m>n se afl 2n gri.a fiecrui turist9 cu obliga3iile de rigoare care vor fi aduse la cuno;tin3a turi;tilor9 2n func3ie de mi.locul de transport folosit. J &ratul baga.elor < aceast sarcin revine turi;tilor9 ghidul poate da o m>n de a.utor celor care se afl 2n dificultate9 ;oferul 5sau a.utorul de ;ofer7 este cel care aran.ea baga.ele 2n autocar. J &heltuieli suplimentare la hotel <turi;tii vor fi averti a3i asupra serviciilor suplimentare oferite de hotel ;i 2n sarcina cui revin la plat acestea 5de ex.@ room service9 accesul la discoteca sau la piscina hotelului etc.7. J &heia de la camer < obligatoriu de returnat 5de regul unii turi;ti o uit 2n bu unar sau 2n geant7.

J Disponibilitatea ghidului < turi;tii vor avea posibilitatea s contacte e ghidul la camera unde acesta va sta sau ls>ndu<i mesa.e la un loc dinainte stabilit 5ex.@ la recep3ie7. 3.6.2. Reguli privind baga ele ,ste bine ca ;i 2n aceast privin3 ghidul de turism s stabileasc ni;te reguli pentru a nu avea reclama3ii referitoare la dispari3ia lor sau a lucrurilor din baga.e. 6uri;tii ar trebui s fie informa3i de la agen3ie asupra baga.elor 5spre ex.@ max. 2+ Eg 2n cltoria cu avionul9 la tren ;i autocar nu exist limit de Eg9 dar s nu fie foarte voluminoase79 totu;i ghidul ar trebui s atrag aten3ia asupra urmtoarelor @ De obicei9 un singur baga. 5geamantan9 geant de voia.7 Fpersoan poate fi pus sub autocar si o geant mic cu obiecte personale se poate lua 2n autocar 5sunt companii de transport care taxea pentru baga.e suplimentare7A Blata serviciului pentru cratul baga.elor 2n aeroport este inclus 2n pre3ul excursiei. Ca fiecare oprire9 este obliga3ia ghidului s plteasc acest serviciuA Kaga.ele trebuie s fie clar etichetate9 eventual s se aplice un simbol cu 2nsemnele grupului9 respectiv ale firmei turistice 5ghidul trebuie s ;tie 2n orice moment c>te geamantane9 gen3i exist pentru tot grupul7A Ca sosirea 2n hotel9 ghidul va asista la descrcarea lor din autocar ;i le va marca pe fiecareA Ca plecarea din hotel baga.ele vor fi cobor>te cu cca. "$ min. 2nainte pentru a putea fi numrateA 6uri;tii nu au voie s adauge sau s reduc numrul geamantanelor fr a informa ghidulA Kaga.ele vor fi aran.ate de ctre ;ofer 2n autocarA 4rice stricciune care apare pe parcursul cltoriei va fi raportat de ghidul de turism 2mpreun cu o declara3ie scris 2n care se descriu 2mpre.urrile 2n care s<a produs paguba9 declara3ie necesar pentru asigurare 52n ca ul 2n care s<a fcut7A Bierderea baga.elor 2n aeroport va fi semnalat printr<o declara3ie la oficiul de baga.e pierdute9 ghidul fiind cel care va pstra legtura cu acest oficiuA Bierderea sau furtul baga.elor la hotel se va semnala la recep3ia hotelului. 3.6.3. !bliga"iile #o$erul autocarului =nc de la 2nceputul cltoriei ghidul va trebui s discute cu ;oferul9 stabilind serviciile ;i responsabilit3ile ce<i revin acestuia pe parcursul excursiei9 2n principiu9 acesta va avea urmtoarele obliga3ii @ < 2ncrcarea ;i descrcarea baga.elorA < cur3atul geamurilorA < cur3atul autocarului 2n interior ;i 2n exteriorA < asigurarea unui sac pentru gunoiA < s a.ute pasagerii la cobor>t 5dac e ca ul7A < s respecte pau ele de masA < s efectue e toate opririle prev ute 2n programA < s respecte traseul stabilit9 modificri de traseu put>nd fi fcute doar 2n situa3ii absolut necesare ;i cu acordul ghiduluiA < atitudinea fa3 de pasageri s fie plin de solicitudine9 s emane 2ncredereA < s aib o 3inut 2ngri.it9 decentA < s asigure func3ionarea aparaturii de bord 5tv9 microfon9 frigider7A < s participe la excursiile op3ionaleA < s 2ncuie u;a autocarului ia fiecare oprire 5sau semafor79 oric>t de scurt ar fi. 1n ce prive;te durata unei ile de lucru a ;oferului9 aceasta se stabile;te 2n func3ie de numrul de Em parcur;i ilnic9 put>nd exista chiar 2 ;oferi 5ex.@ la excursiile 2n circuit9 c>nd distan3a ilnic parcurs dep;e;te "$+ Em sau ) ore de condus7.

3.6.%. Reguli privind $olosirea &icro$onului /v>nd 2n vedere faptul c microfonul repre int pentru ghid 8obiectul muncii89 el trebuie s dovedeasc dexteritate 2n folosirea acestuia. Brin urmare va cuta @ < s nu priveasc microfonul 2n timp ce vorbe;te 5ca ;i cum ar vorbi cu el79 ci dimpotriv9 de c>te ori este posibil s priveasc turi;tii9 pentru a ;ti c ei sunt cei crora li se adresea pre entareaA < s verifice volumul 2ntreb>nd turi;tii dac se aude 2n tot autocarulA < s nu 3in microfonul la o distan3 mare fa3 de gur9 dar nici s nu vorbeasc9 prea aproape de el9 fiindc sunetul nu va fi clarA < s nu stea sub difu or pentru a nu crea efectul de microfonieA < atunci c>nd rspunde la 2ntrebri9 s repete 2ntrebarea astfel 2nc>t to3i turi;tii s poat 2n3elege la ce se refer rspunsulA < s nu lase microfonul pe m>na turi;tilor pentru mici interven3ii9 s<ar putea ca ace;tia s<1 acapare eA < 2n situa3ia 2n care nu mai func3ionea 9 s gseasc o po i3ie astfel 2nc>t s fie au it de toat lumea. ".0. Crearea unei relaii 'une cu grupul 0e face 2ntr<o manier profesional9 ghidul dovedind o atitudine po itiv fa3 de turi;ti de la primire ;i pe toat perioada excursiei care se va reflecta 2n @ polite3e 2n comunicare9 2n gesturi9 atitudiniA eficien3 2n conducerea excursieiA cuno;tin3e bine fundamentate pentru reali area unor expuneri 2nchegate9 atractive ;i la obiectA asumarea responsabilit3ii 2n ce prive;te serviciul ;i informa3iile oferite turi;tilor9 precum ;i securitatea acestoraA acurate3e. 0e cunoa;te importan3a ghidului 2n reu;ita unei excursii9 de el depinde9 2n mare parte9 satisfac3ia sau insatisfac3ia turi;tilor. De cele mai multe ori9 c>nd anumite servicii primite nu se ridic la nivelul cerut9 ghidul este cel care men3ine la un standard ridicat excursia9 prin agrementul oferit ;i prin calit3ile acestuia de a 3ine turi;tii uni3i 2n reali area programului9 deoarece un turist mul3umit este cel cruia i<au fost satisfcute nevoile de petrecere a timpului liber. Brin urmare9 se poate spune c ghidul este cel care face sau desface o excursie prin gradul de satisfac3ie sau insatisfac3ie manifestat de turi;ti. ".1. Comentarii !i opriri pe parcursul e-cursiei ?hidul de turism va face comentarii 2n func3ie de obiectivele stabilite 2n programul excursiei ;i va stabili opriri pentru diverse necesit3i. 0omentariile presupun$ J Bre entri scurte ;i la obiect9 2ntr<un limba. agreabil nici sofisticat9 dar nici monoton. J Referiri asupra lucrurilor practice con3inute 2n program. J 1nforma3ii generale referitoare la 3ar sau ora;ul care se vi itea 9 privind economia9 cultura9 obiceiurile9 tradi3ia9 religia9 personalit3ile cunoscute din diverse domenii. 0ubiectul tratat va fi ales ;i 2n func3ie de structura grupului. J Bre entarea obiectivelor importante 2nt>lnite pe traseu9 chiar dac nu se fac opriri. J Bre entarea hotelul unde vor fi ca a3i turi;tii 5grad de confort9 po i3ie 2n ora;9 facilit3i oferite7. 0e pot intercala 2n pre entare ;i anumite glume9 bancuri9 legende sau se poate cere ;i participarea membrilor grupului 5pentru a<i scoate din monotonie7 < dar se vor evita discu3iile contradictorii care creea conflicte 2ntre turi;ti 52n nici un ca 9 ghidul nu se va lsa antrenat 2n astfel de discu3ii7.

1pririle pe parcurs se fac $ 2ntr<un loc amena.at9 cel pu3in una la 2 ore de mers cu autocarulA pentru fotografiiA pentru cumprturiA pentru masa la restaurant. Mai pot fi si opriri neprev ute 2n program9 fr 2ns a devia de la traseu sau a 2nt>r ia atingerea celorlalte obiective incluse. *tenie 2 Dup fiecare oprire se numr turi;tii9 dup ce ;i<au reluat locurile 2n autocar. ".3. 4i itarea unui o'iectiv turistic 1ndiferent de locul unde se desf;oar vi ita9 2n interior 5mu eu7 sau 2n exterior 5tur de ora; pe .os79 ghidul trebuie s 3in seama de particularit3ile 2nso3irii unui grup9 av>nd gri. ca @ mersul s fie potrivit9 asigur>ndu<se c turi;tii 2l urmea A grupul s se adune departe de mul3imi9 de intrri la obiective9 s nu se amestece cu alte grupuriA s nu dea 2nt>lnire grupului 2ntr<un loc neprote.at 5de soare sau ploaie7A turi;tii s fie averti a3i s aib gri. de lucrurile pe care le au asupra lor 5s nu fie bu unri3i7A grupul s ;tie c>t durea vi itarea obiectivului respectiv 5deci c>t au de stat 2n picioare7 ;i dac exist posibilitatea unor locuri pentru odihnA s indice un loc ;i o or de 2nt>lnire 52n ca ul 2n care cineva se rtce;te7A fiecare turist s cunoasc numele hotelului sau locul de parcare al autocaruluiA comentariul la locul vi itei s fie fcut 2ntr<un limba. accesibil9 pe 2n3elesul tuturorA vocea s fie bine do at9 s se fac au it de tot grupul9 nu doar de primii turi;tiA s fie 2ncura.ate 2ntrebrile venite din partea turi;tilor. ".15. 6-cursii opionale Be parcursul unui program turistic9 ghidul de turism are oca ia de a vinde excursii op3ionale pe care le poate prelua la plecare de la agen3ie sau pot fi achi i3ionate pe plan local9 de la agen3ii care se ocup doar de promovarea programelor de agrement sau de la agen3ia partener din on. Bentru a promova ;i vinde aceste excursii9 ghidul trebuie s aib 2n vedere@ J identificarea agen3iilor care organi ea aceste excursiiA J planificarea lor 2ntr<o perioad optim 52n func3ie de distan3a la care se gsesc obiectivele9 timpul alocat9 disponibilitatea turi;tilor7A J 2ntocmirea unei liste cu posibilele excursii op3ionale care va servi ;i ca formular de re ervareA J tipurile de excursii pentru care se poate opta 5tururi de ora;9 spectacole9 expo i3ii7A J descriere amnun3it a lor9 astfel 2nc>t turi;tii s ;tie la ce s se a;tepteA J momentul v>n rii@ de obicei se pre int turi;tilor cam 2ntr<a treia i9 dup micul de.unA J formularul pentru 2nscrierea la excursiile op3ionale 5se poate alctui 2n func3ie de numrul de excursii9 oferind diverse detalii9 neexist>nd un formular tip pentru acestea7 care se d fiecrui turist 2n parte pentru a<;i completa numele9 numrul excursiilor la care dore;te s participeA 2n final9 acest formular repre int 8cererea de re ervare8 a turistului pentru excursiile op3ionaleA J anulri la excursiile op3ionale - nu se fac. =ncasarea contravalorii se face odat cu predarea de ctre turist a formularului 5datorit faptului c timpul este relativ scurt9 ghidul va lansa comanda la agen3ia organi atoare de 2ndat ce va str>nge banii7A

J costurile pe care le implic organi area acestor excursii presupun existen3a unui numr minim obligatoriu de participan3i. ".11. Situaii neprev ute Be parcursul unei cltorii pot aprea situa3ii neprev ute la care ghidul trebuie s reac3ione e spontan9 astfel 2nc>t s fac fa3 cri ei. De;i aceea;i situa3ie neprev ut poate aprea 2n mai multe excursii9 nu se pot da solu3ii universal valabile9 acestea re olv>ndu<se de la ca la ca . Doar unele recomandri pot fi fcute @ modificri @ 2nlocuirea obiectivelor cu alteleA boruri suprare ervate < la alt curs9 2n aceea;i iA 2nt>r ieri ale turi;tilor < se poate a;tepta p>n la maximum un sfert de or peste ora plecrii9 2n ca ul transportului cu autocarul. 0e 2ncearc contactarea turistului9 dac nu e posibil se anun3 la agen3ie nepre entarea9 urm>nd ca de aici s se fac anulrileA baga.e pierdute sau deteriorate <se poate 2nt>mpla 2n ca ul transportului cu avionul ;i se las o reclama3ie la biroul de baga.e pierdute. 0e urmre;te pe ba a numrului de 2nregistrare primitA pierderea biletelor de transport < se poate elibera un alt bilet dac exist dovada c turistul se afl pe lista pasagerilor 5la transportul cu avionul7 pierderea sau furtul lucrurilor personale L se face o pl>ngere la poli3ie sau la recep3ia hotelului 52n func3ie de locul unde se 2nt>mpl7A pierderea unui pa;aport < se anun3 la consulat sau la ambasad pentru eliberarea unui duplicatA lipsa unui turist < dac nu<i lipsesc ;i baga.ele9 atunci se anun3 poli3iaA 2mbolnvire < se acord primul a.utor 2n situa3ii care nu necesit punerea unui diagnostic sau9 2n ca uri mai grave9 se solicit personal calificat 5se cheam ambulan3a9 se internea turistul7A decese < se anun3 familia pentru a veni s se ocupe de formalit3ile de transport. Bentru 2mbolnvire ;i deces se plte;te asigurare. *lte pro'leme( arestarea turi;tilorA probleme politice 5ex.@ revolu3ii7A cataclisme naturaleA incendiiA defectarea mi.locului de transport. ".12. 7inalul e-cursiei. Bentru ca excursia s se sf>r;easc 2n bune condi3ii9 ghidul va trebui s se 2ngri.easc de@ reconfirmarea borului cu cel pu3in (2 ore 2nainteA organi area unei mese festive 5dac nu este inclus 2n program7A Tema N $ 8etodologia pre entrii itinerarelor !i o'iectivelor turistice ".1. ,lemente de ba 2n pre entarea itinerarelor ".2. &erin3ele pre entrii atractive ".3. Dactorii care intervin 2n pre entarea itinerarelor turistice $.1. 6lemente de 'a n pre entarea itinerarelor 2nterior plecrii n itinerar$ J salutulA J pre entarea ghidului ;i a persoanelor de 2nso3ire 5;ofer9 a.utor7A J expunerea 2n c>teva cuvinte a planului de vi itare a oneiF a ora;uluiA J date elementare de cunoa;tere a localit3ii@ J a;e are geograficA J ci de acces9 legturi cu principalele trasee turisticeA

J 2ntindere 5suprafa37 2n compara3ie cu 3ara de origine a turistuluiA J numr de locuitoriA J data fondrii ;i eventual9 originea numeluiA J scurt istoric@ date referitoare la de voltarea economico<social9 aspecte culturale. In timpul derulrii itinerarului$ pre entarea obiectivelor turistice propriu< ise@ se face astfel ca aten3ia turi;tilor s fie tre it 2n prealabil pentru noul obiectivA explica3iile se vor da pentru obiectivele ce se vd pe traseuA nu se vor aminti obiectivele turistice care au fost dep;iteA 2n ca ul opririlor de durat la obiective < se vor face comentarii mai ample9 cu eventuale date comparativeA pre entarea s fie@ - obiectiv < clar < precis L atractiv - interesant. 3a sf)ritul derulrii itinerarului$ J aprecieri generale asupra perspectivelor de de voltare a ora;ului sau oneiA J mul3umiri din partea ghidului ;i firmei de turism pentru plcerea efecturii turului de ora;. $.2. Cerinele pre entrii atractive 6otalul acestor cerin3e const 2n@ J pasiunea pentru meserie prin evitarea lipsei de interes fa3 de excursieA J documentarea serioas reflectat 2n explica3ii concise ;i clareA J pre entarea s se refere la ceea ce este valoros ;i caracteristic turismului moldovenescA J s se imprime un ritm sus3inut pre entrii prin sistemati area explica3iilor9 2n func3ie de succesiunea obiectivelorA J s nu se abu e e de detalii minu3ioase ;i nesemnificative care obosesc turi;tiiA J pre entarea s fie un act de crea3ieA J ghidul 2nso3itor trebuie s fie un bun psiholog9 antrenant ;i spiritualA J s aib o atitudine plin de tact9 polite3e ;i aten3ie fa3 de turi;tiA J s 2ntrebuin3e e formule de atragere la conversa3ie a turi;tilor la explica3ii. J do area cu pricepere a vocii. 1. 'asiunea pentru meserie const 2n evitarea lipsei de interes fa3 de excursie 9 activitatea ghidului nu trebuie s fie transformat 2ntr<o rutin sau o obliga3ie. ,ste neplcut ca turi;tii s perceap ghidul ca pe o persoan obosit de acela;i traseu ;i obiective ;i care urmre;te mai degrab terminarea ac3iunii dec>t satisfac3ia turi;tilor. ?hidul trebuie s con;tienti e e faptul c9 de;i excursia se poate repeta9 participan3ii se vor schimba de fiecare dat9 la fel ;i pre entarea sa va trebui s fie la alt nivel ;i conceput 2n func3ie de caracteristicile ;i op3iunile grupului. 2. (ocumentarea serioas reflectat n explicaii concise i clare presupune din partea ghidului un studiu aprofundat al materialului bibliografic aferent fiecrui obiectiv 2n vederea extragerii ;i pre entrii doar a informa3iilor importante9 evident 3in>ndu< se cont ;i de timpul alocat fiecrui obiectiv. 're"entarea trebuie s se refere la ceea ce este !aloros i caracteristic turismului moldo!enesc . ?hidul va eviden3ia acele resurse turistice 5naturale sau antropice repre entative pentru turismul nostru7 care au valoare de unicat pe plan european sau mondial 5ex. cramele vinicole unice 2n ,uropa9 sau pe;tera :,mil Racovi3! din nordul Moldovei - adevrat obiectiv turistic de interes sporit. 4 se imprime un ritm susinut pre"entrii prin sistemati"area explicaiilor n funcie de succesiunea obiecti!elor astfel 2nc>t s nu se a.ung la situa3ia 2n care pre entarea mai detaliat a unui obiectiv duce la nepre entarea altora 5ex. 2n condi3iile 2n care se reali ea turul ora;ului &hi;inu9 pre entarea ampl a /rcului de 6riumf9 fr a fi prev ut o oprire la acest obiectiv9 poate duce la nepre entarea urmtorului obiectiv important de pe traseu - &atedrala Na;terea Domnului7.

4 nu abu"e"e de detalii minuioase i nesemnificati!e care obosesc turitii expunerile s nu fie nici seci9 dar nici excesiv de didactice. ?hidul trebuie s 3in cont de faptul c turi;tii doresc s afle 2n mod agreabil ;i fr efort tot ce<i interesea 2n legtur cu obiectivele turistice vi itate. %. 're"entarea s fie un act de creaie. Diecare expunere va fi diferit de cele anterioare 5chiar dac se refer la acela;i obiectiv turistic79 ghidul 3in>nd cont 2n pre entarea sa de particularit3ile fiecrui grup9 respectiv va 3ine cont de preferin3ele turi;tilor9 gradul de interes manifestat9 nivelul cultural etc. Dac totu;i9 din anumite motive se prelunge;te pre entarea9 ca de ex. datorit unor 2ntrebri suplimentare ale turi;tilor9 obiectivul dep;it nu va mai fi pre entat. (. Ghidul trebuie s fie un bun psiholog antrenant i spiritual dep;ind momentele de oboseal. &hiar dac ghidul 2n cea mai mare parte a timpului cltore;te9 el trebuie s nu piard din vedere faptul c el este 2n timpul serviciului iar principala sa 2ndatorire este s asigure turi;tilor tot confortul necesar pentru reu;ita unei excursii. /cest lucru se va reflecta nu doar 2n serviciile pltite de turi;ti9 de care ghidul trebuie s fie convins c vor fi primite la nivelul calitativ comandat9 ci ;i 2n reali area unei ambian3e plcute 2n grup prin stabilirea unor rela3ii amicale 2ntre el ;i turi;ti9 dar ;i 2n interiorul grupului. ,l se va strdui s fie la dispo i3ia turi;tilor ori de c>te ori ace;tia au nevoie9 cut>nd s nu<;i manifeste strile de oboseal sau plictiseal pentru a nu pune turi;tii 2ntr<o situa3ie .enant. ). 2titudinea plin de tact politee atenie fa de turiti este o calitate a ghidului prin care acesta face dovada unui comportament matur9 cut>nd 2n orice moment c cree e o atmosfer plcut 2n grup. ,l trebuie s afi;e e aceea;i atitudine fa3 de to3i turi;tii pentru a nu genera sen a3ia c unele persoane se bucur de un tratament preferen3ial. *. 5ntrebuinarea formulelor de atragere la con!ersaie a turitilor la explicaii9 este de preferat ca ghidul sa atrag turi;tii 2n discu3ie pentru a crea o atmosfer antrenant prin sporirea aten3iei acestora9 afl>nd ceea ce<1 interesea mai mult9 ce obiective aprecia 9 2nltur>nd totodat posibilitatea unei pre entri plictisitoare. 1+. (o"area cu pricepere a !ocii. ,ste important ca ghidul s<;i mena.e e vocea av>nd 2n vedere c aceasta este principalul su 8instrument de lucru8. 4rice pierdere temporar a vocii duce la 2ncetarea lucrului datorit imposibilit3ii de comunicare cu turi;tii. $.". 7actorii care intervin n pre entarea itinerarelor turistice =n decursul pre entrii traseului turistic9 ghidul caut s atrag de partea sa simpatia ;i aprecierea turi;tilor. 6uri;tii sunt dornici s cunoasc localitatea9 ora;ul9 ona sau 3ara pe care o vi itea 9 2n func3ie de pregtirea9 ocupa3ia turi;tilor9 interesele pot fi diferite@ un turist se interesea de art9 altul de arhitectur9 un altul de etnografie etc. ?hidul trebuie s aib pregtit pre entarea traseului turistic cuprin >nd informa3ii generale care s satisfac curio itatea turi;tilor ;i s fie pregtit s rspund ;i la 2ntrebrile suplimentare puse de turi;ti. ?hidul trebuie s se apropie de turi;ti 2n decursul pre entrii programului turistic9 s cree e o atmosfer destins9 de prietenie. =nainte de a face cuno;tin3 cu grupul9 ghidul chemat s execute un program turistic9 va ob3ine dosarul cu documentele necesare ;i programul grupului < 2n func3ie de cele prev ute 2n contract sau 2n programele excursiilor suplimentare. ,ste bine ca din documenta3ia existent s se extrag date cu privire la componen3a profesional a grupului9 v>rsta turi;tilor etc.9 aceste elemente fiind importante pentru felul 2n care ghidul 2;i va organi a expunerea. 1n pre entarea unui tur de ora; sau a unui traseu turistic trebuie s 3in seama de o serie de factori ;i anume@ 6.+.-. 7actorul timp adic durata9 timpul afectat 2n cadrul programului pentru vi itarea unor obiective. De exemplu@ turul obi;nuit al ora;ului &hi;inu durea aproximativ 2 ore < durat 2n care se prevd c>teva opriri pentru vi itarea unor mu ee9 pentru fotografiere etc. 6rebuie avut 2n vedere c nu 2ntotdeauna turul de ora; durea at>tea ore. 1n cadrul unor ac3iuni speciale9 programul durea mai mult 5ex. Destivalul vinului7.

0unt situa3ii 2ns9 c>nd avem de a face cu grupuri care stau dou sau mai multe ile 2n &hi;inu ;i nu au prev ut 2n program o vi itare mai amnun3it a ora;ului sau onei9 2n astfel de situa3ii9 pre entarea se poate face pe etape9 2n prima i se va face pre entarea general a ora;ului9 cu opriri re ervate doar pentru vi itarea unora dintre obiective ;i fotografierea lor. De aici re ult9 evident9 c fiecare ghid trebuie s stp>neasc perfect materialul brut9 faptic9 pe care s<1 poat pre enta. /ici intervine capacitatea ghidului de a selec3iona din bogatul material documentar 2nmaga inat9 aspectele principale 2n func3ie de compo i3ia ;i profilul grupului ;i de a le 2nltura pe cele secundare. 0itua3ia e valabil nu numai 2n &hi;inu9 ci ;i pentru orice alte tururi de ora;e9 de exemplu@ Kl3i9 0oroca9 4rhei. 6.+.,. 7actorul anotimp < prin aceasta 2n3elegem felul 2n care se pre int ora;ul sau traseul9 2n func3ie de diferitele anotimpuri 2n care se efectuea excursia. De obicei9 2n se onul de primvar ;i toamn au loc cele mai multe ac3iuni turistice9 dar acest lucru nu 2nseamn c 2n restul anului nu avem activitate cu turi;ti. ?hidul trebuie s 3in seama de condi3iile climaterice 2n care se desf;oar ac3iunea9 2n general9 2n se onul de v>rf9 2ncep>nd din primvar ;i p>n 2n toamn9 se pot face mai multe opriri la obiectivele situate 2n aer liber. 6urul de ora; sau vi itarea unor obiective se va adapta condi3iilor climaterice 5bine2n3eles cu consultarea prealabil a serviciului de resort7 astfel 2nc>t9 2n ca de ploaie sau timp nefavorabil9 s se evite cobor>rile din autocar. De asemenea9 pe timp nefavorabil se pot 2nlocui unele obiective cu altele. =n ilele prea clduroase de var9 ghidul trebuie s aib gri. ca opririle s fie fcute 2n locuri mai umbrite9 ferite de ra ele dogor>toare ale soarelui. 6.+.+. 0omponena numeric a grupului$ grupuri mari9 grupuri mici9 turi;ti individuali. Modul de expunere al ghidului difer 2n func3ie de componen3a numeric a grupului. 1n ca ul 2n care ghidul va avea 2n fa3 un grup mare de "$ de turi;ti9 va trebui s acorde o deosebit aten3ie respectrii graficului excursiei9 iar expunerea sa trebuie s fie cuprin toare ;i explicit pentru a satisface exigen3ele tuturor turi;tilor din grup. De asemenea9 va trebui s anun3e clar timpul afectat vi itrii unui monument sau cel afectat pau elor de fotografiere. =n timpul deplasrilor cu autocarul va folosi microfonul. ,ste indicat s nu stea tot timpul cu spatele la turi;ti. Din c>nd 2n c>nd9 se va 2ntoarce spre turi;ti9 pentru a observa felul 2n care reac3ionea ace;tia ;i pentru a stabili contactul cu ei. =n ac3iuni cu turi;ti individuali9 ghidul nu mai face o expunere la microfon de genul celei din autocar. /v>nd ca auditor un om sau cel mult trei9 anga.ea cu ei o convorbire direct 2n care rolul de a conduce discu3ia 2i revine9 bine2n3eles9 lui. =n cadrul unor ac3iuni cu turi;ti individuali9 opririle pot fi mai dese9 deoarece mobilitatea unui autoturism este mai mare. De asemenea9 timpul c>;tigat prin parcurgerea unor trasee mai pu3in interesante cu vite e mai mari9 poate fi folosit pentru vi itarea mai multor obiective. ?hidul trebuie s cunoasc foarte bine traseul9 regulile elementare de circula3ie9 precum ;i semnele de circula3ie9 cuno;tin3e deosebit de utile atunci c>nd trebuie s conduc turi;ti care au autoturisme proprii9 2n aceast situa3ie9 ghidul indic ;i traseul ce trebuie parcurs ;i9 ca atare9 trebuie s respecte regulile de circula3ie ;i s aib gri. s nu se rtceasc. 6.+.6. 8)rsta participanilor. ,xperien3a arat c atunci c>nd avem de<a face cu un grup de turi;ti mai 2n v>rst9 explica3iile trebuie date mai rspicat9 mai tare ;i 2nltur>nd mult amnuntele nesemnificative. 4pririle ;i cobor>rile din ma;in trebuie reduse la minim. Be de alt parte9 la grupurile de tineri9 se pot face referiri9 2n mod special9 la condi3iile de studiu9 sport9 cultur9 distrac3ie ;i alte subiecte care interesea tineretul de pretutindeni. 6.+.9. :aionalitatea turitilor. 1n general9 programul se execut cu turi;ti apar3in>nd unei singure na3ionalit3i. 0e pot ivi 2ns ca uri 2n care 2n acela;i autocar sunt turi;ti de na3ionalit3i diferite9 2n care turi;tii au un singur element 2n comun9 ;i anume o limb de circula3ie interna3ional.

1n explica3iile care se dau trebuie s nu se le e e demnitatea na3ional a turi;tilor. ,ste bine ca ghidul s fie informat 2nainte de plecarea 2n ac3iune asupra componen3ei na3ionale a grupului. ,xist unele obiective 2n pre entarea crora trebuie s se 3in neaprat seama de na3ionalitatea grupului. De exemplu@ cimitire9 trecutul istoric al Moldovei etc. Deci9 tact ;i iar tactM ,ste desigur9 greu de fcut recomandri universal valabile9 dar pe c>t posibil9 este indicat s se evite discu3ii 2n contradictoriu9 subiectele delicate. 6.+.;. 0omponena profesional a grupului influen3ea 9 ;i ea9 asupra felului 2n care ghidul 2;i construie;te explica3iile ;i are o 2nr>urire deosebit asupra desf;urrii programului. /stfel9 pe l>ng explica3iile obi;nuite9 cunosc>nd c are 2n grup medici9 ingineri9 agricultori9 el va pre enta9 pe c>t posibil9 mai multe aspecte legate de aceste profesii. Mai exist 2ns unele ca uri speciale. /cestea se refer la grupurile care cuprind turi;ti av>nd acelea;i profesii. 1n asemenea situa3ii9 tot programul a fost alctuit 3in>nd seama de specialitatea grupului. 4biectivele alese sunt cele care interesea mai mult grupul respectiv9 av>nd 2n vedere componen3a sa. Bentru astfel de ca uri9 este bine ca9 pe l>ng ghid s fie ata;at un specialist care s poat satisface cerin3ele acestui gen de turi;ti. 1n asemenea situa3ii9 ghidul activea mai mult ca organi ator al desf;urrii programului ;i 2n calitate de interpret9 2n ca ul 2n care specialistul rom>n nu cunoa;te limba turi;tilor. 6otu;i9 ghidul va trebui s se pregteasc 2n prealabil pe problemele principale ale specialit3ii respective9 pentru a nu fi cu totul neinformat ;i pentru a<;i 2nsu;i un minim de cuno;tin3e absolut necesare. Bentru termenii de specialitate va consulta dic3ionarul tehnic. 1n toate ca urile de grupuri speciale pre entarea ora;ului sau obiectivelor turistice se face 2ns de ctre ghid. Doar unele obiective care interesea pe membrii grupului din punct de vedere profesional pot fi pre entate de specialistul desemnat s 2nso3easc turi;tii. 6.+.<. 5ncadrarea turului de ora n programul general al grupului sau al turistului indi!idual 1n ca ul 2n care turi;tii vi itea doar un singur obiectiv din 3ara noastr9 de exemplu &hi;inul9 fr a mai vedea altceva din 3ar9 turul ora;ului trebuie s constituie totodat prile. de pre entare general a 3rii. /stfel9 se vor da unele date generale asupra 3rii 5suprafa3a9 relief9 clim9 popula3ie9 economie9 istorie7 ;i9 2n special9 trebuie insistat asupra principalelor obiective turistice. /ceste pre entri au drept scop sporirea interesului fa3 de obiectivele turistice din Moldova. De asemenea9 vi itarea unei expo i3ii etnografice sau a unui mu eu de art popular este un prile. pentru a recomanda acestei categorii de turi;ti s ia cuno;tin3 de bog3ia folclorului ;i artei noastre populare 5se recomand vi itarea unor mu ee cu acest profil9 de preferin3 autentic ste;ti7. =n general9 se poate profita ca9 pre ent>nd unele obiective9 2n mod discret ;i plin de tact9 s se recomande turi;tilor alte excursii sau ac3iuni. ?hi ii trebuie s promove e v>n area unor excursii sau ac3iuni turistice ale firmei de turism9 care la anga.at pentru derularea excursiei respective Dac turi;tii au venit la &hi;inu dup ce au parcurs ;i alte localit3i din 3ar9 atunci9 2n explica3iile pe care le vor da ghi ii9 ei vor face referiri la obiectivele v ute de ei anterior. 6.+.=. 4ituaiile nepre!"ute 1ndiferent de natura lor9 situa3iile neprev ute cer din partea ghidului pre en3 de spirit9 calm ;i spirit de orientare. ,ste imposibil de a da recomandri universal valabile pentru solu3ionarea lor. 6otu;i9 dm unele cu privire la anumite perturbri curente de program@ < dac microfonul s<a defectat ;i nu poate fi reparat9 ghidul se va a;e a 2ntr<un loc din care s poat fi au it de to3i turi;tiiA < 2n ca ul unor defec3iuni tehnice legate de mi.locul de transport9 ghidul 52mpreun cu ;oferul7 va decide dac trebuie s ia legtura cu firma turistic organi atoare sau o companie de transport din apropiere9 pentru a procura de urgen3 un alt autocar sau autoturism9 2n ca ul 2n care defec3iunea se poate repara pe loc cu mi.loacele proprii9 ghidul va explica turi;tilor situa3ia creat. ,l va solicita 2n3elegere pentru acest incident ;i 2i va invita la obiectivul cel mai apropiat9 2n scopul de a le oferi o preocupare9 un amu ament 2n timpul 2n care se va repara autovehiculul9 2n

explica3iile date turi;tilor referitor la defec3iunea produs9 ghidul trebuie s accentue e c firma de turism se scu pentru acest nea.unsA < 2n ca urile 2n care se ivesc greut3i datorit unor restric3ii de circula3ie9 ghidul va schimba traseul ;i va 2ncerca s efectue e restul turului normal. Dac va fi posibil9 se va re2ntoarce la locul care nu a putut fi vi itat. 1n ca ul 2n care nu se va putea ptrunde pe por3iunea respectiv cu autovehiculul9 ghidul va trebui s aprecie e dac turi;tii pot s se deplase e pe .os. Dac timpul nu mai permite vi itarea integral a obiectivului9 se vor trece 2n revist numai elementele esen3ialeA < dac un obiectiv inclus 2n program 2;i schimb orarul de func3ionare9 ghidul va trebui s explice deschis turi;tilor situa3ia creat ;i va oferi vi itarea altui obiectiv9 de preferin3 asemntor. Din baga.ul vast de cuno;tin3e pe care le are9 ghidul va reda numai esen3ialul ;i elementele caracteristice9 cci acestea se re3in. 6rebuie evitat abu ul de date istorice 5mai ales c>nd sunt controversate7. 0e folosesc9 de preferin39 datele 8rotun.ite8 sau chiar secolele. De asemenea9 un sfat@ ghidul nu trebuie s<;i epui e e toate resurseleM 0<;i pstre e 2ntotdeauna c>te ceva care s poat fi furni at ca amnunt suplimentar la solicitarea turi;tilorM Tema N % 8etodologia pre entrii unui mu eu $.1. Metodele de pre entare a unui mu eu $.2. ,tapele pre entrii unui mu eu %.1. 8etodele de pre entare a unui mu eu Mu eul este institu3ia care se ocup9 cu str>ngerea9 pstrarea ;i expunerea obiectelor9 care pre int interes istoric9 ;tiin3ific9 artistic etc.9 cldire 2n care sunt expuse ;i pstrate astfel de obiecte. ,xist mai multe tipuri de mu ee@ de art9 de istorie9 de etnografie ;i folclor9 de ;tiin3e ale naturii etc.9 toate create cu acela;i scop de a aduce la cuno;tin3a publicului anumite trsturi9 caracteristice ;i definitorii ale unui popor 5na3iuni7. Bregtind vi ita la un mu eu9 ghidul de turism trebuie s gseasc o cale logic de pre entare a acestuia9 2n func3ie de cum sunt pre entate exponatele 2n interior9 pentru a<;i alctui un discurs interesant9 atractiv9 u;or de urmrit. &ele mai 2nt>lnite metode sunt@ /etoda tematic - este folosit doar acolo unde ghidului de turism i s<a cerut s arate doar anumite particularit3i 5ex.@ o anumit colec3ie apar3in>nd cuiva9 sau doar sala cu costume populare provenind din mai multe one ale 3rii din cadrul unui mu eu etnografic7. /ceast metod este specific mu eelor care pre int acela;i tip de exponate sau mu eele care urmresc o anumit tematic prin totalitatea obiectelor expuse9 ca de exemplu cele care repre int via3a ;i obiceiuri de la 3ar9 mu ee etnografice9 case memoriale9 mu eul mu icii. /etoda cronologic - este folosit pentru a pre enta obiectivele unui mu eu 2n ordine cronologic. &u a.utorul acestei metode9 ghidul de turism trebuie s<;i construiasc pre entarea astfel 2nc>t turistul s 2n3eleag transformrile survenite de<a lungul vremii ;i cau ele care au dus la aceste transformri. ,ste 2nt>lnit9 de obicei9 la mu eele de istorie9 ;tiin3e ale naturii9 /etoda !i"itei generale - este un tur de mu eu unde ghidul de turism va pre enta obiectele expuse 2n ordinea 2n care sunt aran.ate9 urm>nd traseul prestabilit. 1n general9 mu eele sunt g duite 2n interiorul unor palate9 castele9 case renumite prin arhitectura lor deosebit sau cldiri special construite9 cu sisteme de securitate performante9 care adpostesc obiecte de mare valoare 5te aure9 bi.uterii9 picturi sau sculpturi de mare valoare7. 1ndiferent de metoda folosit9 ghidul de turism9 2nainte de pre entarea exponatelor din mu eu9 poate face scurte referiri la cldirea 2n care acestea se gsesc ;i anume@ cui a apar3inut9 destina3ia ini3ial9 anul de construc3ie9 arhitectur9 stil etc.

