Sunteți pe pagina 1din 3

Grupa a III-a VALOAREA NUTRITIVA A OULUI Oul este un aliment unic prin compozitia chimica, valoarea nutritiva si biologica

deoarece contine substante de o calitate perfect corespunzatoare unui organism in dezvoltare. Se impune in alimentatie prin aportul in P, L, vitamine si minerale. Pentru toate aceste categorii de nutrienti sunt caracateristici de calitate care nu se gasesc in alte alimente. Continutul in P al oului este de 14% ; ele sunt repartizate in albus sub forma de ovoalbumina si in galbenus sub forma de ovovitelina. Ambele structuri ale oului sunt niste coloizi. Albusul este o solutie coloidala formata din ovoalbumina 11-12% si restul apa. Galbenusul este un sistem complex in care P se asociaza cu L. Proteinele oului sunt echilibrate in AA esentiali. Prin continutul in lizina, metionina, triptofan sunt bune pt compensarea deficitului acestor AA din alimente. Lipidele din ou (12%) se gasesc in galbenus sunt reprezentate de fosfatide, sfingomielina, cerebrozide. Oul contine si cantitati variabile de colesterol ceea ce ar putea fi un dezavantaj, dar raportul favorabil dintre colesterol si fosfatide (1 :6) face ca sa nu existe pericolul depunerii colesterolului pe vase si generarea aterosclerozei. Vitaminele-contine aproape toate vitaminele : Vit. A, carotenii, Vit. E, B1, B2, B12, B6 si mici cantitati de viatamina D. Nu contine vitamina C. Vitaminele hidrosolubile sunt repartizate in albus si galbenus, cele liposolubile doar in galbenus. Saruri minerale : P, Zn, Fe, Cu. Consumul de oua in functie de varsta Pt copii 6-7 oua/saptamana Pt adulti 3-4 oua/saptamana Un consum excesiv de oua poate determina o incarcare fiziologica a ficatului care trebuie sa metabolizeze o cantitate prea mare de AA. Grupa a IV-a Produsele reprezentative sunt legumele. Ele se impun prin: coninut de substane minerale (K, Na, Mg, Ca, Fe) prin care au aciune alcalinizant, contracarnd aciunea acidifiant a alimentelor din grupele I, II, III i ajut la meninerea echilibrului acido-bazic; coninut ridicat de vitamine caroten, vitamina C i unele vitamine din grupul B; efect diuretic prin coninutul mare de ap i potasiu. Dezavantajele mai importante sunt: srace n proteine (cu excepia leguminoaselor uscate care au coninut ridicat de proteine din clasa a II-a de calitate); bogate n material de balast (fibr) cu rol iritant pentru intestin (fibra are ns i rol pozitiv); valoare energetic redus. ntr-o alimentaie corect sunt necesare 225...320 g cartofi i 350...550 g alte legume.

Grupa a V-a Produsele reprezentative sunt fructele. Ele se impun prin: coninut mare de glucide cu mas molecular mic; coninut mare de ap i sruri minerale (K, Mg, Ca); coninut ridicat de vitamine C, P etc.; conin pectine, acizi organici, substane tanante i fibr, care normalizeaz tranzitul intestinal combtnd constipaia i diareea; sunt acidifiante. Dezavantajele sunt: srace n lipide i proteine; substane de balast (fibr) poate avea efect iritant asupra intestinului. ntr-o alimentaie corect se recomand 200...350 g fructe. Grupa a VI-a Reprezentative pentru aceast grup sunt cerealele i produsele cerealiere. Ele se impun prin: cea mai important surs de energie datorit aportului mare n alimentaie; coninut mare de proteine; procur vitamine din grupul B (B1, B2, B6), PP, acid pantotenic; contribuie la acoperirea necesarului de substane minerale (P, K, Mg); valoare caloric mare. Dezavantajele sunt: srace n vitaminele A, D, C; srace n Ca; raport Ca/P nefavorabil absorbiei calciului; fosforul este n cea mai mare parte sub form de acid fitic care micoreaz absorbia de Ca, Fe, Mg, Zn; au aciune acidifiant; consumarea lor n cantitate mare expune organismul la dezechilibre nutritive (rahitism, pelagr), iar dac produsele sunt obinute din fin de extracie mic conduc la hipovitaminoz B1. Raia de pine pentru aduli este de 250...500 g/zi, n funcie de nivelul caloric al raiei. Energia caloric a acestor produse este ~48...50%, pinea trebuind s asigure 35...43%. Grupa a VII-a Din aceast grup fac parte grsimile alimentare. Ele se impun prin: valoare caloric ridicat; surse de lipide i vitamine liposolubile; surse de acizi grai mono- i polinesaturai (n special uleiurile

vegetale). Dezavantajele sunt: coninut mare de acizi grai saturai; lips de vitamine i de lipide complexe (lecitine, cefaline) n grsimile obinute printr-un procedeu de rafinare (uleiurile vegetale rafinate, untura de porc); Se recomand ca raia zilnic de grsimi s nu scad sub 50 g. Grupa a VIII-a Fac parte din aceast grup zahrul i produsele zaharoase. Se impun prin: coninut de glucide cu mas molecular mic; valoare caloric mare, fiind produse concentrate, srace n ap i material de balast. Dezavantajele sunt: fiind produse rafinate sunt srace n vitamine i sruri minerale; au un coninut redus de proteine; faciliteaz supraalimentaia i instalarea obezitii exogene; fac s creasc brusc glicemia i suprasolicitarea pancreasului endocrin; conduc la dezechilibru tiaminic ce se manifest prin sindrom psihoneurologic, sindrom digestiv i sindrom cardiovascular; au aciune cariogenic. Se recomand ca raia zilnic de zahr s fie sub 25...30 g (4...5% din valoarea caloric a dietei). Grupa a IX-a Cuprinde buturile nealcoolice. Se impun prin: aport hidric, aport de substane minerale (K, Mg, Ca) n cazul apelor minerale, ceaiurilor, sucurilor de fructe i legume; aport de vitamine (C, caroten) n cazul sucurilor de fructe i legume i al ceaiurilor. Dezavantajele sunt: lipsite de proteine i lipide; au valoare caloric redus.