Sunteți pe pagina 1din 34

CUPRINS

I. MAREA CRIZ DIN 29-33 ............................................................................................................. 2 1.1. DE LA CRIZA AMERICAN LA CRIZA MONDIAL ........................................................ 2 1.2. EFECTELE CRIZEI N DIFERITE STATE ALE LUMII ......................................................... 4 1.3. NOILE POLITICI ECONOMICE ............................................................................................. 5 1.4. ROOSEVELT I NEW DEAL-UL ....................................................................................... 7 II. CRIZA MONDIAL ACTUAL.................................................................................................... 8 2.1. CAUZELE ACTUALEI CRIZE ECONOMICE .......................................................................... 8 2.2. EFECTE SI CONSECINTE ALE CRIZEI FINANCIARE ....................................................... 19 III.MASURI DE CONTRACARARE A EFECTELOR CRIZEI ......................................................... 20 IV.POLITICI ANTICRIZ ................................................................................................................... 24 V. EFECTELE ACTUALEI CRIZE ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI ..................................... 25 VI. CONCLUZII SI PERSPECTIVE .................................................................................................... 30 VII. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 34

I. MAREA CRIZ DIN 29-33


1.1. DE LA CRIZA AMERICAN LA CRIZA MONDIAL
Intre anii 1929-1933 s-a inregistrat cea mai puternica si grava criza economica. Considerat sub aspectul strict economic, fenomenul Marea Criza a avut doua etape care, desi au apartinut aceluiasi proces, au fost totusi distincte: o etapa scurta, concretizata si finalizata prin crahul financiar al bursei din New York, urmata de criza propriu-zisa, declansata mai intai in economia S.U.A. si apoi extinzandu-se rapid la nivelul economiei mondiale. Insa nici dupa depasirea crizei propriu-zise chiar in statele dezvoltate evenimentul economic nu a fost atat de concludent. Dificultatile economice au continuat, astfel ca se poate vorbi de o depresiune economica de-a lungul intregului deceniu al 4-lea, in care anii 1929-1933 au reprezentat un moment culminant si dramatic al intregii periode. Se stie ca bursa reprezinta un indicator sintetic al activitatii economice intr-o economie de piata. Insa ceea ce s-a intamplat la bursa din New York in anii 20 a depasit limitele normalului. Jocul de bursa a iesit din cercul relativ restrans al oamenilor de afaceri si al agentilor de bursa, antrenand sute de mii de americani din paturile mijlocii. Astfel, jocul de bursa a putut sa fie numit ca un alt joc national american, alaturi de basseball si de box. Cum s-a ajuns aici? A intervenit, un factor suplimentar, decisiv am spune, care a permis o asemenea evolutie. El nu a fost altul decat insusi sistemul bancar american. Desi, fata de perioada dinainte de razboi, bancile americane castigasera mai mult in prudenta si rigurozitate, ele si-au pastrat exuberanta si aplombul cu care se avantau in diferite afaceri, fara sa tina seama prea mult de anumite exigente specifice. Astfel, in anii 20 la inceputul deceniului, datorita fluxului de capitaluri catre S.U.A. guvernele europene au pretins guvernului S.U.A. sa ceara Sistemului federal de Rezerve reducerea taxei de scont si, deci, dobanzile. Cererea a fost indeplinita, caci autoritatile financiar-bancare ale S.U.A. au considerat ca prin aceasta se puteau usura investitiile, crestea masa monetara in circulatie si erau facilitate creditele destinate consumului. Astfel s-a inaugurat o perioada de aproape 8 ani de credite ieftine si usor de obtinut. Nu este, deci, de mirare ca si sumele de bani destinate operatiunilor de bursa au fost atat de accesibile. Bancile au deschis conturi si credite special destinate cumpararii de valori de bursa si chiar s-a ajuns ca unele din ele sa infiinteze societati ad-hoc pentru acest gen de operatiuni, lasand la o parte faptul ca multe din ele s-au avantat direct in jocul de bursa. Dar posibilitatea de a obtine titluri de bursa cu multa usurinta a venit si din partea agentilor de bursa care au putut obtine ei insisi credite de la banci cu aceeasi usurinta, garantarea acestora fiind facuta tot cu pachete de actiuni. Astfel, bancile au ajuns sa detina tot mai putine lichiditati si tot mai multe pachete de actiuni care, fireste, in acesti ani, au prezentat o valoare deosebita. In plus chiar si brockerii au acordat credite clientilor lor garantate, desigur, tot cu un anumit pachet de actiuni. Astfel banii lichizi circulau mai putin, in timp ce toata lumea tranzactiona valorile de bursa. Sistemul in sine era aproape perfect. Nimeni nu avea de pierdut; din contra, toata lumea a avut de castigat ceva. Dar aceasta, atata timp cat piata bursei a inregistrat tendinta de crestere. Cum astfel de tendinta s-a mentinut timp de aproape opt ani, nu este de mirare ca volumul creditelor pe termen scurt a atins incredibila valoare de 7,8 mld. de dolari, nivelul maxim acceptat pana atunci fiind de 1 mld. de dolari. Nu mai era un joc, ci un viciu. Pe culoarele bursei puteau fi vazute simple gospodine care veneau sa tranzactioneze in drum spre piata, oameni simpli, detinatori ai unui numar ridicol de mic de actiuni, functionari, pana atunci oameni la locul lor, care, isi transformasera bruma de avere in actiuni, toti jucand in nestire, cu o credinta in reusita aproape mistica. La 24 octombrie 1929, in Joia neagra, are loc crahul bursier de pe Wall Street din New York. in acea zi, 12 milioane de actiuni sunt oferite la vanzare fara a gasi cumparatori. Cursul se prabuseste, 2