%.2. 6tapele pre entrii unui mu eu( =nainte de a prsi punctul de plecare9 ghidul se va asigura c to3i turi;tii sunt pre en3i ;i pregti3i pentru vi itarea obiectivului respectiv. Blecarea spre mu eu va fi un prile. pentru ghid s familiari e e turi;tii cu obiectivul de vi itat9 subliniind totodat ;i importan3a acestuia. De asemenea9 ghidul poate face referiri asupra cldirii mu eului9 2mpre.urimi. 0osirea la mu eu presupune informarea turi;tilor asupra condi3iilor de participare ;i anume@ recunoa;terea autocarului 5dup sigla firmei de turism7A stabilirea unui loc de 2nt>lnire 2n ca ul 2n care turi;tii se pierd de grupA modalit3i de a.ungere la hotelA cine plte;te taxa de intrareA utili area garderobeiA durata vi iteiA inter icerea atingerii exponatelorA reguli privind folosirea camerelor de luat vederi ;i a aparatelor de fotografiat 2n interiorul mu eului. 1n interiorul mu eului9 ghidul va 3ine grupul c>t mai str>ns9 separat de alte grupuri9 urmrind 2n principal@ men3inerea interesului turi;tilor prin informa3iile oferiteA conducerea turi;tilor prin slile mu eului ;i opririle s se fac astfel 2nc>t s nu bloche e circula3ia altor vi itatoriA pre entarea s fie fcut urm>nd una din metodele pre entate anteriorA timpul alocat vi itrii fiecrei sli s fie suficientA de explica3iile oferite s nu beneficie e ;i alte persoane strine de grupA s fie satisfcut curio itatea turi;tilor 2n legtur cu vi ita efectuatA 2n msura posibilit3ilor s se efectue e ;i o pau A oferirea altor informa3ii ;i detalii pentru a le spori aten3ia 5date comparative9 legende referitoare la anumite exponate9 construc3ia cldirii9 provenien3a etc.7A anun3area sf>r;itului vi itei 5ex. cu oca ia ultimei sli vi itate79 2ncheierea vi itei presupune ca ghidul s invite turi;tii s cumpere diverse amintiri 5cataloage9 ilustrate7A s supraveghe e preluarea lucrurilor de la garderobA s conduc turi;tii la autocarA s verifice dac to3i turi;tii sunt pre en3iA s mul3umeasc pentru participare. Tema N ) .aportul ghidului !i decontarea aciunii turistice %.1. Raportul ghidului de turism %.2. Decontul ac3iunii turistice ).1. .aportul ghidului de turism Ca 2ncheierea ac3iunii turistice9 ghidul de turism va 2ntocmi 8Raportul de ghid8 ctre conducerea firmei de turism9 care va cuprinde@ J programul ;i perioada de desf;urare a ac3iunii turisticeA J descrierea i de i a efecturii ac3iunii turisticeA J calitatea transportului9 a eventualelor schimbri de traseu9 presta3ia ;oferuluiA J comentarii asupra fiecrui hotel 2n care au fost ca a3i turi;tiiA J calitatea mesei servite 2n restaurante ;i recomandri de viitorA J comentarii asupra ghi ilor locali ;i a relevan3ei unor obiective turistice vi itateA J aprecieri asupra excursiilor op3ionale valorificate ;i a presta3iilor suplimentareA J aspecte relevante asupra altor pr3i ale programului turistic derulatA

J comentarii asupra componen3ei grupului sau privind turi;tii creat probleme desf;urrii ac3iunii turisticeA J aspecte esen3iale privind trecerea grani3ei de stat ;i a vmii de ctre turi;tiA J propuneri pentru ac3iunile turistice viitoareA

care

au

).2. +econtul aciunii turistice 4dat cu depunerea 8Raportului de ghid89 se 2ntocme;te ;i decontul ac3iunii9 care repre int sinte a .ustificrii legale a cheltuielilor efectuate pentru buna desf;urare a excursiei interne sau externe. Decontul ac3iunii turistice trebuie 2ntocmit cu mult aten3ie9 exactitate ;i acte .ustificative9 2n 2" de ore de la 2ncheierea excursiei interne9 respectiv 2n ") de ore de la 2ncheierea celei externe. #n decont al ac3iunii poate fi 2ntocmit ;i pe documente tip de care dispune firma de turism. 1n decont trebuie incluse raportul asupra respectrii cheltuielilor efectuate9 rata de schimb valutar pentru cheltuielile efectuate 2n alte 3ri9 lista exact a comisioanelor la diver;i prestatori9 sumele necesare pentru srbtorirea unor turi;ti sau a ilei na3ionale etc. Dac ghidul reali ea economii la un element de cheltuieli9 acestea pot fi utili ate pentru 2mbunt3irea altui element de cheltuieli cu acte .ustificative. =n ca ul 2n care economiile re ult 2n urma neparticiprii unor turi;ti la excursie9 acestea nu pot fi cheltuite pentru alte servicii suplimentare ;i se restituie integral la casieria firmei de turism. Decontul va avea anexat programul ac3iunii turistice9 copiile comen ilor9 note de plat9 chitan3e ;i facturi fiscale9 copiile notelor de decomandare 5c>nd este ca ul79 diagramele de transport auto ;i ca are9 eventual un scurt raport al ;oferului9 carnetul de cec<uri9 voucherul confirmat ;i semnat de repre entantul firmei partenere ;i ale ghidului de turism etc. &ertificarea serviciilor pe voucher se va face doar 2n momentul 2n care serviciile comandate au fost efectiv prestate. =n ca ul 2n care turistul 2ntrerupe excursia9 se vor men3iona pe un blanc de h2rtie aparte9 serviciile efectiv primite. 0erviciile de care nu au beneficiat turi;tii care nu s<au pre entat la ac3iunea turistic respectiv sau au beneficiat numai par3ial9 se anulea de ctre ghidul de turism ;i se consemnea 2n decontul ac3iunii turistice. Temna Nr.0 8odaliti de informare turistic ,xistenta elementelor de potential turistic9 pentru o valorificare durabila9 impune nu doar prospectarea lor9 ci si includerea in campanii de informare pentru populatie9 atat ca viitori turisti9 cat si cu scop educativ. Bublicitatea turistica la care ne referim - cea a elementelor de potential turistic natural - poate capata valente cultural educative 5 ghiduri turistice9 lucrari stiintifice9 filme video9 diasonuri9 etc.7 doar informea a9 insa impactul maxim nu determina turistul sa faca numai actul turistic9 ci sa se documente e despre faptul respective. Dintre formele de publicitate si informare turistica9 preci am @ J Presa cotidiana9 ce poate cuprinde reporta.e si spoturi F anunturi publicitare. /mbele forme de informare F publicitate pot avea un caracter tendentios9 neprofesionist uneori9 dar cu impact maxim. J Presa de specialitate9 informea a pertinent9 corect9 are un continut diversificat 5 editoriale9 articole9 interviuri9 promovare9 descrieri de trasee9 harti actuali ate9 foto9 etc7 si fundamentate stiintific9 datorita componentei redactionale formata din specialisti si profesionisti J 1n cele dua tipuri de publicatii exista anuntul ' spotul publicitar9 ce cuprinde o imagine bine reali ata9 insotita de text9 un slogan 5 cateva cuvinte cu impact maxim 79 ambele de mare re onanta. /cest tip de reclama are o mare eficienta cu cat are o extensiune ma.ora 5 proportional cu marimea publicatiei 79 este amplasata corespun ator in pagina 5 po itie text9 imagine 79 locul amplasarii in paginile publicatiei 5 coperta9 prima pagina9 in interior 79 frecventa aparitiei9 etc.

J (&aginile video9 5 spoturi publicitare9 documentare 79 diasonuri9 5 diapo itive insotite de fundal musical si F sau comentariu F pre entare didactica 79 reduc interventia unor terte persoane 5 uneori 7 9 marind impactul psihologic9 prin pre entarea realitatii 5 desigur9 exista si o nota de subiectivism 7. J Radioul si )eleviziunea9 au avanta.ul de a propaga F promova mesa.ul prin modalitatile specifice9 cu impact maxim9 la o masa mare de potentiali consumatori9 la ore de maxima audienta. /vanta.ele se reflecta in preturi iar de avanta.ele sant repre entate prin forma publicitara9 sonora F vi uala9 textul F imaginea de ansamblu asupra realitatii fiind uneori trunchiata. ,xemplu9 posturi de radio permanente9 locale9 se oniere si televi iuni locale sau particulare9 etc.5 exista si in acest ca o nota de obiectivism9 ca dintr<o serie de ratiuni9 mesa.ul turistic sa nu aiba impactul scontat 7 J *hidurile turistice9 pre inta9 populari ea a9 promovea a obiective F one turistice 5 trasee turistice9 montane9 statiuni balneoclimaterice sau de tratamente9 re ervatii naturale9 fenomene geologice9 obiective de interes cultural - istoric - entografic - spiritual9 etc.79 comentate pe larg9 intr<un stil literar9 dar fundamentat stiintific 5 informatii diversificate9 corecte9 pertinente9 actuali ate. Bre entarea este insotita de schite9 harti9 fotografii actuali ate 5 sau din arhive9 comparative9 ca document istoric 7. Deasemeni cuprind informatii absolute necesare9 precum distantele dintre obiective9 timpul necesar parcurgerii unor trasee9 posibilitati de acces9 one restrictionate9 pre entare hoteluri F moteluri F cabane F pensiuni9 servicii9 etc. 6oate ghidurile existente sant tiparite in toate limbile de circulatie internationala9 sau in editii bilingve 5 trilingve9 etc. 79 iar hartile de regula sant racordate la sistemul international de coordonate ?B0 . J Prospectele, pliantele, a$isele si brosurile9 repre inta materiale personali ate9 utili ate pe scara larga9 de catre toate institutiile speciali ate in turism9 raspandite individual sau cu oca ia targurilor de turism 5 sau in alte situatii F locuri 7 cu scopul de a promova serviciile turistice prestate. Krosurile pot fi uneori mai voluminoase9 apropiindu<se9 ca structura si continut9 de ghidurile turistice. J +ataloagele9 sunt mai voluminoase decat brosurile9 dar contin o informatie stricta9 profesionala 5 informatii despre servicii9 nu despre fenomene cu potential turistic9 etc.7 J ,gende si calendare9 si o gama diversificata de obiecte9 de asemenea personali ate9 folosite cu scop promotional9 cu oca ia targurilor9 expo itiilor sau alte genuri de manifestari. J (-).R-.)-ul9 cea mai moderna si eficienta forma de publicitate si informare9 ce pre inta avanta.ul unei legaturi directe si rapide9 prin linE<uri si a unei informari neconditionate de variabila temporala sau spatiala. #tilitatea si eficienta 1nternet<ului in sectorul turistic se reflecta prin cresterea progresiva a celor ce<l accesea a9 de la institutii de turism pana la persoana privata9 fiecare in parte9 fiind implicat in mod direct sau indirect in procesul sau fenomenul turistic. Tema Nr.1 Comportamentul !i psihologia turi!tilor 1.1 +inamica grupului 1.2.Comportamentul fata de turistii 99dificili: 1.1 +inamica grupului Deosebirile dintre oameni sunt determinate de doua elemente primare @ predispo itia genetica 5 aptitudini9 in estrare9 talent 79 si influentele mediului incon.urator. /ptitudinile9 in estrarile si talentul inlesnesc accesul in mediul incon.urator9 acesta la randul lui permitand manifestarea aptitudinilor9 de la ca la ca 9 ca turist sau ca ?hid. &omportamentul este determinat in principiu9 in afara de aptitudini9 si de modelele ce se receptionea a pe parcursul vietii9 de ceea ce se invata de la F din mediul incon.urator9 deci moduri de comportament ce pot fi dobandite9 considerate uneori ca fiind traditionale9 dar conditionate de tipul de cultura9 educatie9 traditie sau apartenenta la un grup socio<profesional indiferent de varsta9 sex9 religie9 etc.

J 1n general9 turistul9 ca om9 ca fiinta sociala se comporta in conformitate cu formele generale9 cu normele grupei sale educationale sau culturale9 intr<un sistem social dat9 unde influentele mediului incon.urator exercitate asupra comportamentului sunt considerate ca niste criterii de influenta asupra persoanei prin @ << Damilie <<?rupuri mici <<?rupuri de referinta <<&lase sociale << 0ubcultura 5 origine etnica9 religie9 cultura prproprie7 << &ultura &omportamentul turistilor se identifica in general cu un comportament corespun ator unui anumit tip caracterial9 mediul incon.urator contribuind la modelarea caracterului9 pe ba a accesului la diversitatea valorilor morale9 culturale9 spirituale9 etc. Relatia - om - educatie - caracter - personalitate - asociata in mod unic cu mediul incon.urator9 defineste natura dinamica si extensiv a comportamentului . I8,&.T*NT pentru ?hid - cunoasterea psihologiei si a dinamicii grupului.M 1n general9 intr<un grup cu o structura socio<profesionala eterogen determina la un moment dat al desfasurarii excursiei9 formarea caracterului propriu al grupului cu un mod propriu de comportament9 al carui principal liant este repre entat de autoritatea9 personalitatea si profesionalismul ?hidului9 ale carui principale atributii constau in a crea sen atia de unitate9 armonie9 buna dispo itie9 atat de necesare in derularea unei activitati turistice. ?G1D#C trebuie sa adopte o atitudine echilibrata9 principiala fata de toate tipurile comportamentale de turisti9 respectand o serie de criterii conforme cu bunul simt si cu legislatia in vigoare9 adoptand de la ca la ca 9 atitudinea corespun atoare situatiei9 persoanei si rolului pe care< l indeplineste la un moment dat. 'sihologia grupului Necesitatea ca un ?hid de turism sa posede calitatile unui bun psiholog9 re ulta din posibilitatea crescanda a aparitiei dificultatilor de comunicare ce pot aparea in relatiile cu turistii9 si modul in care acestea pot fi gestionate. Bentru a putea stabili relatii normale cu grupul9 ?hidul va trebui sa se comporte astfel@ J /titudine egala fata de toti turistii9 fara discriminare J Respectuos9 dar nu servile9 indiferent de situatie sau persoana J Disponibil9 sensibil la starile fiecarui turist J ?estionarea situatiilor de cri a inainte ca acestea sa scape de sub control J /titudine echilibrata si atenta la neintelegerile ce pot aparea in grup9 aplanarea conflictelor J /titudine demna si responsabila fata de propriile erori J Respectarea personalitatii fiecarui turist9 chiar si in cadrul grupului J 0a utili e e tehnica din dotare 5 se instruieste in prealabil 7 J 0a manifeste o atentie deosebita fata de turisti mai in varsta9 fata de cei bolnavi sau handicapati N J Broblemele grupului nu se discuta in fata turistilor J Broblemele personale san u devina subiect de discutie cu turistii J /titudine calma9 echilibrata9 responsabila in situatii de cri a J /greabil9 inventiv9 imaginatie9 mereu pregatit cu surpri e J Bermanent9 trebuie sa se comporte ca o ga da perfecta9 indiferent de locul unde se desfasoara actiunea turistica ?hidul de turism9 pe toata durata desfsurrii actiunii turistice9 de fapt este 991N ,O,R&161#C D#N&61#N11

'sihologia turistului

?hidul trebuie sa cunoasca9 sa anticipe e si sa inteleaga modul de comportare al turistilor9 cu care de altfel este in contact direct9 permanent9 nemi.locit. &omunicarea9 relatia de comunicare cu turistii9 este conditionata de amabilitate si comportament 5 maniere 79 exprimate de regula prin @ << alegerea cuvintelor9 vocabularului9 intonatie9 limba.ul corpului9 tinuta9 atitudine9etc.9 cat si datorita faptului ca turistii pot veni din one geografice diferite 5 tari diferite 79 culturi diferite9 categorii socio<profesionale diferite9 lucratori in industria turismului9 persoane oficiale etc. &apacitatea ?hidului de a fi si un bun psiholog9 va contribui in mare masura la re olvarea in mod satisfacator a sarcinilor si atributiilor ce 2i revin9 atat pentru el cat si pentru parteneri9 determinand in mod direct succesul in activitatea de ?hid. ?hidul de turism9 trebuie s dovedeasc echilibru psihic9 luciditate9 cunostiinte specifice necesare pentru a putea intelege toate tipurile de caractere9 atitudinile9 comportamentul si reactiile de acceptare sau de respingere ale turistilor. Mentalitatea si comportamentul turistilor este determinate in general de mediul in care traieste9 structura psihica9 cultura educatie9 structura sociala9 geografia si climatul onei 5 tara 7 de bastina9 religie9 apartenenta politica. 6otodata9 modificarile economico<sociale dintr<un sistem social9 cu de echilibrele aferente unor asemenea situatii9 pot conditiona modificari comportamentale si psihologice ale turistului sau grupului de turisti9 cu efecte directe sau indirecte asupra fenomenului turistic si a desfasurarii in bune conditii a activitatilor turistice. Be ba a acestor criterii turistii pot fi catalogati dupa @ J &aracteristici materiale J &aracteristici sociale J &aracteristici religioase si morale J &aracteristici etnico<culturale J &aracteristici politice si sociale 'sihologia indi!iduala <<1ntelegerea caracterului9 atitudinilor9 reactiilor si comportamentelor turistilor se poate face in mod diferentiat @ J /specte si trasaturi fi ice J /spectul psihologic @ << tipul introvertit << tipul extrovertit Citeratura de specialitate stabileste o serie de tipuri de turisti @metodiculA tacutul 5 linistitul 7A timidulA neincre atorulA pesimistulA prudentulA nehotaratulA gentilulA lunaticulA grabitulA impulsivulA agresivulA atotstiutorulA competentulA vorbaretulA importantulA ingamfatulA incre atorulA comerciantulA afectatul 5 fandositul 7A impacientatulA nemultumitulA etc. 1.2.Comportamentul fata de turistii 99dificili: Regula @T.*T6*;* T#.IST#< *S* C#8 4.6* 6< S* 7I6 T.*T*T 2 /ceasta inseamna a<i anali a virtutiile si viciile9 a<i utili a cunostiintele si a le diri.a in directia dorita9 dandu<i in acelasi timp impresia ca totul se desfasoara asa cum el si<a dorit. /ceasta presupune multa experienta in munca cu oamenii9 multa politete9 mult tact si mai concret @ profesionalism. NNN 6uristii 99dificili! trebuiesc catalogati ca atare precum si cei ale caror comportamente sunt dependente de excesele bahice *TIT#+INI ,.I4I.6* 67ICI6NT6 direct9 2ndreptat spre persoan >mbitoareA interesat de ceea ce se discut IN67ICI6NT6 2n sus sau 2n .os pe fereastr9 trist9 plictisit9 bla at

8I=C>.I C*,#<#I

?6ST#.I

*<6 &apul 3inut sus9 cu spr>ncenele ridicateA mi cri aprobatoare 5dat din cap o dat sau de dou ori7 pentru a 2ncura.a discu3iile &ontrolate 5denot siguran3 de sine9 stp>nirea situa3iei9 riguro itate7

Bo i3ia capului 2n .osA privitul aiurea c>nd cineva vorbe;te

,&;I@I* T.#,#<#I

,.6;6N@>

4&C6*

6icuri necontrolate sau obiceiuri proaste scpate de sub control 5fluierat9 fredonat melodii9 mestecat chePingum7A braQe 2ncruci ate piedioa9 mainile in solduri - amenintatoare Bo i3ie dreaptA mi;care Bo i3ie coco;atA lin printre turi;tiA privirea spri.inirea de un scaun9 direct ctre persoanA de pereteA intors cu >mbitor spateleA fum>nd /decvat9 confortabil Deplasat pentru situa3ia pentru destina3ie9 dat 53inut anotimp9 situa3ie etc. neconcordant cu situa3ia9 momentul ;i locul7 &alm9 expresivA Brea rapid schimbarea tonalit3ii neinteligibilA agresiv astfel se eviden3ia iritantA prea obositoareA mesa.ele principaleA prea monoton volumul controlat plictisitoareA ticuri verbale

Tema Nr.3. *cordarea primului ajutor :oiuni despre tipuri de accidente n timpul excursiilor i acordare a primului ajutor Bentru a se putea acorda primul a.utor 2n activit3ile turistice9 unde nu se poate beneficia 2n anumite situa3ii ;i momente nici mcar de un cadru medical cu calificare medie9 ghidul trebuie s poarte asupra sa o trus medical tip9 fiind necesar deasemenea s cunoasc modalit3ile de transport ale unui accidentat recurg>nd chiar ;i la metode improvi ate. Brimul a.utor 2n ca de accidentare 2n timpul unei excursii trebuie s se acorde la locul unde s<a produs accidentul9 de ctre orice persoan care este pregtit 2n acest sens. Brimul a.utor trebuie acordat prompt ;i competent9 evit2nd punerea 2n pericol imediat a strii de sntate a turistului sau chiar via3a acestuia. /sisten3a medical de urgen39 2n func3ie de tipul de accident ;i gravitatea acestuia9 se acord 2n trei etape@ < la locul accidentuluiA < 2n timpul transportului turistului accidentatA < dup ca la medic sau unit3ile sanitare. Bentru a acorda un prim a.utor eficient ghidul F persoanele respective trebuie s de3in competen3ele necesare F tehnicile specifice ;i mi.loacele materiale ce se impun a fi utili ate 2n diferitele tipuri de accidente.

=n func3ie de locul unde se desf;oara activitatea turistic 52n mi.loacele de transport9 2n excursii9 unit3i de ca are7 ghidul are datoria de a lua msurile ce se impun pentru a prevenii producerea accidentrii turi;tilor. Brintre primele msuri de acordare a primului a.utor este aceea de examinare a accidentatului 2nainte de a se aplica oricare alt manevr. /ccidentatul va fi interogat ;i va raspunde la unele 2ntrebri9 cum ar fi@ simptomele durerii9 unde se manifest9 intensitatea acestora etc. =n ca de s>ngerare se stabile;te tipul acestei s2ngerri 5arterial sau venoas7 pentru a aplica dac este ca ul un garou. =n continuare se verific frecven3a cardiac ;i respiratorie9 dup care se reali ea celelate manevre care se impun. ?hidul F persoana competent trebuie s ac3ione e cu s2nge rece cu calm s apele e la a.utorul altor persoane dac este ca ul ;i s intre3in o conversa3ie 2ncura.atoare cu accidentatul. /c3iunile de prim a.utor acordate accidentatului depind de starea acestuia momentan i evolutiv ;i 2n func3ie de aceste manifestri se vor anun3a de urgen3 factorii medicali competen3i. =n ca ul 2n care accidentatul nu poate fi transportat9 p2n la sosirea personalului speciali at se va asigura o monitori are permanent a accidentatului9 2n special pentru men3inerea strii de con;tien3 ;i asiguararea reali rii func3iilor vitale ale organismului 5circula3ie9 respira3ie7. Ca sosirea cadrelor medicale competente ghidul va comunica acestora toate informa3iile legate de starea ;i evolu3ia accidentatului precum ;i a msurilor pe care le<a 2ntreprins. =n timpul desf;urrii ac3iunilor turistice9 din cau e obiective sau subiective9 ;i nu numai9 indiferent de loc9 on9 anotimp9 etc. se pot produce evenimente ce au ca finalitate o afec3iune ce presupune necesitatea acordrii unui prim a.utor ;i apoi direc3ionarea ca ului spre factorii de specialitate pentru finali are. /stfel9 se pot 2nt>lni urmtoarele ca uri@ /rsuri din cau a soarelui@ at>t vara c>t ;i iarna9 soarele ac3ionea intens asupra organismului uman9 iarna9 pada ;i ghea3a reflect ra ele solare calorice9 iar expunerea prelungit la soare9 chiar ;i 2n mers9 provoac o 2nro;ire a pielii@ eritem solar9 ce9 prelungit9 poate duce la arsuri9 congestie pulmonar sau a mu;chilor ;i chiar a meningeluiA apar oboseala mare9 ame3eli9 dureri de cap9 congestionarea fe3ei ;i inevitabile vrsturi9 afec3iune numit 2n general insola3ie. /ccidente provocate de frig@ de;i frigul este mai u;or de suportat dec>t cldura9 adeseori9 temperaturile sc ute9 dublate de un echipament necorespun tor9 pot provoca neplceri uneori chiar tragice. De obicei9 expunerea la frig9 neasigurat9 provoac degerturi la extremit3ile corpului - m>ini9 labele picioarelor9 nas9 urechi9 ona genital9 etc.9 ce pot fi superficiale sau pot duce la cangrene9 dac organismul este supus 2n continuare frigului.=n producerea degerturilor9 factorii cau atori sunt umiditatea ;i starea de oboseal fi ic ;i psihic9 precum ;i durata expunerii la frigA 2ncl3mintea sau 2mbrcmintea9 dac este ud9 2nlesne te pierderea cldurii din organism ;i instalarea frigului cu simptomele specifice. =n cri ele de apendicit apar dureri 2n partea dreapt a abdomenului9 2nso3ite de gre3uri ;i vrsturiA se recomand transportul imediat la spital. /rsurile9 de orice natur 52n afar de cele provocate de soare7 se pot trata rapid cu a.utorul unui spraI cu propolis sau alte metode 2n func3ie de posibilit3ile de moment9 p>n la acordarea asisten3ei medicale autori ate. &ontu iile apar 2n urma unei loviri9 cderi i apar 2n diferite one ale corpului sub form de hematoame9 apoi dureri i disconfort la mers sau mi care. Dracturile pot fi provocate 2n urma cderilor9 lovirilor dure9 prbu irilor9 av>nd aspecte specifice fracturilor9 dar ce nu pot fi re olvate dec>t de cadre medicale. Cuxa3iile constau 2n deplasarea capetelor articulare ale unor oase care se 2mbin 2n articula3ii. =n acest ca 9 se imobili ea accidentatul9 2n ona dureroas9 printr<un pansament str>ns ;i se va transporta la cel mai apropiat spital. Mu;cturile pot fi provocate de animale domestice sau slbatice9 suspecte sau nu ca purttoare de factori infec3io;i sau la mare9 irita3iile provocate de atingerea medu elor9 precum si a 2n3epturilor de insecte. =n ca ul mu;cturii de viper sau a altor tipuri de ;erpi9 se recomand primul a.utor de extrem urgen3. /6,NQ1,M =n ultimii 1$ ani9 s<a constatat extinderea onelor populate de vipere

spre nordul 3rii9 adapt>ndu<se condi3iilor climatice mai reci9 vie3uind de regul 2n onele de abrupt9 st>ncrie9 chei9 intrri 2n pe;teri. Respira3ia artificial - se face celor accidenta3i ce din diferite motive au a.uns 2n stare de incon;tien3 5ru de 2nl3ime9 2nghe3a3i9 tr ni3i9 intoxica3i9 ;oca3i9 asfixia3i9 insola3i9 fractura3i9 lesina3i9 epui a3i fi ic9 droga3i9 etc.7. 0e utili ea trei procedee de a face respira3ie artificial9 2n func3ie de tipul de afec3iune constatat la accidentat. T.#S* 86+IC*<> A este o'ligatorie2 6rebuie s con3in urmtoarele@ o fa; pentru pansamente9 vat9 leocoplast9 alcool sanitar9 rivanol9 comprese sterile9 ben in iodat9 seringi de unic folosin39 o fiol cu ser antiviperin9 picturi de Davilla9 garou9 etc. De asemenea9 se mai pot aduga c>teva pastile de codenal9 scobutil9 papaverin9 aspirin9 paracetamol9 calmante9 purgative9 unguent sulfamidic9 pastile perogen. /ten3ie la cei ce au afec3iuni cardiace9 diabet9 dependen3ii de o anumit medicamenta3ieM #N N&# 7*CT&. +6 .ISC A +.&?#.I<6 =n ultimii ani9 consumul de droguri a luat amploare9 2n special 2n r>ndul tinerilor9 situa3ie generatoare de grave probleme de sntate9 c>t ;i comportamentale. ,ventualitatea confruntrii cu asemenea situa3ii devine ma.or ;i presupune ca ?hidul s posede no3iunile de ba referitoare la droguri9 utili are9 riscuri9 legisla3ie9 no3iuni de prim a.utor 2n ca ul accidentelor provocate de consumul de droguri. Datele urmtoare se ba ea pe re ultatele ultimelor cercetri medico< sociale ;i cuprinde sfaturi practice despre ceea ce pute3i face. +.&?#.I<6 acoper o gam larg de substan3e ce pot afecta starea fi ic ;i psihic a unei persoane. /ltfel spus9 drogurile pot modifica ceea ce sim3im ;i cum ne comportm9 de la apatie p>n la agresivitate sau chiar la decesM R10&#R1 - 2n mod eronat se induce ideea c utili area drogurilor este distractiv ;i c nu este periculoas. /devrul se afl undeva 2ntre aceste dou extremeM 0e recomand@ 2ntotdeauna9 2n ona9 locul9 unde se desf;oar ac3iunea turistic9 nota3i<v numerele de telefon ale principalilor factori9 ce pot interveni 2n spri.inul d<voastr pentru a putea gestiona eficient situa3iile de cri 9 respectiv@ 0alvareaA 0alvamontA Boli3ieA BrimrieA etc. Tema Nr.15 Consideraii generale privind serviciile turistice 15.1 Noiunea de servicii turistice 15.2 Tipuri de servicii turistice 15." ,returile si tarifele serviciilor turistice 15.$ +iversificarea serviciilor turistice 15.1 Noiunea de servicii turistice 1ntre orientarile fundamentale ale economiei moderne se remarca de voltarea si diversificarea serviciilor care constituite asta i intr<un sector distinct al economiei. &aracteri ate printr<un dinamism inalt9 serviciile isi pun amprenta asupra activitatii desfasurate de celelalte sectoare ale economiei9 asupra modului de valorificare a resurselor umane si materiale9 avand o contributie ma.ora la progresul economic si social. 1n literatura de specialitate exista o varietate de definitii9 care fie incearca sa delimite e sfera serviciilor de cea a bunurilor9 sa clarifice o serie de aspecte legate de ceea ce inseamna servicii9 intalnindu<se o serie de termeni ca@ service industrI!9 service products!9 service occupations!9 service functions! si sa evidentie e caracteristicile serviciilor9 fie pun accentul pe efectele obtinute9 fie surprind particularitati ale serviciilor 5cum ar fi cele determinate de modul de desfasurare a relatiilor de van are<cumparare79 fie sunt legate de caracterul muncii depuse in sfera serviciiilor9 fie constituie o enumerare a activitatilor de natura serviciilor. Dificultatile de a distinge strict serviciile de celelate activitati din economie au determinat aparitia unui alt tip de definitii9 respectiv definitiile negative! 5activitati care nu sunt nici productie industriala9 nici minerit9 nici agricultura7. 4 sinte a a experientei teoretice si practice repre inta definitia conform careia serviciile repre inta activitati umane9 cu un continut speciali at9 avand ca re ultat efecte

utile9 imateriale si intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale. 6otodata9 serviciile sunt activitati de sine statatoare9 autonomi ate in procesul adancirii divi iunii sociale a muncii si sunt organi ate distinct intr<un sector denumit si sector tertiar! /partenenta turismului la sfera tertiarului deriva din continutul activitatii9 care ia forma unei suite de prestatii si din continutul produsului turistic9 care este re ultatul asocierii dintre resurse 5patrimoniu7 si servicii. 6urismul repre inta unul dintre domeniile tertiarului unde nu se operea a cu servicii pure9 activitatea avand un caracter complex. 1n plus9 turismul se particulari ea a prin pre enta in continutul sau a unei largi game de servicii din domenii bine conturate9 mult diferite intre ele. 0erviciile turistice repre inta acele activitati ce au obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistilor9 atat in perioada de deplasare9 cat si in legatura cu aceasta. 1n consecinta9 o parte din activitatile ce fac parte din prestatia turistica vi ea a acoperirea unor necesitati obisnuite9 cotidiene 5odihna9 hrana79 iar alta parte pre inta caracteristici specifice turismului. Brin natura sa9 serviciul turistic trebuie sa conduca la refacerea capacitatii de munca simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber. 1n plus9 el trebuie sa contribuie la imbogatirea baga.ului de informatii9 cunostinte si deprinderi ale turistului9 ceea ce imprima serviciilor turistice9 si implicit turismului9 caracterul de important instrument in reali area unei noi calitati a vietii. De asemenea9 serviciul turistic9 prin continutul sau trebuie sa asigure odihna activa a turistului9 care tinde sa devina o componenta tot mai importanta a acestuia ca urmare a reducerii saptamanii de lucru si a cresterii dimensiunilor timpului liber9 repre entand totodata un procedeu modern9 eficient de deconectare9 de tratament pentru amelioararea consecintelor nefavorabile ale suprasolicitarii nervoase. Bentru aceasta trebuie sa se diversifice agrementul traditional pentru sporirea atractivitatii manifestarilor turistice9 prin conceperea unor vacante turistice cu posibilitati multiple de desfasurare a unei odihne active@ sportive9 culturale9 artistice9 stimularea unor pasiuni 5hobbI!79 cursuri de initiere sau aprofundare pentru diferite ramuri sportive9 pentru dansuri moderne9 desen9 pictura9 sculptura9 pentru practicarea unor meserii arti anale9 cunoasterea specificului bucatariilor locale9 pentru invatarea unor limbi staine s.a.. 15.2 Tipuri de ser!icii turistice 1n pre ent se desfasoara un proces continuu de imbogatire a continutului prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati9 datorita cerintelor turistilor aflate in permanenta crestere si diversificare. /ceste activitati inglobate in continutul prestatiei se pot structura in@ servicii legate de organi area voia.ului9 constituite in cea mai mare parte din prestatiile oferite de companiile de transport9 privind facilitatile si comoditatile de organi are a calatoriei9 servicii de publicitate turistica9 alte servicii prestate de agentiile de voia. si servicii determinate de se.ur9 mai complexe9 vi and satisfacerea necesitatilor cotidiene ale turistilor si asigurarea conditiilor de agrementA li se mai pot adauga servicii cu caracter special determinate de forme particulare de turism. 1n functie de mobilul calatoriei si motivatia cererii9 serviciile turistice se pot clasifica in@ servicii de ba a 5transport9 ca are9 alimentatie9 tratament sau alte activitati ce constituie motivatia de ba a a calatoriei7 si servicii complementare sau suplimentare 5informatii9 activitati cultural< sportive9 inchirieri de obiecte s.a.7. Raportul intre serviciile de ba a si celelalte servicii9 precum si intre diferite prestatii9 in interiorul subgrupelor este diferit in functie de continutul formelor de turism practicate. Cuand in considerare natura si forma de manifestare a cererii9 serviciile pot fi@ ferme 5transport9 ca are9 programe cultural<artistice9 etc.79 anga.ate anterior efectuarii consumului turistic si spontane9 solicitate in momentul in care turistul ia contact cu oferta. 0erviciile ferme vi ea a cererea manifestata in localitatea de resedinta a turistului9 in momentul perfectarii unui aran.ament turistic oferit de agentiile de voia.9 prestarea lor urmand sa fie decalata in timp si spatiu la termenele9 in locul si in conditiile convenite. Brodusul turistic cuprinde in acest ca un ansamblu de servicii de ba a si o serie de servicii inerente organi arii calatoriei la destinatia preferata si a se.urului propriu< is9 iar uneori servicii cu caracter special.

