Tema:Urbanismul turistic o noua viziune in proiectarea oraselor

Subiecte
Orasul ca centru de receptie turistica Continutul conceptului de urbanism turistic. Exigentele urbanismului turistic.

Orasul ca centru de receptie turistica

Orasele, privite ca centre economice si culturale, sunt detinatoarele unor variate atractii. Orasul s-a dovedit un reper in desfasurarea calatoriilor in sensul ca fie dotarile acestuia au fost utilizate ca locuri de popas in derularea circuitelor fie prin arhitectura cladirilor si ansamblurilor, monumente, sculpturi si basoreliefuri utilizate in decorarea pietelor, a edificiilor publice si private, elemente ale artei decorative, arta peisagistica, atractiile pe care le adaposteau s-au dovedit a fi ele insele apreciate destinatii turistice.

turismul urban/ forma distincta de calatorie

Analizand motivatia fluxurilor de calatorii in spatiul urban, se poate desprinde concluzia ca atractii precum istoria si personajele celebre, elementele culturale, recreerea si divertismentul, evenimentele si ocaziile festive, cladirile, monumentele si ansamblurile sculpturale precum si frumusetea naturala se situeaza printre preferintele vizitatorilor si constituie elemente definitorii in alegerea destinatiei de calatorie.

Atractii culturale
Muzeele - prin functia lor, aceste institutii care se ocupa cu strangerea pastrarea si expunerea obiectelor care reprezinta un interes istoric, stiintific, artistic, etc, se incadreaza in grupa edificiilor culturale. Valoarea si marimea muzeului este strans corelata cu posibilitatile de colectare, sistematizare si conservare ale organizatorilor. Astfel se pot diferentia: a) muzeele nationale ce grupeaza obiecte de patrimoniu national precum si anumite piese din exterior intrate in patrimoniul tarilor respective; b) muzeele regionale ce dispun de exponate adunate dintr-o regiune data; c) muzeele locale, de dimensiuni mult mai mici, ce concentreza exponate colectate indeosebi din perimetrul asezarii gazda. In multe dintre produsele turistice lansate de marii turoperatori se regasesc inserate in programele turistice, vizite la aceste inedite obiective. (British Museum, de exemplu, cuprinde 12 sectii - paleontologie, antichitati, manuscrise, etnografie, monezi, istorie orientala, greaca , romana etc- , museul Ermitage din St Petersburg se desfasoara pe o suprafata de circa 9 ha si este ocupata de 1057 de sali expozitionale, etc.

Conform topului realizat de Discovery Travel, cele mai importante 10 locuri din lume, din punct de vedere cultural i al tradiiilor, sunt:

British Museum (Londra)

Muzeul Louvre (Paris)

atractiile culturale
Casele memoriale - pot inmagazina referinte (obiecte si marturii) privind personaje artistice, culturale, politice, etc. Valentele turistice ale acestui tip de obiective se materializeaza in fluxurile de vizitatori, dornici sa cunoasca marturii despre viata si personalitatea celui care sa nascut sau a locuit in acel loc.

Exemple
Dintre casele memoriale vizitate anual de un numar foarte mare de turisti , pot fi amintite: casa in care s-a nascut Mozart, din orasul Salzburg, numeroase imobile care amintesc de locurile unde s-au nascut sau au creat o parte dintre operele lor marii pictori ai lumii: casa lui Rubesn din Anvers, casa lui El Greco din Toledo; personaje din lumea literara: casa natala a marelui dramaturg englez William Shakespreare din Stratford-Upon-Avon, casa lui Goethe din Frankfurt pe Main, etc.