iar sistemul economic american, construit pe increderea intr-o prosperitate fara sfarsit, se naruieste. Crahul a distrus si sistemul complex de credit, care era grefat pe bursa din Wall Street si care reprezenta baza echilibrului economiei americane. Debitorii nu-si pot rambursa imprumuturile, creditorii ajung in pragul falimentului. In cateva luni economia americana se dezorganizeaza: falimente bancare, intreprinderi industriale a caror productie este paralizata si care-si trimit muncitorii si functionarii in somaj. Scaderea veniturilor provoaca o reducere a consumului. Supraproductia agricola provoaca prabusirea cursului marfurilor alimentare determinand ruinarea fermierilor. Increderea in virtutile economiei liberale dispare. Regimul liberal primeste o dubla lovitura: politica, deoarece una dintre marile democratii este destabilizata, si economica, prin confruntarea liberalismului economic cu o profunda criza. In ansamblu, din 1929 pana in 1932 venitul national al SUA scade, de la 87 la 39 de miliarde de dolari. Criza economica loveste toate categoriile sociale. Semnul cel mai vizibil al crizei sociale: 1,5 milioane de someri in 1929 si 12 milioane in 1932, adica un sfert din populatia activa. Agricultorii sunt cel mai greu loviti. Ei sunt constransi sa-si vanda pamanturile la preturi foarte mici pentru a-si achita datoriile. Multi dintre ei migreaza in vest, mai ales spre California, in cautare de lucru. Saracirea afecteaza si functionarii, membrii profesiunilor liberale, capitalistii ruinati. Pauperizarea se extinde in intreaga tara, care descopera foamea, grija zilei de maine si incepe sa se indoiasca de valorile in care America crezuse pana atunci: progresul, reusita, confortul, increderea in viitor. Din cauza importantei economice mondiale a Statelor Unite, criza se propaga rapid . Bancile si oamenii de afaceri americani nu mai investesc in afara tarii si isi repatriaza capitalurile plasate in strainatate, in special in Germania. Exportul crizei americane se manifesta deci printr-un reflux al plasamentelor capitalurilor americane in strainatate. in lipsa capitalurilor, tarile europene sunt obligate sa-si reduca importurile si activitatea economica. Comertul international se restrange treptat. In 1929-1933, volumul comertului mondial se reduce cu 25%, iar valoarea acestu ia cu 60%, din cauza scaderii preturilor pe plan mondial. Raspandirea crizei este grabita de dezorganizarea sistemului monetar mondial: Regatul Unit devalorizeaza lira sterlina in septembrie 1931. Intreaga lume este afectata in grade diferite, dar reculul global este impresionant: in iulie 1932, productia industriala mondiala a scazut cu 38% comparativ cu iunie 1929. Datorita faptului ca stadiile de evolutie economica au fost diferite, nici criza nu a bantuit pretutindeni in acelasi timp si cu aceeasi intensitate. Astfel, economia Ungariei a cunoscut primele semne de criza inca din 1928 in agricultura, sector in care scaderea preturilor la o treime in 1932, comparativ cu 1929, a grabit ruina, in paralel cu coborarea la 50-60% intre aceeasi ani a productiei industriale, cu acuta criza in finante si cu cresterea numarului somerilor. Anul 1929 a fost un an de debut al impasului in Austria, Finlanda (punctul culminant in 1932), in Germania, unde criza s-a dovedit deosebit de grava, volumul productiei industriale reprezentand in 1932 doar 45% din nivelul atins in 1913, impletita cu o puternica criza agricola, in Marea Britanie, unde furia crizei a coborat productia industriala pana la nivelul inceputului de secol, in Polonia, care i-a suportat cu greu efectele. In 1930, criza a fost declansata: in Cehoslovacia, atingand apogeul in 1933; in Belgia, in chiar timpul cand isi sarbatorea centenarul independentei si societatea atinsese un nivel ridicat de dezvoltare economica; in Iugoslavia, unde, in consecinta, ruina economiei a determinat un nou exod al taranilor si muncitorilor peste granita; in Norvegia cu criza prelungita pana in 1935, cu volumul productiei coborat pana la 38% in 1932, cu comertul exterior diminuat cu 37-40%, cu 40 de banci inchise; in Olanda, cu o productie coborata catastrofal in anii 1932-1933, cu puternice lovituri date comertului, transportului maritim si procesului de prelucrare a materiilor prime din colonii, cu violente izbituri asupra agriculturii; in Suedia, cu punctul culminant la inceputul lui 1932, odata cu prabusirea marelui concern de chibrituri Kreuger si cu o revennire rapida la dezvoltare in anul 1933. La sfarsitul aceluiasi an, 1930, criza a cuprins si Franta, cu o evolutie mai lenta decat in alte state, prelungita insa in 1936, dar si cu cuprinderea imperiului colonial, ceea ce a avut ca urmare intensificarea miscarii nationale din Indochina (Vietnam, Cambogia, Laos), Maroc si Algeria. In 1931, 3

criza a cuprins Spania, unde productia industriala s-a redus substantial, agricultura s-a ruinat, iar somajul a crescut puternic. La sfarsitul anului 1931 criza a atins si Danemarca. Venitul national in S.U.A. a coborat de la 100% in 1925-1929 la mai putin de 68% in 1931, adica la nivelul indicelui Frantei in primul razboi mondial. Nu este de mirare, apoi, ca in Europa Occidentala, de exemplu, somajul a crescut de la 3.500.000 in anii 1921-1925 la 15.000.000 la sfarsitul anului 1932. numai in Germania proportia fortei de munca neutilizata s-a ridicat la 43%. La sfarsitul crizei, somajul a ramas, in pofida tuturor masurilor de combatere la aproape 30% in Germania, 22% in Marea Britanie si 27% in S.U.A. Caracterul regulat al activitatilor economice antebelice s-a distrus ca urmare a efortului natiunilor de a se salva din dezastru comun printr-o politica de retragere si izolare. Fragmentarea sistemului economic antebelic, ca una din tendintele aparute dupa Versailles, a continuat si dupa 1929, astfel incat, chiar atunci cand interdependenta s-a impus cu necesitate imperativa, izolarea si nationalismul economic s-au accentuat prin contagiunea cataciclismului declansat la Bursa din New York.