0pontaneitatea este caracteristica serviciilor complementare9 dar se poate asocia si prestatiilor de ba a atunci cand turistul calatoreste pe cont propriu. &ererea spontana de servicii turistice creste in intensitate mai ales in ca ul formelor de turism itinerant9 unde solicitarile sunt manifestate in etape9 in functie de momentele intermediare de pe traseele parcurse. 0i in ca ul aran.amentelor de tip BacEage<6our! cererea pentru anumite servicii de ba a este manifestata anticipat9 dar satisfacerea ei implica diversificarea ofertei venite in intampinarea cererii spontane provocate pe traseele turistice preferate. Daca cererea pentru servicii turistice ferme este o caracteristica esentiala a formelor organi ate de turism si partial9 a formelor de turism semiorgani at9 cererea spontana este specifica formelor de turism neorgani at9 desi se manifesta in diferite proportii si in ca ul turismului organi at si semiorgani at. #n alt criteriu de clasificare il constituie modalitatile de plata sau relatiile financiare anga.ate intre prestatori si beneficiari9 criteriu ce imparte serviciile in@ servicii platite sau marfare 5ma.oritatea79 plata putandu<se efectua anterior9 simultan sau posterior prestatiei si servicii gratuite sau nonmarfare9 sau sub forma unor facilitati9 costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organi atorului si avand drept scop stimularea circulatiei turistice. 1n prima categorie intra ma.oritatea serviciilor9 succesul organi atorilor si prestatorilor depin and in acest ca de modalitatile de achitare a tarifelor percepute. 1n ceea ce priveste a doua categorie9 in ma.oritatea ca urilor9 serviciile gratuite9 ca si reducerile de tarife sunt oferite de organi atorii de turism si de prestatori ca facilitati in scopuri promotionale si pentru cointeresarea turistilor potentiali de a solicita anumite prestatii9 indeosebi in perioadele cu o intensitate mai sca uta a cererii 5extrase on7. 1ntre facilitatile ce pot fi oferite se afla@ transferuri gratuite pana la aeroport pentru calatorii care folosesc liniile regulate ale unor companii de transport aerieneA transferuri gratuite hotel<aeroport 5sau port7 pentru turistii pe cont propriu care au petrecut un se.ur in obiectivul respectiv de ca areA abonamente gratuite de transport montan pe cablu pentru turistii care isi perfectea a aran.amentele pentru vacantele de iarna prin anumite agentii de turismA gratuitati sau facilitati pentru copii cu scopul de a facilita accesul familiilor cu copii mici la petrecerea vacantelor in statiunile de pe litoral9 din onele montane9 etc.A oferirea unor cecuri de ospitalitate! care permit obtinerea unor reduceri la tarifele de ca are si alimentatie in unitatile prestatoare cu care agentiile de turism au incheiat acorduri speciale in acest scopA oferirea unui se.ur suplimentar gratuit pentru turistii care accepta aran.amente de vacanta in perioadele de extrase onA cursuri gratuite pentru practicarea unor discipline sportive pentru copiii familiilor care au perfectat aran.amentele prin agentiile de turism speciali ate pentru asemenea activitatiA acordarea de reduceri la preturile de van are ale unor marfuri cumparate de catre turisti cu plata in valuta. 1n practica internationala sunt consacrate diverse modalitati de plata9 dintre care unele9 prin natura lor9 constituie totodata si forme complementare de servicii oferite clientelei. Dintre multitudinea de modalitati de plata amintim@ achitarea in rate9 sistemul cartilor de credit9 care constituie in sistemul turismului international o varianta a van arilor pe credit9 sistemul van arilor de servicii pe ba a de abonamente9 care pot fi abonamente ce permit folosirea nelimitata a unui obiectiv de ba a materiala turistica sau limitata a unor obiective de ba a materiala9 sau abonamente pentru unitati de alimentatie cu valori limitate de consumatie. &onsiderand natura lor9 serviciile se pot delimita in@ specifice9 determinate de desfasurarea propriu< isa a activitatii turistice si nespecifice9 generate de existenta unei infrastructuri economico<sociale generale9 care se adresea a atat turistilor9 cat si re indentilor. Dupa o alta clasificare9 serviciile turistice sunt delimitate9 din punct de vedere al interdependentei dintre potentialul solicitarilor de servicii intr<o statiune si categoriile comportamentale ale clientelei turistice in@ servicii aferente unor preocupari pasive in timpul se.urului turistic9 care vi ea a timpul petrecut in camerele unitatilor de ca are 5somn9 lectura9 vi ionare 6H s.a.79 servicii aferente unor preocupari conditionat pasive9 care privesc timpul afectat hranirii9 cel petrecut in barul de i sau clubul unitatii9 intalnirii si discutiilor cu prietenii9 cel alocat tratamentului9 etc.9 servicii aferente unor preocupari conditionat active9 ce vi ea a timpul alocat vi ionarii de spectacole sau manifestarilor sportive9 cel petrecut in diferite localuri9 precum si cel pentru plimbari si exercitii de gimnastica in aer liber9 servicii aferente unor

preocupari active9 care privesc timpul afectat agrementului si destinderii cu participare nemi.locita la libera alegere 5plimbari9 excursii9 concursuri distractive7. 4 alta grupare a serviciilor turistice folosind criteriul ariei de locali are a prestatiei lor9 distinge urmatoarele tipuri de servicii@ solicitate si partial consumate9 in reteaua organi atorilor sau unitatilor de turism9 cum ar fi serviciile de informare9 de intermediere9 re ervari prealabile9 inchiriere9 etc. si servicii solicitate direct in reteaua unitatilor prestatoare de servicii 5de transport9 de ospitalitate < ca are si alimentatie7.$ 4 alta clasificare a serviciilor turistice9 ce ia in considerare gradul de urgenta al manifestarii necesitatilor pentru acestea9 stabileste urmatoarele categorii@ servicii turistice generate de necesitati relativ putin urgente9 a caror satisfacere poate fi amanata in timp si care pot fi substituite cu alte forme de petrecere a timpului liberA servicii turistice generate de necesitati urgente9 care nu ofera alternative de amanare a satisfacerii lor 5dictate de limitele impuse de timpul in care pot fi efectuate concediile si vacanteleA de perioadele limitate de timp in care pot fi practicate anumite forme de turism9 care provoaca o se onalitate acuta a miscarii turistice in anumite perioade ale unui an calendaristicA de datele calendaristice precise ale unor manifestari turisticeA de motive de ingri.orare privind starea de sanatate7. 4 pondere insemnata a deplasarilor in scopuri turistice si deci si a necesitatilor pentru serviciile legate de consumul turistic nu comporta o urgenta determinata9 putand fi usor ierarhi ate in functie de satisfacerea unor necesitati considerate mai urgente. 0erviciile turistice se pot diferentia dupa categoria de turisti carora li se adresea a in@ servicii pentru turisti si servicii pentru turisti internationali 5schimb valutar9 ghid interpret9 comerciali area unor produse specifice7. De asemenea pot fi identificate grupe de servicii specifice in functie de abordarea turistilor prin prisma motivatiei calatoriei.% 0erviciile turistice se mai pot structura in raport cu aria de locali are a prestarii lor9 forma de pre entare 5globala sau in activitati independente79 dupa caracterul lor9 formele de turism si modalitatile anga.arii prestatiei9 in functie de natura prestatorilor9 etc.. #n model de structurare a serviciilor poate fi acesta@ *.servicii turistice specifice9 care la randul lor pot fi 1.de baza, respectiv@ a7 transport9 b7 ca are9 c7 alimentatie9 d7 tratament9 2.co&ple&entare@ a7 informare9 b7 intermediere9 c7 cultural<artistice9 d7 sportive9 e7 recreative9 f7 cu caracter special9 g7 diverseA B.servicii turistice nespecifice9 care sunt@ 1.transport in comun9 2. telecomunicatii9 3. reparatii<intretinere9 ". gospodarie comunala si locativa9 $. fri erie<coafura9 %. alte servicii. 0erviciile de transport intra in categoria serviciilor de ba a9 dupa cum am mai preci at9 alaturi de serviciile de ca are si alimentatie. 1n primul rand9 turismul presupune deplasare spre un loc de destinatie9 folosind unul sau mai multe mi.loace de transport9 deci9 prima manifestare a consumului turistic este transportul. /cesta are un loc bine determinat9 prin intermediul sau asigurandu<se accesul in onele de interes turistic si9 odata cu aceasta9 intalnirea cererii cu oferta9 pentru ca in ca ul turismului aceasta nu se poate deplasa pentru a veni in intampinarea cererii. 1n plus9 crearea conditiilor de accesibilitate a turistilor permite valorificarea potentialului turistic al onei respective. &alitatea prestatiei turistice si expansiunea activitatii in domeniul turismului depind de nivelul de de voltare si de organi are a transporturilor. 1ntre tipurile de transport si formele de turism exista o stransa interdependenta. /stfel9 turismul destinatiilor9 sau de se.ur9 se refera la calatorii care isi planifica sa a.unga la o destinatie 5direct de acasa79 sa ramana o anumita perioada de timp si apoi sa se intoarca direct acasa9 iar amplasarile acestui tip de turism sunt cunoscute sub denumirea de statiuni balneare turistice9 desi un astfel de loc poate fi destinatie fara a fi statiune. 6urismul de tran it9 sau itinerant9 repre inta principalul tip de turism practicat de calatori cu autoturisme9 autobu e sau trenuri9 cea mai mare cerinta a acestora este orientata spre serviciile hotelurilor9 restaurantelor9 campingurilor9 parcarilor si locurilor de agrement. Bentru calatoriile de tran it9 timpul nu este atat de important cum este pentru turistii aflati in vacanta sau pentru oamenii de afaceri.

1n ilele noastre9 turistii au la dispo itie o gama larga de mi.loace de transport9 atat terestre 5rutiere9 ferate79 navale9 cat si aeriene9 dintre care optea a pentru unul in functie de trei factori<cau a@ distanta calatoriei9 numarul de persoane din grup si disponibilitatile banesti(. /cestor factori li se pot adauga si altii9 cu o influenta mai redusa9 dar totusi importanta@ disponibilitatea9 frecventa9 accesibilitatea si flexibilitatea fiecarui tip de transportA timpul necesar calatoriei spre o destinatieA gradul mai ridicat de confort al unui tip fata de altulA servicii terestre sau facilitatile termale9 disponibile pentru fiecare tip in parteA siguranta deplasarii9 care trebuie sa elimine orice risc de accidentA starea de sanatate a turistilor si preferintele dictate de varstaA statutul sau prestigiul cerut. &onfortul vi ea a in principal9 conditiile oferite in interiorul mi.locului de transport9 dar si alte elemente legate de organi area deplasarii 5asigurarea transferului la si de la hotel9 desfasurarea fara intrerupere a calatoriei9 efectuarea unor prestatii auxiliare privind transportul baga.elor < in ca ul folosirii mai multor tipuri de mi.loace<9 alegerea unor trasee interesante9 serviciile unor ghi i competenti9 etc.7. De multe ori9 deplasarea turistilor necesita folosirea combinata a mai multor mi.loace de transport9 in functie de distanta pana la locul de destinatie9 de caracteristicile itinerariilor alese9 de starea cailor de comunicatie9 de intensitatea si se onalitatea circulatiei turistice si competitivitatea tarifelor practicate. &aracteri area tipurilor de transport9 anali a avanta.elor si a limitelor lor pornesc9 cel mai adesea9 de la gruparea acestora dupa natura mi.locului folosit 5rutier9 feroviar9 aerian9 maritim7. 4rgani atorii transporturilor turistice cu trenul9 pe langa cursele regulate si speciale9 ofera si o serie de aran.amente@ Rail 1nclusiv 6our 5R1679 1nter<Rail 5organi at de caile ferate france e pentru tinerii sub 21 de ani79 ,urail 6ariff9 ,urail ?roup9 ,urailpass9 0tudent Rail Bass9 Rail ?roup Runior si Railpass9 care se adresea a turistilor din tarile extra<europene care pot achi itiona bilete de la repre entantii unor administratii ale cailor ferate europene. #n voia. turistic aerian poate fi reali at prin doua tipuri de curse@ cu boruri programate regulat si la cerere 5charter7. &ursele regulate9 sau de linie9 presupun prestarea serviciilor de specialitate pe ba a unor orare dinainte stabilite9 deci pre inta avanta.ul certitudinii 5relative7 borului. &ursele charter sunt organi ate direct si deci mai rapide9 oferind o serie de facilitati de plata. /ceste curse au diferite forme@ a7 boruri de tipul totul inclus!9 pregatite de un organi ator de calatorii9 al caror tarif cuprinde transport9 ca are9 alimentatie si unele servicii la solA b7 boruri separate 50eparate Dares79 atunci cand o persoana .uridica inchiria a capacitatea unui avion pentru a<i revinde individual locurile publicului calator9 costul neinclu and ca area si altfel de serviciiA c7 boruri la cerere pentru voia.e forfetare cu servicii consecutive! 5bacE to bacE charter7A d7decomerciali area partiala a curselor regulate 5part charter7. Bentru elaborarea produselor9 touroperatorii apelea a la acorduri de tipul 1nclusive 6our 51679 &harter 1nclusive 6our 5&1679 blocs < sieges! 5blocE<charter79 courtage! sau broEing!9 inchiriere partiala sau totala119 in scopul de a obtine tarife preferentiale. ,xista si servicii de taxi aerian9 oferite de companii private9 cu aeronave de " <1) locuri. ,le sunt practicate cu prioritate in calatoriile de afaceri9 oferind avanta.e de flexibilitate si confort.12 Be plan mondial exista o serie de reglementari privind acordarea drepturilor de operare a borurilor cu scopuri turistice 5cum ar fi dreptul de survol9 la tran it9 la escala tehnica9 de aprovi ionare cu combustibil7 si o serie de restrictii 5 referitoare la rute obligatorii9 capacitate7. #n loc distinct in acest ansamblu de servicii turistice este cel al serviciilor de transport pe cablu9 considerat atat mi.loc de deplasare9 cat si de agrement. /cestea au un rol important in de voltarea turismului montan9 in acest sens o influenta importanta asupra fluxurilor turistice avand gradul de dotare cu astfel de mi.loace. 1nstalatiile de transport pe cablu servesc drept mi.loace de continuare a calatoriei sau de acces spre altitudinile inalte9 spre destinatiile de vacanta sau ca mi.loace de agrement. Bentru

unele forme de turism9 cum este cel montan9 aceste instalatii .oaca un rol esential9 stimuland sau ingradind de voltarea lor. 0erviciile de ca are9 considerate servicii de ba a constituie etapa urmatoare transportului in desfasurarea prestatiei turistice. 0erviciul de ca are vi ea a prin continutul sau9 conturarea conditiilor si confortului pentru adapostirea si odihna calatorului9 fiind9 in practica turismului modern9 produsul a ceea ce se numeste industria hoteliera. /cest sector inglobea a ansamblul activitatilor desfasurate in spatiile de ca are9 prestatii oferite turistului pe timpul si in legatura cu ramanerea lui in unitatea hoteliera. 1ndustria hoteliera se desprinde ca sector distinct de activitate9 isi defineste cu exactitate functiile9 se perfectionea a continuu9 adaptandu<se cerintelor tot mai exigente ale calatorilor. Desi nu se adresea a in exclusivitate turistilor9 manifesta multa disponibilitate pentru nevoile acestora9 evoluand in stransa interdependenta cu activitatea turistica. /stfel9 de voltarea turismului este determinata de existenta spatiilor de ca are9 de gradul lor de echipare9 de varietatea si calitatea prestatiilor oferite9 iar industria hoteliera se de volta cantitativ<calitativ ca urmare a circulatiei turistice. 0e aprecia a ca obiectivele de ca are au urmatoarele functii destul de complexe@ de ca are propriu< isaA productiveA comercialeA complementare de servireA de intermediere. Holumul9 structura si calitatea serviciilor de ca are depind9 in primul rand9 de existenta unei ba e materiale adecvate. &antitatea si calitatea acestor servicii sunt influentate de incadrarea cu personal a capacitatilor de primire9 de nivelul de calificare a acestuia9 de calitatea managementului hotelier. 4 unitate de ca are poate fi apreciata pentru calitatea serviciilor sale9 dar mai ales pentru permanenta calitatii prestatiilor ei9 aceasta relatie resfrangandu<se direct asupra atitudinii ulterioare a turistului. Dar elementul decisiv al asigurarii serviciilor hoteliere ramane9 pana la urma9 capacitatea de primire. Brin volumul si calitatea lor9 serviciile turistice influentea a atat de voltarea de ansamblu a turismului9 cat si eficienta acestui domeniu9 prin crearea cadrului pentru o mai buna valorificare a potentialului turistic9 a disponibilitatilor de forta de munca9 a dotarilor specifice. Be masura de voltarii circulatiei turistice si transformarii turismului in fenomen de masa9 creste numarul unitatilor de ca are amplasate in afara oraselor9 in onele prin excelenta turistice. /numite obiective de ca are sunt concepute pentru a servi aproape exclusiv unor forme de turism9 si ca urmare dispun de o anumita dotare. 1n aceasta categorie intra rotelurile 5hoteluri rulante79 floating hotels si boats hotels. #nitatile de primire repre inta o importanta cerere de locuri de munca si contribuie intr< un mod ma.or la conturarea diverselor categorii de venituri in economie9 inclusiv cele bugetare. 0e estimea a ca asta i exista peste 1++.+++ de hoteluri in intreaga lume9 din care .umatate se afla in /merica de Nord. &a area constituie functia principala a unitatilor hoteliere9 indiferent de tipul9 categoria de confort sau gradul de dotare9 ea presupunand existenta unui spatiu si a unor dotari necesare asigurarii conditiilor de odihna si de igiena ale turistului. /ceasta functie de ca are este intregita prin prestarea unor servicii complementare 5de schimb valutar9 pastrarea unor obiecte de valoare ale clientilor9 curatirea hainelor si incaltamintei9 repararea unor obiecte ce apartin turistilor9 manipularea baga.elor9 asigurarea parcarii9 etc.7. 15." ,returile si tarifele serviciilor turistice &a influenta generala9 in turism9 formarea si evolutia preturilor sunt re ultatul actiunii unei multitudini de factori@ caracterul complex al produselor turistice9 eterogenitatea lor9 faptul ca investitiile turistice sunt intensive in capital fix9 dependenta calitatii prestatiilor turistice de profesionalismul personalului.

Bretul unui produs turistic nu poate fi stabilit oricum9 fara riscul de a nu se vindeA trebuie deci sa se tina seama de atitudinea turistului potential. 1n consecinta9 preturile produselor turistice se formea a atat pe ba a mecanismelor pietei9 cat si in functie de o serie de particularitati care le influentea a evolutia in timp si spatiu. Brincipalele trasaturi ale formarii si evolutiei preturilor in turism sunt@ 17existenta unui evantai foarte larg al preturilor pentru acelasi produs turisticA 27evolutia relativ independenta de raportul cerere<ofertaA 37actiunea efectului limitat al preturilor asupra consumului9 respectiv consumul turistic este influentat intr<o masura limitata de variabila pret9 putand fi influentat si de factori psihologici9 emotionaliA "7tendinta preturilor de manifestare inflationista9 cu doua consecinte@ <cresterea preturilor intr<o tara receptoare poate deteriora competitivitatea sectorului turistic al tarii respective fata de piata internationala a turismului9 <organi atorii de turism vor prefera tarile unde avanta.ul relativ in materie de preturi este mai pronuntatA $7in unele ca uri9 produsul turistic nu este usor identificabil@ continand o gama larga de servicii9 prestatorii nu au intotdeauna legatura intre eiA %7consumatorul este cel care se deplasea a catre locul unde se prestea a serviciul turistic9 astfel nu are posibilitatea de a cunoaste produsul inainte de a<l cumpara. Dificultatile ce decurg din comparatiile preturilor si tarifelor serviciilor turistice au consecinte importante asupra consumatorului9 dar si asupra cercetarilor si anali elor pietei turistice. De aceea cercetatorii in domeniu au incercat sa descopere un indice sau indicator si astfel a aparut indicele preturilor si tarifelor serviciilor turistice. Metoda de calcul a acestuia se ba ea a pe un cos de consum turistic 5o structura a consumului7. Brincipalul avanta. al acestui tip de indice consta in usurinta calcularii lui9 iar principalele de avanta.e decurg din faptul ca acest tip de indice nu tine seama de faptul ca populatia se poate prote.a impotriva cresterii puternice a preturilor si tarifelor la unele servicii prin inlocuirea cu altele similare9 dar mai ieftine. 1n turism9 marimea preturilor este influentata de 3 factori ma.ori@ structura costurilor9 concurenta si preferintele consumatorilor si dorinta lor de a achi itiona anumite servicii. Datorita acestor circumstante9 managerii isi propun sa reali e e cateva obiective cu a.utorul preturilor si tarifelor@ maximi area profitului9 returnarea fondurilor investite9 cresterea volumului van arilor9 chiar supravietuirea firmei. Metodologia de formare a preturilor serviciilor turistice trebuie sa porneasca in mod obligatoriu de la costuri. ,lementele componente ale prestatiilor turistice de ba a se calculea a la nivelul preturilor cu amanuntul9 deci se adauga si taxa pe valoare adaugata. 0e adauga o serie de cheltuieli generale si un element suplimentar foarte important@ mar.a de siguranta9 adaugata la costurile nete ale prestatiilor turistice directe. /laturi de toate acestea se adauga mar.a de profit9 un comision 5perceput de agentii interne sau externe9 angrosisti sau detailisti7. ,xista mai multe tipuri de preturi pe care le pot stabili agentii economici din turism@ a7maximale9 in concordanta cu nivelul dotarilor si calitatea serviciilorA b7contractuale9 care urmaresc cresterea ponderii turismului organi atA c7speciale9 respectiv cu reduceri sau alte facilitati. 1n plus9 sunt stabilite@ o limita inferioara9 cu conditia acoperirii costurilor si una superioara9 intre care turistul este dispus sa cumpere produsul. 4 problema dificila este cea a orientarii politicii de preturi in functie de concurenta. 1n acest sens se folosesc o serie de strategii@ Jstrategia preturilor pausale 5forfetare79 constand in perfectarea de aran.amente de tipul totul inclus!A Jstrategia pretului ridicat9 indicata producatorilor cu costuri ridicate9 consta in promovarea produsului turistic pe o piata unde cererea nu prea oscilea a in functie de modificarile pretuluiA poate fi aplicata si in ca ul turismului de luxA Jstrategia tarifului sca ut 5de lansare79 folosit in ca ul intentiei de patrundere pe o piataA

Jstrategia tarifelor diferentiate in decursul unui an calendaristic. 15.$ +iversificarea serviciilor turistice Diversificarea serviciilor turistice este una dintre preocuparile fundamentale ale organi atorilor de turism9 fiind una dintre principalele modalitati de stimulare a cererii turistice si de reali are a unui nivel calitativ ridicat de satisfacere a nevoilor turistilor. 1n acelasi timp9 diversificarea serviciilor se inscrie intre solutiile principale de perfectionare in domeniul turismului9 cu influenta directa asupra cresterii eficientei si atenuarii caracterului se onier al activitatii9 ea asociindu<se eforturilor de imbogatire a continutului ofertei turistice si de crestere a calitatii acesteia. Necesitatea diversificarii si cresterii calitatii prestatiilor turistice9 in vederea asigurarii unor conditii recreative de nivel inalt9 se inscrie si in sfera preocuparilor de a gasi solutii de prelungire a se onalitatii atractivitatii turistice si deci pentru o exploatare mai avanta.oasa a capacitatilor productiei turistice existente intr<o anumita regiune turistica. Nivelul satisfactiei re ultate in urma consumului turistic din calatoriile turistice este dependent9 intr<o masura insemnata9 de modul in care elementele ofertei primare9 favori ate de ambianta se oniera9 corespund asteptarilor turistilor9 respectiv imaginii pe care si<a facut<o turistul in privinta posibilitatilor de recreere pe care le poate oferi se.urul sau se onier. 1n ca urile in care apar neconcordante cu aceste asteptari9 influentate de factori nefavorabili sau de factori climaterici constanti9 se instalea a o scadere a gradului de atractivitate a ofertei primare si o constrangere a turistului la o inactivitate nedorita9 privandu<l de momentele recreative predilectional dorite. 1n astfel de situatii9 pentru a compensa neimplinirea satisfactiilor initial dorite si pentru a asigura cresterea incasarilor din activitatile de prestatii de servicii9 trebuie sa se intervina printr<o oferta complementara atractiva de servicii recreative care9 prin diversitatea si calitatea ei9 sa fie in masura sa determine turistul la o reorientare nefortata si rapida a cererii sale de servicii9 tintind ocuparea integrala a timpului disponibil9 fara a le a prin aceasta interesele avute in vedere de client intr<o calatorie turistica. Diversificarea serviciilor se poate reali a prin diferite modalitati@ antrenarea in circuitul turistic al unor one9 alcatuirea unor programe mai variate9 multiplicarea actiunilor oferite turistilor in legatura cu fiecare dintre serviciile de ba a prestate9 sporirea formelor de agrement si a serviciilor complementare. 1n ca ul serviciilor de ba a9 perfectionarea priveste mai ales aspectul calitativ9 pe cand in ca ul serviciilor complementare exista mult mai multe oportunitati de perfectionare prin aparitia unor noi tipuri de aran.amente si facilitati. 1n ceea ce priveste diversificarea serviciilor de ba a9 o expresie a diversificarii modurilor de transport este cea a vehiculelor recreationale!9 devenita foarte populara in ultimii ani. #nul dintre motivele aparitiei si de voltarii acestora este cel al asigurarii conditiilor de ca are si preparare a hranei9 familiile ce folosesc aceasta modalitate de transport va and in ea o forma de petrecere a vacantei9 o iesire din stilul lor de viata9 din rutina9 chiar daca au de preparat hrana 5desi acest lucru nu este obligatoriu9 deoarece pot apela9 pentru mesele principale9 la unitati de alimentatie speciali ate7. 1n plus9 banii economisiti pot fi folositi pentru efectuarea de cumparaturi si vi itarea atractiilor de pe traseu. Broblema reali arii unor transporturi rapide9 capata o importanta deosebita odata cu intensificarea circulatiei turistice9 atat prin satisfacerea calitativ superioara a nevoii de calatorie a unui numar crescand de turisti9 cat si prin prisma exploatarii rationale a capacitatii de transport. 6ransporturile isi exercita influenta asupra circulatiei turistice prin ponderea ridicata a costurilor serviciilor de transport in tarifele pentru aran.amentele turistice. /stfel9 reali area unor costuri de transport sca ute conditionea a reducerea costurilor totale si stimulea a cresterea circulatiei turistice. Din acest punct de vedere9 in activitatea de transporturi trebuie sa se asigure in primul rand corespondenta intre continutul serviciilor prestate si nivelul tarifelor precum si o stabilitate a acestora. Reducerea costurilor trebuie sa se faca printr<o utili are rationala a capacitatilor de transport9 precum si printr<o folosire combinata a mi.loacelor9 si nu prin diminuarea continutului sau calitatii serviciilor. 1n plus9 se recomanda acordarea unor facilitati sau reduceri de tarife in

perioadele de slaba activitate turistica9 pentru stimularea acesteia. De asemenea9 reducerea costurilor se poate obtine prin extinderea formulei de sincroni are a grupurilor la polii excursiei. Bentru a raspunde exigentelor in privinta timpului de deplasare9 confortului9 nivelului costurilor etc.9 si pornind de la premisa ca transporturile repre inta un domeniu sensibil la reali arile stiintei si tehnicii9 se impune moderni area continua a acestora prin dotarea cu capacitati noi si cu nivel superior de confort9 cu material rulant care sa de volte vite e mari9 prin marirea securitatii si regularitatii in circulatie. 1n practica turistica internationala9 in conceptia organi atorilor de calatorii turistice9 aran.amentele oferite la preturi competitive includ9 de regula9 servicii minimale9 urmarindu<se reali area unor incasari sporite pe iFturist tocmai din serviciile neincluse in aran.amentele comerciali ate9 oferite turistilor dornici de destindere si agrement si care9 in general sunt dispusi sa cheltuiasca sume importante pentru satisfacerea unor asemenea necesitati de odihna activa in perioadele de concediu. De aceea9 pentru a oferi turistilor potentiali posibilitatea de a cunoaste structura serviciilor componente ale prestatiilor turistice si pentru a le crea o imagine cat mai convingatoare cu privire la destinatiile si produsele turistice comerciali ate9 ofertantii de servicii trebuie sa asigure o informare complexa si multidirectionala a clientelei asupra gamei si structurii din localitatileFstatiunile de primire. /stfel9 prin prisma perspectivelor de de voltare a cererii populatiei pentru odihna activa9 este .ustificata cresterea considerabila a preocuparilor organi atorilor de turism pentru populari area ofertelor lor de servicii menite sa cree e conditii cat mai adecvate de agrement in paralel cu preocuparile individuali ate ale turistilor. #na dintre preocuparile permanente ale agentilor economici din comert si turism o constituie perfectionarea si de voltarea activitatii de alimentatie publica9 atat cantitativ9 cat si calitativ. Din punct de vedere cantitativ9 cresterea cererii re identilor si intensificarea circulatiei turistice determina sporirea semnificativa a volumului activitatii. Be plan calitativ9 eforturile se materiali ea a prin moderni area si perfectionarea productiei9 prin imbunatatirea si diversificarea formelor de comerciali are si servire. 1n domeniul productiei alimentare se manifesta o accentuata preocupare pentru concentrarea si industriali area procesului de pregatire a preparatelor culinare. Modul de organi are a productiei culinare9 nivelul industriali arii acesteia conditionea a folosirea rationala a resurselor materiale si umane9 sporirea eficientei activitatii si satisfacerea cererii9 aflata in continua crestere. #nitatile pot functiona9 in functie de activitatea desfasurata si profilul productiei culinare9 fie ca sectii combinate cu activitatea de servire9 fie ca independente. #na dintre formele moderne de industriali are a productiei culinare este cateringul9 care presupune separarea functiilor de aprovi ionare si prelucrare de cele legate de comerciali area si servirea preparatelor. 4 alta directie o repre inta moderni area retelei comerciale din punct de vedere structural si al distribuirii in teritoriu9 precum si diversificarea formelor de servire. /stfel9 se remarca tendinta de reali are a unor unitati cu functii complexe care sa raspunda unor cerinte variate. 1ntre sistemele moderne de comerciali are se remarca unitatile cu servire rapida9 respectiv fast<food!< urile9 care functionea a in 3 variante@ drive<in 5preparatele se comanda si se platesc la un ghiseu9 si se ridica la un altul9 printr<un circuit parcurs cu masina fara a fi necesara parasirea acesteia79 eat<in 5produsele se consuma in incinta unitatii7 si taEe<home 5preparatele se achi itionea a in cadrul unitatii si se consuma in afara acesteia9 de obicei la domiciliul clientului7. Baralel cu moderni area formelor de comerciali are si servire are loc si o diversificare a prestatiilor cu caracter complementar oferite de unitatile de alimentatie publica9 servicii diferentiate structural in functie de beneficiari 5turisti sau populatie re identa7. 1n ceea ce priveste diversificarea ofertei de produse culinare9 in mod traditional lista meniu a unui restaurant este relativ bogata9 permitand clientului sa gaseasca si sa aleaga ce isi doreste. Dar optiunea pentru o lista prea lunga pre inta si unele inconveniente9 cum ar fi punerea clientului in incurcatura sau9 pentru producator9 necesitatea dispunerii de un stoc important de materii prime pe care le va conserva pentru o perioada mai lunga. 1n plus9 asigurarea diversificarii preparatelor culinare in conditii de competitivitate cere un volum mare de munca pentru pregatirea si servirea lor.

Diversificarea serviciilor de agrement depinde de fiecare organi ator turistic in parte9 de modul in care reuseste sa motive e clientul9 sa<l atraga in perimetrul turistic respectiv si sa<l conviga sa revina. 0olutionarea acestei probleme trebuie sa aibe in vedere asigurarea unei ba e tehnico<materiale adecvate9 a unui personal cu o pregatire si o calificare corespun atoare. Brogramele turistice9 care repre inta ba a serviciilor de agrement trebuie sa fie inedite sa atraga prin specificul lor clientul9 sa<l faca pe acesta sa nu uite momentele petrecute in vacante. Bentru a putea avea re ultatele scontate programul turistic trebuie sa fie promovat corespun ator9 sa fie cunoscut de potentialii clienti. #n alt factor care poate contribui atat la diversificarea serviciilor9 cat si la cresterea calitatii activitatii turistice il constituie cresterea nivelului de calificare a lucratorilor din acest sector9 intensificarea atentiei si solicitudinii lor fata de dorintele turistilor. 0e aprecia a ca tendintele amplificarii structurii si cresterii calitatii serviciilor turistice vor constrange agentiile de turism producatoare de produse turistice sa abandone e tot mai mult conventionalele vacante din deceniile trecute. /ceasta si pentru faptul ca9 in paralel cu cererea de odihna activa ba ata pe motivatiile rationale de preocupari de timp liber ale omului modern9 mai pot fi mentionate si alte motivatii care influentea a cresterea cererii pentru anumite servicii turistice9 cum ar fi@ moda9 dorinta de imitatie9 snobismul. /ceste manifestari ale cererii turistice presupun forme deosebite de organi are a calatoriilor si de aceea9 oferta globala de aran.amente turistice de acest gen va incorpora in categoria serviciilor de ba a si unele prestatii de servicii considerate9 deocamdata9 speciale9 pe masura ce asemenea servicii sunt solicitate de turist. 6arifele pentru folosirea facilitatilor instituite in acest scop9 pe parcurs si la destinatia calatoriilor sunt incluse in preturile forfetare de tip 16 ale aran.amentelor oferite de intreprin atorii din domeniul turistic. 1n consecinta9 turistii potentiali trebuie informati detaliat despre toate variantele si posibilitatile de programe ce li se ofera pentru satisfacerea preferintelor. /ceasta cerinta impune de asemenea regandirea conceptiei clasice de publicitate turistica9 formele de exprimare a mesa.elor turistice fiind selectionate mai nuantat9 in functie de caracteristicile segmentelor de piata din care se recrutea a noile categorii de turisti si dupa caracteristicile socio<profesionale ale clientelei potentiale. 1n concordanta cu obiectivele managementului turistic9 diversitatea si nivelul calitativ al serviciilor turistice trebuie concepute in asa fel incat9 in functie de conditiile naturale si de posibilitatile concrete ale unei arii teritoriale9 sa raspunda urmatoarelor cerinte@ satisfacerea gusturilor si preferintelor pentru activitatile recreative ale celor mai diferite categorii de turisti9 de la turismul de masa pana la manifestarile individuali ate9 cu caracter de unicitate9 ale cerintelorA gama serviciilor oferite sa fie in masura sa cointerese e prin diversitatea si atractivitatea ei pe fiecare turist9 pentru ca acesta sa solicite cat mai multe prestatii9 si pe cat posibil9 sa<l cointerese e sa<si prelungeasca se.urul sauFsi sa se intoarca in viitor la aceeasi destinatie turisticaA asigurarea conditiilor de petrecere agreabila a timpului liber in orice impre.urareA conferirea posibilitatii de substituire facila a unei oferte de servicii cu o alta oferta la fel de atractiva9 capabila sa satisfaca9 in functie de impre.urarile dictate de conditiile locale concrete9 preferintele turistului consumatorA permiterea compensarii reducerii volumului de activitate turistica prin intensificarea ofertei atractive9 capabile sa suscite cresterea solicitarilor de servicii turistice pe unitatea de se.ur mediu. ,nuntarea si transpunerea in practica a acestor obiective sunt impuse de importanta complexei problematici a strategiei de marEeting de diferentiere a serviciilor9 fiind cunoscut faptul ca9 pe masura ce oferta de prestatii de servicii va fi mai diversificata si mai nuantata9 din punct de vedere calitativ9 cu atat se va diminua riscul de a de amagi un turist si9 prin urmare9 se reduce si riscul de indepartare9 in perioadele viitoare9 a unei parti din clientela potentiala9 intampinata in permanenta cu o oferta concurenta tot mai atractiva9 la diversele destinatii turistice.

1. 2. 3. ". $. %. (. ). *. 1+. 11. 12. 13.