Casa Memoriala "Ion Luca Caragiale" - Targoviste

atractiile culturale
Teatrele si Operele - pastreaza functia culturala initiala care, prin ea insasi, devine o sursa pentru desfasurarea actului turistic. In unele cazuri, valoarea turistica a acestor obiective sporeste prin insusirile arhitecturii lor. Totodata, vechimea constituie alt element ce transforma aceste institutii in obiective turistice de maxima atractivitate. In Antichitate, acestea erau reprezentate de amenajari specifice practicarii actului cultural in aer liber, cu o forma impusa de topografia terenului ( liniare sau curbate). Teatrele se impun ca elemente de cultura si civilizatie in majoritatea polisurilor grecesti, si, ulterior, in orasele antice romane.

Exemple
Renumite in acest sens sunt cladirea Operei din Paris, a carei constructie a inceput in 1861, Reduta din Budapesta construita pentru a gazdui concertele si ceremoniiile oficiale in stilul romanic ungar, Teatrul Globe al lui Shakespreare cu o capacitate de 600 de locuri.

atractiile culturale/edificii religioase

valoarea turistica a edificiilor religioase este data de arhitectura proprie cultelor religioase universale (catedrale si biserici pentru crestini, moschei pentru musulmani,sinagogi pentru mozaici) si stilul constructiv ( romantic, gotic, rococo, baroc, clasic, neogotic). Ca exemple edificatoare in acest sens pot fi mentionate: Catedrala Sf. Petru, Catedrala Sf Sofia, Bazilica San Marco din Venetia, Westminter Abbey din Londra, Catedrala din Edinburgh, Domul din Milano, Catedrala Santiago de Compostella din Spania, etc.

atractiile culturale/ palatele si castelele regale

sunt intalnite in multe dintre marile metropole ale lumii. Reprezentative sunt: palatul Buckingham din Londra,Palatul Regal din Praga, Palatul regal din Madrid etc. In categoria obiectivelor istorice pot fi incadrate si monumentele, mausoleele, statuile, coloanele ridicate in cinstea unor importante figuri istorice, etc.

Castel Peles Sinaia

atractiile culturale/ obiective istorice

In categoria pot fi incadrate si monumentele, mausoleele, statuile, coloanele ridicate in cinstea unor importante figuri istorice, etc.

Arc de triumf, Berlin

realizarile tehnicii contemporane, noile materiale si metode tehnice,

In marile metropole ale lumii se regasesc cladirile impresionante care atrag atentia prin arhitectura si grandoare (sediile BMW din Munchen, General Motors din Detroit, marile complexe expozitionale din Hanovra, Osaka, Montreal, institutii finaciare din Paris, Londra, Amsterdam, New York).

Kuala-lumpur,Malaysia
452 , 88 Turnurile gemene Petronas

Atractii orasanesti
De asemenea, in cadrul destinatiilor turistice urbane, pot exista si alte elemente precum frumusetea cadrului natural, parcurile si gradinile publice, vechile cartiere ale oraselor, arterele comerciale, etc. care sa motiveze deplasarea in spatiul urban dar care, capata o pondere importanta in circulatia turistica doar in masura in care acestea sunt completate si cu alte atractii de natura celor prezentate anterior.

tipologia oraselor turistice

Orase muzeu Centre de pelerinaj Orase universitare Orasele festival si orase - congrese

Orase muzeu
Exista orase care isi datoreaza atractia lor in mod deosebit valorilor artistice. Orase ca Florenta sau Dijon sunt vizitate pentru muzeele lor, Reims pentru catedrala, Versailles sau Fontainbleau atrag prin castelele lor. Exista orase care sunt ele insele adevarate muzee, cum ar fi de exemplu, orasul croat Dubrovnik sau vechiul oras al dogilor Venetia - remarcabil prin canalele sale.

Centre de pelerinaj
Orase cunoscute ca centre de pelerinaj sunt situate in diverse zone ale lumii si atrag fluxuri importante de vizitatori cu prilejul unor sarbatori religioase. Dintre acestea pot fi exemplificate: Mecca, Medina sau Fatima pentru lumea islamica, Vaticanul, Santiago de Compostella sau celebra Grota a Miracolelor de la Lourdes pentru lumea crestina.