1.2. EFECTELE CRIZEI N DIFERITE STATE ALE LUMII


In ce masura au fost schimbate vietile americanilor de Wall Street Crash:
Prabusirea a condus la o mare pierdere de incredere din partea a milioane de americani care investisera in Wall Street. In loc sa incesteasca si sa cheltuie, oamenii au inceput sa economiseasca. Peste tot in S.U.A. oamenii isi retrageau banii din banci si ii tineau acasa. Multe banci s-au prabusit in timp ce oamenii isi retrageau banii si multe companii au fost falimentate deoarece oamenii incetasera sa mai cheltuie. Milioane de oameni au fost concediati si in 1939 somerii reprezentau 13.000.000.

Cum a afectat criza Marea Britanie :


Somajul era ridicat in industriile grele, ca de exemplu in contructia de nave, minerit, metalurgie si textile. Contructia de nave era lovita din plin deoarece contracte pentru noi nave nu au mai fost incheiate. Cum tranzactiile mondiale scadeau, nu era nevoie de noi nave de transport. Acest lucru a afectat la randul lui industriile mineritului si metalurgiei, de care depindea constructiile de nave prin multe din contractele ei. Textilele, bumbacul si lana, au avut de suferit deoarece India si Japonia au inceput sa produca aceste bunuri mult mai ieftin. Bumbacul si lana erau deasemenea afectate de dezvoltarea fibrelor sintetice, precum dacron si rayou. Acestea erau mai usor de spalat si mai rezistente. Prabusirea acestor industrii a dus la extrema privare in unele zone din Marea Britanie unde aceste industrie erau concentrate. Cele mai afectate orase au fost Maryport, Whitehaven, Abertillery, dar cel cunoscut pentru acest lucru a fost Jarrow. Aici somajul a atins la un moment dat 80%.

Pe plan monetar (devalorizarea lirei sterline)

- renuntarea la etalonul aur {1931) 4

- crearea unui Fond de Stabilizare a Schimburilor (1932)

Pe plan comercial

- revenirea la protectionism - acordurile de la Ottawa (1932) care impuneau legaturi economice privilegiate cu dominioanele si cu India

Pe plan intern

- dirijism economic - campania cumparati marfuri britanice, pentru reducerea importurilor - sustinerea industriei si agriculturii - masuri de austeritate bugetara - politica de protectie sociala

Cum a afectat criza Germania?


Germania a fost cea mai afectata de criza. Germania depindea de Planul Dawes de imprumuturi din SUA pentru a putea plati despagubirile hotarate prin Tratatul de la Versailles. Cand a inceput criza, Planul Dawes a fost inlocuit cu Planul Young. Somajul a crescut rapid in Germania, atangand 6.000.000 la sfarsitul anului 1932. Acest lucru a oferit lui Adolf Hitler si Miscarii Naziste sansa mult asteptata. Hitler s-a folosit de somaj ca sa castige suportul maselor in alegerele generale din 1930 pana in 1933. se prezenta ca fiind ultima sansa a Germaniei. Cum germanii deveneau din ce in ce mai disperati ajunsesera sa aibe din ce in ce mai multa incredere in Hitler. Cresterea lui se datora faptului ca Germania avusese reprezentare proportionala. Aceasta insemna ca toate guvernele erau coalitii si nu puteau lua decizii.el s-a afirmat ca un lider puternic, care nu afost in stare sa rezolve problemele Germaniei. Prabusirea de pe Wall Street i-a dat lui Hitler o a doua sansa. Fara ea probabil nu ar fi devenit Cancelar al Germaniei.

1.3. NOILE POLITICI ECONOMICE


In fata crizei economice si a consecintelor sale politice periculoase democratiile nu raman indiferente. Statele intervin, incercand sa limiteze efectele crizei. Ele au experimentat, incepand cu 1931, doua tipuri de politica: deflatia si devalorizarea monedei. Deflatia este practicata in Germania si in Franta pana in 1935. Aceasta politica urmareste apararea monedei. Ea implica: - mentinerea echilibrului bugetar prin reducerea cheltuielilor publice; - balanta comerciala echilibrata prin scaderea generala a preturilor pentru a permite reluarea exporturilor. Experimentarea acesteia nu a avut efectele scontate. Rezultatul a fost o diminuare a activitatii economice. Cea mai dura politica de deflatie a fost aplicata in Germania. Aceasta a avut ca efect reducerea activitatii economice si amplificarea somajului. In Franta, in fata unor probleme grave, guvernele nu au fost capabile sa inteleaga cauzele crizei. Deflatia a adancit o depresiune deja generata de insuficienta monedei si a creditului. Relansarea economiei presupune cresterea cheltuielilor statului, deci acceptarea deficitului 5

bugetar si devalorizarea monedei pentru stimularea exporturilor. Aceasta politica economica a fost preconizata de economistul britanic J, M. Keynes. Acesta propunea pentru cresterea investitiilor publice o mai buna distribuire a veniturilor si o inflatie controlata si limitata. El sustine ca moneda trebuie sa fie considerata un instrument activ in serviciul unei politici de relansare si redistribuire. Trebuie ca aceasta sa nu mai depinda de aur si sa i se coboare cursul pentru a se sustine exporturile. Statul trebuie sa joace rolul de moderator al vietii economice, folosind doar cai financiare si fara sa afecteze profiturile. Aceste principii au exercitat o mare influenta asupra politicii economice a marilor democratii: Marea Britanie, Suedia, Franta (dupa 1936), SUA (New Deal). Dar interventia statului in economie (dirijismul economic) se manifesta si in statele cu regimuri autoritare. Interventia este totala in Rusia stalinista, unde colectivizarea si planificarea au facut sa dispara orice initiativa privata. in tarile cu regimuri totalitare fasciste si naziste, dirijismul este foarte accentuat. in Italia lui Mussolini si in Germania condusa de Hitler structurile economice raman capitaliste, dar Statul isi impune cu autoritate optiunile proprii. Pentru a-si desfasura politica economica, Statul s-a dotat cu mijloace de actiune: indirect, prin favorizarea concentrarii intreprinderilor, si direct prin dezvoltarea sectorului public (nationalizarea unor activitati importante: banci, energie, transporturi, informatii). Global, criza a distrus definitiv ideea conform careia aplicarea principiilor liberalismului economic ar putea duce la bunastarea si fericirea tuturor. A determinat aparitia unor noi concentrari industriale si financiare, dar si o consolidare a organizatiilor; sindicale. Acestora li s-a recunoscut dreptul de a negocia cu patronatul conditiile muncii in intreprinderi. Criza a fost insotita de generalizarea si aprofundarea politicilor sociale, elaborate de statul providenta, si a intarit nationalismele economice.