Tema C 11. *specte legislative n turism Reglementri legislative 2n domeniul industriei turistice 4biectivele Ministerului &ulturii ;i 6urismului /tribu3iile Ministerului &ulturii ;i 6urismului #tili area voucherului turistic /ctivitatea turoperatorilor ;i agen3iilor de turism. Drepturi ;i obliga3iuni Cicen3ierea activit3ii de turism 0uspendarea ;i retragerea Cicen3ei de 6urism 2n ba a legii privind organi area ;i desf;urarea activit3ii turistice 0tructurile de primire turistic Drepturile ;i obliga3iile turi;tilor /sigurarea de cltorie Brotec3ia ;i securitatea turi;tilor &rearea ;i func3ionarea onelor turistice na3ionale Bregtirea profesional ;i perfec3ionarea cadrelor 1. .eglementri legislative n domeniul industriei turistice /ctivitatea turistic 2n Republica Moldova este reglementat 2n temeiul Cegii cu privire la organi area ;i desf;urarea activit3ii turistice nr. 3$2<OH1 din 2".11.2++%9 publicat 2n Monitorul 4ficial nr.1"<1(F"+ din +2.+2.2++(. 5Modificri prin Cegea nr. 2)+ - OH1 din 1".12.2++(9 2n vigoare din 3+.+$.2++) Monitorul 4ficial *"<*% pag.%)<(17. ,re enta lege reglementea ( raporturile .uridice ce 3in de elaborarea ;i promovarea politicii de stat 2n domeniul turismuluiA organi area ;i coordonarea activit3ii turistice ;i a activit3ii de 2ntreprin tor 2n domeniul turismuluiA formele de turismA crearea ;i activitatea onelor turistice na3ionaleA stabile;te cerin3ele privind calitatea serviciilor turistice ;i asigurarea securit3ii turi;tilorA principiile de colaborare interna3ional 2n domeniul turismului. 2. &'iectivele 8inisterului Culturii !i Turismului a7 de voltarea integrat9 echilibrat ;i durabil a turismului intern ;i interna3ionalA b7 promovarea pe plan interna3ional a Republicii Moldova ca destina3ie turisticA c7 integrarea politicii de de voltare a turismului 2n politica de de voltare general a 3riiA d7 includerea 2n circuitul turistic interna3ional a patrimoniului turistic na3ionalA e7 aprarea drepturilor consumatorilor produsului turisticA g7 asigurarea prestrii unor servicii turistice care s corespund standardelor interna3ionaleA h7 crearea unui climat investi3ional favorabil pentru atragerea investi3iilor autohtone ;i strine 2n domeniul turismului. ". *tri'uiile 8inisterului Culturii !i Turismului a7 elaborea ;i pre int ?uvernului9 spre aprobare9 strategia ;i programele na3ionale 2n domeniul turismului ;i poart rspundere9 2n limita competen3ei sale9 pentru implementarea acestoraA b7 coordonea cu autorit3ile administra3iei publice centrale ;i locale9 cu asocia3iile ob;te;ti din domeniul turismului msurile privind reali area strategiei ;i politicii de stat 2n domeniul turismuluiA c7 elaborea ;i pre int ?uvernului9 spre aprobare9 mecanismele economice de stimulare a de voltrii turismului ;i poart rspundere9 2n limita competen3ei sale9 pentru implementarea acestoraA d7 efectuea anali e ;i pronosticuri privind de voltarea turismului 2n 3ar9 furni ea 9 2n limita competen3ei sale9 informa3ii din domeniul turismului la solicitarea organelor ierarhic superioareA

e7 reglementea activitatea turistic din 3ar prin elaborarea de acte normative9 armoni ate cu normele interna3ionaleA f7 organi ea ;i monitori ea activitatea turistic 2n onele turistice na3ionaleA g7 organi ea ;i desf;oar activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova ca 3ar ce pre int interes at2t pentru turismul intern9 c2t ;i pentru cel interna3ional9 organi ea activit3i expo i3ionale 2n domeniul turismului 2n 3ar ;i peste hotareA h7 repre int interesele statului 2n domeniul turismului 2n organismele interna3ionale ;i regionale9 coordonea ;i monitori ea colaborarea Republicii Moldova cu 4rgani a3ia Mondial a 6urismului ;i cu alte organisme interna3ionale din domeniu 2n conformitate cu legisla3iaA i7 coordonea implementarea programelor de asisten3 tehnic acordat de #niunea ,uropean9 de 4rgani a3ia Mondial a 6urismului ;i de alte organisme interna3ionale9 precum ;i a programelor de integrare european 2n domeniul turismuluiA .7 organi ea 3inerea eviden3ei patrimoniului turistic9 asigur valorificarea ;i prote.area acestuia 2n conformitate cu legisla3iaA E7 avi ea documenta3ia de urbanism privind onele ;i sta3iunile turistice9 precum ;i documenta3ia referitoare la construc3iile din domeniul turismuluiA l7 examinea peti3iile consumatorilor referitoare la serviciile turistice9 efectuea controlul calit3ii serviciilor turistice prestateA m7 elaborea ;i pre int ?uvernului9 spre aprobare9 normele metodologice ;i criteriile de clasificare a structurilor de primire turistic ;i a agen3ilor economici din industria turismului9 efectuea clasificarea structurilor respective ;i exercit controlul asupra respectrii criteriilor de clasificareA n7 elaborea norme metodologice privind instituirea rutelor turistice9 aprob ;i 2nregistrea rutele turistice conform legisla3ieiA o7 colaborea cu diverse asocia3ii ;i organi a3ii neguvernamentale 2n probleme ce 3in de domeniul turismuluiA p7 acord asisten3 metodologic ;i informa3ional 2n probleme ce 3in de sfera turismului agen3ilor economici din industria turismului9 asocia3iilor ob;te;ti din domeniu9 precum ;i autorit3ilor administra3iei publice localeA S7 organi ea ;i supraveghea activitatea editorial ;i de publicitate 2n domeniul turismuluiA r7 organi ea pregtirea ;i perfec3ionarea continu a cadrelor 2n domeniul turismului9 coordonea activitatea &entrului Na3ional de Berfec3ionare a &adrelor din 1ndustria 6urismului9 aflat 2n subordine sa precum si alte institutii acreditate in conditiile legiiA t7 elaborea modelul contractului de servicii turistice ;i modelul voucherului turistic ;i le pre int ?uvernului spre aprobareA u7 gestionea Dondul special pentru promovarea ;i de voltarea turismuluiA v7 monitori ea circula3ia turisticA x7 3ine Registrul turismuluiA I7 exercit alte atribu3ii stabilite de legisla3ie. $. #tili area voucherului turistic Modelul contractului de activitate turistic9 modelul voucherului turistic9 instruc3iunea privind modul de completare a voucherului turistic9 modelul de dare de seam privind utili area formularelor voucherelor turistice se elaborea de Ministerul &ulturii ;i 6urismului ;i se aprob de ?uvern. Modelul unic al voucherului turistic va fi utili at 2n ba a ;i 2n conformitate cu contractele perfectate la@ a7 turismul receptorA b7 turismul emi3torA c7 turismul internA d7 deservirea cu excursii. Houcherul aplicat la turismul receptor se utili ea la primirea ;i deservirea cet3enilor strini pe teritoriul Republicii Moldova. Houcherul aplicat la turismul emi3tor se utili ea la

deservirea9 2n afara teritoriului Republicii Moldova9 a cet3enilor Republicii Moldova ;i a persoanelor care nu s2nt cet3eni ai Republicii Moldova. Houcherul aplicat la turismul intern se utili ea la deservirea turi;tilor pe teritoriul republicii ;i la organi area traseelor turistice 5pedestre9 ecvestre9 cu trac3iune9 cicliste9 acvatice9 cu transport etc.79 inclusiv la rute pentru ile de odihn9 precum ;i la organi area odihnei la ba e turistice9 2n campinguri9 moteluri9 indiferent de forma de proprietate ;i de amplasarea obiectivului de profil turistic 5este vorba despre proprietatea amplasat peste hotarele Republicii Moldova7. Houcherul turistic aplicat la deservirea cu excursii pe teritoriul Republicii Moldova se utili ea la organi area excursiilor. Houcherul turistic poate fi@ individual9 pentru familie9 pentru grup. Ca cltoria individual 5excursie79 voucherul se perfectea individual pentru fiecare persoan. Ca cltoria de familie 5excursie7 se perfectea un singur voucher turistic pentru 2ntreaga familie9 cu indicarea tuturor membrilor familiei participan3i la cltorie. Ca cltoria 2n grup 5excursie79 voucherul se perfectea pe numele conductorului grupului de colaboratori ai unei 2ntreprinderi9 institu3ii9 organi a3ii9 de studen3i ai unei institu3ii9 de sportivi ai unui club sau ai unei federa3ii9 care 2ntreprind o cltorie comun9 cu condi3ii strict planificate ce 3in de itinerar9 durat9 componen39 calitate ;i pre3ul egal al serviciilor. Ca voucherul pentru grup se anexea lista tuturor membrilor grupului9 cu indicarea numrului de turi;ti9 aplic2ndu<se ;tampila agentului economic care a eliberat voucherul. &ltoria se consider 2n grup dac acesta este format din cel pu3in % turi;ti. Ca dorin39 fiecrui membru al grupului poate fi perfectat un voucher individual. Ca formarea de ctre agentul economic a unui grup mixt din clien3i9 care nu se refer la categoriile men3ionate anterior9 sosi3i conform anun3ului pentru o cltorie concret pe un itinerar format 2n prealabil9 fiecrui turist sau fiecrei familii de turi;ti i se perfectea un voucher individual sau pentru familie9 voucherul fiind unicul document 2nso3itor al turistului9 ce con3ine informa3ia despre numrul ;i calitatea serviciilor prestate. Houcherul se perfectea pentru toate tipurile de turism organi at9 cu excep3ia ca urilor c2nd grupuri de elevi pleac peste hotare 2n ba a unei invita3ii oficiale de participare la festivit3i9 concursuri9 competi3ii etc.9 cheltuielile de cltorie fiind suportate de ctre organi atori. Houcherul serve;te drept temei pentru deservirea turi;tilor ;i este primit de orice agent economic care practic activitate de turism fr perceperea unei pl3i suplimentare. 6oate decontrile reciproce pentru serviciile notificate 2n voucher se efectuea 2ntre agen3ii economici de sine stttor9 2n conformitate cu actele legislative 2n vigoare. /gen3ii economici care practic activitate de turism9 la perfectarea contractului cu parteneri strini9 fac schimb de vouchere. Ca pre entarea voucherului partea primitoare este obligat s asigure nivelul adecvat de deservire9 calitatea ;i componen3a serviciilor notificate 2n el9 fr perceperea unor pl3i suplimentare. 4 plat suplimentar poate fi perceput 2n ca ul 2n care turistului i<au fost prestate9 la cererea sa9 servicii suplimentare9 neindicate 2n voucher. /gen3ii economici care prestea servicii turistice primesc spre deservire voucherele eliberate de ctre al3i agen3i economici. /gen3ii economici care practic activitate de turism 2n Republica Moldova vor utili a 2n activitatea lor9 ca document de strict eviden39 formulare tipi ate ale voucherelor turistice9 tiprite conform modelului aprobat de ?uvern. /lte tipuri de vouchere sau documente9 ce le<ar substitui9 nu s2nt valabile. /gen3ii economici titulari ai licen3elor de turism s2nt obliga3i@ a7 s procure formularele tipi ate ale voucherelor turistice la =ntreprinderea de 0tat ,ditura de 1mprimate 80tatistica8A b7 s pre inte Ministerului &ulturii ;i 6urismului dri de seam trimestriale privind utili area formularelor voucherelor turistice p2n la data de 2$ a lunii imediat urmtoare trimestrului de gestiune. /gen3ii economici care practic activitate de turism utili ea voucherul la achitarea cu clientul9 precum ;i la achitrile reciproce 2ntre agen3ii economici@ transportatori9 proprietarii locurilor de ca are9 birourilor de excursii etc. Houcherul este compus din trei file de culoare diferit9 care se autocopie.

Ca completarea formularului statistic privind circula3ia turi;tilor nr.1<tur9 agen3ii economici anexea o not explicativ privind volumul de v2n ri al serviciilor turistice9 2ntru evitarea eronrii datelor statistice. /gentul economic care practic activitate de turism poart rspundere pentru corectitudinea ;i veridicitatea perfectrii9 aplicrii9 eviden3ei ;i pstrrii voucherelor. %. *ctivitatea turoperatorilor !i ageniilor de turism. +repturi !i o'ligaiuni &omerciali area serviciilor ;i pachetelor turistice pe teritoriul Republicii Moldova este efectuat de turoperatori ;i agen3iile de turism 2n ba a contractului de servicii turistice ;i a voucherului turistic9 ca parte integrant a acestuia9 2n conformitate cu legisla3ia. Turoperatorii pot desf;ura urmtoarele activit3i@ a7 contractarea de servicii turistice de la agen3ii economici care prestea direct astfel de servicii 5unit3i de ca are9 unit3i de servire a mesei9 agen3i transportatori9 unit3i de prestare a serviciilor de agrement7 ;i formarea de pachete turisticeA b7 comerciali area pachetelor turistice proprii prin intermediul agen3iilor de turism sau direct consumatorilorA c7 re ervarea ;i comerciali area de bilete pentru diverse mi.loace de transport9 pentru spectacole ;i pentru alte manifestri culturaleA d7 organi area de congrese9 conferin3e9 2ntruniri sportive ;i culturale9 dac acestea implic prestarea serviciilor turistice. *geniile de turism pot desf;ura urmtoarele activit3i@ a7 comerciali area pachetelor turistice contractate de la turoperatoriA b7 comerciali area serviciilor proprii9 precum ;i a serviciilor contractate de la alte agen3ii de turism licen3iateA c7 v2n area serviciilor proprii altor agen3ii de turismA d7 re ervarea ;i comerciali area biletelor pentru diverse mi.loace de transport9 pentru spectacole ;i pentru alte manifestri culturale. +repturile turoperatorilor !i ageniilor de turism a7 s preste e servicii turistice 2n conformitate cu legisla3iaA b7 s reclame de la turi;ti ;i parteneri repararea pre.udiciului cau at de ace;tiaA c7 s beneficie e de asisten3 metodologic ;i informa3ional 2n domeniul turismului din partea Ministerului &ulturii ;i 6urismuluiA d7 s participe la ac3iunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca destina3ie turistic ;i s fie inclu;i Fincluse 2n cataloage9 ghiduri ;i alte mi.loace de lansare a ofertei turistice na3ionaleA e7 s fie inclu;i Fincluse9 la solicitare9 2n programele de pregtire profesional ini3iate de Ministerul &ulturii ;i 6urismuluiA f7 s beneficie e de 2nlesnirile acordate 2n condi3iile legiiA g7 s cree e asocia3ii profesionale 2n conformitate cu legisla3ia. &'ligaiile turoperatorilor !i ageniilor de turism a7 s ob3in de la &amera de Cicen3iere licen3a pentru activitate turistic ca turoperator sau agen3ie de turismA b7 s asigure atragerea 2n 3ar a turi;tilor strini@ turoperatorii - minimum 1++ de persoane anual9 iar agen3iile de turism - minimum $+ de persoane anual9 2ncep2nd cu al treilea an de activitateA c7 s 2ncheie contracte de colaborare 2n exclusivitate cu structurile de primire turistic clasificateA d7 s 2ncheie contracte de servicii turistice conform modelului aprobat ;i s elibere e vouchere turisticeA e7 s preste e 2n totalitate serviciile prev ute 2n contractul de servicii turisticeA

f7 s elabore e9 din punct de vedere metodologic9 cel pu3in o rut turistic intern ;i s o asigure cu materiale ilustrativ<publicitareA g7 s pun la dispo i3ia turi;tilor informa3ii exhaustive privind programul turistic propus9 procedurile consulare9 drepturile ;i obliga3iile turi;tilor9 condi3iile de asigurare9 modul de reparare a pre.udiciilor ;i condi3iile de renun3are la serviciiA h7 s pun la dispo i3ia turi;tilor informa3ii complete ;i obiective privind 3ara de aflare temporar@ legisla3ia acesteia9 obiceiurile ;i tradi3iile locale ;i alte particularit3i9 a cror cunoa;tere este necesar pentru cultivarea respectului fa3 de valorile culturale na3ionaleA i7 s repare pre.udiciile cau ate turi;tilor 2n ca urile de 2nclcare a clau elor contractului de servicii turisticeA .7 s 2ntocmeasc o list a serviciilor turistice ;i s o afi;e e la un loc accesibilA E7 s pstre e confiden3ialitatea numelor ;i adreselor clien3ilor lor9 cu excep3iile prev ute de legisla3ieA l7 s asigure exploatarea durabil ;i conservarea patrimoniului turistic9 precum ;i protec3ia mediuluiA m7 s pre inte organelor de statistic ;i Ministerului &ulturii ;i 6urismului dri de seam statistice ;i financiare 2n termenele stabilite prin lege. ). <icenierea activitii de turism Bentru activitatea de turDoperator se stabilesc urmtoarele condi3ii de licen3iere@ a7 activitate turistic de minimum 3 ani 2n Republica Moldova. 0uccesorului de drept care a dob>ndit recent personalitate .uridic i se permite utili area mrcii comerciale 2nregistrate cu o vechime de minimum 3 aniA b7 includerea obligatorie 2n statele de personal din cadrul direc3iei turism a ghidului turistic9 autori at 2n condi3iile legiiA c7 oficiul va fi amplasat 2n imobile ;i 2ncperi nelocative la parter9 me anin9 eta.ul unu sau alte nivele u;or accesibile ale cldirilor cu destina3ie publicA d7 produsele turistice oferite vor fi 2nso3ite de cataloage proprii color9 cu anexa de pre3uri9 inclu >nd informa3ie despre tipurile de structuri de primire turistic cu func3ii de ca are ;i de servire a mesei incluse 2n programul turisticA e7 dispunerea de contracte de colaborare 2ncheiate cu ofertan3ii serviciilor turistice pentru 3rile de destina3ie ;i pentru Republica Moldova@ transport9 ca are9 alimenta3ie9 agrement9 servicii ale companiilor de asigurriA f7 atragerea turi;tilor strini 2n Republica Moldova9 2ncep>nd cu al treilea an de activitate9 2n numr de minimum 1++ de persoane anual. Bentru activitatea ageniei de turism se stabilesc urmtoarele condiii de liceniere( a7 oficiul va fi amplasat 2n imobile ;i 2ncperi nelocative la parter9 me anin9 eta.ul unu sau alte nivele u;or accesibile ale cldirilor cu destina3ie publicA b7 dispunerea de contracte de colaborare 2ncheiate cu minimum un turoperator de pe teritoriul Republicii MoldovaA c7 atragerea turi;tilor strini 2n Republica Moldova9 2ncep2nd cu al treilea an de activitate9 2n numr de minimum $+ de persoane anual. Ca declara3ia pentru eli'erarea licenei se ane-ea documentele prev ute de Cegea privind reglementarea prin licen3iere a activit3ii de 2ntreprin tor9 precum ;i@ a7 copia de pe actul de proprietate sau de pe alt act prin care se confirm dreptul de posesie sau de folosin3 a spa3iului respectivA b7 copia de pe certificatul privind absolvirea cursurilor de perfec3ionare9 emis de &entrul Na3ional de Berfec3ionare a &adrelor din 1ndustria 6urismului sau de alte institu3ii acreditate 2n condi3iile legiiA c7 schema de 2ncadrare a personalului.

0. Suspendarea !i retragerea <icenei de Turism n 'a a legii privind organi area !i desf!urarea activitii turistice Suspendarea licenei de turism Motiv pentru suspendarea licen3ei de turism poate servi comiterea urmtoarelor 2nclcri@ nu a fost s asigurat atragerea 2n 3ar a turi;tilor strini@ turoperatorii - minimum 1++ de persoane anual9 iar agen3iile de turism - minimum $+ de persoane anual9 2ncep>nd cu al treilea an de activitateA au fost 2ncheiate contracte de colaborare cu structurile de primire turistic neclasificate de Ministerul &ulturii ;i 6urismuluiA nu au fost prestate 2n totalitate serviciile prev ute 2n contractul de servicii turisticeA nu a fost s asigurat exploatarea durabil ;i conservarea patrimoniului turistic9 precum ;i protec3ia mediuluiA nu au fost pre entate organelor de statistic ;i Ministerului &ulturii ;i 6urismului dri de seam statistice ;i financiare 2n termenele stabilite prin lege. .etragerea licenei de turism Motiv pentru retragerea licen3ei de turism poate servi comiterea urmtoarelor 2nclcri@ nu a fost 2ncheiat contractul de servicii turistice conform modelului aprobat ;i nu sa eliberat voucher turisticA nu au fost reparate pre.udiciile cau ate turi;tilor 2n ca urile de 2nclcare a clau elor contractului de servicii turisticeA 1. Structurile de primire turistic 6ipurile structurilor de primire turistic care pot func3iona 2n Republica Moldova s2nt stabilite prin Normele metodologice ;i criteriile de clasificare a structurilor de primire turistic cu func3ii de ca are ;i de servire a mesei9 elaborate de Ministerul &ulturii ;i 6urismului ;i aprobate de ?uvern. 0tructurile de primire turistic s2nt obligate s ob3in de la Ministerul &ulturii ;i 6urismului actul de clasificare. &lasificarea structurilor de primire turistic se efectuea fr plat. =n ca ul nerespectrii criteriilor de clasificare9 Ministerul &ulturii ;i 6urismului are dreptul9 2n temeiul actului de verificare9 s declasifice structurile de primire turistic9 s suspende ac3iunea actului de clasificare sau s<l anule e. +eclasificarea9 suspendarea sau anularea actului de clasificare se efectuea de ctre Ministerul &ulturii ;i 6urismului 2n conformitate cu prevederile stipulate mai .os@ 0tructura de primire turistic este obligat s respecte9 pe toat perioada de func3ionare9 criteriile ce au stat la ba a clasificrii. Ministerul &ulturii ;i 6urismului va verifica respectarea criteriilor ce au stat la ba a clasificrii structurii. =n ca ul 2n care9 dup ob3inerea de ctre titular a actului de clasificare9 se va constata ne2ndeplinirea unor condi3ii importante prev ute pentru eliberarea actului de clasificare9 Ministerul &ulturii ;i 6urismului nu<i va putea anula actul de clasificare9 dar 2i va notifica neregularit3ile constatate9 modul de remediere a tuturor deficien3elor identificate9 termenul 2n care titularul trebuie s respecte aceast obliga3ie ;i care nu poate fi mai mic de 3+ de ile. Ministerul &ulturii ;i 6urismului va anula actul de clasificare prin care se permite desf;urarea activit3ilor prev ute de pre enta lege dac va constata o grav atingere interesului public9 securit3ii na3ionale9 ordinii sau snt3ii publice ce nu poate fi remediat sau dac deficien3ele identificate nu au fost remediate 2n termenul stabilit. Brocedura de declasificare se aplic de ctre Ministerul &ulturii ;i 6urismului 2n ca ul 2n care structura nu mai corespunde categoriei de clasificare acordate anterior. Bentru a<;i prelungi

activitatea9 structura declasificat este obligat s ob3in un nou act de clasificare pentru categoria la care a fost declasificat. 0tructura 2;i va putea relua activitatea doar dup lichidarea cau elor ce au condus la retragerea actului de clasificare. Ministerul &ulturii ;i 6urismului9 2n termen de 1+ ile9 va 2n;tiin3a structura9 autoritatea administra3iei publice locale ;i 1nspectoratul Discal Brincipal de 0tat despre deci ia de declasificare9 de retragere sau de anulare a actului de clasificare. ,rocedura de eli'erare a actelor de clasificare a structurilor de primire turistic 517 /gen3ii economici care solicit clasificarea structurii de primire turistic pre int la Ministerul &ulturii ;i 6urismului urmtoarele documente@ a7 cerereA b7 copie de pe certificatul de 2nregistrare a agentului economicA c7 copie de pe autori a3ia de func3ionare9 emis de autorit3ile administra3iei publice localeA d7 schi3a privind amplasarea structurii de primire turistic9 conform cerin3elor stabilite de ?uvernA e7 structura9 amplasarea ;i nominali area camerelor9 respectiv a spa3iilor de servire a mesei9 conform cerin3elor stabilite de ?uvernA f7 fi;a privind 2ncadrarea nominal a spa3iilor de ca are sau de servire a mesei pe categorii9 conform modelului stabilit de ?uvernA g7 schema de 2ncadrare a personaluluiA h7 copia de pe certificatul de absolvire a cursurilor de perfec3ionare profesional din cadrul &entrului Na3ional de Berfec3ionare a &adrelor din 1ndustria 6urismului sau din cadrul altor institu3ii 2n domeniu acreditate 2n condi3iile legii. 527 Ministerul &ulturii ;i 6urismului examinea documentele pre entate ;i verific respectarea criteriilor minime de clasificare la fa3a locului9 2n pre en3a repre entantului structurii9 2ntocmind nota de verificare9 conform modelului stabilit de ?uvern9 2n dou exemplare. #n exemplar al notei se transmite solicitantului de clasificare. 537 Ministerul &ulturii ;i 6urismului9 2n termen de 1+ ile de la data primirii setului complet de documente specificate la alin.5179 va adopta deci ia privind acordarea sau neacordarea categoriei sau va propune efectuarea unor modificri 2n dotri ;i servicii pentru acordarea sau men3inerea categoriei solicitate de ctre structur. /ctul de clasificare se consider acordat sau9 dup ca 9 reconfirmat dac Ministerul &ulturii ;i 6urismului nu rspunde solicitantului 2n termenul prev ut de pre entul alineat. 5"7 Bentru confirmarea categoriei acordate9 Ministerul &ulturii ;i 6urismului9 2n termen de 1+ ile de la data emiterii deci iei privind acordarea categoriei de clasificare9 va elibera actul de clasificare conform modelului stabilit de ?uvern. 5$7 Dup expirarea termenului stabilit la alin.537 ;i 5"7 pentru acordarea categoriei ;i 2n lipsa unei comunicri scrise din partea Ministerului &ulturii ;i 6urismului9 solicitantul poate desf;ura activitatea pentru care a solicitat actul de clasificare. 5%7 =n ca ul 2n care constat neregularit3i 2n documentele depuse9 Ministerul &ulturii ;i 6urismului va notifica acest fapt solicitantului actului de clasificare cu cel pu3in $ ile 2nainte de expirarea termenului prev ut la alin. 537 pentru emiterea actului de clasificare. Ministerul &ulturii ;i 6urismului va preci a9 totodat9 ;i modul de remediere a neregularit3ilor constatate. 5(7 0tructurii i se acord categoria 2n care se 2ncadrea toate spa3iile ei. Bentru spa3iile de ca are sau de servire a mesei9 care se 2ncadrea la o categorie mai superioar dec2t cea a structurii9 va fi emis o anex la actul de clasificare9 conform modelului stabilit de ?uvern9 cu men3iunea categoriei respective a fiecrui spa3iu. 5)7 =n termen de 3+ de ile de la data eliberrii actului de clasificare9 structurile de primire turistic cu func3ii de ca are ;i de servire a mesei s2nt obligate s de3in ;i s afi;e e placheta9 cu 2nscrierea categoriei9 conform modelului stabilit de ?uvern.

5*7 6ermenul de valabilitate a actului de clasificare este de 2 ani. 0tructura de primire turistic se va adresa Ministerului &ulturii ;i 6urismului pentru reconfirmarea actului cu cel pu3in 1+ ile 2nainte de expirarea termenului de valabilitate. 51+7 /ctul de clasificare se afi;ea la un loc vi ibil pentru to3i clien3ii structurii. =n ca ul pierderii sau deteriorrii actului de clasificare9 agentul economic este obligat s solicite Ministerului &ulturii ;i 6urismului un duplicat al acestuia. 5117 =n ca ul modificrii dotrilor ;i serviciilor sau 2n ca ul expirrii termenului de valabilitate a actului de clasificare9 structura este obligat s solicite o nou clasificare 2n termen de 1+ ile de la apari3ia modificrilor sau p2n la expirarea termenului de valabilitate. 3. +repturile !i o'ligaiile turi!tilor =n conformitate cu Cegea cu privire la organi area ;i desf;urarea activit3ii turistice turi;tii dispun de urmtoarele drepturi( a7 la totalitatea serviciilor prev ute 2n contractul de servicii turisticeA b7 la securitate personal9 la protec3ia vie3ii ;i snt3iiA c7 la aprarea drepturilor de consumatori ai serviciilor turisticeA d7 la asisten3 medical 2n conformitate cu prevederile asigurrii de cltorieA e7 la 2nlturarea imediat a 2nclcrii clau elor contractului de servicii turistice9 2nclcare depistat 2n timpul cltorieiA f7 la repararea pre.udiciului material ;i moral cau at prin nerespectarea clau elor contractului de servicii turisticeA g7 la informa3ii privind licen3a agentului economicA h7 la acces liber 2n obiectivele turistice pentru vi itarea ;i folosirea crora nu s2nt stabilite restric3ii legaleA i7 la informa3ii complete ;i obiective privind 3ara de aflare temporar@ legisla3ia acesteia9 obiceiurile ;i tradi3iile locale ;i alte particularit3i9 a cror cunoa;tere este necesar pentru cultivarea respectului fa3 de valorile culturale na3ionale. =n conformitate cu Cegea cu privire la organi area ;i desf;urarea activit3ii turistice turi;tii dispun de urmtoarele o'ligaiuni( a7 s respecte clau ele contractului de servicii turisticeA b7 s respecte legisla3ia 3rii de aflare temporar9 obiceiurile ;i tradi3iile localeA c7 s respecte regulile vamale9 regulile de trecere a frontierei de stat ;i termenul de ;edere legalA d7 s repare toate pre.udiciile aduse agentului economic 2n ca ul 2nclcrii clau elor contractului de servicii turisticeA e7 s repare pre.udiciile aduse 3rii de aflare temporarA f7 s respecte normele de prote.are a patrimoniului turistic ;i a mediului 2n locul vi itat. 15. *sigurarea de cltorie /sigurarea de cltorie a turi;tilor este obligatorie ;i se efectuea de ctre agen3ii economici din industria turismului prin 2ncheierea contractelor cu companiile de asigurare abilitate s efectue e acest gen de asigurare. &heltuielile pentru asigurare s2nt incluse 2n pre3ul pachetului turistic. /sigurarea de cltorie trebuie s prevad acoperirea cheltuielilor pentru acordarea de asisten3 medical turistului 2n locul de aflare temporar. 11. ,rotecia !i securitatea turi!tilor Brotec3ia ;i securitatea turi;tilor pe teritoriul Republicii Moldova s2nt garantate de stat. Brotec3ia ;i salvarea turi;tilor care s<au confruntat cu situa3ii excep3ionale se efectuea de subdivi iunile speciali ate ale Departamentului situa3ii excep3ionale al Ministerului /facerilor 1nterne.

=n scopul asigurrii securit3ii turi;tilor9 agen3ii economici din industria turismului s2nt obliga3i@ a7 s informe e turi;tii despre eventualele pericole cu care se pot confrunta 2n timpul cltorieiA b7 s asigure turi;tii cu echipamentul ;i inventarul necesar pentru forma de turism practicatA c7 s asigure acordarea asisten3ei medicale de urgen3 persoanelor accidentate 2n timpul cltorieiA d7 s informe e operativ autorit3ile administra3iei publice locale ;i persoanele interesate despre situa3iile excep3ionale cu care s<au confruntat turi;tii ;i despre persoanele disprute. =n ca ul situa3iilor excep3ionale9 statul 2ntreprinde msuri de protec3ie a turi;tilor cet3eni ai Republicii Moldova afla3i 2n strintate9 inclusiv evacuarea acestora din 3ara de aflare temporar. 12. Crearea !i funcionarea onelor turistice naionale =n scopul de voltrii turismului intern ;i receptor9 2n Republica Moldova9 prin atragerea investi3iilor autohtone ;i strine9 se creea 9 pe o durat de $+ de ani9 one turistice na3ionale9 denumite 2n continuare zone. Tonele s2nt create9 la propunerea ?uvernului9 prin lege organic care le delimitea conven3ional hotarele ;i le stabile;te direc3iile prioritare de activitate9 condi3iile ;i particularit3ile de func3ionare. &rearea onei se consider lucrare pentru cau de utilitate public de interes na3ional. &rearea onei se va ba a pe urmtoarele criterii principale@ a7 geograficA b7 de atractivitate peisagisticA c7 de structur9 volum9 concentrare ;i valoare a resurselor turisticeA d7 de func3ionalitate pentru turism. 1ni3iatori ai crerii onei pot fi autorit3ile administra3iei publice centrale ;i locale9 agen3ii economici ;i diverse institu3ii interesate. 1ni3iatorii crerii onei vor pre enta Ministerului &ulturii ;i 6urismului@ a7 studiul de fe abilitate privind crearea oneiA b7 proiectul planului de amena.are a onei. 0tudiul de fe abilitate privind crearea onei trebuie s includ@ a7 delimitarea hotarelor oneiA b7 caracteristica poten3ialului turistic al oneiA c7 fundamentarea etapelor ;i termenelor de creare a oneiA d7 volumul investi3iilor necesareA e7 oportunitatea 5ra3ionalitatea7 ;i eficacitatea crerii onei. =n ca ul 2n care propunerea privind crearea onei va fi considerat oportun ;i va fi acceptat9 Ministerul &ulturii ;i 6urismului va pre enta ?uvernului9 spre aprobare9 proiectul de lege respectiv. Tona se consider creat dup intrarea 2n vigoare a legii corespun toare. Dup crearea onei ;i delimitarea 2n natur a hotarelor ei9 terenurile proprietate public ale unit3ii administrativ<teritoriale9 aflate 2n perimetrul onei9 se transmit9 cu titlu gratuit9 2n proprietatea public a statului9 2n modul stabilit de lege9 ;i trec 2n gestiunea Ministerului &ulturii ;i 6urismului. =n ca ul 2n care crearea infrastructurii 2n on va necesita traversarea unor terenuri aflate 2n proprietate privat9 statul va rscumpra aceste terenuri 2n modul stabilit de lege. &rearea ;i amena.area infrastructurii generale 5ci de acces9 re3ele electrice9 termice9 de ga e naturale9 de alimentare cu ap ;i de canali are7 p2n la hotarele onei se efectuea din mi.loacele bugetului de stat9 conform programelor de stat. 1. ,regtirea profesional !i perfecionarea cadrelor Bregtirea profesional 2n domeniul turismului se reali ea de institu3iile de 2nv3m2nt secundar profesional9 mediu de specialitate9 superior9 de formare profesional continu speciali ate9 de stat ;i private9 acreditate 2n condi3iile legii.

Berfec3ionarea personalului din industria turismului se reali ea la cursuri speciali ate9 2n ba a programelor avi ate de Ministerul ,duca3iei ;i 6ineretului ;i aprobate de Ministerul &ulturii ;i 6urismului. Berfec3ionarea ;i speciali area profesional a personalului anga.at 2n industria turismului s2nt efectuate9 2n condi3iile legii9 de &entrul Na3ional de Berfec3ionare a &adrelor din 1ndustria 6urismului9 precum ;i de alte institu3ii acreditate. Bersonalul 2ncadrat 2n industria turistic 5turoperatori9 agen3ii de turism9 structuri cu func3ii de ca are ;i de servire a mesei79 cu excep3ia func3iilor de .urist9 contabil9 personalului tehnic ;i de deservire9 este obligat9 o dat la 3 ani9 s absolve cursurile de perfec3ionare profesional din cadrul &entrului Na3ional de Berfec3ionare a &adrelor din 1ndustria 6urismului sau din cadrul altor institu3ii 2n domeniu acreditate 2n condi3iile legii. De3intorii diplomelor de studii superioareFmedii de specialitate 2n domeniul turismului vor activa 2n industria turismului9 2n ba a diplomelor de studii9 2n decurs de 3 ani dup 2ncheierea studiilor9 cu perfec3ionarea profesional ulterioar o dat la 3 ani. /bsolven3ii cursurilor de perfec3ionare profesional care pretind la func3ia de director de turoperator9 de agen3ie de turism9 de structur de primire turistic cu func3ii de ca are ;i de servire a mesei9 pentru ob3inerea certificatului respectiv vor pre enta documentele ce atest vechimea 2n munc 2n industria turismului de cel pu3in 2 ani. &riteriul 8vechimea 2n munc 2n industria turismului8 nu este obligatoriu pentru persoanele care activea 2n structurile de primire turistic cu func3ii de ca are ;i de servire a mesei@ pensiune agroturistic9 vil turistic9 bungalou9 camping9 sat de vacan39 tabr de vacan39 pensiune turistic9 apartament sau camer de 2nchiriat 2n locuin3e familiale ;i motel. Bentru conductorii de turoperator9 de agen3ie de turism ;i de hotele care activea 2n mediul rural ;i 2n centrele raionale9 vechimea 2n munc pentru ob3inerea certificatului de perfec3ionare profesional se reduce cu $+U. Tema Nr.12 Tehnica comunicarii 12.1 Noiuni generale despre comunicare 12.2 Bariere n comunicare 12." *scultare activ 12.$7ormularea de ntre'ri eficiente 12.%766+DB*CE 12.)Tehnici de convingere. 7ormule de lim'aj. Tipuri de clieni 12.0 Comportament professional 12.) Customer care. .elaii cu clienii -,.> 'lngerile 12.1 Noiuni generale despre comunicare De<a lungul timpului s<au incercat multiple definiri ale comunicarii9 de la simpla aducere la cunostinta!9 informare!9 contacte verbale in interiorul unui grup!9 pre entare ce favori ea a un schimb de idei spirituale! pana la schimbul de informatii printr<un sistem comun de simboluri!. &omunicarea este un proces de transmitere a informa3iilor9 sub forma mesa.elor simbolice9 2ntre dou sau mai multe persoane9 unele cu statut de emi3tor9 altele cu statut de receptor9 prin intermediul unor canale specifice 54. Nicolescu i 1. Herboncu9 1**(9 p. "%"7. &el mai simplu model de comunicare 5schema lui CasPell7 cuprinde emi3tor9 receptor9 canal de comunicare ;i mesa.. /cest model reflect concep3ia ;colii rela3iilor umane 5behaviorism79 adic schema stimul<rspuns@ cine ' ce ice ' prin ce mi.loace ' cui ' ;i cu ce efecte ' #n episod de comunicare consta 2n sursa < emitatorul < care codifica si transmite mesa.e pe un canal9 destinatarul - receptorul < care primeste mesa.ul9 il decodifica si raspunde intr<un anumit mod. &onexiunea inversa sau feedbacE<ul este raspunsul receptorului directionat inapoi

catre emitator. Bentru transmitere9 se utili ea a un canal de comunicare scris9 oral sau ideografic. 0ensul comunicarii este in linii generale dat de identitatea dintre mesa.ul transmis 5codificat7 si mesa.ul perceput 5decodificat7 &odificarea este operatiunea prin care cel care transmite mesa.ul isi transpune ideile in seturi de simboluri9 pe care le reda prin limba..0imbolurile contin informatia sau mesa.ul. Decodificarea este procesul prin care receptorul interpretea a mesa.ul primit.DeedbacE<ul este ultimul pas9 care are rolul de a inchide! comunicarea. Tipuri de codificari 0a ne imaginam o paradigma a sistemului de comunicare. 1ndividul9 fie in postura de emitator fie in cea de receptor9 locali ea a informatia pe care o clasifica si o inmaga inea a pentru folosinta ulterioara - categori areA o data memorate9 datele sunt interpretate9 primesc sensuri noi9 sunt adica - conceptuali ateA noile sensuri conduc catre noi modalitati de exprimarea a continutului - simboli areA noile simboluri sunt adaptate la un context social selectat anterior organi areaA ulterior urmea a transmiterea mesa.ului intr<o forma fi ica - operationali area. 1ndiferent daca actul de comunicare are ca scop intelegerea9 influentarea9 consolidarea sau transmiterea9 procesul ramane in linii mari acelasi. Brocesele componente@ perceptia9 memorarea si stocarea informatiilor - categori area interpretarea informatiilor - conceptuali area selectarea9 alegerea simbolurilor pentru exprimare - simboli area adaptarea mesa.ului 5inainte de transmitere7 la contextul social < organi area modul in care se transmite mesa.ul - operationali area 01/?:I02@. :1: 8.@A23B &ercetarile arata ca ponderea cea mai mare in impactul pe care un mesa. il are consta in partea sa non<verbala. /ltfel spus9 e chiar mai important cum transmit un mesa.9 decat continutul in sine9 decat ce transmit.Brocesul complex al comunicarii non<verbale9 acel cumul ce constitutie :cum! spunem lucrurile9 cum livram mesa.ele noastre catre ceilalti se refera la@ gestica9 mimica9 postura9 proximitate.0tudiile arata ca reactiile corpului nostru sunt universale9 cu foarte mici diferente. Diferentele reale constau in interpretarea acestora9 in functie de obiceiurile culturale sau traditii. , adevarat ca un chine de exemplu9 se va exprima mai putin expansiv decat un occidental sau un european9 datorita educatiei primite.4 alta mentiune9 inainte de interpretarea detaliata a componentelor non verbale se refera la contextuali are. ./e&plu: ?estul de inchidere din prima imagine nu mai semnifica inchidere in a doua9 unde persoana in mod evident are aceasta postura din cau a frigului.

2. 3. ". $. %.

De aceea9 poate parea important sa controlam comunicarea non verbala9 insa acest lucru este foarte dificil pe o perioada mai mare de 1+ secunde. &orpul are reactiile lui proprii la tensiuni create intre ceea ce gandim si ceea ce spunem9 mai ales cand cele doua nu coincid. &orpul nu stie sa minta. &e putem face este sa spunem ceea ce gandim si mesa.ul va avea un impact garantat. &and ceea ce gandim este in acord cu ceea ce spunem9 limba.ul nostru non verbal ne va sustine fara eforturi. Distan3a 2n comunicare Tona personal 5"% - 122 cm7 &orespunde distan3ei normale la care doi oameni conversea a pe strad sau 2ntr<o 2ncpere mare. Regula@daca partenerul se retrage sau face gesturi de distan3are9 fii sigur c ai ptruns ptruns 2n spa3iul su personalA Tona social 51923 < 3.$ m7 ,ste spa3iul re ervat contactelor sociale9negocierilor9 v2n rilor9 rela3iilor profesionale9 vn rilor9 rela3iilor profesionale. Tona public 5peste 3.$m7 ,ste spa3iul 2n care comunicarea ;i relatia 2;i pierd caracterul interpersonalA este vorba de.a de un discurs public9 cu caracter oficial9 formal9 ritual. -,., Aariere n comunicare Kloca.ul - intreruperea totala a comunicarii datorita unor factori strict obiectivi 5probleme tehnice care apar pe canalul de comunicare7 sau subiectivi 5considerarea celeilalte persoane ca fiind inabordabila7. Kruia.ul - perturbare partiala si tran itorie care poate fi voluntara sau involuntara. 0e poate datora unor cau e obiective sau subiective. Diltrarea - transmiterea si receptionarea doar a unei anumite cantitati de informatii. Diltrarea este intotdeauna voluntara. Distorsiunea informatiei - degradarea involuntara a mesa.ului in cursul transmiterii lui. 0e produce cand informatia trece prin mai multe verigi. 4 alta clasificare imparte barierele in@ bariere e/terne: Di ice@ deficiente verbale9 acustice9 amplasamet9 lumina9 temperatura9 ora din i9 durata intalnirii9etc 0emantice@ vocabular9 gramatica9 sintaxa9 etc bariere interne: 1mplicarea po itiva@ 0untem dispusi sa ascultam mai bine o persoana placuta. De asemenea putem asocia emitatorul cu o persoana pe care o pretuim si sa nu anali am foarte atent informatia primita. 1n ambele ca uri mesa.ul poate fi perceput po itiv chiar si cand nu este ca ul. 1mplicarea negativa@ 0unt situatii in care putem .udeca persoana care transmite mesa.ul dupa o actiune sau un comportament pe care l<am observat sau putem sa o asociem cu un persona. care ne displace. 1n acest ca suntem influentati in mod negativ atunci cand interpretam mesa.ul primit. 6racul@ 0unt situatii in care suntem preocupati de ceea ce vom spune incat nu au im ceea ce doreste sa ne comunice emitatorul. 0e intampla mai ale atunci cand suntem intr<un grup mai mare. /genda ascunsa@ 0unt situatii in care suntem cu gandul in alta parte ceea ce ne impiedica sa percepem mesa.ul trimis de emitator. Cumi imaginare@ 0unt situatii in care avem propria noastra interpretare asupra lucrurilor si a

ideilor pe care incercam sa le prote.am. De aceea nu intodeauna suntem dispusi sa ascultam mesa.e care vin in contradictie cu interpretararile noastre. Dactorii care distorsionea a calitatea mesa.ului au fost numiti gomot. Dactorii de distorsiune pot interveni in oricare fa a a procesului comunicarii@ in prima etapa9 respectiv in formularea mesa.ului9 in transmiterea lui9 in interpretare sau in contextul comunicarii. 12." *scultare activ /etode de ascultare acti!a Boate parea paradoxal9 insa cea mai importanta parte a comunicarii este ascultarea. /scultarea activ implic atitudinea prin care ar3i c e;ti interesat9 dai rspunsuri potrivite9 acor i aten3ie ambelor laturi ale discu3iei ;i opiniilor interlocutorului. ,xista doua coordonate pe care se manifesta ascultarea activa@ *titudine non ver'ala9 paraver'ala9 interioara folose;ti contactul vi ual te asiguri c tonul vocii tale denot interes. 1nclini usor capul in partea stanga. Dolosesti gesturi aprobatoare 5inclinari usoare ale capului7 6e apleci usor in fata9 spreinterlocutor 6e concentre i asupra celor spuse de interlocutor9 alungand alte ganduri *titudine ver'ala N# 23i 2ntrerupe interlocutorul N# continua fra ele neterminate ale interlocutorului. N# 23i petrece timpul de ascultare formul>nd urmatoarea 2ntrebare. N# te ag3a de aspectele lipsite de importan3 ale discu3iei9 negli.>nd esen3ialul. &onfirmare Repetitie Herbal 1nteleg!9 /ha!9 1nteresant! &itat direct din ce a spus interlocutorul Re umat Daca am inteles bine V. cand v<ati intors ati gasit casa incuiata V '!