Orase universitare
Dintre acestea, pot fi amintite orasele mici care gazduiesc mari universitati: Cambridge si Oxford in Marea Britanie, Uppsala in Suedia, Princetown in SUA, etc. Totodata, in multe cazuri, universitatea poate constitui un oras in oras.

Orasele festival si orase congrese

Orase consacrate pentru organizarea unor manifestari culturale internationale. Forma manifestarilor culturale din ce in ce mai mult este cea a congreselor,orasele detinand spatii generoase special amenajate cu amfiteatre incapatoare. In acelasi timp exista si tendinta ca orasele mai mici, dar bine amplasate si amenajate sa revendice organizarea manifestarilor internationale de acest tip. Exemple in acest sens pot fi amintite: Liege, Cannes, Monte Carlo, etc.

Continutul conceptului de urbanism turistic

Una dintre trasaturile fundamentale ale urbanismului turistic o reprezinta crearea unei imagini favorabile a orasului atat in randul vizitatorilor, cat si in randul localnicilor si comunitatilor locale in ansamblul lor.

Urbanismul turistic
In sens restrans, urbanismul turistic cuprinde un ansamblu de solutii si actiuni specifice care vizeaza organizarea, amenajarea sau reabilitarea spatiului urban menite sa contribuie la cresterea rolului turismului in economiile locale, integrarea armonioasa a acestuia in randul celorlalte functii urbane si, pe aceasta baza, la sporirea atractivitatii orasului turistic.

Urbanism turistic
in sens larg, conceptul de urbanism turistic reprezinta un ansamblu de principii si metode de amenajare a spatiului urban avand drept obiectiv general dezvoltarea turismului si afirmarea acestuia ca factor de crestere a competitivitatii oraselor turistice.

Actiuni specifice urbanismului turistic

amenajarea peisajului natural, dezvoltarea si diversificarea infrastructurii turistice, promovarea evenimentelor, fundamentarea design-ului urban pe principii estetice, reabilitarea patrimoniului construit si a centrelor istorice.

Ubanismul turistic
Ubanismul turistic va urmari imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor prin asigurarea accesului la servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii, utilizarea eficienta a terenurilor in concordanta cu functiile urbanistice ale fiecarei zone, extinderea controlata a implantarilor turistice, protejarea si valorificarea patrimoniului natural si a celui cultural-istoric.

Exigentele urbanismului turistic

Dezvoltarea infrastructurii de baz si a infrastructurii turistice Imbuntirea condiiilor de locuit Protejarea mediului Amenajarea peisajului urban Cresterea rolului animatiei Reabilitarea patrimoniului istoric

 Pentru ca o asezare umana, n speta un ora, s fie o destinatie, s indeplineasca o funcie turistic n sensul complex al termenului, acesta trebuie s beneficieze de o serie de transformari, de amenajari att sub aspectul infrastructurii specifice ct i al conditiilor naturale.

Dezvoltarea infrastructurii turistice

Infrastructura reprezinta una dintre premisele dezvoltrii urbanismului turistic i totodat, suportul necesar afirmarii functiei turistice n spatiul urban, componentele acesteia dand continut prestatiei turistice.

Dezvoltarea infrastructurii turistice

Parametrii de proiectare a cldirilor i facilitatilor turistice trebuie s indeplineasca criterii estetice, design-ul acestora constituind un element esential att n afirmarea identitatii culturale a spaiului urban ct i ca cerinta de baz n sporirea atractivitaii destinatiei turistice

Cerinte de proectare
echipamentele de cazare- amenajarea acestora trebuie s asigure respectarea standardelor minime de calitate referitoare la confort, sigurana, accesibilitate, salubritate, protejarea mediului. -se va avea n vedere densitatea, incadrarea n peisaj a cldirilor, inaltimea, materialele de constructie, stilul arhitectonic