Insa cuvantul-cheie al politicii guvernelor franceze este deflatia. Diminuand cheltuielile statului, de exemplu prin reducerea salariilor functionarilor, se spera atat reducerea deficitului bugetar in care se identifica cauza crizei, cat si o antrenare a unei scaderi generale a preturilor care ar permite reluarea exporturilor. Aceasta politica isi atinge apogeul in 1935, o data cu decretele-lege Laval, care decid o reducere a tuturor cheltuielilor statului cu 10%. Aceasta politica nu are alt efect decat agravarea crizei, ducand la o contractie a pietei interne." (P. Milza, S. Berstein, Istoria Secolului XX) Este de o importanta esentiala acordarea de anumite puteri de dirijare organismelor centrale, majoritatea incredintate astazi initiativei private (...). Extinderea organismelor necesare asigurarii folosirii depline a resurselor va antrena, bineinteles, o larga extindere a functiilor Statului (care ii va permite sa intervina asupra consumului si investitiilor). Aceasta ar putea parea unui publicist din secolul al XlX-lea sau unui bancher american de astazi ca o oribila incalcare a principiilor individualiste. Din contra, este singurul mijioc de a evita distrugerea institutiilor economice actuale." (J. M. Keynes, Teoria generala despre munca, profit si moneda)

1.4. ROOSEVELT I NEW DEAL-UL


Intre 1929-1932, agravarea crizei duce la esecul administratiei republicane conduse de presedintele H. Hoover. Noul presedinte ales in noiembrie 1932 Frnnklin D. Roosevelt, tactician abil, om politic experimentat, fire voluntara si pragmatica, constituie el insusi un simbol al luptei victorioase impotriva adversitatii soartei. Pentru a lupta impotriva crizei, Franklin Roosevelt a anuntat in perioada campaniei electorale un New Deal, o noua cale sau Noul Curs. Expresia, imprumutata din jocul de carti, anunta masuri de anvergura adoptate inca din primele saptamani ale mandatului (mai - iunie 1933). In plus, acest om de actiune sa inconjurat cu o echipa de consilieri recrutata din mediile universitare de LA Harvard si Columbia. Impreuna cu acestia si-a propus, initial, sa scoata cat mai repede tara din criza printr-o energica relansare economica. Interventia statului avea ca scop restabilirea increderii pentru a salva sistemul liberei concurente. - Banking Act reorganizeaza sistemul bancar in timp ce dolarul este devalorizat cu 41% pentru a permite cresterea circulatiei banesti. Este vorba despre o politica de dirijism monetar cere urmarea sa creeze o usoara inflatie necesara relansarii, Aceste masuri au favorizat exporturile americane si au redus datoriile individuale, in special pe acelea ale fermierilor, grav afectati de criza. - Agrcultural Adjustment Act (AAA) se afla la baza politicii agricole. S-a urmarit reducerea datoriilor rurale, asigurarea de credite cu dobanzi reduse si in paralel este incurajata scaderea productiei pentru a realiza o penurie relativa de produse agricole, favorabila cresterii preturilor. - National Industrial Recovery Act (NIRA) reglementeaza colaborarea intre stat sl intreprinderi pentru a concerta obiectivele luptei impotriva crizei. Coduri ale concurentei loiale sunt propuse intreprinderilor din aceeasi ramura, pentru armonizarea conditiilor de productie. NIRA are si importante clauze sociale: durata saptamanii de lucru este fixata la maxim 40 de ore, este fixat un salariu orar minim, se incheie conventii colective. Lupta impotriva somajului reprezinta o prelungire a politicii sociale a NIRA. Statul deschide credite pentru folosirea somerilor in lucrari de utilitate politica. Cel mai celebru exemplu este amenajarea vaii Tennessee in cadrul Tennessee Valley Authority. Din 1934, unele semne marcheaza oprirea procesului depresiunii: preturile urca, venitul national creste cu 20% intr-un an, numarul somerilor incepe sa scada. Roosevelt intampina dificultati in aplicarea politicii sate: patronatul gaseste masurile sale costisitoare si considera interventia Statutui contrara principiilor liberalismului. Judecatorii Curtii Supreme, in majoritate republicani, declara masurile adoptate de Roosevelt contrare Constitutiei. Dar Roosevelt este reales, cu o larga majoritate, in 1936, Aceasta ii permit presedintelui sa lanseze un al doilea New Deal. Inca din 1935, mai multe masuri reflectau noua orientare sociala ce anunta Statul Providenta (legea Wagner - introduce conventiile colective, Social Security Act instituie un sistem de asigurari tn folosul somerilor, batranilor sl invalizilor). In paralel cu reconcilierea sociala realizata de New Deal aceasta politica a contribuit sl la o redistribuire a puterilor. Statut federal si-a sporit dreptul de interventie si actiune pe ansamblul teritoriului, iar institutia prezidentiala s-a consolidat.