Barafra a

1nterlocutor@ /m fost la primarie si mi<am depus dosarul! ,u@ 1nteleg ca s<a inregistrat dosarul!

Tipuri de ascultare activa Tipuri *tent Ideea de 'a a Se folosesc mesaje non ver'ale pentru a arata atentia captata asupra vor'itorului 7olosirea de cuvinte neutre care nu e-prima nici acordul nici de acordul cu vor'itorul Scop * manifesta interes fata de vor'itor si mesajul sau 6-emple ,riviri9 inclinari ale capului cu sens afirmativDapro'ator9 po itionarea cu fata catre vor'itor FInteleg:9 FInteresant: F*ha:9

Neutru

.epetativ

.e umativ

Incurajarea vor'itorului sa continue sa vor'easca9 fara a interveni .epetarea afirmativa a +ovedeste ca intregii sau ultimei parti ascultatorul e foarte din propo itia finala a atent. *juta vor'itorul vor'itorului sa nu isi piarda sirul gandirii Strangerea ideilor si ,unct de control sentimentelor afirmate si pentru discutii reafirmarea lor drept viitoare. conclu ii .aspuns in ceea ce priveste continutul si parererile vor'itorului9 e-primat in cuvintele ascultate

&rice citat direct din ceea ce a spus vor'itorul

,arafra a

Intre'ari

Catre cine G ce G cand G

Fdaca am inteles 'ine .... F F*cestea sunt ideile de 'a a la care vDati referit G: *rata ca ati inteles 1. *m fost la atat ce a spus cat si primarie si miDam ce a simtit vor'itorul depus dosarul 2. FInteleg ca nu mai aveti pro'leme legate de inregistrarea dosarului: ,entru a o'tine <a ce institutie vDati informatii adresat G ce suplimentare. *juta pro'leme ati vor'itorul sa intampinat G Cu ce cercete e toate va putem ajuta G aspectele pro'lemei respective

/tentia si mecanismele acesteia - trucuri pentru maximi area atentiei &reierul este in asa fel construit9 incat atunci cand vorbim cu cineva si in special atunci cand ascultam9 gandurile noastre pot fi in cel putin " directii diferite. 4are am hranit pisica ' /m inchis usa ' &e tematici sa mai adaug in proiectul pentru doctorat ' Bana la 3 am termen sa predau bugetul

1. 2. 3. ".

Mai mult9 dupa 1+ minute de pre entare oral9 interlocutorul a au it9 2n3eles9 evaluat ;i re3inut doar .umtate din ce s<a vorbit. Dup ") ore acestea se reduc la 2$U. &e putem face ' /lterna tonalitate pe care vorbim. ?eorge &alinescu9 in prelegerile sale9 era renumit pentru felul cum capta atentia studentilor9 schimband brusc volumul vocii. Bune intrebari audientei9 transformand astfel monologul in dialog interactiv. &apta privirea interlocutorului. Daca e vorba de o audienta marita9 atunci e indicat sa ii priviti pe toti9 pe rand9 in ochi. /lterna rolurile - vorbitorul sa devina ascultator si invers.

12.$ 7ormularea de ntre'ri eficiente /odelul preci"iei =ntrebarile sunt inima oricarei comunicari. ,le pot fi folosite pentru multiple motive@ culegerea informatiilor9 explorarea sentimentelor si atitudinilor9 observarea stilului9 metodei de a raspunde a interlocutorului9 provocarea reflectiilor si discutiilor ulterioare9 sustinerea unei persoane de a se g>ndi la o anumita proplema9 clarificarea unei anumite probleme. Tipuri de ntrebari si utilitatea lor 1ntrebarile recomandate sunt acelea care lasa loc liber unui raspuns amplu. Dintr<un raspuns amplu afli de cele mai multe ori mai multe informatii decat ai anticipat. /cestea se numesc intrebari deschise@ 8 &e F &at F #nde F &um...'8 Mai putin recomandate sunt intrebarile inchise9 acele intrebari care restrictionea a raspunsul la variantele da F nu@ /i terminat scoala ' 9 /i peste 3+ de ani ' /semenea intrebari sunt utile in general in cadrul chestionarelor sau sonda.elor de opinie. 1ntrebarile contra indicate sunt acele intrebari care nu generea a raspunsurile dorite sau produc efecte negative in ascultator@ &and ati terminat liceul9 ce calificare aveti9 facultate ati urmat9 in ce an si ce experienta aveti dupa' 1n acest ca de avanta.ul este al celui care intreaba9 pentru ca respondentul are libertatea sa aleaga la care anume dintre intrebari va raspunde9 lasand astfel intrebari fara raspuns9 poate chiar dintre cele de o importanta maxima. Recomandat este sa selectam intrebarile importante pentru noi si sa le punem pe rand. 1ntrebari Nu te deran.ea a sa ramai peste program9 nu'! Manipulative N<ar fi mai bine daca V! Nu<1 asa ca iti place sa lucre i la acest proiect ' /cest tip de intrebari directionea a raspunsul. 1ntrebari Rustificative D, &, '! &u acest tip de intrebari po itione i interlocutorul intr<o postura defensiva iar efectul asupra acestuia este iritant9 periclitand comunicarea.

Intre'ari de ,reci ie

Interlocutor( FSe spune ca medicamentul vostru e prost: 6u( FCine anume spune G:

1n Brogramarea Neuro Cingvistica acest tip de intrebari apartin modelului preci iei!. 0unt utile in preluarea controlului unei discutii si atunci cand se vrea aducerea discutiei la date concrete. /tentie la tonalitate9 caci asemenea intrebari pot fi percepute ca deran.ante Bentru a intelege ceva ce nu ne este clar9 cel mai bine este sa pui intrebari. Realitatea este ca nu intotdeauna este usor sa pui intrebarea potrivita9 mai ales cand nu stii exact ce cauti. Metamodelul a definit citeva categorii de cuvinte care ne semnalea a ca interlocutorul nostru nu ne comunica precis gandurile sale9 fie pentru ca este el insusi confu sau pentru ca nu vrea in mod deliberat. /ceste categorii sunt@ cuvinte universale9 obligatii9 verbe9 nume9 comparative. Diecarei categorii ii corespunde cel putin o intrebare de preci ie9 de clarificare. &uvinte universale toti9 nimeni9 intotdeauna9 niciodata! 6inerii de asta i nu au chef de munca! 5se subintelege@ toti9 niciodata7. Bentru a incepe o activitate este nevoie de mult capital! 5se subintelege< intotdeauna7. 6oti scotienii sunt avari! (ntrebari de precizie@ &hiar toti'! intr<adevar intotdeauna'! &hiar nimeni'! &uvinte care reflecta obligatii trebuie9 nu trebuie9 nu se poate9 necesita9 este nevoie9 plus expresii echivalente. De fiecare data cind au im aceste cuvinte9 avem in fata o obligatie sau limitare care poate sa fie adevarata sau nu. 1ndiferent de context9 aceste cuvinte crea a reactii subconstiente de revolta si adversitate. Reactiile cele mai intalnite vor fi intrebarile De ce'! care servesc doar la a produce .ustificari9 rationali ari9 exemple de ca uri precedente sau regulamente. in schimb9 intrebarile pot fi@ &hiar trebuie '! &e s<ar intampla daca n<as face<o'! &ine sau ce ma determina sau ma impiedica'! &ine o ice'! Herbe incerte Dumneavoastra trebuie sa aveti incredere in mine! 5nu se intelege daca e vroba de un sfat sau daca i se pot lasa portmoneul si cheile casei7. 1ntrebare@ &um anume' &e ar trebui sa fac pentru a avea incredere'! /nul acesta vom bate concurentaM! 5poate sa insemne ca vrem sa marim cheltuielile cu publicitatea sau ca intentionam sa dam foc fabricilor concurente7. 1ntrebare@ &um anume o vom bate' &e actiuni vor fi efectiv intreprinse'!. &omparative mai bun!9 mai rau!9 prea mult!9 prea putin! ,ste mai bine sa faci asa!. ,ste lucrul cel mai rau care mi se putea intampla!. /cest obiect e prea scump!. 1nveti prea putin!.

1ntrebare@ Mai bun Data de ce anume'!9 Mai rau in comparatie cu ce '! Brea scump raportat la ce ' Reluam avertismentul referitor la tonalitatea pe care sunt puse aceste intrebari. ,vitati sa puneti aceste intrebari ton agresiv9 daca nu vreti sa atacati deliberat interlocutorul. 0unt intrebari incomode9 care este recomandat sa fie puse atunci cand vi se pare intr<adevar necesar sa identificati mai bine problema sau gandul interlocutorului9 sau sa elaborati solutii creative. 12.% 766+DB*CE &e este feedbacE<ul ' DeedbacE inseamna a descrie unei persoane comportamentul acesteia si ce emotie a tre it acest comportament persoanei care da feedbacE<ul. 7eed'acH Ideea devine mesaj

Transmitatorul are o idee

.eceptorul reactionea a si furni ea a feed'acH

.eceptorul primeste mesajul

Caracteristicile feed'acHDului( S,6CI7IC +6SC.I,TI4 C*+&# si nu general evaluativ descarcare nervoasa

Mentionea a interpretarile vorbitorului

faptele9 nu sau asteptarile

/firmatiile tale contin multe idei discutabile despre rolul femeilor! si N# ,sti misogin!

, Descriptiv9 N# ,valuativ

Barerea ta este ca echipa comunica greu! si N# ,sti un manager prost9 de<aia nu lucram bine!

, 0pecific9 &oncret

&and tu ai spus ca echipa noastra e un de astru9 eu am simtit ca V

Brimirea feedbacE<ului ne da posibilitatea sa schimbam si sa modificam ceea ce facem si modul in care actionam. DeedbacE<ul are ca scop schimbarea de comportamente. Dupa ce se primeste feedbacE este recomandat ca persoana@ sa se gandeasca la ce a spus interlocutorul despre comportamentul sau sa se gandeasca la ceea ce vrea sa schimbe. 4ferirea feedbacE<ului ii a.uta pe oameni@ sa fie mai atenti la ceea ce fac si modul in care actionea a9 sa invete9 sa se de volte si sa evolue e. #n feedbacE eficient@ Ne a.uta sa constienti am ceea ce facem si modul in care actionam. Ne ofera posibilitatea de a ne schimba comportamentul. , bine sa fie oferit intr<un mod delicat si suportiv. &and oferi un DeedbacE e bine sa reflecte i@ &um o va a.uta pe aceasta persoana sa invete9 sa progrese e9 ceea ce ii spun acum' Mesa.e de tip ,#! 0cop@ De a<mi asuma responsabilitatea pentru afirmatiile si sentimentele mele. / comunica mai indeaproape cu ceilalti9 a informa pe ceilalti despre po itia mea. 0trategie@ / incepe afirmatia cu ,u ...!. 5/s dori9 0unt preocupat de ...7. 0trategii ineficiente@ / folosi termeni vagi ca noi! sau unii!.

12.)

Tehnici de convingere. 7ormule de lim'aj. Tipuri de clieni 0or&ule lingvistice pozitive care incura eaza co&unicarea 1li&ba pozitiv2 0tudiile au aratat ca cea mai pregnant caracteristic a oamenilor care folosesc for3a limba.ului po itiv este aceea c proiectea a;teptri po itive9 at2t 2n ceea ce<i prive;te9 c2t si 2n privin3a celorlal3i. Dar este oare suficient s stam retrasi 2ntr<un colt si s gandim po itiv ' va produce acest lucru o schimbare ' 0unt sanse mari ca schimbarea sa apara atunci cand interactionam cu ceilal3i 2ntr<un mod po itiv. Be l2ng a g2ndi po itiv9 este important s vorbi3i po itiv. /tunci cand folosesti un limba. po itiv transmiti mesa.e variate9 dar toate po itive@

Imi asum responsa'ilitatea 8a simt suparatIaJ atunci cand ....

Si nu

8a superi cand ... 6 un produs 'un9 dar scump Nu e practic9 nDo s mearg niciodat

Incuraje cooperarea9 aplane conflictele 6 un produs 'un si scump Si nu Stimule flu-ul de idei la ceilalti 6 o a'ordare neo'i!nuit9 haidei vedem unde ne duce Si nu

/celasi efect po itiv9 de incura.are a comunicarii9 de castigare a cooperarii si simpatiei celorlalti il generam prin folosirea unui minim control de limba. si atentie catre ceilalti. 0B#N,@ persoanelor pe N#M,A in ca ul in care am uitat numele9 este permis si nu crea a iritare9 sa intrebam din nou persoana@ 1mi cer scu e9 imi puteti repeta numele dvs. '! M#C6#M,0& de cat de multe ori este nevoie pentru ca nu9 nimeni nu ghiceste ca aprecie i ce au facut - tendinta inconstienta a fiecaruia dintre noi este catre presupuneri agresive 1M1 B/R, R/# daca ai gresit - de amorse i pornirile emotionale9 eviti confruntarile si intaresti respectul celorlalti pentru caracterul tauA de preferat sa fie urmat de alternative pentru re olvarea situatiei9 indiferent ca este sau nu vina celui care spune 0or&ule lingvistice cu e$ecte negative ,xpresii din familia 8negarea negativului8. 0tergeti din vocabularul propriu toate expresiile prin care se neaga ceva. Motivul' &hiar daca la nivelul constientului cel care va asculta va intelege perfect9 la nivelul subconstientului creierul nu intelege negarea si se va forma chiar imaginea pe care nu o vretiM ,xemplu@ daca spui 8Nici o problema8 < subconstientul celor care va asculta va retine existenta unei probleme M daca spui 8Nu va ingri.orati8 < se va intelege ca exista niste motive de ingri.orare M 2%*

daca spui 8Nu<i grav8 < se va intelege tocmai ca e grav... De exemplu@ in loc de@ 8Nu va suparati...89 spuneti 8Diti amabil...8 5/propo de aceasta expresie tipica < 8Nu va suparati...8 < nu cumva ea se leaga strans de faptul ca unii au draci de dimineata pana seara'7 8Hoi incerca8. / spune 84 sa incerc8 sau ceva asemanator inseamna9 evident9 a pregati terenul pentru a putea spune mai tar iu 8/m incercat9 dar nu a fost posibil8. Herbul 8a incerca8 nu creea a deloc incredere si<i da imediat de banuit clientului. 5?anditi<va la un medic chirurg care va anunta@ 8Hoi incerca sa fac operatia.87 Daca re ultatul pe care<l va aduce produsulFserviciul vostru nu este garantat9 este mult mai profesionist sa spuneti ceva de genul@ 80tatisticile noastre arata ca produsul nostru este eficient in )+U din ca uri8. 8Nu sunt sigur8. &um sa convingeti un client atata timp cat voi insiva nu sunteti convinsi 5si lasati si sa se vada lucrul acesta7' Daca va aflati in dificultate cand trebuie sa raspundeti la o intrebare9 iata o alternativa@ 81ntrebarea dvs. e foarte interesanta si9 desigur9 specialistii nostri va pot explica totul in amanunt. Dati<mi cateva minute 5ore9 ile7 ca sa obtin un raspuns cat mai exact8. 8&a sa fiu sincer...8 58Daca tot trebuie sa spunem adevarul...89 8Horbind serios...87. &e sa< ntelegem' &a pana acum s<a glumit ori s<au spus minciuni' 0tiu ca este o expresie care sublinia a mesa.ul unei fra e9 dar9 departe de a linisti clientul9 ea va mari neincrederea. Ca fel9 declaratiile de genul 8Be onoarea mea8 nu fac decat sa declanse e suspiciuni. 4noarea se demonstrea a cu fapte9 nu cu declaratii. 1nlocuieste cuvintele care resping cu cuvintele care atrag. #n cuvant care respinge este acel cuvant care induce teama9 respingerea sau le reaminteste potentialilor clienti 5in ca ul van arilor7 ca incerci sa le vin i ceva. &406 sau BR,6 le puteti inlocui cu@ investitie totala in valoare de disponibil pentru disponibil cu oferit cu valorea a BC/6/ in /H/N0 o puteti inlocui cu@ < investitie initiala BC/6/ C#N/R/ o puteti inlocui cu@ < investitie lunara &4N6R/&6 il puteti inlocui cu@ < acord < conventie / H1ND, si H/ND#6 inlocuiti<le cu@ a fi implicat si a beneficia dobandit prin intermediul meu a.utor acordat sfat sau consultatie am lucrat impreuna si ne<am pus de acord am avut placerea de a actiona ca agent am valorificat o oca ie favorabila am pus la punct detaliile repre entant sau intermediar

am avut privilegiul sa fiu consultat in legatura cu aceasta achi itie 0,MN/ &4N6R/&6#C inlocuiti<l cu@ sa confirme acordul pe hartie sa consimta valabilitatea documentului sa aprobe acordul sa autori e e conventia sa vi e e documentul 0pecialistii in stiintele comunicarii recomanda sa se elimine exprimarile familiare de genul@ a face capul mare9 a bate palma9 a bea aldamasul9 a :lua! contractul. Cimba. persuasiv - tehnici /ristotel scria ca persuasiunea cuprinde 3 elemente@ ,6G40 5partea morala sau caracterul79 C4?40 5partea rationala7 si B/6G40 5partea emotionala sau pasiunea7. Diecare element este necesar9 dar nu poate reali a persuasiunea de unul singur. &ercetarile moderne referitoare la persuasiune au pastrat la ba a aceste 3 principii. ,thos < ,tica este piatra unghiulara a persuasiunii. Daca nu inspirati incredere si integritate9 nimeni nu va fi dispus sa va creada9 indiferent cat de perfectionate ar fi tehnicile voastre. ,ste posibil sa exersati crearea unei aparente de sinceritate si onestitate 5escrocii se ba ea a pe o asemenea aparenta79 dar nici o actiune de persuasiune pe termen lung nu a fost construita pe fundamente nesincere 5neoneste7. ,tica semnifica si pregatirea si profesionalismul. Cogos < Bartea rationala este9 evident9 foarte importanta9 dar singura nu va obtine decat consensuri firave. 4ricare ar fi mesa.ul pre entat9 trebuie sa fiti clari9 simpli9 directi. Daca aveti o logica in vorbire9 sunteti usor de urmarit9 iar daca va a.utati si cu exemple9 mesa.ul este mai usor de vi uali at9 de inteles. /ceasta parte trebuie metinuta cat mai scurta posibil si limitata la strictul indispensabil. Bathos < Cogica ne poate convinge la nivel teoretic9 dar ceea ce ne face sa actionam este intotdeauna emotia. &a un mesa. sa aiba impact9 este necesar sa vorbim cu pasiune si convingere9 utili and imagini puternice si exemple care antrenea a direct interlocutorul. Doar daca ceea ce spunem ii va crea sentimente profunde9 vom reusi sa<l convingem de ceea ce ii propunem. /lte principii ale persuasiunii se refera la evitarea contra icerilor9 vorbirea in imagini9 metafore9 exemple9 evitarea cuvantului daca. 4 tehnica moderna inspirata din stiintele tinere! ale comunicarii - Brogramarea Neuro Cingvistica consta la nivel de limba. in oglindirea! termenilor folositi de interlocutor. ./e&plu: &lient tip cerebral@ &red ca nu e ceea ce vreau..... daca ma gandesc bine9 mai bine mai caut. 0e poate sa fie potrivit9 sa nu ma insel la dimensiuni9 totusi9 parerea mea e ca inteleptul masoara de 1++ de ori si taie o data9 asa ca mai vin maine si va spun daca iau robinetul sau nu &lient tip emotional F sensitiv@ Nu stiu ce sa spun .... am asa un sentiment bun cand ma gandesc la vacanta din 6enerife. De fiecare data cand am fost in climate calde in vacanta m<am simtit extraordinar. 0otul meu va fi asa fericit ca avem mai multe optiuni9 totusi. Ma voi consulta si cu el9 insa eu ic ca raman la 6enerife - revin si garante alegerea finala!.

&lient tip vi ual@ 1mi imagine ca stiti dvs. de ce imi recomandati vopseaua lavabila verde. Had ca lumino itatea e mai buna. Da9 vad ce vreti sa imi spuneti. ,xact asta imi doream9 o culoare care sa lumine e. Had cum fac9 daca vopsesc si baia sau doar bucataria si daca da9 atunci mai vin o data si mai cumpar o cutie! &lasificarile de mai sus nu sunt singulare9 motivul pentru care au fost alese se refera la ilustrarea tehnicii oglindirii. Mai putin important este sa clasificam clientii in cerebrali!9 sensitivi!9 imaginativi!9 auditivi!9 in primul rand pentru ca ne va fi dificil si in al doilea rand pentru ca ar fi putin productiv. &e putem face este sa acordam maxima atentie limba.ului folosit de interlocutor9 in special acelor formule care se repeta9 sau acelor sintagme care revin in discursul interlocutorului. Brincipiul este simplu@ Horbeste pe limba lui /tunci cand ne adresam celorlalti in formulele lor favorite9 recurente9 efortul lor de intelegere si procesare este minim spre ero. Receptivitatea lor creste9 ne vor intelege! si ne vor simpati a9 fara sa stie neaparat sa explice de ce9 la nivel constient. ,xemplu@ 6ipuri de adresare in oglinda! Han ator < &lient tip cerebral@ &e parere aveti9 domnule Bopescu ' &redeti ca acest robinet se potriveste mai bine la modelul dvs. de chiuveta ' 4ricum9 dvs. stiti 5cunoasteti7 cel mai bine tipul de robinet de care aveti nevoie9 asa ca astept sa ne revedem maine! a. aprecierea persoanei 5ceea ce cred eu despre mine 7 c.aprecierea re ultatelor activitQii 5ceea ce cred eu despre competenQa mea Fceea ce pot face eu7 d. sistemul meu de valori 5etice9 religioase 7 e. relaQia cu partenerul de viaQ 4rice agresiune 5 depreciere 9desconsiderare 7a uneia dintre aceste componente este resimQit ca o agresiune la nivel psihologic i ca urmare comunicarea cu persoana perceput ca agresor va fi deteriorat. 12.0. Comportament profesional &omunicarea la 2nt>lniri de afacer &unoa;te<3i auditoriul. 1ndiferent dac intervieve i pentru o slu.b9 23i vin i abilit3ile unui client sau vin i un plan de afaceri unor oameni de afaceri rigi i9 urmea aceast regul@ informea <te 1ntr pe internet ;i afl cu ce se ocup compania. =ntreab<3i prietenii sau rudele dac ;tiu pe cineva care a lucrat acolo. 1nteresea <te despre oamenii de deci ie din companie i despre ceea ce i<ar putea interesa 1nteresea <te de experien3a ;i portofoliile lor. /poi arat c ;tii9 adaptea <3i discursul la auditoriu. &reea o legatur armul este o cheie spre succes. De la discursuri formale la mese informale9 discu3iile cu oamenii 2nseamn cldura. Discut cu ei9 dar nu<i domina. Dac nu ;tii nimic despre sport9 nu vorbi despre sport. Dii flexibil Dac ai o personalitate deschis9 las s se vad. Bregtirea ta nu este terminat 2n momentul 2n care intri pe u;a. Dolose;te timpul 2n care interlocutorul vorbeste pentru a afla mai multe informaQii. Bregte te<3i o agend care s fie suficient de flexibil pentru a lua 2n considerare ceea ce au i ;i pentru a raspunde la 2ntrebri sau pentru a argumenta temerile. Boveste te lucruri relevante

Bovestirile atrag auditoriul ;i 2l men3in interesat.6otu;i9 nu te a tepta ca publicul s accepte o poveste fr sens. /sigur<te c fiecare poveste pe care o spui are un rost i c auditoriul a 2n3eles acest rost.1ntreab<te singur@ De ce vreau s spun aceast povestire' &are este scopul!' Dac acesta nu este clar9 renun3M D o pau . Brea mul3i oameni vorbesc prea mult9 de prea multe ori. 4blig<te s iei o pau i de volt<3i o atitudine lini tit. Cini tea are o putere incredibil@ las publicul s absoarb ceea ce ai spus ;i adaug un pic de efect. 6otodat9 23i d ;ansa s 23i revii. Important n nt)lnirile de afaceri 1at c>teva lucruri pe care nu trebuie s le ui3i 2n timpul unei 2nt>lniri@ T>mbe;te str>nge m>na ferm poart conversa3ii obi nuite la 2nceput9 pentru a destinde atmosfera fii politicos ia noti3e ;i 2ntreab evit limba.ul speciali at9 pentru c poate duce la confu ii promite doar ce po3i 2ndeplini dac nu 2n3elegi ce spune interlocutorul9 reformulea pentru a evita ne2n3elegerile folose;te cr3ile de vi it mul3ume;te Dup 2nt>lnire 6rimite informa3ii suplimentare dac 3i<au fost cerute 2n timpul 2nt>lnirii. Gotr;te data urmtoarei 2nt>lniri. ,ditea contractul pentru 2nt>lnirea viitoare. Deleag responsabilit3ile pe care 3i le<ai asumat 2n numele companiei. Du<3i obliga3iile la 2ndeplinire 5asumate 2n timpul 2nt>lnirii7 12.). Customer care. .elaii cu clienii 0lieni pe !iaC B>n de cur>nd clien3ii erau loiali. /st i9 sunt 2nspim>nttor de schimbtori. &ondu;i de interes personal din ce 2n ce mai mult9 fac afaceri 2ntr<o singur direc3ie@ beneficiul lor. &ompanii de toate dimensiunile ;i din toate domeniile cresc ;i mresc ritmul9 2ncerc>nd s devin 11+U receptive la clien3i pentru a men3ine nivelul optim de performan3. Dac orice fel de concesie ;i ofer orice fel de serviciu cu valoare adugat pentru a<i re3ine pe cei cu care lucrea . i totu;i9 clien3ii pleac... &onceptul client pe via3! este un mit - unul plcut9 dar un mit. 0copul trebuie s fie construc3ia unei loialit3i limitate ,ste important s dispui de c>t mai mult aten3ie din partea clientului. &onceptul de loialitate limitat creea premi ele pentru un scop tangibil. Metodele de 2mbunt3ire a loialit3ii clien3ilor 4fer o garan3ie &ea mai important este garan3ia personal. Dac reputa3ia ta este la mi.loc ;i clientul are 2ncredere 2n tine personal9 asta te va separa de cei mai mul3i competitori. &reea acces nelimitat de timp Deschiderea ctre client la orice or este testul principal 2n men3inerea clientului. Deci9 fii deschis oric>nd un client are timp s fac afaceri. Recompensea clien3ii vechi Nimnui nu<i place s fie considerat un bun c> tigat pentru totdeauna. De aceea9 a face un efort s pstre i comunicarea cu vechii clien3i 2i va face s se simt importan3i.

,ste un mod de a spune ne pas!. D promisiuni realiste , u;or s promi3i prea mult c>nd competi3ia este dur9 dar asta nu face dec>t s 2nrut3easc lucrurile. ,ste mai bine s fii realist ;i s sublinie i alte avanta.e@ calitatea9 serviciul9 pre3ul. 0copul este s oferi un serviciu de care e;ti capabil. /scult ce spune clientul Dac 2l ascul3i pe client9 vei ob3ine informa3ii esen3iale pentru a<3i 2mbunt3i serviciile9 ;i nu numai. =nseamn ;i s 23i la;i clien3i s vorbeasc despre ce este important pentru ei9 adic s fii un bun asculttor. Rspunde prompt #n rspuns prompt spune clientului c 23i pasA unul 2nt>r iat spune exact opusul. D<le o surpri Nu uita c to3i adul3ii sunt copii iar copiilor le plac surpri ele. Die c este vorba de o felicitare de iua de na tere sau o not de felicitare9 asemenea surpri e fcute clien3ilor nu sunt uitate ;i sunt apreciate. 0implific modul de a face afaceri 8Dar a;a este procedura.8 /ceste cuvinte sunt bariere care alung clien3ii. Brocedura trebuie s fie at>t de simpl 2nc>t s vrei s o reiei. 1a deci ii rapide Dra e de genul 8H voi suna eu s v spun98 trimit un client grbit la competi3ie. /lte fra e care sunt de evitat sunt 8trebuie s verific cu ;eful meu...8 sau 8Nu ;tiu...8 /ceste fra e le neag clientilor ce vor mai mult@ s ia o deci ie. 6rebuie evitate cu orice pre3. Nimic nu satisface clien3ii mai mult dec>t posibilitatea s ia o deci ie rapid. 0crie<3i numarul personal sau de mobil pe cr3ile de vi it ;i adresa de email. 0 ;tie c poate s a.ung la tine chiar ;i 2n PeeEend sau seara. ,ste foarte reconfortant pentru client. Dac apare o urgen39 clientul va ;ti c este posibil comunicarea. /ccesibilitate D publice informa3ii pe care le cer de obicei clien3ii9 pe un material sau pe o pagin de Peb public 5=ntrebri Drecvente!7. Ha reduce numarul de telefoane ;i 2i va face pe clien3i s se simt informa3i. &omunic regulat Bstrarea contactului constant cu clien3ii 2i face s se simt importan3i. 6rimite informa3iile de care au nevoie9 nu doar materiale promo3ionale. &lien3ii vor s ;tie ;i ce g>nde;ti9 nu doar ce vin i. 0copul este s 2i apropii de afacerea ta9 2n care s aib 2ncredere. 0pune mul3umesc! 2n mai multe feluri Mul3umind9 le spui de fapt clien3ilor c 2i ve i ;i c 23i pas Dii entu iast &lientul va trage conclu ia c 23i place ce faci ;i pentru cine faci. /titudinea po itiv 2l va atrage. Ha voi s petreac mai mult timp cu tine sau 2n maga inul tu9 de exemplu. =ndrum<3i clien3ii cum s fac economii Nu a;tepta s te 2ntrebe clientul cum s reduc costurile@ ia ini3iativa. Hei fi considerat proactiv. i este mai pu3in probabil s se 2ntoarc spre un competitor doar pentru c are un pre3 mai mic9 pentru c vor ;ti c ai gri. de ei. ?raba rne;te #n rspuns politicos este mai plcut dec>t unul repe it. 3ine minte c graba 2i irit pe clien3i ;i impiedic o comunicare eficient. =nva3 s folose;ti telefonul pentru c este veriga de ba 2ntre tine ;i client. Rspunde la toate telefoanele ;i nu fi grbit =n toate afacerile9 unele telefoane nu mai pot fi returnate. Bo3i face o mare gre;eal dac am>ni9

chiar dac e;ti sunat de simpli oameni de v>n ari. Ha fi mai bine dac 2ti vei crea o reputa3ie de persoan care vorbe;te cu oamenii9 nu care 2i alung. Recomandri la 2nt>lnirea cu clien3ii Nu domina conversa3ia Nu 2ntrerupe9 las clientul s vorbeasc Nu completa ce spune ;i nu interpreta totul Nu exagera adevrul Nu ataca competi3ia Bstrea contactul vi ual T>mbe;te Nu te agita9 nu csca ;i nu te arta plictisit Nu te uita la ceas din minut 2n minut Nu arta neprofesionist ;i negli.ent 2mbrcat Ca 2nceputul 2nt>lnirii nu uita s mul3ume;ti clientului pentru timpul acordat -,.> 'lngerile Die ca primim plangeri implicite fie explicite9 nimeni nu agreea a plangerile. &>nd apare plangerea ;i de ce ' 4amenii se pl>ng atunci c>nd a;teptrile lor nu se regsesc 2n realitate 0e pl>ng atunci c>nd N# 0, 01M6 1MB4R6/NW1 &um Reac3ionm ' Ba;i De urmat@ =nt>lnirea cu clientul trebuie s aib loc 2ntr<un ambient lini;tit 5loc i olat - bar9 exclusive lounge9 etc.7 /scult cu aten3ie clientul9 fr s 2ntrerupi &>nd termin expunerea9 pune 2ntrebri acolo unde ai neclarit3i Nu lua personal pl>ngerea clientului Dii empatic la problema sa9 prin fra ele folosite ;i un limba. deschis al corpului Mul3ume;te<i clientului ;i cere<3i scu e &um Re olvm Bl>ngerea ' 1a msuri imediate sau ia legtura cu acei pe care problema 2i prive te 2n mod direct DolloP up9 pentru a verifica dac problema s<a re olvat Deed bacE ctre client9 cu scu e pentru neplcerea pe care a suferit<o =ntreab clientul dac 2l mai po3i a.uta cu ceva /sigur<l c 2i stai la dispo i3ie pe viitor ;i totu;i VV &u 6o3ii /grem Brea Bu3in Bl>ngerile din Bartea &lien3ilor9 0copul ,ste 0 /vem Doar &C1,N1 M#C#M11 Cum ,revenim ,lKngerile G /sigur<te c lucrurile sunt fcute bine de prima dat 5insist>nd pe acest aspect cu oamenii aflaQi 2n subordine7 Diind 2n permanen3 alert ;i atent +e Ce 6ste ,lKngerea Benefic G Bentru c 2n spatele aspectului neplcut aparent9 ,lKngerea este@ 0ans de a 2mbunt3i standardele Bosibilitatea de a observa aspectele 2n care oamenii au nevoie de un training suplimentar F special

=nQelegerea nevoilor clientului /.ut s previi situa3ia 5D4/R6, ?R/HX7 2n care clientul poate ramane nemul3umit9 ceea ce de fapt previne situa3ia 2n care@ &lientul vorbe te negativ despre Yontirom Dace ca vi iunea noastr asupra nevoilor clien3ilor s fie una realist #n client mul3umit va comunica impresiile sale la cel pu3in o persoan 5poten3ial client7 #n client nemul3umit va comunica ctre alte 1+ persoane experien3a sa negativ9 pre.udiciind astfel indirect Yontirom - exist ;anse minime spre nule ca cele 1+ persoane care au au it despre experien3a sa9 s contacte e totusi Yontirom pentru cereri de oferte. Tema Nr.1" 7ormele de turism in .epu'lica 8oldova Turism < ansamblu de rela3ii ;i fenomene ce re ult din deplasarea ;i se.urul persoanelor 2n orice loc9 altul dec>t locul lor de re;edin39 pe o perioad mai mic de un an ;i 2n alt scop dec>t desf;urarea unei activit3i remunerate 2n locul vi itat. Dorme de turism - modalit3i ;i circumstan3e de practicare a turismului adaptate 2n timp ;i spa3iu 2n func3ie de muta3iile produse 2n motiva3ia ;i cererea turistic. ipurile formelor de turism practicabile 2n Republica Moldova9 sunt men3ionate 2n Cegea nr. 3$2 din 2%.11.2++% cu privire la organi area ;i desf;urarea activit3ii turistice 2n R.M.9 /rt.39 No3iuni generale. 7orme de turism( turis& balnear < form de turism practicat de persoanele ce au ca destina3ie sta3iunile balneoclimaterice 2n scopul 2ngri.irii snt3ii sau prevenirii unor boliA turis& cultural < form de turism care valorific obiectivele turistice de ordin cultural ale unei localit3i9 one sau 3riA turis& de a$aceri < form de turism practicat 2n interes de serviciu9 inclu 2nd participarea la 2nt2lniri de afaceri9 expo i3ii ;i t2rguri9 conferin3e9 congrese ;i reuniuniA turis& ecologic < form de turism orientat spre cunoa;terea naturii ;i conservarea eiA turis& rural < form de turism desf;urat 2n mediul rural ;i orientat spre utili area resurselor turistice locale 5naturale9 culturale etc.79 cunoa;terea mediului rural9 activit3ilor specifice acestuia9 obiceiurilor ;i tradi3iilor locale9 gospodriilor 3rne;ti ;i de fermier etc.A turis& social < form de turism practicat de persoanele cu venituri mici sau de avanta.ate social 5prin v2rst9 handicap9 situa3ie familial79 al crei cost este suportat par3ial sau integral de ?uvern 5prin subven3ii79 de sindicate sau de case de asigurri socialeA turis& sportiv < form de turism practicat 2n scopul desf;urrii unor activit3i sportiveA turis& vitivinicol < form de turism orientat spre vi itarea agen3ilor economici care activea 2n domeniul vinicol ;i a regiunilor vinicole cu scopul de a 2mbina plcerea degustrii produselor vitivinicole cu cunoa;terea mediului rural9 stilului de via3 ;i activit3ilor culturale localeA ghid turistic < persoan fi ic care 2nso3e;te un vi itator sau un grup turistic ;i acord acestora9 2n limitele contractului de servicii turistice9 asisten3 calificat9 oferind informa3ii despre 3ara 5localitatea7 de sosire9 patrimoniul ei natural ;i antropicA e/cursionist < persoan care vi itea o on sau o destina3ie turistic pe durata unei ile 5fr a efectua o 2nnoptare la destina3ie7A turist - persoan fi ic care se deplasea 2n orice loc9 altul dec2t locul su de re;edin39 pe o durat de cel pu3in 2" de ore ;i 2n alt scop dec2t desf;urarea unei activit3i remunerate 2n locul vi itatA

)uris& 3alnear < form de turism practicat de persoanele ce au ca destina3ie sta3iunile balneoclimaterice 2n scopul 2ngri.irii snt3ii sau prevenirii unor boliA 4biectivele balneare din R.M.@ 1. 0ta3iunea balneoclimateric &odru!9 s. G2r.auca9 r. &lra;i . 0unt tratate maladii ale tractului digestiv9 ale sistemului nervos central ;i periferic9 ale aparatului locomotor9 ale cilor respiratorii9 afec3iunile ginecologice9 prostatita cronic. 0ta3iunea dispune de "$+ de locuri. 2. 0ta3iunea balneoclimateric 0trugura;!9 s. &ocieri9 r. Dubsari. 0unt tratate maladii ale aparatului locomotor9 sistemul nervos periferic9 tractului gastrointestinal9 ficatului ;i ve icii biliare9 organelor sistemului respiratoriu. Dispune de 2++ de locuri de ca are. 3. 0ta3iunea balneoclimateric Nistru!9 or. &amenca9 str. Cenin $3 0ta3iunea ofer posibilit3i pentru tratamentul bolilor sistemului nervos9 locomotor9 circulator9 afec3iuni ale pielii. Dispune de 1$+ locuri de ca are. ". 0ta3iunea balneoclimateric Nufrul /lb!9 or. &ahul9 str. Nucilor.1 Brofilul sta3iunii@ dermatologie9 urologie9 ginecologie9 boli cardiovasculare9 tratamentul de boli ale sistemului locomotor9 nervos9 afec3iuni ale pielii. $. 0ta3iunea balneoclimateric Kucuria!9 or. Hadul lui Hod9 str. Kalnear 1. Brofilul principal de activitate al sanatoriului este tratamentul de boli ale sistemului cardiovascular9 locomotor9 digestiv9 urinar9 nervos9 endocrin ;i a altor boli. )uris& +ultural < form de turism care valorific obiectivele turistice de ordin cultural ale unei localit3i9 one sau 3riA =n aceast form de turism se vor 2ncadra urmtoarele tipuri de obiective turistice antropice din R.M.@ 1. Mu ee 2. &ase mu eu 3. &onace boiere;ti ". Kiserici $. Mnstiri %. &et3i (. Destivaluri ;i t2rguri. )uris& de ,$aceri < form de turism practicat 2n interes de serviciu9 inclu 2nd participarea la 2nt2lniri de afaceri9 expo i3ii ;i t2rguri9 conferin3e9 congrese ;i reuniuniA R.M. dispune de un singur centru de expo i3ii9 &entrul 1nterna3ional de ,xpo i3ii Moldexpo. /cesta dispune de $ pavilioane de amena.are9 suprafa3a total fiind de $+++ de m.p. #n factor important de de volatarea formei de turism de afaceri 2l constituie unit3ile de ca are de " ;i $ stele care dispun de sli de conferin3e. )uris& .cologic < form de turism orientat spre cunoa;terea naturii ;i conservarea eiA 0copul mondial al acestei forme de turism este ca vi itatorul s< nu afecte e obiectivul vi at. &a puncte de reper pentru de voltarea acestei forme de turism 2n R.M. putem enumera@ 1. Re erva3iile Ztiin3ifice de sub protec3ia statului. 2. Monumentele ?eologile ;i Baleontologice. 3. Re erva3iile Beisagistice. ". ?rdinile Dendrologice. $. Barcuri. %. ?rdini Kotanice. (. ?rdini Toologice.