Cerinte de infrastructura
incurajarea investitorilor n amenajarea de uniti de cazare atractive, avnd un design exterior deosebit care s produca vizitatorilor o impresie placuta i s determine astfel reintoarcerea acestora n aceleasi locuri, fiecare destinatie turistic dispunand de atribute specifice, n plan geografic sau istoric care s permita prezentarea unor formule originale de gazduire:

Solutii posibile
hoteluri-far n oraele porturi, hoteluri din gheata concept lansat n 1989 de guvernul suedez i preluat ulterior de tari ca Finlanda, Canada, etc, hoteluri amenajate n foste inchisori sau n cldiri istorice abandonate care au fost restaurate i redate circuitului turistic - de exemplu n Marea Britanie scoli victoriene,biserici, hoteluri pe ap, etc. Oricare ar fi soluiile adoptate, utilizarea formelor alternative de cazare va contribui la punerea n valoare a patrimoniului construit i la transformarea vacantei ntr-o experienta unica.

Amenajarea peisajului urban

Convenia europena a peisajului, a stabilit ca peisajul desemneaz o parte de teritoriu perceput ca atare de ctre populaie, al crui caracter este rezultatul aciunii i interaciunii factorilor naturali i/sau umani iar politica peisajului, expresia prin care autoritile publice competente elaboreaza principii generale, strategii i linii directoare care permit adoptarea de msuri specifice avnd ca scop protejarea, managementul i amenajarea peisajului.

Potrivit acestei conventii/angajamente

- s recunoasc juridic peisajele ca o component esenial a cadrului de via pentru populaie, expresie a diversitii patrimoniului comun cultural i natural i fundament al identitii acesteia; - s stabileasc i s implementeze politicile peisajului care au ca scop protecia,managementul i amenajarea acestuia, prin adoptarea de msuri specifice menionate n convenie;

Potrivit acestei conventii/angajamente

- s stabileasc proceduri de participare pentru publicul larg, autoriti regionale i locale, precum i pentru ali factori interesai la definirea i implementarea politicilor peisajere; - s integreze peisajul n politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism i n cele culturale, de mediu, agricole, sociale i economice, precum i n alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului

Peizajul-tendinte majore de amenajare

stilul geometric este intalnit preponderent n istorie (gradinile de la Versailles) i este caracterizat prin dispunerea regulata i ordonata geometric a elementelor de peisaj; - stilul peisajer este specific englez i este definit prin dispunerea libera i voit neregulata a respectivelor elemente.

Echipamente destinate agrementului/cerinta actuala

a vacantelor

Un rol important n cadrul agrementului urban l au spaiile verzi (parcuri, gradini publice, etc) care indeplinesc att un rol functional n cadrul localitatii ct i unul corespunzator asigurarii odihnei, recreerii i agrementului n aer liber.

Echipamente destinate agrementului/cerinta actuala a vacantelor

O pozitie importanta o detin parcurile de distractii care, fara a ajunge la o standardizare total a produsului, cunosc caracteristici comune de concepie, echipare, gestiune i comercializare.

Parcuri de distractie/cerinte
n primul rand, este necesar existena unui spaiu suficient de intins pentru a cuprinde suficient de multe atracii astfel nct deschiderea s fie un eveniment, s justifice deplasarea clientelei vizate. nc de la nceput, pe lng zonele destinate atraciilor, este recomandabil s se prevad spaiu i pentru locurile de parcare, zonele de destindere i picnic, aleile pietonale i punctele de alimentaie. Investitorii trebuie s poat dispune de rezerve financiare pentru ca, ulterior, s poat implanta atracii suplimentare, demers important pentru fidelizarea clientelei lor i atragerea de noi vizitatori.