Principalele masuri adoptate de Roosevelt:


1934: Primul New Deal
- martie: Banking Act -reorganizarea sistemului bancar - reducerea datoriilor individuale - mai: Agricultura! Adjustment Act (legea asupra agriculturii) - acordarea de prime fermierilor care-si reduc suprafetele cultivate 7

- proiectul Tennesee Valley Authority - iunie: National Industriel Recovery Act (legea asupra industriei) - stabileste reglementarea productiei - ianuarie 1934: devalorizarea dolarului

1935: Al doilea New Deal


- iulie: Legea Wagner - acordarea libertatii sindicale si crearea de conventii eolective. - august: Social Security Act - instituirea unui sistem du asigurari pentru someri, batrani sl invalizi.

Va chem, si ma angajez eu insumi, sa realizam o noua impartire a cartilor pentru poporul american. Ca toti cei de fata sa fim noi insine profetii unei noi ordini, a competentei si curajului. Este mai mult decat o campanie politica, este o chemare sub arme." (F. D. Roosevelt, la Conventia democrata de la Chicago, 2 iulie 1932) Tara are nevoie ... tara cere experimente cutezatoare si staruitoare ... Natiunea noastra va cere actiune si actiune acum ... Este mai sigur sa-ti tii banii intr-o banca redeschisa decat sub saltea ... Dovada progresului nostru o facem nu prin cresterea abundentei celor care au mult, ci asigurand destul celor care au putin ..." (F. D. Roosevelt, Scurta istorie a SUA, vol III) In acest timp, New-Deal-ul merita sa ramana simbolul unei revolutii pasnice care a stiut, in pofida crizei, sa reintegreze in comunitatea natiunii cea mai mare parte a dezradacinatilor, a celor lasati de-o parte in calculele Americii (...). Cu reusitele si esecurile sale, New-Deal-ul este, in final, opera personala a lui F. D. Roosevelt, care a stiut, sprijinindu-se pe fortele profunde ale natiunii, sa faca sa progreseze in SUA o democratie de masa, fondata pe acceptarea obiectivelor comune. in materie economica si sociala acestea se ordoneaza in jurul unei cai de mijloc, care nu mai este liberalismul clasic, ci respinge atat dirijismul planificator al marxistilor, cat si autoritarismul autarhic al regimurilor fasciste."

II. CRIZA MONDIAL ACTUAL


2.1. CAUZELE ACTUALEI CRIZE ECONOMICE
ntr-o ierarhie a celor mai difuzate tiri i comentate evenimente n mass-media de la nceputul secolului al XXI-lea i pn n prezent, Recesiunea global din 2008-2009 figureaz la poziia 7 din tabelul celor 15 poziii consemnate, ceea ce atest notorietatea i gravitatea acestei probleme la nivel mondial. Semnalm faptul c, n clasamentul menionat, ntocmit de o companie de analiz media din Texas (n decembrie 2009), primul loc a fost ocupat de tirile privind Creterea economic a Chinei (cele mai multe informaii), al doilea de cele despre Rzboiul din Iran, iar cel de-al treilea de informaiile referitoare la Atacurile teroriste asupra New York-ului din 11 septembrie 8

2001. Locul patru este deinut de Rzboiul mpotriva terorii, locul cinci revine evenimentului morii lui Michael Jackson, iar pe locul ase, sub aspectul mediatizrii, se afl alegerea lui Barack Obama ca preedinte al SUA. Primele semne ale actualei crize mondiale s-au nregistrat la sfritul anului 2007, devenind ns un fenomen de amploare n cursul anul 2008 n SUA, de unde s-a rspndit, apoi, n mod rapid, pe ntreg globul pmntesc. Anul 2009 poate fi considerat anul maximei intensiti i extinderi a crizei financiar-economice. Totul a nceput din momentul n care bncile americane nu au mai putut s-i deruleze operaiunile din cauza lipsei de numerar. Blocajul i prbuirea sistemului de creditare bancar a generat paralizia afacerilor imobiliare, dezvoltatorii din acest domeniu aflndu-se n imposibilitatea, pe de o parte, de a-i continua i valorifica proiectele ncepute, iar, pe de alt parte, de a-i rambursa mprumuturile la bnci. De aici i pn la dezastrul financiar drumul a fost scurt, dezastru care, la rndul lui, a intoxicat ntreaga economie i via social. Cauzele sunt multiple i ele in de regulile lumii de afaceri, de filosofia bancherilor i comportamentul creditorilor, de limitele naturii umane i percepia valorilor morale, materiale etc. n mod sintetic, putem spune c sunt cauze economice, morale, spirituale, manageriale, politice, psihologice. Cert este c bancherii au dorit s ctige ct mai mult, mprumutnd i bani pe care nu i aveau (bani virtuali), iar debitorii, dup ce li s-a luat i ultima cma de pe ei, nu au mai avut ce i de unde s ramburseze, determinnd bncile s efectueze calcule realiste (i nu poteniale de ctig). Acestea au constatat c nu mai au nici banii lichizi pe care s-i ruleze (capitalul necesar pentru acordarea de mprumuturi la ageni economici i persoane fizice) i nici profiturile la care speraser,intrnd, ca atare, n faliment. Considerat, de ctre majoritatea specialitilor financiari, cea mai mare criz economic dup Marea Depresiune din 1929, actuala criz financiar din SUA a atins punctul culminant n septembrie 2008. La nceputul acestei luni, dou mari instituii de credit ipotecar, susinute de Guvernul American, mpreun cu una dintre cele mai mari bnci de investiii Lehman Brothers au demarat procedurile de faliment, nemaifiind susinute de ctre Federal Reserve Bank. n doar cteva zile, alte dou bnci de investiii i-au declarat falimentul, alturi de cea mai mare firm de asigurri din lume AIG (American International Group). Pe ansamblu, un numr de 174 bnci au fost nchise n SUA, n decurs de un an (15 ianuarie 2009 - 25 ianuarie 2010). Semnalul de alarm privind declanarea unei crize economice mondiale majore a fost tras, n mod repetat, de ctre Nouriel Roubini, profesor de economie la Universitatea din New York (cunoscut i sub numele de Dr. Doom al economiei). Astfel, acesta a prezis, n iulie 2006, instalarea unei crize financiare, iar n luna februarie 2008 a prognozat o iminent prbuire imobiliar catastrofal, pe care bancherii nu au fost n stare s-o anticipeze. n luna octombrie 2008, prof. N. Roubini a evaluat economia mondial ca fiind ntr-un moment de cotitur, susinnd, totodat, dezintegrarea sistemului financiar la nivel global i concluzionnd c nu exist nici o cale de scpare. Dup opinia sa, ieirea SUA din recesiune presupunea implicarea Guvernului pentru a naionaliza cele mai mari bnci, pn cnd i reveneau, dup care s fie din nou privatizate. Criza bancar a generat instabilitatea pieelor financiare, conducnd la criza financiar (prin apariia unor produse toxice n sistemul financiar internaional) i, n final, s-a ajuns la criza economiilor naionale. Acestea, la rndul lor, au produs crizele sociale - care se asociaz cu fenomenele de omaj n cretere, scderea consumului i, implicit, a nivelului de trai, reducerea preurilor la diferite categorii de bunuri i proprieti, n special imobiliare, pierderea unor bunuri de valoare dobndite prin mprumuturi bancare ori de la firme de leasing, rspndirea srciei i degradarea calitii vieii oamenilor etc. Criza bancar, criza financiar, criza economic, n sens larg, genereaz n mod direct, n raport cu populaia, o serie de consecine, cum ar fi: pierderea n mas a locurilor de munc, diminuarea salariilor, nesigurana zilei de mine, reducerea nivelului de trai, permanentizarea unor greuti materiale (de ordin familial i individual), scderea ncrederii n forele proprii i a speranei n mai bine, mbolnviri, vicierea relaiilor interumane, proteste sociale .a. Prin urmare, alterarea mediului economic este nemijlocit nsoit de alterarea condiiilor sociale de via ale oamenilor i de apariia unor stri depresive la unii dintre acetia. 9