)uris& Rural < form de turism desf;urat 2n mediul rural ;i orientat spre utili area resurselor turistice locale 5naturale9 culturale etc.79 cunoa;terea mediului rural9 activit3ilor specifice acestuia9 obiceiurilor ;i tradi3iilor locale9 gospodriilor 3rne;ti ;i de fermier etc.A 6urismul rural 2n Republica Moldova cunoa;te 2n ultima perioada o ampl de voltare. /cest fapt se datorea at2t de voltrii acestei forme de turism la nivel mondial c2t ;i factorilor externi care impulsionea de voltarea acestei forme de turism 2n R.M. Brincipalele one@ s. Kutuceni9 r.4rhei s. 6rebu.eni9 r.4rhei. s. Calova9 r. Re ina. )uris& 4ocial < form de turism practicat de persoanele cu venituri mici sau de avanta.ate social 5prin v2rst9 handicap9 situa3ie familial79 al crei cost este suportat par3ial sau integral de ?uvern 5prin subven3ii79 de sindicate sau de case de asigurri socialeA Destina3ii@ Republica Moldova Rom>nia #craina )uris& 4ocial < form de turism practicat de persoanele cu venituri mici sau de avanta.ate social 5prin v2rst9 handicap9 situa3ie familial79 al crei cost este suportat par3ial sau integral de ?uvern 5prin subven3ii79 de sindicate sau de case de asigurri socialeA Destina3ii@ Republica Moldova Rom>nia #craina turis& sportiv < form de turism practicat 2n scopul desf;urrii unor activit3i sportiveA Brincipalele atrac3ii caracteristice pentru Republica Moldova@ H2ntoarea Bescuitul Bara;utismul.

Tema Nr.1$ ,otenialul turistic natural

*realul Codrilor9 cuprinde ,odi!ul 8oldovei Centrale9 respectiv Codru9 ona cea mai pitoreasc a rKului .ut !i re ervaia peisagistic L&rheiulD4echiM. 6ste cea mai repre entativ regiune9 iar potenialul turistic se concentrea n patru su'areale distincte prin specificul resurselor( &rhei9 Telene!ti9 Clra!i9 NKnce!ti. .e ervaia Codru &ea mai veche re erva3ie din Moldova - :&odru! 9 a fost fondat 2n anul 1*(1. &ercettorii au studiat<o mult timp9 aici9 2n s>nul naturii9 vin la studii studen3ii de la facult3ile de biologie9 pedologie ;i ecologie. /u fost 2nregistrate 2n diferi3i ani *2" specii de plante9 13) specii de psri ;i "$ de mamifere. Ca sediul re erva3iei se afl un Mu eu al Naturii ;i un Gotel cu ) camere. .e ervaia ,laiul 7agului Re erva3ia :Blaiul Dagului! a fost fondat 2n anul 1**2 pe o suprafa3 de $%"2 ha pe partea central de vest a Bodi;ului &odrilor. 0unt conservate por3iuni unice pentru Moldova de pdure de fag9 altern2nd pdurile de ste.ar ;i carpen. Hegeta3ia local numr )1" specii de plante superioare9 dintre care 3+ sunt trecute 2n &artea Ro;ie a R.M. 4rnitiofauna de la :Blaiul Dagului! numr 2n total 13) specii. &irca 2+ din ele se afl aici 2n trecere9 restul de *+ - sunt originare9 fac cuiburi ;i scot pui 2n aceste locuri. Dintre cele rare aici pot fi 2nt>lnite bar a neagr9 acvila pitic9 viesparul9 acvila 3iptoare mic9 iar vara lebda cucuiat. =n perioada migrrii aici poate fi v ut cristelul de c2mp9 acum pasre rar9 despre care pu3ini au au it9 iar de v ut9 pu3in probabil. Comple-ul naturalDcultural &rheiulD4echi. Rutul 52)% Em79 cel mai mare afluent al Nistrului9 este al treilea ca lungime 2n spa3iul 2ntre Nistru ;i Brut. =n Qinutul 4rheiului9 2n apropierea satelor Bhrniceni9 Biatra9 Reloboc9 Durceni9 6rebu.eni9 Kutuceni9 Morovaia9 M;cu3i9 defileul r>ului este aproape slbatic. &u maluri abrupte9 grote ;i pe;teri 2n carst9 st>nci calcaroase cu forme bi are9 Rutul formea configura3ii geografice unice. Tona respectiv are condi3ii ideale pentru practicarea turismului rural ;i ecologic. 1storia spune c acum 2<3 mii ani Rutul era navigabil p>n la cetatea medieval 4rheiul<Hechi ;i chiar p>n la Kl3i9 fapt confirmat de inscrip3iile lapidare de la mnstirile rupestre spate 2n malul abrupt al defileului. Re2ntoarcerea treptat la echilibru a ecosistemului ofer ;anse reale ca Rutul s devin o arter turistic european. Ca "+ Em spre nord de &hi;inu9 la 4rheiul Hechi9 se 2ntinde mrea3a 2mpr3ie a trecutului geologic ;i istoric. &u o vechime de milenii9 aici se afl mai multe vetre de civili a3ie dacic9 rm;i3ele cet3ii Zehr<al<D.edid9 ridicate de Goarda de /ur 2n sec. O1H9 mnstirile rupestre din ,vul Mediu9 pe;terile spate 2n st>nc9 biserica cu hramul :0f>nta Maria! construit 2n sec. O1O9 o cetate dacic9 ruinele unei bi publice ttre;ti - toate 2ncadr>nd satele 6rebu.eni ;i Kutuceni ;i form2nd minunea cu numele 4rheiul Hechi. Diecare dintre ele vine dintr<un alt timp9 cu o alt poveste ;i cu o alt arhitectur peisagistic. *realul Nistrului de 8ijloc !i Inferior. *cest areal cuprinde 'a inul de 8ijloc !i Inferior al Nistrului9 care dispune de resurse naturale de o mare valoare turistic. +e la Naslavcea pKn la ,alanca I 055 Hm J se afl cele mai multe re ervaii peisagistice 9 monumente ale naturii !i culturii9 situri arheologice9 cetile medievale moldovene!ti de pe Nistru. /realul cuprinde ba inul de mi.loc ;i inferior al Nistrului ;i dispune de resurse naturale valoroase. =n acest spa3iu de la Naslavcea p>n la Balanca9 pe o distan3 de (++ Em se afl multe re erva3ii peisagistice9 monumente ale naturii ;i culturii9 situri arheologice9 complexe monastice9 locait3i etnografice9 mnstiri rupestre9 cet3ile medievale moldovene;ti de pe Nistru. Cetatea Notin9 prima atestare din sec.O. Reconstruit 2n timpul domniei lui /lexandru cel Kun9 dar fortificat ;i finisat 2n forma actual de ctre Ztefan cel Mare.

Cetatea Soroca9 2nceput de /lexandru cel Kun9 reconstruit de Ztefan cel Mare ;i adus 2n forma actual de Betru Rare; 2n anii 1$"3<1$"$. .e ervaiile peisagistice :22 de vaduri! de la Naslavcea9 4cni3aA :&lr;uca!9 Dondu;eniA :Rudi</rione;ti!9 :Golo;ni3a!9 :&osu3i!9 :6rifu3i!9 0orocaA :Nemiruca!9 :Napadova!9 :Rapca<Kursuc!9 Dlore;tiA :&limu3ii de Ros<Ra;cov<0ocola!9 Zoldne;tiA :0aharna!9 :Qipova!9 Re ina etc. 0omplexul istorico#arheologic i monastic 4aharna este amplasat 2n mi.locul peisa.ului pitoresc al Re erva3iei naturale 0aharna9 ce include defileul st>ncos ;i 2mpdurit al r>ule3ului omonim cu cele 22 de cascade ;i praguri9 pdurea de pe versantul st>ng cu o suprafa3 total de %(" ha. &ea mai cunoscut cascad a r>ule3ului este &ascada Hoinicului. #n interes deosebit pre int 1 vorul Minunilor9 amena.at de M,M 2n 1**)9 apa cruia are propriet3i curative. /cest complex se 2nvecinea cu satul 0aharna9 care este o a;e are rural pitoreasc9 situat 2ntr<un mediu nepoluat9 cu un bogat trecut istoric. Ca mnstirea din localitate se gsesc moa;tele 0f. &uvios Macarie. Nu departe de mnstire9 la ba a unei st>nci de 1($m 2nl3ime de asupra Nistrului se afl &omplexul monastic rupestru9 care necesit reconstruc3ie. =n apropierea satului pe malul abrupt al albiei vechi a Nistrului au fost descoperite dou gradi;ti getice din sec. 3<" 2.Gr. ;i dou necropole din sec. )<% 2.Gr. @e"er!aia peisagistic Dpo!a ocup o suprafa3 de 3+% ha. /ici este situat un impresionant complex rupestru de cult spat 2n st>nca recifal la o 2nl3ime de 1++<12+ m fa3 de ba . 0e consider cea mai mare mnstire rupestr din ,uropa. *realul LToltrele ,rutului:9 cuprinde partea de nord<vest din ba inul Brutului9 respectiv :6oltrele Brutului8 ;i dispune de un poten3ial ecoturistic deosebit cuprins pe segmentul &riva < #ngheni9 inclusiv obiective cultural<istorice din cele mai 2ndeprtate evuri. 2realul E'rutul de /ijloc &uprinde partea de Nord<Hest a R.Moldova9 sectorul Brutului de la &riva p>n la #ngheni. Distan3a<peste 2++ de Em. =n aceast on Brutul penetrea unul dintre cele mai mari cminte de gips din ,uropa ;i bara.ul coralier fosil de v>rst sarma3ian. =n stratul de gips se afl unele dintre cele mai mari sisteme carstice de pe planet9 cum s>nt9 pe;terile 4ptimisticescaia!9 4 iornaia 2n #craina ;i ,mil Racovi3! 2n R. Moldova9 care au niste volume impuntoare. De exemplu9 toate pe;terile bucovinene 2n ansamblu ating un volum de1."%).+++m39 iar pe;tera ,. Racovi3 are un volum de (12.+++m39 sau circa .umtate din volumele carstice din on. 4alea ,rutului de 8ijloc este un teritoriu cu cea mai mare densitate de peisa.e inedite. /ici se afl peste "+ la sut din toate monumentele naturale ;i antropice din R.Moldova9 aici natura a creat un ansamblu unic de monumente de la cele geologice9 paleontologice ;i p>n la cele floristice ;i faunistice. &ombina3iile originale dintre piatr ;i ap9 vegeta3ie ;i animale9 pm>nt ;i aer au dat na;tere unui peisa. cu o valoare de unicat. =n aceast on sunt incluse 2n categoria de arii prote.ate@ Be;tera : ,mil Racovi3!9 complexele naturale &aracu;enii Hechi - &or.eu3i!9 ?ordine;ti< Ku du.eni<Kr>n eni!9 Dete;ti<Kurlne;ti!9 Dru3<Gorodi;te!9 :&heile Kute;ti 9 Defileurile Duruitoarea ;i Hratec9 Reciful Broscureni9 0uta de Movile! de la Krani;te9 R>;cani. =n anul 1**3 a fost creat re erva3ia :Bdurea Domneasc!. Bdurile de ste.ar secular din Cunca Brutului se mai pstrea ;i ast i 2n re erva3ia :Bdurea Domneasc!. Qara K2tlanilor! e o colonie unicat cu peste 1+++ de exemplare de egrete ce cuibresc pe arborii din lunc. *realul Tigheci9 care cuprinde dealurile Tigheciului !i o parte din cKmpia nalt( one peisagistice9 lacuri cu vegetaie de stufri!9 ape minerale !i termale ICahulJ9 fond piscicol !i de vKntoare9 podgorii renumite ICahul9 Ciumai9 Iargara9 <eovaJ re ervaiiO

o'iective cultural A istorice9 catedral ICahulJ9 vestigii romane I4alul lui TraianJ9 mu ee. 1. Monumentele istorice9 de art ;i arhitectur9 de o mare varietate9 din diferite epoci istorice9 dintre care 2ntre cele mai repre entative@ J mnstirile rupestre din ba inul Nistrului 5sunt identificate "2 de locuri9 dintre care % sunt accesibile < au valoare de unicat 2n ,uropa7A J bisericile din lemn9 sunt pu3ine la numr ;i prind epoci de dup ,vul Mediu p>n 2n sec. OH111A J cet3ile moldovene;ti de pe Nistru - Gotin9 0oroca9 6ighina9 &etatea</lb J complexele monastice 5339 2" complexe mnstire;ti9 % rupestre9 3 schituri7 J castele ;i conace 2ncon.urate de parcuri 5Qaul9 Redii Hechi9 M>nd>c9 1vancea etc.7 J re3eaua de mu ee ;i case memoriale J arta ;i tradi3ia popular. 2. Hestigiile arheologice < avem descoperite 2n R.Moldova peste )+++ de obiective arheologice suntem poate cea mai bogat on arheologic din ,uropa. /realele nominali ate 2ntrunesc ma.oritatea criteriilor care determin poten3ialul turistic al unei sau altei regiuni9 prin caracteristicile naturale ;i antropice cele $ areale ofer ;anse mari de de voltare ;i practicare a turismului rural9 ecologic ;i cultural. =n aceste spa3ii sunt concentrate cele mai importante valori ale patrimoniului natural ;i antropic din R. Moldova9 aici 2;i au vatra secular sute de localit3i rurale9 care la r>ndul lor pot fi omologate9 2n func3ie de specific9 2n categoria tipurilor de sate turistice. Tonele identificate ofer ;anse reale pentru lansarea ;i de voltarea turismului rural9 ecologic ;i cultural at>t 2n plan intern c>t ;i extern. Tonele eviden3iate pot fi extinse ;i cuprinde noi spa3ii rurale ;i teritorii din Dondul ariilor naturale prote.ate de stat9 pot fi grupate ;i regrupate 2n func3ia de itinerarele turistice9 de managementul9 oferta ;i cererea turistic. /ten3ionm asupra faptului c onele nominali ate 2ntrunesc deopotriv criterii ale patrimoniului turistic natural ;i antropic. &>t prive;te evaluarea patrimoniului antropic9 constatm@ R. Moldova dispune de importante crea3ii ale civili a3iei rurale ca re ultat al vie3uirii de peste 2 milenii a poporului nostru 2n acest spa3iu geografic. /m putea eviden3ia prin valoarea ;i atractivitatea lor@ =n conclu ie9 putem afirma9 c avem un poten3ial turistic ecologic bogat9 dar care actualmente nu este valorificat. Halorificarea lui 2n mod gradual9 e;alonat9 respect>nd rigorile ecologice9 este legat de foarte mul3i factori9 principalul rm>n>nd necesitatea de a fi o societate deschis9 democratic9 cu o economie de pia39 2n care economia func3ionea pentru a de volta o infrastructur pe potriva cererii turistice9 pe de alt parte furni ea bani pentru protec3ia mediului 2ncon.urtor9 pentru diferite categorii de cet3eni9 care 2;i pot re erva finan3e ;i pentru odihn9 recreare ;i agrement. Tema Nr.1% ,otenialul turistic antropic al .epu'licii 8oldova De voltarea turismului presupune existen3a unui potenial turistic9 care9 prin atractivitatea sa9 are menirea s incite ;i s asigure integrarea unei one9 regiuni cu voca3ie turistic 2n circuitele turistice interne ;i interna3ionale9 permi3>nd accesul turi;tilor prin amena.ri corespun toare. =n literatura de profil9 no3iunea de poten3ial turistic este redat ;i prin expresiile de :fond turistic! ;i :patrimoniu turistic:9 ns potenialul turistic are un sens mai larg9 el inclu >nd structurile ;i dotrile tehnico<edilitare9 precum ;i serviciile turistice oferite.

Brintre componentele poten3ialului turistic trebuie men3ionate9 2n primul r>nd9 resursele naturale 5de exemplu@ frumuse3ile montane ;i peisagistice9 pla.ele de pe litoral9 factorii de cur din sta3iunile balneoclimaterice9 5ca pild@ sanatoriul din &alara;i9 &ahul etc79 clima9 vegeta3ia9 fauna9 alte atrac3ii de interes ;tiin3ific cu caracter de unicat etc.7. =ntr<un sens determinant9 valorile naturale 5a;a<numita ofert primar7 constituie ba a ofertei turistice poten3iale a unei one considerate ca apt pentru a fi introdus 2n circuitele turistice. Resursele 5valorile7 naturale sunt completate cu resursele IvalorileJ antropice9 create dem>na omului 5a;a<numita ofert turistic secundar79 menite s 2mbog3easc ;i s facilite e valorifi carea ra3ional a poten3ialului touristic natural9 asigur>nd premisele transformrii acestei oferte poten3iale 2ntr<o ofert turistic efectiv. Bunerea 2n valoare a resurselor naturale 5a ofertei primare7 ;i a resurselor create 5oferta secundar7 2ntr<o on9 sta3iune etc. de interes turistic depinde9 2n mare msur9 de dinamismul de voltrii economiei na3ionale a unei 3ri9 de politica de ansamblu pe care o promovea una sau alta dintre 3rile primitoare de turi;ti 2n domeniul de voltrii turismului9 de facilit3ile oferite pentru atragerea vi itatorilor. /;a doar@ ,otenialul turistic al unei ri9 one9 staiuni etc. ar putea fi definit ca fiind totalitatea tuturor valorilor naturale9 economice9 culturale !.a.9 care9 ca urmare a aciunii omului9 pot deveni o'iective de atracie turistic. 'rin urmare este !orba de acele !alori a cror punere n funciune n scopuri turistice necesit lucrri de amenajare i echipare in!estiii de capital i for de munc speciali"at. Dondul monumentelor antropice al Republicii Moldova este destul de impresionant at2t din punct de vedere cantitativ9 structural c2t ;i sub aspectul atractivit3ii. &onform datelor /cademiei de tiin;e ;i Ministerului &ulturii 2n republica sunt atestate circa 1$ mii de monumente de istorie ;i cultur9 aproapte % mii dintre care fiind luate sub protec3ia statului. &ea mai mare parte a monumentelor antropice9 cu excep3ia celor arheologice9 sunt situate 2n localit3i ;i 2n apropierea lor. 8onumentele arhelogice sunt destul de variate9 cele mai numeroase52F37 sunt situate 2n partea de nord a Republicii Moldova< ,dine39 0oroca9 Kl3i ;i 4rheiA cu mult mai pu3in51F37 2n partea central<monumentul cu cea mai mare valoare din aceast categorie este 4heiul Hechi9 unica a;e are urban medieval moldoveneasc de pe teritoriul dintre Brut ;i Nistru< ;i foarte pu3ine5aproximativ "U7 2n partea de 0ud. Descoperirile arheologice demonstrea c primii oameni au aprut pe meleagurile noastre acum cca 2++<2$+ mii de ani. =n pre enta sint cunoscute cca 3++ de situri paleolitice ;i me olitice. #nul dintre cele mai vechi situri paleolitice9 situat sub cerul liber9 se afl l2ng comuna Kr2n eni9 2n partea de apus9 pe malul st2ng al r2ului Racov3. /lte monumentele antice ;i medievale9 a;e ri amplasate pe creste de promontorii au fost descoperite l2ng localit3ile Rudi9 0lovo ia<&remene9 Redi<&ere;nov39 Hertiu.eni9 Napadova9 Ra;cov9 &aterinovca9 Gansca9 4li;cani9 Re ina9 0aharna9 areuca 8onumentele istorice !i de art religioas. Monumente de importan3 foarte mare sunt ;i locuin3ele istorice unde au avut loc luptele strmo;ilor no;tri pentru independen3 ;i libertate9 care se 2nt2lnesc 2n afar de vestitele noastre cet3i de pe Nistru. /stfel de locuri se afl 2n apropierea comunei Cipnic54cni3a7 unde tefan cel Mare i<a distrus pe ttari9 la &odrul &osminului de l2ng &ernu3i9 unde tot acest vitea domnitor a c2;tigat victoria deplin asupra nvlitorilor poloni. Numeroase sunt monumentele de arhitectur bisericeasc9 ce au fost ;i sunt nu numai lca;e purttoare de credin39 ci ;i simboluri na3ionale purttoare de tradi3ii istorice ;i culturale.

&ea mai mare concentrare a mnstirilor se afl 2n regiunea central ;i central de est52ntre cursul mi.lociu ;i inferior al Rutului ;i r2ul Nistru7. /l doilea loc 2n aceast privin3 2i revine pr3ii de nord a republicii. Ma.oritatea mnstirilor sunt situate 2n afara localit3ilor9 2n locuri pitore;ti 2ncon.urate de pduri9 aproape de i voare ;i ape curgtoare. &ele mai vechi sunt mnstirile Hr re;ti9 &priana9 G2r.auca9 G2robv39 igne;ti9 &ondri3a9 0uruceni9 0aharna. #n deosebit interes pre int complexele monastice rupestre9 aproape toate fiind situate 2n ba inul Nistrului. /u fost atestate "2 mnstiri rupestre9 dintre care doar ( au fost studiate. #n interes deosebit pentru turi;ti pre int mnstirile rupestre de la 2pova9 Kutuceni9 0aharna9 0ocola9 Rapca. Kisericile sunt amplasate mai uniform 2n spa3iul republicii9 2n mare parte repet2nd sistemul localit3ilor urbane ;i al celor rurale9 cu o re3ea mai ra 2n sudul ei ;i 2ndeosebi 2n regiunea transnistrean. 4 deosebit concentrare a bisericilor cu 2nf3i;ri specifice timpului 2nl3rii lor 52ncep2nd cu sec.OH111 ;i termin2nd cu timpul de ast i7 exist 2n &hi;inu. &ele mai vechi biserici de pe teritoriul RM5cu excep3ia celor din complexele mnstire;ti7 sunt bisericile de la &u;eni5sec.OH<OH1117 ;i 4rhei51%3%7. =n afar de bisericile construite 2n stiluri arhitectonice moldovene;ti5rom>ne;ti79 2n republic se 2nt2lnesc ;i lca;e 2nl3ate 2n stil rusesc9 grecesc9 polone 9 armenesc9 german9 evreesc. =n ultimul deceniu au aprut ;i biserici ale bapti;tilor ;i altor sectan3i ridicate 2n stiluri moderne. /propiate de biserici9 ca monumente istorice ;i memoriale9 sunt cimitirele din localit3i ;i cele aflate 2n afara lor. &ele mai multe din cimitirele din ora;ele mari au importan3 republican ;i chiar na3ional. Numeroase sunt monumentele de arhitectur civil9 care9 ca ;i bisericile9 deseori au specific na3ional9 ce determin ;i varietatea lor. /ceste monumente sunt concentrate9 de regul9 2n ora;ele mari &hi;inu9 Kl3i9 6ighina9 6iraspol9 0oroca9 4rhei precum ;i 2n unele localit3i rurale din regiunea &odrilor9 ona de nord. Bartea de sud a 0tepei Kl3ilor sunt aproape lipsite de astfel de monumente. &a adevrate cr3i de vi it 2n multe localit3i se pre int monumentele personalit3ilor proeminente ale neamului<ale domnitorilor9 scriitorilor9 savan3ilor etc. Din numrul monumentelor istoricoDculturale fac parte ;i mu eele. Mu eele ;i casele memoriale se afl preponderent 2n capital9 dar ;i 2n alte localit3i ale 3rii. /cestea s2nt@ Mu eul Na3ionale de ,tnografie ;i 1storie Natural9 Mu eul Na3ional de /rheologie ;i 1storie a Moldovei9 Mu eul Na3ional de /rte Blastice9 Mu eul Citeraturii Rom>ne 99M.Yog2lniceanu99 aflat sub egida #niunii 0criitorilor9 Mu eul Bedagogic Republican9 &asa< Mu eu 99/.0.Bu;Ein99 &asa<Mu eu 99&onstantin 0tamati99 &asa<Mu eu 99/lexie Mateevici99 din Taim9 &asa<Mu eu 991gor Hieru99 Mu eul Me;te;ugurilor Bopulare din 1vancea9 etc. 8onumente de arhitectur s2nt repre entate de conace9 cldiri publice ;i de locuit. Brintre acestea pot fi men3ionate conacele de la aul9 1vancea9 G2nce;ti9 ;.a.9 edificiile cu valoare arhitectural din &hi;iinu9 4rhei9 Kl3i9 &ahul9 etc. =n calitate de model caracteristic al urbanismului din cea de<a doua .umtate a sec.O1O< 2nceputul sec.OO poate servi municipiul &hi;inu. Brintre monumentele de arhitectur pot fi amintite un ;ir de cldiri publice@ Rudectoria de &ircumscrip3ie51))(7 ast i sediul Direc;iei &ilor Derate cldirea fostei Knci or;ene;ti9 ast i 0ala cu 4rgA cldirea Dumei 4r;ene;ti51*+279 ast i Brimria municipiului &hi;inuA cldirea Mu eului na3ional de ,tnografie ;i 1storie Natural a Moldvoei51*+$7A cldirea fostului ?iman iu de fete 99N.Dadiani9951*+27 2n pre ent sediul secundar al Mu eului Na3ional de /rte Blastice etc. 4biective atractive pentru turi;ti constituie teatrele9 slile de concerte9 slile de expo i3ii9 mai rar bibliotecile ;i institu3iile de 2nv3m2nt9 cele ;tiin3ifice ;i altele.

De regul9 formarea fondului de monumente a depins mai mult de evolu3ia numrului popula3iei ;i intensitatea vie3ii ei economice9 culturale9 politice. &ele mai repre entative monumente antropice s<au constituit 2n secolele medievale t2r ii5OH1<OH1117 ;i 2n perioada evolurii rela3iilor capitaliste ind sec.O1O<inc.sec.OO. 2n urltimul secol au aprut numeroase monumente de cultur. &oncomitent9 pe parcursul secolelor faorte multe monumente au disprut9 ele fiind din cele mai diferite motive ruiante ;i distruse. /tractive pentru turi;ti sunt localit3ile 2n care predomin construc3ii cu arhitectur popular unde sunt mul3i me;teri iscusi3i ;i s<a pstrat arti anatul. 0ate cu arhitectur specific 3rneasc sunt 2n municipiul #ngheni9 Cpu;na9 &ahul9 cu arhitectura popular modern< 2n ,dine3. #n anumit interes pentru turi;ti pot avea articolele me;terilor populariA o rsp2ndire mai larg a me;terilor populari se observ 2n &hi;inu9 ,dine3 ;i #ngheni. ,xist ;i o anumit speciali are teritorial 2n aceast privin39 de;i slab eviden3iat. Me;terii iscusi3i 2n arta ornamentrii 2n piatr se 2nt2lnesc 2n &osu3i9 4rhei9 &amenca etc.9 arta olritului se practic 2n multe localit3i din ona &odrilor< &lra3i9 Gogine;ti9 &ini;eeu3i9 igne;ti9 0tr;eni9 &lra;i9 Nisporeni etc.9 3esutul covoarelor 2n nordul ;i centrul republicii9 3esutul prosoapelor 2n 0oroca94rhei9R2;cani9 Dondu;eni9&u;eni9 Nisporeni9 G2nce;ti etc.9 2mpletitul 2n lo ie 6elene;ti9 4rhei9 Re ina9 0oroca. &onform estimrilor 2n republic s2nt peste 2"++ de me;teri populari9 care contribuie la de voltarea me;te;ugurilor populare ;i care ar pute fi anatrena3i 2n circuitul turistic.Bentru propagarea arti anatului 2n republic se organi ea a periodic expo i3ii speciale9 la care 2;i demonstrea lucrrile lor me;terii populari. 4 deosebit 2nsemntate pentru de voltaera tursimului are viticultura !i vinificaia. Diind unul din principalele state vinicole din ,uropa9 Republica Moldova ;i<a creat o bun imagtine 2n lume cu vinurile sale. Hestitele beciuri de vinuri de la &ricova9 Mile;tii Mici9 Krne;ti9 &o.u;na. men3ion2nd cele mai importante evenimente legate de sectorul vitivinicol putem spune c o imagine meritorie a vinului moldav o creea tradi3ionala ,xpo Hin Moldova!< expo i3ia interna3ional de produse vinicole 5anual< luna februarie79 care are scopul de a contribui la formarea ;i de voltarea culturii de consum a vinului pe pia3a autohton precum ;i promovarea imaginii Moldovei ca o 3ar vinicol. &onceptul de ba al evenimentului dat const 2n degustarea public general a produselor alcoolice de ctre consumatorii autohtoni ;i oaspe3ii din strintate. &oncomitent cu expo i3ia se desf;oar ;i &oncursul 1nterna3ional de Hinuri ;i Kuturi /lcoolice &G101N/# [1N,0 \ 0B1R160 &4N6,06< unul dintre cele mai renumite 21 de concursuri interna3ionale de vinuri ;i buturi alcoolice. Din 2++29 anual la &hi;inu9 2n al doilea PeeE<end al lunii octombrie9 este srbtorit Tiua Na3ional a Hinului sau Destivalul Hinului9 care repre int o 2ntrunire a vinificatorilor moldoveni unde mii de vi itatori9 inclusiv oaspe3i ;i turi;ti din 2ntreaga lume9 vin s srbtoreasc sf2r;itul recoltei strugurilor ;i na;terea vinului nou. 4biective turistice antropice sunt ;i sta3iunile balneare aflate at2t pe teritoriul RM c2t ;i pe teritoriul #crainei. =n spa3iul R@ astfel de sta3iuni exist la &ahul9 G2r.auca9 Hadul lui Hod ;i &amenca. Brimele dou func3ionea pe ba a apelor minerale pre3ioase de aici. =n lista obiectivelor turistice antropice sunt incluse ;i re erva3iile ;tiin3ifice@ Re ervatia tiin3ific !&odri!ARe erva3ia ;tiin3ifica :Badurea Domneasc!ARe erva3ia ;tiin3ific Blaiul Dagului.

8*T6.I*< S#,<I86NT*. INT.&+#C6.6


1n Brogramul de de voltare durabila a turismului si mai ales dupa adoptarea de ctre ?uvernul R. Moldova a Cegii turismului s<a observat o activi are a turismului na3ional. 6oate acestea ne dau speran3a ca se va activi a atit turismul intern cit si extern9 iar intreaga activitate turistica si excursionista a Republicii H/ D1 1MB#C014N/6/. Bia3a turistica actuala cere alte metode de organi are a activitatii excursioniste9 care ramine unul din produsele tuiristice primordiale. 0tim cu totii ca de calitatea excursiei9 de competenta ghidului depinde in mare masura imaginea unei sau altei agen3ii. 6uroperatorii sau agen3iile turistice isi vor crea produsul sau turistic9 marca sa. Nu este o taina pentru noi ca in republica noastra agen3iile copie una de la alta titlurile excursiilor9 neobosindu<se macar sa le shimbe titlul9 sau sa cree e noi teme. Bregatirea cadrelor pentru agen3iile turistice si excursioniste este procesul de pregtire sau de instruire a unor cadre atit de calificate9 care in masura maxima ar rspunde cerin3elor puse in procesul de deservire a excursantilor sau a turi;tilor. Rolul primordial in acest ca se va acorda pregtirii ghi ilor califica3i si calitatea elaborarii a excursiei propriu ise9 studierea metodicii si tehnicii de executare a ei. 1n anii 1*(+<1**+ savan3ii si lucratorii practici au elaborat ba ele teoretice si metodologia stiintifica a excursologiei. 1n aceasta perioada au fost editate mai multe articole9 bro;uri9 si lucrri stiintifice9 in care se expuneau problemele9 principiile de ba a si metodica excursologiei. /st i putem discuta pina la infinit despre rolul excursiei in viata umanitatii9 sa vorbim la infinit despre politi area excursiei la acea perioada9 despre depoliti area ei in pre ent9 putem schimba tematica excursiilor9 sa<i schimbam continutul9 sa tratam din alt punct de vedere evenimentele istorice9 dar este cert ca excursiile in perioada anilor 1*(+< 1**+ au .ucat un rol foarte important in viata a milioane de oameni. &ifrele de mai .os sint mai mult decit concludente < +9$ mlrd de excurionisti pentru anul 1*)$9 (+ mii de ghi i califica3i9 eci de teme excursioniste9 mai bine de 39$ mii de oragni atii care prestau si elaborau planurile tematice si noi si noi trasee excursioniste. /u fost publicate bro;uri separate9 unde era anali ata metodica si organi area activitatii excursioniste9 cit si fiecare procedeu metodic in parte. 0e organi au seminare republicane9 unde era studiata metodica unui cabinet metodic in parte. 4 astfel de conferin3a a avut loc la &hi;inu9 unde s<a anali at ;coala metodica a biroului de excursii din &hi;inu9 care era considerat unul din cele mai puternice in ex #R00. 0i totu;i abea in 1*)% a aparut prima edi3ie a c>rtii cu titlul 8Ka ele excursologiei8. /nterior aparuse mai multe bro;uri semnate de K. ,melianov9 printre care si bro;ura 81n a.utorul ghi ilor8.

&/B164C#C 1. 6erminologie specifica


Diecare domeniu al economiei na3ionale are terminologie sa specifica. Nu face excep3ie nici ,xcursologia. #n aport deosebit in crearea unui asemenea 8dic3ionar de termini excursioni;ti8 1<a adus Koris ,melianov < un teoretician emerit al excursologiei sovietice9 autor cunoscut al multor lucrri stiintifice9 manuale9 si indica3ii metodice. Hom pre enta citiva termini specifici domeniului9 atit de necesari atit ghidului9 cit si metodistilor. ,O&#R01/ < este o cltorie colectiva sau o plimbare care are scopuri stiintifico< educative. ,O&#R01/ < inseamna vi itarea unor monumente istorice9 arhitectonice sau monumente ale naturii9 adica este o forma si o metoda de a acumula cunostinte.