Parcuri de distractii/cerinte
n scopul reducerii la minim a zgomotului, este necesar ca parcul propriu-zis s fienconjurat de o band de teren, numit zon tampon. n general, durat medie de vizitare a unui parc de distracii de ctre turitii individuali sau n grup este de 6 pan la 7 ore pe zi ceea ce permite, n afara incasarilor realizate pe baz biletului de intrare, i obtinerea altor surse de venituri : jucarii, magazine de suveniruri, etc. Multa vreme, serviciile de alimentatie erau externalizate, tendinta actuala fiind aceea de gestionare a acestora impreuna cu celelalte servicii asigurand astfel un nivel unitar al calitii prestatiilor i obtinerea unor incasari suplimentare.

Transportul turistic
n paralel cu reteaua de transport n comun, n marile metropole ale lumii, s-a dezvoltat o retea de transport turistic urban adaptata la cerinele vizitatorilor. Multe din elementele infrastructurii de transport urban (mai ales cel subteran) reprezinta, ele insele, adevarate atracii turistice care i-au castigat admiratia unor segmente largi de vizitatori datorita atributelor legate de vechimea, dimensiunea, detaliile constructive, etc.

Amenajari cu caracter special

Amenajarile pentru persoanele cu nevoi speciale contribuie la creterea atractivitaii i standardelor de calitate ale unui ora. n acest sens, echipamentele turistice trebuie s indeplineasca o serie de cerine legate de aspectul exterior al cldirilor i parcarea n vecinatatea acestora, circulaia n spaiile publice, iluminatul acestora, informarea, traseele utilizate, transportul.

Cresterea rolului animatiei

animatia reprezinta un concept care desemneaza organizarea agrementului n centrele urbane.

tipologia activitilor de animatie

circuitele tematice (de exemplu rutele gastronomice); - animatia stradala (concursuri, spectacole, teatre n aer liber, transport turistic cu mijloace neconventionale); - animatia culturala (concerte, teatre, expozitii);

tipologia activitilor de animatie

- animatia sportiva (competiti, concursuri, intreceri sportive) - sarbatorile traditionale (sarbatorile de iarna); - parcurile tematice; - festivalurile; - carnavalurile; - animatia nocturna (spectacole de sunet i lumina, iluminatul nocturn al fatadelor);

Reabilitarea patrimoniului istoric

Patrimoniul istoric constituie o component valoroasa a patrimoniului cultural, nu include doar monumentele istorice, ci i ansamblurile i siturile istorice. n acest context, protejarea monumentelor, reabilitarea i conservarea centrelor istorice reprezinta o component a strategiilor de dezvoltare durabil economicosocial, turistic, urbanistic i de amenajare a teritoriului, la nivel naional i local.

patrimoniul istoric
Toate actiunile de pastrare i conservare sunt necesare pentru a se pastra urmatoarele tipuri de valoare pe care le au bunurile culturale: - valoarea de utilizare pe care o poate avea un bun cultural aflat n folosinta individuala sau a societatii; - valoarea economic avnd n vedere beneficiile care se pot obtine din valorificarea bunului cultural; - valoarea estetico-sentimentala importanta indeosebi sub aspect turistic i ambiental; - valoarea educativa i de cunoastere cu rol deosebit n formarea personalitatii umane i progresul culturii i civilizatiei.

patrimoniul istoric/interventii
Orice interventie trebuie s fie documentata i justificata printr-un raport tehnic, trebuie s fie efectuata n asa fel i cu astfel de tehnici nct s ofere garantia ca n viitor nu va impiedica o eventuala noua interventie de salvgardare sau restaurare.

Convenia european pentru protecia patrimoniului arhitectural al Europei,adoptat la Granada(1985)/obiective

conservarea nu doar a monumentului istoric propriuzis, ci i a zonei de protecie a acestuia; integrarea patrimoniului construit n mediul de via al societii contemporane

Convenia european pentru protecia patrimoniului arhitecturalal Europei,adoptat la Granada/obiective

atragerea societatii civile n procesul de protejare a patrimoniului arhitectural, cultural i istoric.