Un indicator semnificativ pentru nelegerea i evaluarea crizei economice, sub aspect social, este dinamica ratei omajului. ntruct economia mondial funcioneaz ca un tot unitar, anumite turbulene de peste Ocean au ajuns s fie resimite i n economia continentului european. Astfel, n a doua jumtate a anului 2008, pieele de munc din U.E. au nceput s nregistreze treptat dezechilibre, care s-au meninut i n cursul anului 2009. Pn la declanarea crizei financiare, piaa european a forei de munc cunoscuse o mbuntire, dac inem cont de faptul c, n 2007, rata european de ocupare a forei de munc era de 68% (apropiindu-se destul de mult de inta Strategiei de la Lisabona 70%), iar rata omajului sczuse pn aproape de 7%. n al doilea trimestru al anului 2009, efectele crizei asupra pieei muncii s-au resimit puternic: rata omajului a crescut cu 2,2 procente (urmnd s ajung pn la 11% - n 2010), rata ocuprii a sczut cu 2,5% n U.E. Dac, n perioada 2006-2008, au fost create aproximativ 9,5 milioane de locuri de munc, la nivelul U.E., pn la sfritul anului 2010 se prefigureaz c i vor pierde locul de munc aproximativ 8,5 milioane persoane. Potrivit datelor publicate de Eurostat, n noiembrie 2009, rata omajului n 22 state ale U.E. a crescut la 9,5% (fiind nivelul maxim nregistrat de la nceputul anului 2000), iar numrul omerilor s-a mrit cu 185.000, ajungnd la un total de 22,9 milioane. Cele mai reduse rate ale omajului au fost nregistrate n noiembrie 2009 de Olanda (3,9%) i Austria (5,5%). Un alt indicator, relevant pentru nelegerea dimensiunilor crizei economice n Europa, este evoluia PIB (reprezint expresia valoric a ceea ce se creeaz ntr-o ar, n decurs de un an, pe linia produciei industriale, agricole, a serviciilor etc.). Datele statistice ne arat c n trimestrul al treilea, din 2009, PIB a sczut, fa de septembrie 2008, cu 4,1% n medie, pentru rile din Zona euro i cu 4,3% n medie pentru UE-27. Scderi ale PIB au fost nregistrate i n alte ri dezvoltate din lume, ceea ce demonstreaz caracterul global al crizei economice. De exemplu, PIB din SUA a sczut cu 2,5% n septembrie 2009 fa de septembrie 2008, iar PIB din Japonia s-a redus cu 4,4%, n acelai interval de timp. Un top al primelor cinci state europene (din totalul de 27), care s-au adncit n recesiunea economic, ne indic urmtoarea ierarhie :

Nr crt. 1. 2. 3. 4. 5.

ara

Variaii PIB n trimestrul III 2009 fa de trimestrul III 2008 (%) Estonia Lituania Slovenia Ungaria Romnia 15,3 14,2 8,5 8,0 7,1

Cu excepia Poloniei, al crui PIB a sporit cu 1%, celelalte 21 state din UE au nregistrat i ele comprimri ale PIB n anul 2009, ns la cote mai mici: Grecia(-1,6%) Portugalia (-2,4%), Frana (2,4%), Spania (-4,0%), Italia(-4,6%), Germania (-4,8%). De asemenea, comenzile industriale n cadrul UE, s-au situat pe un trend descresctor, n intervalul noiembrie 2008-noiembrie 2009. Valoarea PIB din ara noastr, estimat pentru primele nou luni din 2009, a fost de 334,23 milioane lei, n scdere economic de 7,4%, conform datelor furnizate de Institutul Naional de 10