,O&#R01/ < este o metoda de educare9 ba ata pe perceperea activa a obiectivelor turistice prin intermediul organelor de percepere a omului9 si9 in primul rind prin intermediul ochiului. 0copul principal al excursiei este ac3iunea educativa asupra auditorului. ,O&#R01/ < inseamna studierea9 cercetarea monumentelor de istorie si cultura in locul amplasarii lor9 in scopul perfec3ionrii individului. Be parcursul acestui proces excursantii vor contrapune vi iunile personale cu vi iunile ghidului. 1n epoca totalitar<comunista ,O&#R01/ era o forma de educa3ie politica9 ideinico< politica si activitate culturala in mase. ,O&#R01/ < este un proces de cunoa;tere a lumii incon.uratoare9 a obiectivelor ei si evenimentelorA este un proces de cunoa;tere prin intermediul obiectivelor selectate riguros din timp si care vor reflecta tema data. 0pre deosebire de o lec3ie ordinara excursia are elemente practice. Daca in timpul unei lec3ii se va pune accentul pe relatarea temei9 excursia prevede elemente de demonstrare9 aratare9 de vi uali are a obiectivului turistic. ,O&#R01/ < este un proces educativ9 bine planificat din timp9 cu ac3iune educativa asupra excursantului. 1n acest proces se planifica din timp ce va vedea si ce va au i turistul9 ce va sim3i el si la ce conclu ii va a.unge la sfirsitul excursiei. ,O&#R01/ < este o metoda demonstrativa de trasmitere a cuno;tin3elor unui auditoriu9 o posibilitate de a face cunostinta pe viu cu anumite oboiective turistice9 5nu este o lec3ieM7 ,O&#R0/N6 < este participantul la excursie intr<un grup organi at sau induividual. / nu se confunda cu persoana care cltore;te pur si simplu in scopuri cognitive. ,O&#R0/N6 < este persoana care a venit la excursie pentru ca sub egida unui specialist sa studie e si sa anali e e anumite monumente si locuri memorabile. De regula9 excursantul cunoa;te in prealabil tema excursiei si o alege in dependenta de interesele sale. ,O&#R014N106 < ad.ectiv de la cuvintul 8excursia8. 1n practica are o intrebuintare larga@ procedeu metodic9 metodica excursionista9 autobus excursionist9 excursie9 tematica excursionista9 literatura excursionista. ,O&#R04C4?1, < stiinta despre excursii9 complexul de probleme9 care stau la ba a activitatii organi a3iilor turistice9 ba ele teoriei excursologiei9 esen3a excursiei ca forma de educare patriotica si estetica. ,O&#R04C4?1, < studia a excursia si rolul ei in procesul de educare9 ne da no3iuni despre func3iile si particularitatile excursiei9 clasificarea si tematica excursiilor9 atitudinea diferen3iata in deservirea diverselor categorii de popula3ie9 rolul ghidului in procesul de pregtire si reali are a excursiei. BR4&,D,# ,O&#R014N106 < una din metodele de transmitere a cuno;tin3elor auditoriului9 ba at pe principiul concret si intuitiv9 in corela3ie obligatorie cu 2 elemente9 < relatarea ] demonstrarea si unitatea a unor componente cum ar fi < ghidul<ecursantul < obiectivul turistic< ecursantul. 4K1,&61H ,O&#R014N106< este obiectul care ne da idee si cunostinte in linii generale despre particularitatile caracteristice ale unei epoci9 despre natura9 societatea9 stiinta9 cultura9 arta s.a. /cesta poate fi un monument sau un loc legat de anumite evenimente istorice sau fenomene naturale9 care au un interes deosebit la excursanti9 o constructie arhitectonica sau inginereasca9 care da idee despre de voltarea arhitecturii si nivelul tehnicii de constructieA monumente de arta si arti anat9 sculpturi9 monumente ale naturii9 parcuri9 monumente arheologice si geologice s.a 4K1,&61H ,O&#R014N106 este i vorul cunoa;terii pentru excursioni;ti. /stfel no3iunea de 84K1,&61H ,O&#R014N106^ are o semnifica3ie foarte larga. Metodistii si ghi ii includ in acest termen orice poate fi demonstrat@ monumentele istorice9 arheologice si

geologice9 monumentele naturii9 casele memoriale9 drumul9 5drumurile comerciale de alta data7 pamintul9 pdurile9 movilele9 satele9 str ile9 casele9 plcile comemorative s.a. 5mic dic3ionar de termini excursioni;ti de Koris ,melianov7 &, ,06, ?G1D#C D, 6#R10M' ?G1D#C D, 6#R10M < este persoana care arata obiectivele9 insotindu<le de explica3iile necesare. ,xpresia 8to guide8 cu sensul de a indruma9 a clu i9 de origine france a9 preluata si asimilata de limba engl. 1nseamna a arata ceva cuiva9 a conduce pe cineva spre o anumita destinatie. &ei care cltoresc spre noi destinatii9 din diverse motive au nevoie de o persoana pusa la dispo i3ie de agen3ia de turism9 care sa<i insoteasca in locurile necunoscute9 sa le furni e e informa3ii si sa le pre inte obiectivele turistice de pe traseul respectiv. /ceasta persoana este cunoscuta in mod obi;nuit sub numele de ghid. 1n ilele noastre denumirea de ghid este folosita pentru a desemna o persoana care insoteste turi;tii sosi3i dintr<o alt on geografic sau dintr<o 3ar strin ;i le arat obiectivele turistice de interes general. ?hidul de turism este persoana calificat care in urma ob3inerii atestatului de ghid de turism este anga.at 2n rela3iile dintre turi;ti9 prestatorul de serviciu 5agen3ia de turism7 pentru a asigura derularea 2n bune condi3ii a programelor turistice. ?hidul trebuie s asigure turi;tilor serviciile solicitate la nivelul lor calitativ si cantitativ. 1ntruc2t ghidul este singura persoan cunoscut de ctre turi;ti9 acesta este un factor mediator 2ntre cerere ;i ofert ;i este obligat s lucre e in a;a mod9 2nc2t la finalul programului turistic s poat observa satisfac3ia ;i recuno;tin3a turi;tilor pentru excursia de neuitat. C*T6?&.II<6 +6 ?NI;I( P ?hid local P ?hid na3ional P ?hid speciali at pentru anumite secven3e turistice ?G1D#C C4&/C este ghidul care asigur asisten3a turistic pe plan local 5sta3iune turistic. Gotel9 obiectiv turistic9 transfer7 P ?NI+ N*TI&N*< este ghidul care asigur asistent turistic pentru turi;tii din RM ;i turi;tii strini 2n ac3iunile turistice organi ate 2n 3ar ;i 2n afara republicii. ?G1D < este colaboratorul agen3iei de turism9 al unui mu eu sau expo i3ii9 care9 in concordanta cu indica3iile metodice face excursii cu demonstrarea monumentelor9 locurilor memorabile si alte obiective turistice selectate din timp. ?G1D#C este calificat ca un propagandist9 pedagog9 educator9 conductorul procesului de percepere in excursii. 5/nterior ghidul era numit conductor de excursii9 demonstrator9 explicator si chiar calau a.7 Diecare ghid trebuie sa aiba studii superioare9 sa studie e la cursuri speciale9 trebuie sa posede materialul informativ pentru temele concrete de excursii9 sa cunoasca si sa aplice in practic indica3iile metodice si tehnica excursiilor. &alificarea in profesia de ghid < 5ghid < este profesieM7 se reali ea a potrivit normelor legale in vigoare prin@ clase speciali ate la unele licee sau institutii superioare de invtmintA cursuri speciale organi ate de Ministerul educa3iei si turismului. Brofesia de ghid poate fi exercitat doar de persoane fi ice care au stuidii superioare9 detinatoare ale atestatului de ghid9 eliberat de instantele de resort. Brin acest atestat se confirm capacitatea profesionala a persoanelor fi ice9 calificate in profesia de ghid de turism9 de a exercita aceast activitate. /r fi bine ca acest atestat sa fie vi at o dat la 2 ani sau $ ani de ctre instantele de resort. Bentru aceasta el trebuie s aib dovada practicii profesiei de ghid pe durata ultimilor 2 ani sau a unui curs de perfec3ionare de scurt durat.

< < < < < < <

#tili area ghi ilor de turism /ctivitatea de ghid poate fi exercitata fie ca activitate de ba a9 fie ca activitate complementar9 desfasurat in timpul liber9 de3intori ai atestatului de ghid si posesori ai ecusonului de ghid. ?hidul de turism are obliga3ia s poarte ecusonul de ghid si atestatul de ghid9 pe care sa<1 pre inte la cererea persoanelor 2mputernicite sa<i controle e activitatea. &alit3ile ghidului de turism profil agreabilA 8stofa8 < talent pentru desfasurarea viitoarei profesiiA aptitudini de comuncare9 aptitudini de a lucra cu oameniiA calitati pedagogice. &alitati morale ?hidul trebuie sa fie onestt9 sa aiba o idee corect despre rela3ia sa cu turi;tii9 s nu incerce sa modifice lucrurile in favoarea sa. &omportament corect fata de turi;ti. &alitati intelectuale ?hidul < un inteligent9 deoarece munca lui cere maximum capacitatea intelectuala &ultura generala solida< cunostinte vaste din diverse domenii9 studiu individual sistematic si o memorie foarte buna. Cimba. coerent9 expresiv 4 buna memorie a faptelor si a fi ionomiilor 5turi;tii vor fi incintati cind el ii va numi pe nume. &alitati socio<profesionale 5de comportament profesional7 ?hidul trebuie sa fie pregtit sa o$ere un serviciu - a servi oamenii este o meserie ca altele si chiar foarte interesant < cind turistul este multumit ghidul are satisfactia reu;itei sale. sa fie sociabil < pentru a crea ni;te rela3ii de incredere si cooperareA sa fie amabil< tot ce va spune9 va fi intr<un mod plcutA sa fie rbdtorA sa fie diplomatA sa fie maleabil < adica reac3ii rapide pentru a se adapta la orice situatieA 0a fie inventivA 0a fie fermector9 cu sim3ul umorului si cu o atitudine po itiv fat de turi;ti 5turistul este la odihnM7 &orect imbrcat9 sa fie o apari3ie plcut < prima impresie contea a multM 4 persoan puternic9 dar si o voce plcut. Metodica de desfasurare a excursiilor in Rusia s<a stabilit de<a lungul unei perioade de ling durata. 1n 1*1%9 in revista rusa 8,xcursant8 a fost publicat prima clasificare a excursiilor9 care eviden3ia ) tipuri de excursii si cuprindea scurte indica3ii metodice cu privire la modul de desfasurare a lor@ 1. 1storico < arheologiceA 2. istorico<militare9 3. istorico<revolutionare ". arhitectonice9 $. literare9 %. de studiere a tinutului natal9 (. de produc3ie 5vi ionarea unor intreprinderi industriale7 ). de studiere a naturii sau ecologice Dar in aceasta clasificatie lipsea tipul de excursii pe teme religioase9 lucru explicabil pentru acele timpuri. Bre;edintele 0&N H. 1. Cenin s<a condus in atitudinea sa fata de religie de fra a lui Y. MarEs 8Religia este opium pentru popoare8. Bartidul bol;evic a declarat r boi religiei si pe parcursul a (+ de ani decretul din 1*1) a stat la ba a actelor legislative9 care decretau atitudinea puterii sovietice fata de uniunile religiose si credincio;i. &ine ar fi

riscat sa organi e e excursii in lacasele sfinte9 care peste tot erau distruse9 fiind transformate in depo ite' /st i in RM practic avem citeva din aceste categorii@ de studiere a tinutului natal9 istorico<arheologice9 literare9 athitectonice 5cine le mai face'79 de studiere a naturii... si monastice9 care isi fac loc tot mai activ in viata noastra.

II. .6C&8*N+*.I <* ,.6?*TI.6* #N6I 6QC#.SII N&I Brocesul de pregtire a unei excursii noi include citeva etape@ < stabilirea scopului excursieiA < studierea i voarelor stiintifice9 studierea obiectivelor turisticeA studierea exponatelor mu eisticeA stabilirea traseului excursiei9 < vi itarea obiectivelor si calcularea timpului de pre entare a obiectivelor9 < pregatirea textului de control al excursiei9 < completarea 8portofoliului8 ghidului9 < stabilirea procedeelor metodice9 < excursia de control9 < elaborarea har3ii tehnologice a excursiei. Ca incheere urmea a recen ia metodistuluisau a unui speciaslist in materie si aprobarea excursiei. Diecare din etapele nomnali ate este absolut desinestatator9 dar in acela;i timp sunt in corela3ie deplina. &u cit mai bine cuno;ti materialul stiintific9 cu atit mau u;or va fi selectarea obiectivelor excursioniste. &orela3ia dintre aceste etape presupune si unificarea lor in alte variante. /ceasta mai depinde si de caracterul creativ de pregtire a excursiei. De exemplu@ completarea 8portofoliului8 ghidului poate fi combinata cu procesul de studiere a i voarelor9 iar stabilirea procedeelor metodice va fi legata de alegerea obiectivelor excursioniste si elaborarea planului metodic9 stabilirea itinerarului cu alegerea temei. 1ndica3iile metodice vor fi corelate cu o asemenea etapa importanta pregtitoare9 ca studierea diverselor tipuri de materiale istorice. 0tabilirea corecta a scopului excursiei consta in faptul de a directiona activitatea grupului de crea3ie9 care este implicat in elaborarea unei noi excursii < metodistii si ghi ii < in direc3ia studierii stiintifice9 pentru utili area cit mai ra3ionala in excursie a i voarelor scrise9 etnografice9 ligvistice9 orale9 a materialelor fono<foto. 1n procesul de studiere a i voarelor vor fi implica3i@ metodistii9 membrii grupului de crea3ie9 cit si ghi ii care vor sa lucre e pe noua ruta. 0tudierea de ctre echipa creatoare a i voarelor stiintifice are citeva scopuri@ 1. pragmatic9 adica i voarele culese vor fi folosite la perfectarea textului de control al agen3ieiA 2. cognitiv < adica in procesul de pregtire a excursiei cit si mai tir iu9 in momentul perfec3iunii se vor adresa la aceste i voare pur si simplu pentru a<si completa cunostintele la tematica data9 si nu in ultimul rind la aceste i voare se vor adresa pentru a<si perfecta nivelul stiintific si alti membri participan3i la elaborarea noii excursii.
06#D1,R,/ 1TH4/R,C4R

Ma.oritatea materialelor studiate si cercetate de ctre grupul de crea3ie sint numite de obicei 1TH4/R, C16,R/R,. Cucrul asupra i voarelor literare9 studierea lor profunda si utili area materialului informativ respectiv vor contribui la calitatea si succesul excursiei. Numai detinind informa3ia literara si stiintifica necesara se va contribui la reali area unei excursii plina de continut9 contribuind la educa3ia stiintifica9 estetica9 eticaDi patriotic a excursantului. 1 voarele preconi ate studierii vor fi clasificate in grupuri. 1. I voarele istorice &ele mai importante i voare sint actele istorice. /semenea i voare reflectea a realitatea istorica cu toate contradic3iile ei9 a.uta la explicarea si reconstituirea trecutului. Bregatirea excursiei noi con3ine elemente active de cercetare stiintifica a i voarelor istorice < adica se vor studia acte necunoscute sau pu3in ;tiute si pu3in studiate. /semenea i voare sunt o raritate. / descoperi un i vor unicat nu este u;or9 dar nici nu este obligatoriu. Bentru a u;ura lucrul este bine sa se studie e foarte amnuntit i voarele de.a publicate. /ici vom accentua necesitatea

studierii in primul rind a cronicilor statului nostru. &ronicarii moldbveni si romani au reu;it sa reflecte mai multe perioade istorice9 si ne<au lasat descrieri atit geografice9 cit si istorico< politice9 obiceiuri9 moravuri9 traditii9 descrieri geografice. ?r. #reche9 M. &ostin9 1. Neculce9 Dm. &antemir. &el mai des ghidul culege materiale pentru excursii din Mi voarele istoriceM9 care sint o adevarata comoara9 din care se vor culege evenimentele vremurilor demult apuse. ,le ii vor da ghidului acel fir clu itor9 care<1 va a.uta la reali area unui text cit mai bogat in continut. 1. Studierea mrturiilor arheologiceO 2. Studierea Mi voarelor istorice M din sec 1$D10( ". Studierea Mi voarelor istorice M din sec 11D13D25O J &R4N1&1C, < ?r. #reche9 M. &ostin9 1. NeculceA J 4B,R,C, 1C#M1N1Z61C4R@ Nicolae Milescu 0pataru9 Dm. &antemir 5in special de o mare valoare este Descrierea Moldovei9 Gronicul vechimii romano<moldo<vlahilor..7. J /cte legislative9 cronici9 hrisoave de danie < file de istorie. /cte privind istoria .ude3elor de alta data < 4rhei9 0oroca9 Capusna... de exemplu actele de atestare a anumitor localitati 54rhei9 &hi;inu9 Capusna9 6ighina9 Gincesti..7... J Manuale de istorie J Monumente literare si publiciste de epoca. $. 6nciclopedii( 6nciclopedia .89 a .omKniei9 a loicalitatilor9 ,ersonalitati orheiene9 Basara'eni in lume...
P &>rti editate de specialisti in domeniu < ?h. Bostica9 14. Gincu9 /ndrei 1esanu9 6amara Nesterov9 ,. Bi gu... P .eviste de specialitate D de arheologie 5la mu de istorie pot fi gsite ultimerle

descoperiri arheologoice si istorice79 paleontologie9 in special cele publicate de /cad de stiinte a RM si de istorici notoriiA editare de mu de istorie si de etnografie. , importanta revista Tiragretia2 .evista istorica. Te ele de doctorat a savanilorO %. .evistele raionale9 care dein informaia locala cu privire la gospodarii9 oameni9 reali ari. ). 8aterial geografic D manuale de geografie cu pre entrile geografice9 descrierile si impresiile unor calatori9 ambasadori... Gar3i Monografii Raporturi statistice Citeratura de studiere a tinutului natal. Citeratura artistic 5de exemplu9 poe ia lui B. Tadnipru9 B. Darienco9 ?r. Hieru despre frumuse3ea plaiului moldav9 sau 1. Druta despre cimnpia 0orocii...7 &um se va lucra cu cronicile' / include material din cronici este dificil9 pe motivul limba.ului arhaic al lor. De aceea vom folosi cronicile care con3in anumite explica3ii si corecturile pre entatorului. Dar anume din ele vom gasi informa3ie despre statul noastru9 cu ora;ele si localitatile lui. Ca tur de oras ghidul va cita nu numai data primei atestari a localitatii9 dar si continutul actului de danie9 semnat de domnitorii Moldovei pe parcursul secolelor. ,xemple@ 0tudierea i voarelor istorice cu includerea lor ulterioar in textul excursiei este motivat si din punct de vedere metodic9 deoarece ele nu sint dispersate de alte evenimente culturale9 deci legtura dintre epoc si monumentele culturale este de nedespartit. &ronicile moldave descriu si evenimentele religioase9 dar si evenimentele civile. Brin aceasta se va reali a scopul excursiei9 care este de a propaga si de a scoate in evident mo;tenirea istoric si cultural a tarii. Butem sa regretam ca pentru un anumit interval istoric nu dispunem de obiective istorice9 ca au disprut pe parcursul istoriei9 fiind distruse in timpul ra boaelor sau de cataclismele naturale9 dar nu putem trece peste epoca respectiva din acest motiv. 4biective de demonstrare atunci va deveni pamintul9 drumul9 riul 5cile comerciale de alta data79 localit3ile9
0. 1. 3. 15. 11. 12. etnografic9 legende... Tiare si reviste 5Natura9 Moldova 0uverana9 &omersant Moldova7

monumentele arheologice9 valurile de pamint9 movilele9 si9 desigur9 exponatele din mu ee < armele9 sge3ile9 stindardele9 hr3ile... 1 voarele istorice dispun de calitati literare deosebite. &itatele din cronici poeti ea a excursia9 ii dau un anumit aromat caracteristic epocii respective o fac mai convingtoare. 1n fiecare i planeta cunoa;te un numr imens de noi i voare9 a le studia pe toate chiar si fugitiv este imposibil. Deaceea ghidul va trebui sa stie sa le selecte e pe cele mai importante pentru tema lui. II. Selectarea si studierea o'iectivelor e-cursiei si e-ponatelor mu eistice Demonstrarea obiectivelor ocup locul primordial intr<o excursie. De aceea este extrem de important sa se aleag corect obiectivele de demonstrare. 1n pre ent mii de monumente arheologice9 istorice9 de arhitectura9 monumente ale naturii s>nt luate sub ocrotirea statului. #n loc deosebit il ocup monumentele istorice( arheologice 5 sta3iuni istorice9 fortifica3ii9 valuri de aprare9 movile9 sanctuare s.a79 paleontologice9 istorice9 de cult. 6bli3e memoriale9 drumuri istorice9 poduri9 localit3i9 unde au avut loc evenimente deosebite9 s.a. < toate acestea pot fi obiecte de demonstrare intr<o excursie. 8onumente de arhitectura < mnstiri9 elemente ale arhitecturii populare9 por3i9 case de locuit9 chiar ;i un hogeag lucrat miestrit < de exemplu la Krne;ti9 5la tur de ora; se vor demonstra case din epoca postbelica9 din anii (+<)+9 din epoca modern7 2ntreprinderi industriale9 8onumente ale naturii( re erva3ii9 arbori ocroti3i de stat9 parcuri9 r>uri9 lacuri podi;uri &'iective literare D case ale unor personaliti literare9 locuri descrise n opera lor9 eroi ale anumitor lucrri D de e-emplu( cKmpia Sorocii descrisa de I. +ru9 monumentul lui Badea 8iorO monumente ale unor personalit3i literare9 tbli3e comemorative9 basoreliefuri < K. Kodoni s.a. 8onumente de arta < monumente de art9 scu;pturi9 arta crerii parcurilor clasiceA Bentru includerea obiectivului in excursie se va tine cont de urmtoarele criterii@ J nsemntatea Iui cognitiva < legtura lui cu anumite evenimente istorice9 cu via3a unei personalit3i marcanteA
J J J J J popularitatea obiectivului9 individualitatea lui sau elementul exoticA expresivitatea obiectivuluiA starea de conservare a monumentuluiA amplasarea lui.

#neori acelea;i obiective excursioniste se demonstrea 2n mai multe excursii < ghidul va avea gri.a ca de fiecare dat sa<1 pre inte 2n alt lumin9 2n a;a mod9 ca interesul fa3 de el s sporeasc. De exemplu@ la tur de ora;9 la excursia spre &apriana sau spre Doina se merge pe acela;i bul. Ztefan cel Mare < 2n primul ca se vor scoate 2n eviden3 monumente din istoria planificrii lui9 de voltarea lui arhitectonica pe parcursul deceniilor9 2n al doilea se vor scoate 2n eviden3 lca;ele de cult9< 2n al treilea < se vor pre enta date despre aflarea lui Bu;Ein la &hi;inu9 plimbrile pe care acesta le efectua pe bulevardul /leEsandrovschii ... 0electarea corect a obiectivelor excursioniste va .uca un rol decisiv pentru calitatea excursiei. Ca un tur de ora; se recomanda s se pre inte nu mai mult de 2$9 maximum 3+ de obiective9 in alt ca excursia va fi superficiala si din noianul de obiective turi;tii nu vor memori a nimic. 4biectivele alese vor fi c>t mai diverse. De exemple9 un tur de ora; nu va fi construit numai 2n ba a monumentelor arhitectonice. 0electarea obiectivelor se va face 2n mediul lor natural9 astfel pe viitor ghidul se va orienta liber la monument9 demonstr>ndu<i particularit3ile c>t mai reu;it. &oncomitent cu studierea monumentelor se va pregti si fisa sau pa!aportul o'iectivului e-cursionist. III. Trasarea itinerarului < aceasta va fi cea mai comoda si mai accesibil cale de acces pentru grupul de turi;ti9 ce vor cltori cu autocarul sau pe .os. Ca crearea traseului se va tine cont de amplasarea obiectivelor excursioniste9 de tematica ce va trebui expus9 dar si de locurile potrivite pentru sta3ionarea autocarului. 0copul primordial al itinerarului < pre entarea cit ampla a temei excursiei.

< < <

4biectivele vor fi pre entate intr<o ordine cit mai fireasca9 mai logica9 2n practica excursionist se cunosc trei criterii de creare a unui itinerar( &ronologic tematic
tematico<cronologic.

#n tur de ora; se va pre enta in mod tematico<cronologic@ 2ntemeierea9 de voltarea lui pe parcursul secolelor9 viata actuala... &riteriul cronologic va fi pre ent doar la desf;urarea fiecrei teme in parte. 4biectivele demonstrate9 in dependent de rolul lor in excursia data9 vor fi divi ate in@ principale si suplimentare9 5de ex. cinemograful Batria7. 4biectivele principale vor fi anali ate mai detaliat9 de obicei grupul se va deplasa pe .os spre ele9 deci va fi necesar ca grupul sa ias din autocar. , de dorit s nu se mearg pe acelea;i str i. 2n unele ca uri ghidul este nevoit sa schimbe itinerarul9 din cau a orelor de v>rf9 repara3ii ale drumurilor9 manifesta3ii sau alte motive9 atunci vor fi prev ute itinerare de re erv. Barcurgerea preventiva a itinerarului Io'ie dJ J a studia str ile9 pie3ele pe unde se va deplasa autocarul9 unde sunt semne de circula3ieA J concreti area locului de amplasare a obiectivuluiA J concreti area locului de sta3ionare a autocaruluiA J studierea cailor de acces auto ctre aceste obiective turistice si ctre locurile de parcare a autocaruluiA J cronometrarea timpului necesar pentru parcurgerea drumului9 pentru demonstrarea unui sau alt obiectiv excursionist9 dar si a timpului pentru a a.unge la el si re2ntoarcerea la autocarA J selectarea locurilor optimale pentru amplasarea grupului si demonstrarea obiectivului excursionistA J aprobarea de comun acord a itinerarului cu inspec3iile auto locale 5dac se poate sau nu deplasa autocarul pe acest sector...7 J schema itinerarului va fi 2nm>nata tuturor celor cointeresa3i de a lucra pe acest itinerar. Daca itinerarul va fi elaborat corect9 ghidul nu se va pierde timpul cu indicia3ii pentru ;ofer9 unde sa mearg9 unde s<o ia la dreapta sau la st>nga.
Bregtirea textului de control

Te-tul de control va fi ba a pentru fiecare excursie la aceasta tem. De obicei informa3ia va fi pre entat in mod cronologic. ,l nu se va construi conform itinerariului excursiei9 nu va relata structura excursiei9 ci va aduna materialul faptic9 care va fi destul de amplu la fiecare tem de pre entare9 pentru desf;urarea cit mai complexa a fiecrei teme9 pre ente 2n excursie.. ,l va con3ine date referitoare la introducerea9 la temele principale de pre entare9 2ncheierea9 legtura logica dintre obiective9 informa3ii cu privire la obiectivele neincluse in excursie. ,ste un material complex9 bogat9 care va veni in a.utorul ghidului9 care va lucra la tema respectiva sau pentru cel care abia se pregte;te. Ha con3ine material istoric9 geografic9 cifre9 date statistice9 citate9 cu indicarea sursei de unde a fost preluat. ,ste o pre entare foarte amnun3it a tuturor temelor excursiei. ,ste un document directivaM 6extul de control va fi creat de grupul de crea3ie. Ca audierea ghidului pe traseu textul de control va oferi posibilitatea de a constata daca pre entarea materialului informativ este corect9 daca cifrele pre entate s>nt cele veridice9 dac pre entarea nu este tenden3ioas. De obicei pre entarea se va face 2n mod cronologic sau tematico_cronologic9 de ex la un tur de ora;.
6extul individual

,xist si alt tip de text textul individual. /cest text este creat individual de ctre ghidul care vrea sa lucre e pe acest traseu. 6extul va reflecta 2ntocmai structura excursiei si va fi creat in conformitate cu itinerarul. ,ste un text care con3ine informa3ia cit mai deplina vis<a<vis de obiectivele si temele de pre entare9 cu indicarea sursei istorice9 ;tiin3ifice9 cu trecerile logice9 6extul de control va fi divi at in mai multe pr3i < fiecare parte va fi consacrat unei teme si unui obiectiv excursionist. Diecare tema principal sau suplimentar va fi pre entat aparte9

aici vor fi folosite si date istorice9 si legende... Diecare tem va fi o povestire nou. 6extul acesta9 daca e bine creat9 este bun pentru pre entare. &ifrele pre entate vor fi corespunde adevrului istoric. Datele geografice statistice vor fi cit mai corecte... 6extul de control si textul individual s>nt identice dup con3inut. De aceea excursiile pre entate de ghi i la tema dat vor fi aproape identice9 si totu;i ele se vor deosebi radical9 deoarece fiecare ghid va include informa3ie mai plin de con3inut9 mai individual9 trecur prin for3a lui de cunoa;tere si prin sufletul lui. 6extul de control ca si textul individual vor avea introducere9 con3inutul propriu is si 2ncheiere. Introducerea de obicei este divi ata in alte 2 pr3i@ partea organi a3ional si partea informa3ional. /n prima parte ghidul va lua cuno;tin3 cu grupul9 cu alte cuvinte se va pre enta9 anun3>ndu<si familia9 numele9 il va pre enta pe ;ofer9 categoria ;ofer9 anun3a tema excursiei9 itinerarul9 durata9 ora 2ncheierii excursiei9 pre int agen3ia de turism receptoare9 va urma apoi instructa.ul9 regulile de comportare9 si regulile de securitate9 Bartea a 11 < partea informa3ional < se pre int con3inutul ac3iunii < aici se vor numi anumite teme9 obiective pe care le vor vi iona turi;tii.
1ntroducerea va fi cit mai atractiv si concis9 in acela;i timp va fi cit actual si dinamica9 2nceputul excursiei este un moment foarte important9 de obicei turi;tii 2;i vor face o idee despre ghid. /nume aici se va stabili contactul cu grupul. De miestria ghidului va depinde si reu;ita excursiei. De obicei durea $<( min.

1ntroducerea se pre int de obicei din autocar9 2nainte de a porni autocarul9 ?hidul se va strdui sa capte e interesul turi;tilor9 sa<i pregteasc pentru cele vor urma sa vad si sa aud. ,*.T6* IN7&.8*@I&N*<> < con3inutul excursiei. &ompo i3ia ei este mai complicata9 deoarece ea con3ine mai multe teme principale9 care la r>ndul lor au teme suplimentare. /NCN6I6.6* _ in forma succinta ghidul va face totali area celor ce au fost v ute si au ite de turi;ti.
&erin3ele fata de texte @ cit mai succint9 concret9 intr<o un limba. bun.

.6C&8*N+*.I <* ,.6?*TI.6* 6QC#.SI6I ,.IN &.*S &e este un tour de oras' #n municipiu9 un orasel sau un centru raional < toate aceste unitati administrative sint centre industriale9 economice9 politice9 culturale9 formate pe parcursul istoriei < adevarate centre pstrtoare a unor traditii9 monumente istorice9 de art si arhitectonice. Diecare oras in parte acord mari si diverse posibilitati pentru desfasurarea activittilor excursioniste. 6ematica excursiilor desfasurate in cadrul unui oras poate fi divers si ea va fi dictat de trsturile caracteristice a ora;ului9 de trecutul si pre entul lui. ,xcursiile prin oras pot fi divi ate in excursii tematice si tour de oras cu tematica variata. Denumirea fiecrei excursii va determina continutul ei si caracterul obiectivelor excursioniste alese pentru tema data. Diecare excursie tematica isi are specificul sau si metoda sa de selectare a obiectivelor excursioniste. Diecare tip de excursie are specificul su de pregtire se de relatare. Bregatirea si organi area unui tour de oras este unul din procesele cele mai dificile9 deoarece un tour de oras prevede desfasurarea mai multor teme din diverse domenii < istorie9 arhitectura9 religie9 economie9 industrie9 invatamint9 cultura9 s.a. 6urul de oras pre int un deosebit interes9 deoarece permite excursioni;tilor intr<un interval de timp limitat sa faca cunostinta cu cele mai importante pagini din istoria ora;ului9 cu specificul lui. /nume aceasta este marea dilem pentru grupul ocupat cu elaborarea unei asemenea excursii. &um vom plasa atita informa3ie imensa9 legata de istoria unui oras9 intr<o singura excursie' &e este absolut obligatoriu de artat si ce vom trece cu vederea9 fara a ;tirbi continutul excursiei' Re olvarea acestei probleme se complica si prin faptul ca un tour de oras poate va fi unica si ultima posibilitate de lua cunostinta cu el. Relatarea fragmentara si demonstrarea incorecta va duce la o imagine denaturata despre oras. Modulul principal va fi@ 8 turul de oras este o relatare armonioasa si succesiva despre oras9 ba ata pe demonstrarea celor mai semnificative monumente8.

0copul < a aduce la cunostinta excursantilor particularitatile ora;ului9 istorice si contemporane concomitent9 scop dificil9 dar reali abil. Ca elaborarea taurului de oras vom eviden3ia acele evenimente si obiective9 care au fost si sint cruciale in istoria ora;ului. Ca pregatirea unui tour este dificil sa evidentie i un punct culminant unic9 care caracteri ea a ora;ul. 1n acest ca vom eviden3ia citeva caracteristici generale9 care in esen3a sa evidentia a individualitatea ora;ului9 caracterul lui iripetabil comparativ cu alte ora;e9 8ora;ul meu alb89 8floare alba din piatra89 8ora;ul celor ( coline8... plasarea la intersectie de cai comerciale... /stfel9 stabilirea tematicii < este prima si cea mai importanta etapa in elaborarea unui tour de oras. Daca nu vom avea un schelet tematic puternic9 nu vom avea nici excursie in sensul adevarat al cuvintului. ,xcursia se va transforma intr<o artare elementar a monumentelor9 de binate9 fara nici o legtur logica9 iar povestirea ghidului < intr<un comentariu. ,ste esen3ial de concreti at c sensul excursiei const atit in demonstrarea monumentelor9 cit si in relatarea concomitenta a evenimentelor sociale9 economice9 politice9 spirituale. /pari3ia ora;ului. 1storia cre;terii si de voltrii lui9 particularitatile planificrii lui9 monumentele arhitectonice vor fi teme obligatorii in excursie. /nume de aici va incepe relatarea despre oras. &ronica in piatra 5YaMeGGaa .ie6onncb79 asa este numita uneori arhitectura urbana9 ne va permite sa sim3im legtur dintre epoci9 veridicitatea evenimentelor9 care au avut loc aici. 0a nu uitam ca re olvarea arhitectonica si monumentele arhitectonice exercita o for3a estetica deosebita asupra noastra. ,le se memori ea a pe mult timp si fiecarea din turi;tii care au vi itat ora;ul9 isi vor aminti in primul rind carateristicile lui arhitectonice. 4ra;ele noastre au specificul sau9 practic toate au fost distruse in timpul ra boaelor ruso<turce apoi in timpul celui de<al 11<lea r boi mondial9 si este dificil sa gsim monumente antice9 in schimb toate sint fcute din 8piatra alba8. Hom alege anume acele obiective care se incadrea in tema relatata. De multe ori excursantii atrag atentia la unele monumente ie;ite din comun9 chiar dac ghidul in timpul acesta vorbe;te despre alte obiective mai interesante9 dar nu atit de impresionante. /tentia lor este sustras si imprastiat si pentru a<si satisface curio itatea9 ei il intrerup pe ghid cu diverse intrebari. 1n asemenea ca uri vom include o not informativ despre obiectiv pentru a nu pierde contactul cu grupul si a nu pierde firul excursiei.

C&NC<#;II( < 0tabilirea scopului si tematicii excursieiA studierea i voarelor stiintifice9 vi itarea si selectarea obiectivelor excursieiA cu exponatele mu eisticeA stabilirea unui itinerar cit mai ra3ional9 obiectivelor si calcularea timpului9 pregatirea textului de control al excursiei9 completarea 8portofoliului8 ghidului9 selectarea procedeelor metodice de relatare si demonstrare9 excursia de control9 elaborarea planului metodic al excursiei. Ca incheere urmea recen ia metodistului si aprobarea excursiei. Ca elaborarea itinerarului se va tine cont de urmatorele principii@ principiul cronologicA tematic9 complex < cronologico<tematic. 6urul prin oras va fi compact9 iar trecerea de la un obiect la altul nu va dura mai mult de 1$<2+ min. #n moment important este sa nu se mearga de 2 ori pe acela;i drum. 5numai in ca uri excep3ionale7. 0e va tine cont si de aspectul estetic al obiectivelor turistice9 de insemnatatea lor. Rondoul itinerarului excursiei /cest lucru se va face pentru a lua cunostinta cu traseul9 pentru studierea si concreti area obiectivelor excursioniste9 pentru cronometrarea timpului parcurs de la un obiect la altul. Dara 2ndoiala9 textul de control se va deosebi de textul individual al ghi ilor9 deaceea este necesar ca fiecarea ghid sa<si scrie textul individual9 cu anumite 8gaselnite8individuale9 dar care va respecta cerin3ele planului metodic. De regula textul unui tur de oras9 planificat pentru 3 ore9 va avea "+<$+ pag si 2$<3+ pag pentru excursie pietonala 5pe .os7. 111. &rearea textului excursiei 1. Bagina de titlu va include date despre ogani atie turistica superioara9 apoi denumirea agen3iei9 denumirea temei9 numele si prenumele autorilor9 data aprobarii. 2. Diecare text dar si excursie este compusa din 3 parti@ introducerea9 continutul propriu is9 2ncheierea. 6extul9 ca si planul metodic va reflecta continutul excursiei 1ntroducerea si 2ncheierea se vor deosebi de celelalte parti ale excursiei. ,le nu sint legate de demonstrarea obiectivelor turistice. ,le seamn intr<o oarecare msur cu inceputul unei lec3ii9 scopul carea este de a stabili contactul cu auditoriul9 cu pre entarea temei@ pre entarea ghidului9 a organi a3iei ce<o repre int9 numele si prenumele ;oferuluiA pre entarea temei9 temelor si obictivelor mai importante9 itinerarului9 durata excursiei. 1ntroducerea va fi cit maia tractiva9 concisa si actuala dupa continut. =nceputul excursiei este un moment foarte important9 cind excursantii isi vor face o idee despre ghid. &ontinutul propriu is < excursia ca atare se va construi imbinind relatarea cu demonstrarea obiectivelor. &ontinutul va avea mai multe teme9 care la rindul lor vor avea mai multe teme auxiliare9 2ncheierea < se vor face conclu iile.

C<*SI7IC*.6* 6QC#.SII<&. C<*SI7IC*.6* este reparti area o'iectelor9 fenomenelor in clase9 su'divi iuni9 in dependenta de criteriile sau particularitatile sale. 1n pre ent excursiile sint clasificate dupa urmatoarele criterii@ 1. +upa continutO 2. a7 b7 c7 d7 e7 +upa componenta si numarul participantilor( pentru turisti individuali pentru grupuri organi ateA pentru elevi si stidenti9 pentru oaspetii capitalei9 pentru toate categoriile de excursantiA

". +upa locul unde sint reali ateO a7 prin orasA b7 in afara orasuluiA c7 prin mu eeA d7 complexe 5care imbina citeva elemente7 $. dupa mijloacele de transport@ aJ autoA 'J pe .osA c7 cu vaporul. 5pe Nistru au fost elaborate citeva teme< Boem despre NistruV7 ,rima categorie 5excursii dupa continut7- se impart la rindul lor in alte 2 categorii@ a7 tururi 5multiple7A b7 tematice. 6ururile de oras de regula sint multiplanice. /ici ghidul va intercala materialul istoric cu cel contemporan. #n tur se va construi prin demonstrarea celor mai diverse si variate obiecte 5monumente istorice si de culuira9 edificii si constructii9 monumente ale naturii9 locuri istorice si memorabile9 elemente de amena.are a orasului9 intreprinderi industriale si agricole7. 1ntr<un tur de oras evenimentele se vor reflecta in linii mari. 6oate acestea vor face o impresie despre oras9 tinut9 republica in ca ul nostru. Cimitele cronologice a unui tur vor fi@ data de intemeiere a localitatii pina in pre ent si perspectivele lui de de voltare. 6ururile de oras au trasaturi absolut specifice. 0pre deosebire de excursiile tematice9 formularea temei intr<un tur pre inta anumite dificultati. 1ndiferent unde se face un tur de oras< vor avea o structura similara@ in toate tururile de oras se vor expune in mod obligatoriu citeva teme $. istoria orasului %. de voltarea industriala a localitatii (. de voltarea stiintei ). a invatamintului9 *. a culturii 1+. a ocrotirii sanatatii 11. a sportului s.a. 6otusi9 fiecare tur de oras va purta amprenta specifica a urbei concrete. De exemplu, tema istorico-militara va fi desfasurata in acele orase unde s-au purtat lupte importante. Tema literara va fi inclusa in acele tururi, in orasele carora au activat marcante personalitati literare sau chiar eroi literari. In excursia prin Chisinau neaparat va fi reflectata perioada legata de aflarea lui Puskin la Chisinau si operele create aici.