Statistic al Romniei. Din cauza crizei mondiale, construciile i comerul au fost cele mai afectate domenii din cadrul economiei noastre naionale, situaie pe care o ntlnim i n alte societi europene. Astfel, construciile din Romnia au sczut cu 17,4% n trimestrul III 2009 fa de perioada similar din 2008, iar comerul, activitatea hotelier i transporturile cu 11,3%. n acelai timp, producia industrial s-a micorat cu 3,5%, pe cnd activitile financiare i imobiliare au cunoscut un recul de 3,8%. Singurele domenii ori sectoare de activitate economic care au rezistat n vltoarea crizei i al cror rol a fost nu doar pozitiv, ci i oarecum ncurajator pentru economia romneasc sunt cele legate de producia agricol i de vnzarea autoturismelor. Bunoar, agricultura a crescut cu 2,4% n 2009 fa de 2008 i cu 15,1% n perioada iulie-septembrie fa de trimestrul anterior. De asemenea, industria tutunului nu a fost afectat de criza economic, dup cum nici producia de autoturisme Dacia de la Piteti, constructorul romn reuind s vnd n anul 2009 peste 311 mii maini (cu 20,5% mai mult dect n 2008, an cnd vnzrile s-au cifrat la 260 mii uniti). Autovehiculele din gama Dacia s-au vndut foarte bine n 2009, pe piaa extern: Germania 85.000 de uniti, datorit programului de nnoire a parcului auto din aceast ar, cumprtorii beneficiind de un ajutor de 2500 euro de la stat; Frana 65.956; Italia peste 20.000. n Romnia s-au cumprat, datorit crizei, doar 45.000 uniti Dacia, adic jumtate din totalul celor achiziionate n 2008. Per ansamblu, n Romnia, n anul 2009, au fost vndute 130.193 autoturisme noi, cu 52,7% mai puine dect n anul 2008. n trimestrul al treilea al anului 2009 s-a constatat c, n raport cu trimestrul al doilea, populaia a continuat s-i restrng cheltuielile pentru consum (care s-au redus cu 1,4%), impozitele nete pe produs au sczut cu 4,4%, iar investiiile au cunoscut un recul de 4,6%. Menionm c declaraia oficial de recunoatere a intrrii economiei rii noastre n criz a avut loc n data de 15 mai 2009, dup ce s-a constatat c economia naional a sczut cu 6,4%, fa de trimestrul I al anului 2008. Asemenea verdict este legitimat de apariia i perpetuarea unor schimbri n activitatea economico-social, schimbri care se reflect prin intermediul urmtorilor indicatori (valabili pentru analiza crizei n orice ar): 1. Scderea PIB-ului timp de doua trimestre consecutiv (comparativ cu trimestrele anterioare), precum i a produciei industriale; 2. Creterea numrului de firme falimentare; 3. Mrirea ratei omajului; 4. Scderea ponderii lucrrilor n construcii i blocajul pieei imobiliare; 5. Reducerea investiiilor, a preurilor locuinelor, a diverselor mrfuri i servicii; 6. Micorarea veniturilor populaiei i, implicit, reducerea cheltuielilor de consum; 7. Explozia numrului de restanieri la creditele bancare i executarea obligatorie a acestora; 8. Evaluarea vieii sociale i a condiiei materiale a oamenilor n termeni negativi de ctre majoritatea populaiei. Criza economic este o problem primordial a comunitii europene, ns nu e singura. Peste trei sferturi dintre cetenii UE (78%) consider c n ara lor exist o problem major creat de corupie-fenomen social care prolifereaz n condiii de criz economico-social. De altfel, pe timpul crizei economice cei mai muli oameni sufer, ns exist i o categorie (restrns) a celor care prosper. Potrivit sondajului de opinie Eurobarometru, dat publicitii de Comisia European n prima decad a lunii octombrie 2009, cei mai muli ceteni care au evaluat corupia drept o 11

problem major n ara lor au fost greci (98%) i bulgari (97%). Romnia ocup poziia a aptea n acest clasament (cu 93% dintre cei anchetai, care au vzut n corupie o problem major pentru societatea noastr). La polul opus se situeaz dou ri nordice Danemarca i Suedia - ai cror ceteni cred c ara lor are o problem cu fenomenul corupiei (22% dintre danezi i 37% dintre suedezi). Reacia populaiei fa de realitile economice i financiare produse de criz sunt diferite de la o ar la alta. Unii oameni i-au schimbat stilul de via i comportamentul de consum n sensul unor renunri radicale, al adaptrii ateptrilor la posibilitile concrete, n timp ce alii au continuat s se manifeste ca i nainte. Un studiu realizat pe 11.500 de persoane din 18 ri , dat publicitii la sfritul lunii ianuarie 2009, reliefeaz c, fa de ali ceteni din lumea ntreag, romnii s-au adaptat la provocrile din faza incipient a crizei n ara noastr i, n general, au manifestat o atitudine optimist fa de acest fenomen social, considerndu-l ca pe ceva trector. Bunoar, numai 20% dintre romni i-au declarat intenia de a renuna la dispozitivele de ultim generaie, 83% dintre ei au mrturisit c vor continua s-i cumpere aceleai mrci de produse ca i pn acum, n defavoarea unora mai ieftine. Dac 33% dintre americani i 37% dintre mexicani au nceput s-i fac rezerve, de teama scumpirii acestora n viitorul apropriat, doar 10% dintre romni s-au artat interesai de o asemenea practic. Se tie c, pe timp de criz economic, veniturile oamenilor scad i devin tot mai nesigure. ntr-un atare context se recomand ca oamenii s-i protejeze ct mai mult disponibilitile bneti, n special prin reducerea cheltuielilor de consum. Sondajul efectuat de Synovate dezvluie c, n ultimele ase luni din 2008, cnd dificultile financiar - bancare s-au manifestat i n ara noastr, apetitul de consum al populaiei din Romnia s-a redus semnificativ, circa 43% dintre cei intervievai mrturisind c au cheltuit mai puin dect n semestrul anterior. n alte ri, cheltuielile de consum sau redus drastic pentru majoritatea populaiei. De pild, circa 80% dintre turci, 78% dintre americani i 75 % dintre belgieni au recurs la aceast msur. Cercetarea menionat a evideniat i ct de mult se tem oamenii de pierderea jobului, n condiiile dure ale crizei economice. Astfel, de pierderea locului de munc s-au artat ngrijorai aproape o treime dintre romnii chestionai (32%), n timp ce n alte ri ponderile celor care se tem de pierderea serviciului sunt mult mai ridicate: 55% n Rusia, 52% n Turcia, 42% n Brazilia, 41% n Taiwan .a. Dei salariul mediu brut a fost n ianuarie 2009 cu 9,1% mai mic dect n luna precedent, totui, o parte dintre conaionalii notri au dat dovad de optimism n privina rezolvrii situaiei economice a rii (peste un sfert dintre cei anchetai au afirmat c nu-i ngrijoreaz starea economiei, considernd c i va reveni n curnd, de aceeai prere fiind i jumtate dintre olandezi). ncepnd din luna octombrie a anului 2008, ponderea romnilor care au apreciat c situaia financiar a familiei lor este mai rea dect cu 12 luni n urm a continuat s creasc. n ianuarie 2009, circa 44% din populaie declara c resimte aceast nrutire, n timp ce cu patru luni n urm, doar 30% fceau o asemenea apreciere. n Polonia i Cehia, percepia subiectiv n termeni negativi a fost susinut de o parte mai mic a populaiei: 24% dintre polonezi i 30% dintre cehi. De observat c, n ianuarie 2009, 35% dintre romni se ateptau la o nrutire a vieii lor, n urmtoarele 12 luni (fa de 29% n octombrie 2008). Dup aproape dou decenii de manifestare a unei atitudini predominant optimiste fa de viitorul lor, romnii au ajuns (n condiiile manifestrii crizei economice) s-i schimbe viziunea asupra ceea ce se va ntmpla n societatea noastr, peste o treime dintre ei artndu-se nencreztori . Recesiunea economic a statelor dezvoltate a stopat fluxul imigranilor pentru munc, venii din rile srace, i, n acelai timp, a obligat pe numeroi ceteni strini angajai s se ntoarc n rile lor de origine (Italia, Spania, Frana etc. au oferit n acest sens, sume de bani atractive pentru repatrierile voluntare). Pe plan financiar este semnificativ faptul c veniturile din munca n strintate au sczut dramatic. Bunoar, dac n anii trecui romnii care lucrau peste hotare au trimis n ar, n medie, circa 7 miliarde euro anual, n anul 2009 fluxurile bneti de intrare n Romnia s-au atenuat, din cauza manifestrii crizei i n rile occidentale, valoarea economiilor expediate reducndu-se la circa 5 miliarde de euro. 12