'J e-cursiile tematice A aici vor fi incluse acele tipuri de e-cursii care reflecta doar o tema concreta A 12. excursia istorica va cuprinde numai obiecte istoriceA 13. daca este vorba de o tema literara - ea va include numai tema legata de viata si activitatea literara a unui sau mai multor scriitori9 cit si operele lorA 1". excursia arhitectonica va scoate in evidenta cele mai interesante edificii si monumente arhitectonice. 6-cursiile tematice la rindul lor se vor divi a in mai multe categorii( 1. istoriceA 2. de studiere a artelorA 3. literareA ". arhitectoniceA $. de producereA 5la anumite intreprinderi industriale 5Dloare &arpet!7 dar si alimentare9 5!Kucuria!7 vinicole %. ecologice sau de studiere a cadrului naturalA (. excursii monastice sau religioase. /ici am remarca ca in R. Moldova nu sint pe deplin exploatate asemenea tipuri de excursii cum ar fi vi itarea unor podgorii vinicole9 a unor asociatii agricole. De ce sa nu sa nu propunem oaspetilor nostri excursii la cules roada cimpului < cirese9 visine9 mere9 struguri s.a. ?recia are de.a experienta in practicarea unor asemenea excursii. 6uristii straini9 stresati de viata de oras9 platesc bani pentru a avea posibilitatea sa se destinda un pic la muncile cimpului. Desigur9 practicarea unor asemenea excursii necesita o pregatire deosebita9 o coordonare a tuturor problemelor cu autoritatile locale9 cit si anumite conditii sanitareV 1. 6-cursii istorice - la rindul lor ele se impart in grupuri@ a7 de istorie a tinutului natalA b7 arheologice < la acest capitol avem o singura excursie istorico<arheologica9 4rheiul Hechi!. Nu putem pretinde ca tema istorica ar fi exploatata de agentiile noastre pina la sfirsit9 cu toate ca posibilitati sint. - /gentiile ar putea crea mai multe teme noi la acest compartiment. < 4rase istorice! - cu includerea istoriei unor urbe istorice < 4rhei9 0oroca9 6ighina de alta data. 6-cursii militarDistorice sau militarDpatriotice 5pe teme militare7 - agentia de turism &hisinau a creat mai multe excursii pe teme militar<istorice@ 4peratia militara 1asi<&hisinau!9 &hisinaul in timpul Marelui Ra boi pentru apararea Batriei!A $<` abcdec` cdfg`!. 1n pre ent in circulatie avem excursia &apul de pod 0erpeni!. /m putea elabora excursii spre locurile legate de bataliile purtate de 0tefan cel Mare si 0fint 5&hisinau9 4rhei9 0oroca9 Cipnic79sau excursii pe urmele ra boaelor ruso<turcesti!... cJ IstoricoD'iografice - care ar face cunostinta cu viata si activitatea unor comandanti militari 5de exemplu9 0tefan cel Mare a fost un strateg militar talentat9 arta militara a lui se studia a in unele academii militare din ,uropa.7 2. 6-cursii de stidiere a artelor @ si divi ea a in 2 categorii@ aJ mu ical teatrale < de exemplu &hisinaul teatral<mu ical! b7 de studiere a mestesugurilor populare@ 5atelierele de lucru a mesterilor populari9 mu eele de mestesuguri populare - 1vancea9 mesterite brode e9 mesteri clopotari..7 c7 excursii prin galeriile de arta si salile de expo itii9 mu eele de arta9 9 cum ar fi9 vi ionarea atelierelor unor artisti 5?leb 0ainciuc97 ". 6-cursiile literare se grupea a de obicei in@ a7 excursii literar<biografice 5BusEin la &hisinau9 BusEin la Dolna9 Donici cuib de !ntelepciune9 Ca bastina lui Mateevici7. b7 1storico<literare 5&hisinaul literar7 c7 Citerar<biografice < cu timpul vor aparea asemenea excursii prin locurile9 care au fost descrise in opera lui 1on Druta - 5Gorodiste9 cimpia 0orocii9 /rionesti9 satul in care s<a nascut dar si pe care l<a descris intr<o lucrare speciala 1on Druta s.a. ..7

$. 6-cursii arhitectonice - se impart si ele in grupuri@ a7 demonstrarea celor mai repre entative monumente ale orasuluiA 5/gentia de turism si excursii a elaborat tema &hisinaul arhitectonic!7A b7 demonstrarea edificiilor arhitectonice9 care tin de o epoca istorica concretaA c7 excursii care vor vace cunostinta cu activitatea unui arhitect renumit 5la &hisinau s<ar putea elabora excursie9 care ar demonstra monumentele arhitectonice9 create de Kernarda i7A d7 excursii prin cartierele locative noiV 6rebuie de evidentiat faptul ca nici o excursie tematica nu va exista i olat9 de una singura9 ci va contine elemente care tin de alta tematica. ,.&C6+66 86T&+IC6( +68&NST.*.6* IN 6QC#.SI6 Metodica de pre entare a excursiei este totalitatea procedeelor folosite de ctre ghid pentru ca excursioni;tii s 2nsu;easc c>t mai u;or informa3ia pre entat. Brocedeele metodice pot fi@ ?enerale9 Barticulare #nicale sau individuale ,rocedeele generale vor fi utili ate in toate excursiile9 indiferent de tem ;i categoria de turi;ti9 indiferent de ce obiectiv se va demonstra sau ce tem se va pre enta < acestea vor fi@ procedeul de comparaie9 locali area evenimentelor9 reconstituirea o'iectivului sau a evenimentelor9 demonstrarea preventiv. ,rocedeele particulare vor fi utili ate doar la anumite excursii9 cum ar fi@ ecologice9 de producere9 prin mu ee. ,rocedeele unicale sau individuale vor fi a;a numitele :gselni3e! ale unui ghid ;i nu vor fi utili ate de to3i ghi ii. =n practica excursionist exist diverse metode de demonstrare a obiectivelor@ Din geamul autocarului la o vite de $5D)5 Hm ghidul va explica cele ce vd la momentul dat excursioni;tiiA 4biectivul va fi demonstrat doar fugitiv. 0tudierea sau anali area obiectivului excursionist din geamul autocarului9 dar la vite a minima a autocarului. 5De exemplu@ /ceste procedee sunt utili ate la demonstrarea bisericii Ma arachi de pe podul de peste Kic9 la demonstrarea Balatului pre iden3ial si a BarlamentuluiV7 /ceasta ne permite s pre entm 2n mod general panorama sau obiectivul dat. 0tudierea sau anali area obiectivului excursionist din geamul autocarului9 fr ie;irea grupului din autocar9 cu sta3ionarea autocarului 2n fa3a monumentului. Demonstrarea lui se face din autocar. =n ca ul acesta se va face o anali mai detailat a obiectivului sau a evenimentelor descrise. Demonstrarea obiectivului cu ie;irea obligatorie a grupului din autocar. =n ca ul acesta ghidul va 2nso3i grupul spre obiectiv. Cegea pre entrii unei excursii va fi urmtoarea@ : de la demonstrare la povestire9 la e-plicare!. Brimatul 2l va de3ine demonstrarea. 4 excursie se va deosebi de o lec3ie anume prin demonstrarea obiectivelor excursioniste. D,M4N06R/R,/ 1N ,O&#R01, este procesul de reali are a principiului intuitiv9 posibilitatea de a face cuno;tin3a cu obiectivele excursioniste prin exemple concrete.

Demonstrarea poate fi trata ca o ac3iune concreta a ghidului9 scopul creia este de a eviden3ia caracterul9 natura obiectivelor excursioniste. 6ermenul hdemonstrarei a intrat in limba.ul ;tiin3ei excursioniste ca termen specific si se folose;te in literatura metodologica a excursologiei. Demonstrarea poate fi calificata ca un proces de hartarei publica a unui obiectiv excursionist unui grup de persoane 5oaspe3i9 clasa muncitoare9 studen3i9 elevi7. Demonstrarea obiectivului excursionist este un sistem de ac3iuni a ghidului si excursioni;tilor9 studierea obiectivului sub egida unui specialist calificat. Demonstrarea presupune anali a obiectivelor9 activitatea de sine stttoare a excursioni;tilor. / D,M4N06R/ < 2nseamn a arata obiectivele9 a explica9 a face accesibil ceea ce vad excursioni;tilor9 direc3ion>nd activitatea lor de studiere a lui. 0pecificul demonstrrii consta in eviden3ierea si descoperirea unor anumite calit3i ale obiectivului9 ceea ce la prima vedere nu poate fi observat. ,ficacitatea procedeului intuitiv depinde de modul cum e organi ata demonstrarea obiectului9 anali a corecta a obiectului. 6uri;tii la excursie 2nva3 a privi9 a vedea corect9 a anali a si a studia. /nume acestea vor fi obiectivele demonstrrii. Demonstrarea se afl in corela3ie cu asemenea elemente cum ar fi contemplarea si cercetarea. &ercetarea9 spre deosebire de demonstrare poate fi calificata ca o familiari are superficiala cu obiectivul. Diecare persoana fr a.utorul cuiva poate privi exteriorul unei construc3ii sau a unei str i9 a unui monument. Deosebirea dintre cercetare si demonstrare consta in faptul ca in timpul cercetrii omul vede numai elementele exterioare ale monumentului9 iar in timpul demonstrrii el va vedea nu numai monumentul9 ci cu a.utorul ghidului9 va deosebi diversele laturi ale monumentului. ?hidul va demonstra nu numai elementele9 care s>nt expuse in exterior9 ci si cele care nu se vad9 si s>nt ascunse dup pere3ii edificiului. Brin intermediul procedeelor demonstrativ si narativ va stabili legtura dintre edificiul eviden3iat si evenimentele care au avut loc aici sau in interiorul lui. ,xemplu@ pia3a prieteniei moldo< bulgare < aici se vor restabili evenimentele care au avut loc in 1)((9 c>nd a fost citit manifestul tarului rus despre 2nceputul ultimului r boi ruso<turc. 4K1,&61H,C, ?G1D#C#1@ 17 a demonstra obiectivele excursioniste care se afla in fata excursioni;tilorA 27 a demonstra obiectivele care nu mai exista 5s<au pstrat numai in foto9 in memorii9 acte..7 37 a demonstra evenimentele istorice9 care au avut loc anume aici9 a reconstrui tabloul ilustrativ al evenimentelorA "7 a demonstra monumentul a;a cum a existat in timpul evenimentelor descrise. 8etoda anali ei vi uale @ /nali a este str>ns legat de demonstrarea obiectivului. Divi area obiectivului 2n anumite pr3i si eviden3ierea anumitor elemente mai importante. De exemplu@ la pre entarea monumentului lui Ztefan cel Mare se va eviden3ia int2i soclul9 apoi figura domnitorului9 haina de domnitor 2mpodobit cu blni scumpe si brodat cu fir de aur si argint9 se va eviden3ia coroana de domnitor9 apoi crucea si spada < simbol al luptelor purtate 2n aprarea cre;tinismului. /stfel se va a.unge la rolul ce l<a avut Ztefan cel Mare 2n aprarea cre;tinismului nu numai 2n 0tatul Moldovenesc9 ci in 2ntreaga ,urop9 la explicarea titlului dat de Bapa de la Roma : atletul lui &rist! 8etoda de reconstituire a evenimentelor /ceasta metod 2nseamn de a reconstitui aspectul ini3ial al obiectivului excursionist9 chiar daca ast i el lipse;te sau este complet schimbat. De exemplu9 la pre entarea bisericii /dormirea Maicii Domnului de la &priana se va reconstitui aspectul ini3ial al bisericii de p>n la reconstruc3ia ei din 1)21. =n general aceast metod se va utili a la pre entarea obiectivelor arhitectonice sau la pre entarea unor evenimente istorice9 de o mare importan3. 8etoda de locali are a evenimentelor /ceast metod il va pune pe excursionist in anumite rame concrete9 ii va aten3iona privirea anume spre aceasta on concret9 unde s<au desf;urat

evenimentele descrise. De exemplu9 la pre entarea pie3ei voluntarilor bulgari ghidul il va 2ntoarce pe excursionist in anul 1)((9 c>nd anume aici9 in fosta pia3 a fost citit de ctre 3arul Rusiei manifestul despre 2nceputul ultimului r boi ruso<turc. /lte procedee metodice@ 8etoda de comparatie Demonstrarea tbli3elor memoriale sau a basoreliefului. .6<*T*.6* IN 6QC#.SI6 0copul acestui procedeu este de a comunica9 a transmite excursioni;tilor faptele9 evenimentele9 materialul istoric in a;a mod9 incit ei sa vad ceea ce a fost relatat de ghid. /cest procedeu poate fi divi at in 2 grupuri@ In grupul 1 intra procedeele care 3in de forma de relatare - nota informativa9 reportajul9 citatele. Rolul lor este de a sistemati a informa3ia9 de a o face mai accesibila turi;tilor. ?hidul va pre enta informa3ii succinte despre obiectivul pre entat < data construc3iei sau a restaurrii9 autorul9 mrimea monumentului9 menirea lui. ?rupul I1 cuprinde procedeele de caracteri are9 explica3ii9 2ntrebri < rspunsuri9 trimiteri la mrturiile martorilor oculari9 monta.ul verbal9 induc3ia si deduc3ia. ,rocedeul descriptiv - scopul lui este descrierea veridica a obiectivului - forma9 mrimile lui9 din ce roca este construit9 plasarea lui geograficaV Bentru acest procedeu este caracteristica exactitatea9 concretul. /ici ghidul va eviden3ia trsturile specifice ale obiectivului. /cest procedeu se va referi nu numai la monumentele arhitecturale9 dar si la evenimentele istorice. 1n excursiile fcute cu autocarul acest procedeu se va utili a in toate tipurile de demonstrare9 fie ca se vor face din geamurile autocarului sau la locurile de sta3ionare. ,rocedeul de caracteri are se ba ea pe eviden3ierea celor mai specifice trasatori si calitti ale obiectivului9 fenomenelor9 omului. /ici se vor enumera calit3ile si specificul9 care vor descrie cit mai amnun3it obiectivul sau personalitatea data. 5Ca descrierea personalit3ii lui H. Cupu9 sau 0tefan cel Mare7. &aracteristica obiectivului va urma de obicei dup descrierea lui. Ca descrierea obiectivului se vor scote in evidenta numai trsturile exterioare9 atunci insa c>nd vom caracteri a obiectul se va men3iona 2nsemntatea lui9 calit3i artistice9 originalitatea artistica a lui. 5Ztefan cel Mare parc<ar merge in fata inamicului si parca le<ar spune@ opri3i<va9 teme3i<va de Dumne euV7 Monumentul in ca ul acesta se va memori a9 nu se va uita nici odat. C6.INT6 <* 4I;IT*.6* #N#I &BI6CTI4 T#.ISTIC ?hidul va avea gri.a ca@ 1. mersul sa fie potrivit9 asigur>ndu<se ca turi;tii il urmea A 2. grupul sa se adune departe de mul3ime si glgie9 la locul de unde se vad foarte bine particularit3ile obiectivului excursionist. 3. grupul va fi plasat intr<un loc prote.at9 de ploaie9 de v>nt sau de soare. ". grupul va fi averti at daca trebuie sa lase lucrurile in autocar sau sa le ia cu sine. $. grupul va fi anun3at cit durea vi itarea obiectivului respectiv si daca exista posibilitatea unor locuri de odihna. 5la 0aharna si 6ipova este f. importantM7. %. sa indice un loc si o ora de 2nt>lnire 5in ca ul in care cineva se rtce;te sau obose;te si nu merge p>n la capt.7 (. fiecare excursant trebuie sa cunoasc locul de parcare si numrul autocarului9 iar pentru cei care pleac in afara republicii neaprat sa cunoasc denumirea hotelului si adresa lui. ). &omentariile la locul vi itei sa fie fcut intr<un limba. accesibil9 pe 2n3elesul turi;tilor.

,*.TIC#<*.IT*TI<6 +6 ,.6;6NT*.6 * 6QC#.SII<&. ,.IN <*C*S6<6 &.T&+&Q6


Religia devine in ultima vreme forma suprema9 capabila sa influen3e e asupra politicii economiei si moralit3ii. 0e construiesc si se restaurea noi lca;e biserice;ti9 substan3ial se ma.orea numrul celor care vi itea lca;ele sfinte9 in diverse straturi sociale a societ3ii spore;te interesul fata de religie. #na din formele de a potoli interesul fata de istoria si tainele religiei s>nt excursiile prin lca;ele sfinte. Ca momentul actual o prioritate deosebita o ocupa excursiile pentru elevi si studen3i. &u regret9 de organi area acestor excursii se ocupa de multe ori 2nv3torii si profesorii9 marea ma.oritate a crora au cuno;tin3e superficiale despre religie si care nu poseda metodica organi rii excursiilor pe teme religioase. /ceasta se explica prin faptul ca deocamdat nu s>nt posibilit3i de a acumula asemenea cuno;tin3e9 deoarece9 pe de o parte lipsesc materiale metodice9 iar pe de alta parte lipseste sistemul de pregtire a ghi ilor9 care ar inocula deprinderi de desf;urare a excursiilor pe teme religioase. 1n pre ent a aprut necesitatea stringenta de a stusia acest tip de excursii ca un obiect independent de cercetare in legtura cu existenta lor reala in practica excursologica si elementele ei vdit distincte comparativ cu excursiile tematice de alte tipuri.

Scopul e-cursiilor pe teme religioase


Bregtirea unei excursii prin biserici9 ca si oricare alta excursie 2ncepe prin stabilirea scopului ei. 0copul - este punctul spre care va tinde ghidul in desf;urarea excursiei9 o pre icere ideala a re ultatului activit3ii sale iluministe. 0copul va determina alegerea obiectivelor turistice9 itinerarul ei9 selectarea i voarelor literare si a citatelor. Dormularea concreta a scopului excursiei va influenta substan3ial con3inutul 2ntregii excursii. 6eoria excursologiei sovietice eviden3ia c>teva scopuri9 care trebuiau sa fie atinse pe parcursul excursiei@ educarea dragostei si a respectului fata de patria sovietica9 educa3ia in spiritul muncii9 in spiritul interna3ionalismului si a respectului fata de alte popoare 5acum spunem toleranta79 educa3ia estetica. Brintre alte scopuri exista si educa3ia ateista. 1n promovarea excursiilor prin lca;ele ortodoxe nu si<au pierdut actualitatea asemenea scopuri ca educarea dragostei si a respectului fata de patria noastra9 no3iune mai larga si mai istorica dec>t fata de patria sovietica9 educa3ia estetica. Dar mai pot fi men3ionate si alte scopuri caracteristice pentru excursiile prin lca;ele sfinte. Hom enumera citeva din ele@ demonstrarea rolului bisericii ortodoxeA studierea ba elor etico<morale a ortodoxieiA explicarea semnifica3iei obiceiurilor si tradi3iilor bisericii ortodoxe moldovene;ti si rom>ne. Kiserica ortodoxa romana 2mpreuna cu administra3ia tarii a participat activ in re olvarea problemelor economice poporului sau. #n rol deosebit in viata economica au .ucat mnstirile ortodoxe. De r>nd cu activitatea religioasa si de binefacere ele erau si centre culturale9 comerciale si industriale a unei sau altei regiuni. Rolul ortodoxiei in de voltarea economica a RM contemporane este o tema extrem de actuala in excursiile prin lca;ele sfinte9 tema care este perceputa de excursioni;ti cu un mare interes si care lrge;te considerabil sfera interesului cognitiv fata de problemele religiei.

,xemple de influenta po itiva a bisericii ortodoxe asupra poporului nostru s>nt multe si in excursiile bine pregtite asculttorii 2si port forma o concep3ie veridica a legturilor perpetue a istoriei patriei cu credin3a poporului. 4biectivele de demonstrare caracteristuice pentru lacasele de cult. ,xcursiile prin lca;ele de cult includ in sine o mul3ime de obiecte de demonstrare9 inclusiv clopotni3ele9 mormintele din curtea bisericii9 sursele sfinte9 daca exista. 4biectivele principale de demonstrare sunt icoanele9 care repre int in sine pre entarea artistica9 de regula9 pe lemn9 a lui 1sus Gristos9 a Macii Domnului si a sfin3ilor. &anonul 1conostasul stabile;te trsturile sfin3ilor9 detaliile subiectului si atributele sf>r;itului martiric. Be ling icoanele pictate in vopsea s>nt si icoanele incrustate si turnate in metal. 1conostas sau &atapetea a9 < este peretele care divi ea altarul de partea centrala a bisericii9 in care in c>teva r>nduri s>nt plasate icoanele. Brin p>rti9 in dreapta si in st>nga s>nt por3ile diacone;ti9 in < por3ile 2mprte;ti9 pe care este pre entata Kunavestirea si cei patru evangheli;ti9 de asupra - icoana &inei cea de taina. 1n primul r>nd9 la st>nga de por3ile 2mprte;ti este plasata icoana Maicii Domnului9 in dreapta < icoana M>ntuitorului9 apoi vine icoana protectoare9 icoana hramului9 adic icoana sf>ntului9 in numele cruia a fost sfin3it lca;ul respectiv. 1n r>ndul doi se afla icoanele legate de srbtorile 2mprte;ti9 in r>ndul trei < icoanele celor 12 apostoli9 in r>ndul " - icoanele proorocilor. Rstignirea. - 4 cruce mare in lemn cu repre entarea reliefata a Domnului rstignit. &rucea este 2ntrita pe un postament9 care simboli ea muntele ?olgota9 pe care este repre entat craniul lui /dam. Racla pentru moastele sfinte este o racla speciala9 in care sub sticla se pstrea corpul sfin3ilor bisericii cre;tine sau prticele din ei9 pstra3i fr urme de putre iciune dup sf>r;itul lor. Mormintul Domnului sau 0fintul /er < este ca un scrin de mrime deosebita si se afla sub o cornisa9 la care se 2nchina cre;tinii in memoria mor3ii pe cruce a lui Gristos. Be el se afla epitaful. ,pitaful < este un obiect de cult9 o p>n a pe care este brodata 5cu fire de aur si de argint7 scena care repre int corpul si punerea in morm>nt a lui 1sus Gristos. ,a se scoate in a.unul srbtorilor de Baste9 pentru 2nchinarea si srutarea ei de c>tre credincio;i. Botirul < o cupa de aur sa de argint9 cu picior9 cu marginile rsfr>nte9 in care se pregte;te si se pstrea in altarul bisericii cuminectura. #nul din vasele sacre9 care sint folosite in timpul slu.bei9 la 2mprt;anie. Bristol - o masa de o sacralitate deosebita din mi.locul altarului. ,ste 2mpodobit de obicei in 2 vesminte9 cea de dedesubt e de culoare alba9 cea de deasupra e din p>n scumpa9 de obicei din brocard. &uloarea lor depinde de srbtoare. 1n sptm>na patimilor totul se 2mbrac in negru. Be masa se 3in obiectele necesare oficierii liturghiei - antimins 9 ,vanghelia9 crucea9 sfintele daruri si daronosita M.

/ntimins - este un batic de mtase sfin3it de mitropolit9 in care s>nt cusute moa;tele sfintilor. Brapur - steag bisericesc purtat la procesiuni sau in timpul alte servicii religioase. ,ste steagul bisericii9 steagul lui Gristos. ,le au fost introduse de &onstantin cel Mare9 substituind acvila romana si chipul 2mpratului cu chipul lui Gristos. &ristelnita < este un vas bisericesc folosit de biserica cre;tina9 in care preotul afunda copilul la bote . Dresca < pictura fcuta in culori amestecate cu apa de var9 fcuta pe pere3i9 pod sau coloane cu tencuiala 2nc ud. 0oleia - construc3ie in forma de balcon9 4 ridictura nu prea mare in fata altarului. Bartea centrala a ei se nume;te amvon. /cesta este locul unde cre;tinii primesc cuminectura9 de aici se cite;te predica sau se cite;te ,vanghelia. Masa pentru parastase - o masa dreptunghiulara cu loc pentru multe luminri9 pe care este repre entat muntele ?olgota cu rstignire si chipurile Macii Domnului si a apostolului 1oan. ?hidul trebuie sa cunoasc semnifica3ia fiecrui obiect in parte9 dar si asemenea obiecte ca cdelni3a9 racla9 sfintele daruri9 pstrtoarea de daruri darohranitelnita' si alte obiecte care s>nt pre ente in biserici. /l3i termini biserice;ti@ Botcap - acoperm>nt al capului de forma cilindrica9 fr boruri9 purtat de preo3ii si clugrii ortodoc;i. Brescura - p>ini;oara rotund sau in forma de cruce fcut din aluat dospit9 din care se pregte;te cuminectura si se taie anafura.

&'iectele principale de demonstrare in Catedrale


4biectele enumerate pentru demonstrare constituie ba a pentru elaborarea excursiilor9 care ar putea avea unul din scopurile enumerate mai sus. 1n bisericile mai mici condi3iile de demonstrare s>nt mai modeste dec>t in catedralele mari9 care au o istorie mai veche9 dar si aici s>nt destule posibilit3i pentru desf;urarea excursiei9 are scopul creia este de a demonstra rolul Kisericii ortodoxe ruse in istoria Rusiei.

Traseul e-cursiei
6raseul excursiei va fi determinat de scopul ei si va fi legat concret de demonstrarea consecventa a obiectivelor. Ca demonstrarea icoanelor e bine sa respectam modul cronologic in desf;urarea evenimentelor biblice. De exemplu9 la icoana Na;terea Domnului relatarea se va face dup ce excursioni;tii au fcut cuno;tin3a cu icoana Kunavestirea. /poi se va trece la icoanele9 care demonstrea viata lui 1sus Gristos de pe pm>nt. 1n excursiile prin lca;ele de cult va fi demonstrata conexiunea dintre personalit3ile9 sfin3ii si relictele sacre cu istoria bisericii si a tarii. De exemplu9 se va vorbi neaprat despre binecredinciosul Ztefan cel Mare ;i 0f>nt9 care a fost canoni at recent de biserica ortodox rom>n.

Cerinele fata de ghid


Ca organi area excursiilor prin lca;ele de cult o dificultate o constituie selectarea si pregtirea ghi ilor. 1n epoca ateista au disprut cuno;tin3ele despre tainele si obiceiurile bisericii9 2n3elegerea limba.ului rugciunii. De obicei poseda cuno;tin3e pentru desf;urarea unei asemenea teme ghidul care are o anumita pregtire spirituala si care are studii teologice. 0e va ocoli invitarea la lucru in calitate de ghid pe asemenea trasee a adep3ilor diverselor secte religioase. Danatismul si tenden3io itatea reflectrii temei ii va 2ndeprta pe asculttori si chiar va duce la situa3ii de conflict si la ratarea excursiei. ?hidul trebuie sa cunoasc bine terminologia veche slavona si a terminologiei teologice9 care neaprat vor fi folosita in excursie. Nu 2ntotdeauna va fi 2ndea.uns o simpla traducere a termenului respectiv din slavona veche in limba contemporana. De exemplu9 epitaful este o bucata de stofa9 dar o asemenea stofa in care a fost 2nvelit corpul Domnului 2nainte de 2nmorm>ntare. Be el s<a imprimat intr<un mod miraculos corpul lui Gristos. ,pitaful este una din relictele sfinte a cre;tint3ii. 4 simpla traducere a termenului nu va reflecta 2ntregul con3inut al acestui simbol. ,xplicarea con3inutului termenilor teologico < biserice;ti ne dau plintatea si expresivitatea percep3iei spiritului ortodoxiei. Ca pregtirea textului ghidul va folosi asemenea i voare literare ca 0f>nta 0criptura < Kiblia9 crea3iile prin3ilor bisericii9 Hiata sfin3ilor!9 cit si i voare lume;ti - i voare istorice9 literare9 de arta. &artea de cpt>i pentru ghidul care face excursii prin lca;ele sfinte vor fi revista Belerinul rom>n9 1storia bisericii ortodoxe rom>ne9 cr3ile sfin3ilor prin3i &leopa sa. Reguli de comportare in biserica 2nainte de intrarea in biserica brba3ii vor descoperi capul. Dimpotriv9 femeile isi vor acoperi capul cu baticul sau cu altceva. ghidul va men3iona ca pentru excursioni;tii care apar3in altor confesiuni nu este obligatoriu sa<si fac semnul cruciiA 2mbrcmintea va fi sobra9 cit mai decenta. /ceste cerin3e s>nt si mai stricte fata de ghid. &omportarea lui pioasa9 2nf3i;area cuviincioasa s>nt condi3ii necesare pentru efectuarea excursiei prin biserici. &omportarea excursioni;tilor in biserica nu va le a sentimentele religioase ale enoria;ilor si de acest factor poarta responsabilitate ghidul. 1n biserica se va vorbi in ;oapta sau nu se va vorbi deloc. ,ste inter is ca grupul sa stea cu spatele la altar9 deoarece este unul din cele mai sacre obiecte din biserica. Nu se vor sruta icoanele daca bu ele s>nt vopsite. Dilmarea9 fotografierea se va face numai cu binecuv>ntarea preotului.

Crucea D forme si semnificatii

&rucea este si&bolul de capatai al crestinis&ului, reprezentind pati&a, &oartea si invierea 5o&nului. (ndenti$icata dintru inceput ca $iind 6se&nul 0iului !&ului7 18atei 2%, 392, crucea arata calea ur&arii lui :ristos 1i&itatio +hristi2. )oti &artirii au ochii atintiti asupra lui (isus, +are 6a su$erit crucea7, &arturisind ca nu e/ista e/perienta a i&paratiei lui 5u&nezeu $ara cruce. Pentru 4$. (gnatie, 3iserica isi are radacina in le&nul crucii, crestinii $iind ra&urile ei. 4$. 8a/i& 8arturisitorul spunea ca toate creaturile, prin insasi $inalitatea e/istentei lor, 6se cer dupa +ruce7. (n pietatea ortodo/a, venerarea 4$intei +ruci este nedespartita de lauda (nvierii: 6+rucii )ale ne inchina&, :ristoase, si 4$anta (nvierea )a o lauda& si o &ari&7. (n luna septe&brie, cu prile ul praznicului (naltarii 4$intei +ruci, &agazinul ilustrat ;u&ea credintei si-a propus sa va prezinte pe scurt, o data cu se&ni$icatiile generice ale crucii, principalele tipuri de cruci conse&nate de traditie. &rucea < Hechi simbol cosmic9 dar si instrument de supliciu &rucea este un vechi simbol cosmic 5mult anterior aparitiei crestinismului7 care repre enta soarele si armonia contrariilor. Bunctul de intretaiere a bratelor ei simboli a centrul universului. &ele " brate indicau cele " puncte cardinale. :&ruce vine de la cuvantul latin crux9<ucis. 6ermenii stauros 5in greaca7 si cru/ 5in latina7 inseamnau insa numai stalpul vertical 5cru/ si&ple/7 de lemn9 pe care multi condamnati la moarte erau rastigniti. :&uvantul grec pentru cruce9 stavros9 insemna in sens propriu tot un stalp vertical sau un element al unui gard9 de care se putea atarna vreun lucru oarecare9 sau care se putea folosi pentru a impre.mui o bucata de pamant. 5...7 0i la romani termenul crux 5din care deriva cuvantul hcrucei7 pare sa fi avut la origine sensul de stalp vertical 5)he (&perial 3ible 5ictionar<7. Romanii au preluat metoda executiei pe cruce de la cartagine i. 1nca din antichitate existau mai multe tipuri de cruci. Romanii se foloseau de trei feluri de cruci@ crux comissa9 denumita si crucea 0fantului /ntoniu9 avea forma literei 6A cru/ i&&issa9 sau crucea latina veche9 avea " brate 5_7A cru/ decussata9 sau crucea 0fantului /ndrei9 avea forma literei O. Mantuitorul a fost rastignit pe o cru/ i&&issa. /cest fapt apare si in 0f. 0criptura9 unde Matei 52(9 3(79 Marcu 51$9 2%79 Cuca 5239 3)7 si 1oan 51*9 1*7 pomenesc despre titlul pironit deasupra capului lui Gristos 5redat iconografic cu initialele 1.N.R.1. < 1isus Na arineanul9 Regele 1udeilor7. &rucea < 0imbol crestin al mantuirii &restinismul a prefacut crucea dintr<un instrument de tortura9 aducator de moarte9 intr<un obiect sfant9 datator de viata. 1nchinandu<se Rertfei si 1nvierii Domnului9 crestinii au facut analogia intre forma crucii si po itia de rugaciune cu bratele intinse9 iar stravechiul simbol al victoriei soarelui asupra fortelor intunericului a devenit semn al mantuirii si al biruintei intru Gristos9 :0oarele Dreptatii. &instirea 0fintei &ruci a capatat o pondere deosebita mai ales dupa ce 1mparateasa ,lena9 mama 1mparatului &onstantin cel Mare9 a descoperit la 1erusalim lemnul crucii de pe ?olgota 5la anul 32%79 iar &onstantin insusi adoptase de.a crucea ca

emblema pentru steagurile si mone ile sale9 dupa ce la anul 3129 cand il infruntase pe rivalul sau Maxentiu9 semnul crucii i se aratase pe cer9 ca fagada de biruinta 5(n hoc signo vinces9 :1ntru acest semn vei invinge7. ,l a ridicat in inima Romei o cruce impunatoare 5prototipul troitelor de mai tar iu7. 0inodul al saptelea ecumenic 5Niceea9 ()(7 a stabilit definitiv ca modul de cinstire al 0fintei &ruci este asemenea cu cinstirea 0fintelor 1coane9 ea repre entand semnul distinctiv si plin de putere al credintei si evlaviei crestine. Kisericile crestine traditionale sunt construite in forma de cruce si poarta crucea in varf9 ca semn distinctiv si sfintitor. 0emnul crucii se regaseste si in stemele multor tari. &redinciosii obisnuiesc sa poarte crucea la gat9 iar mormintele crestine sunt marcate cu cruci. &anonul prevede ca orice fel de cruce sa fie sfintita inainte de a i se da o destinatie sau alta. Beste "++ de forme de cruci 0e cunosc circa "++ de forme de cruci9 dintre care urmatoarele 3 sunt cele mai raspandite@ <&rucea 6au9 in forma de 6 5litera greaca 6au79 forma cea mai veche9 cu origini in 4rientul pagan. <&rucea latinaFcatolica 5cru/ i&&issa79 cu " brate inegale@ 5stalpul vertical mai lung7. ,ste forma cea mai raspandita la ora actuala. <&rucea greacaFortodoxa9 cu " brate egale@ _ 5totodata simbolul actual al &rucii Rosii7. 1n afara de tipurile mentionate mai sus9 de o raspandire mai larga se mai bucura@ <&rucea slavaFruseasca 5cu % brate laterale9 cele de la ba a fiind inclinate79 <&rucea celtica 5cu un cerc in mi.loc79 &rucea 0fantului /ndrei 5in forma de O79 <&rucea papala 5cu % brate laterale9 cele din mi.loc fiind mai lungi79 <&rucea trilobata 5cu extremitatile in forma de trefla79 <&rucea sagitata 5cu extremitatilre in forma de sageti79 sau crucile unor vechi ordine cavaleresti9 precum &rucea de Malta 5cu bratele egale si extremitatile mult latite7. <0vastica 5vechi simbol pagan7 este si ea un fel de cruce 5cru/ ga&&ata7. <&rucifixul < crucea mobila9 de obicei manuala9 pe care e infatisat 1isus rastignit < a aparut cam prin sec. 1+9 cunoscand si varianta &rucifixului complex 5unde 1isus este repre entat alaturi de ingeri9 de 0fanta Nascatoare de Dumne eu si de 0fantul /postol 1oan7.

7ia tehnic a itinerarului Chi!inu R raionul <eova R raionul Cantemir R raionul Cahul R#T* ?gu ia R Chi!inu

Cile de acces Timpii circuitului 6tapele 8ijloc de trans port Eilometr aj +e cltorie +e oprire !i vi ite &rarul apro-imativ ,rogramul escalelor

1. &hisinu 2. Ceova /utocar Be .os 1+1 Em 1 Em "+ min 1 or "+ min

/utocar 3. &ahul Be .os

(* Em +9$ Em

1 or 1+ min 1 or "+ min

". Ke;alma

/utocar Be .os

($ Em 1 Em

1 or 2+ min 2 ore

$. &hi;inu

/utocar

1"+ Em

2 ore

+(."$ - +).++ 1nt2lnirea grupului 2n Bia3a Marii /dunri Na3ionale +).++ - +).1+ #rcarea grupului 2n autocar ;i pornirea spre primul obiectiv@ ora;ul Ceova. +).1+ - +*.$+ =n drum spre ora;ul Ceova. +*.$+ - 1+.3+ Hi itarea monumetului antropic din prea.ma ora;ului Ceova9 :Halul lui 6raian!. 1+.3+ - 1+."+ #rcarea grupului 2n autocar ;i pornirea spre al doilea obiectiv turistic@ localitatea Qiganca. 1+."+ - 11.$+ =n drum spre ora;ul &ahul. 11.$+ - 13.3+ Hi itarea ora;ului &ahul ;i servirea mesei. 13.3+ - 13."+ #rcarea grupului 2n autocar ;i plecarea spre localitatea Ke;alma. 13."+ - 1$.++ =n drum spre satul Ke;alma. 1$.++ - 1(.++ Hi itarea localit3ii ;i asistarea la un program artistic folcloric. 1(.++ - 1(.1+ #rgarea grupului 2n autocar ;i plecarea ctre &hi;inu. 1(.1+ - 1*.1+ =n drum spre &hi;inu 1*.1+ Despr3irea de grup.