n Romnia, spectrul amenintor al crizei economice a determinat o serie de locuitori ai oraelor s-i vnd locuinele i s achiziioneze proprieti rurale. mpovrai de cheltuielile de ntreinere a locuinei i a propriilor familii, de creditele bancare contractate, de lipsa locurilor de munc, de datoriile acumulate ori de afacerile prbuite, de veniturile mici i nesigure, tot mai muli romni au luat drumul satului, unde economia propriilor gospodrii de subzisten le-a oferit nc anse de supravieuire. Proporii nsemnate de romni i de bulgari opineaz c nu au suficieni bani pentru a cumpra alimente i medicamente (n special cei domiciliai n mediul rural). ntr-un studiu realizat de UE i dat publicitii n 18 ianuarie 2010 se arata ca : - 19% dintre romni nu-i puteau permite o mas de carne (o dat la dou zile); - 49% nu i-au permis, n 2008, s dein o main personal (media n UE fiind de 9% n aceast situaie); - 76% dintre conaionalii notri nu i-au permis s-i petreac vacana n alt loc dect acas. De menionat c studiul respectiv, care a luat n calcul riscul de srcie i rata de privaiuni materiale, situeaz ara noastr n rndul celor cu nivelul cel mai ridicat de lipsuri materiale, fiind n aceeai categorie cu Bulgaria, Ungaria i Letonia . Contientiznd faptul c statele lumii se ndreptau rapid, nc de la nceputul anului 2009, spre prima recesiune economic cu extindere global, anumite organisme financiare i politice internaionale au reacionat prompt prin organizarea de ntlniri la vrf ale liderilor de seam, n vederea adoptrii unui plan comun i coerent de msuri operaionale. Preedintele Bncii Mondiale atrgea atenia, n martie 2009, asupra necesitii gestionrii rapide a consecinelor crizei economice asupra rilor n curs de dezvoltare, pentru e evita tulburrile politice i sociale ce s-ar putea produce, n urma reducerii investiiilor strine, a schimburilor comerciale i a creditelor acordate populaiei. Pentru a transmite un semnal de siguran i de ncredere c este capabil s ajute mai multe state cu probleme financiare, FMI i-a propus s-i dubleze capitalul de mprumutat. Astfel, a suplimentat fondurile de circa 250 miliarde dolari printr-un mprumut de 100 miliarde dolari de la Japonia (la nceputul anului 2009). Menionm c aceast instituie a acordat, n anul 2008, mprumuturi n valoare de 50 miliarde de dolari unor ri din primul val al victimelor crizei, precum Irlanda, Pakistan i Ungaria, ale cror economii au fost puternic afectate de criz. De notat c Japonia dispune de una dintre cele mai mari rezerve monetare din lume, iar mprumutul acordat FMI i, implicit, statelor care import produsele japoneze, a constituit i pentru ara Soarelui Rsare o ans de redresare din starea de recesiune economic, pe care a nregistrat-o n cursul anului 2008. Acutizarea crizei financiare internaionale a ridicat problema descoperirii celor care se fac vinovai de nceputurile acesteia, a cauzelor care au generat-o, iar, n acest context, n SUA a devenit subiect de dezbateri aprinse frauda de 50 miliarde de dolari, comis de Bernard Madoff i care a fost arestat pe 11 decembrie 2008. Acesta, n vrst de 70 de ani, era preedinte al Nasdaq, fiind unul dintre cei mai importani investitori de pe piaa bursier american, fapt care l-a ajutat s-i construiasc imaginea unui investitor ireproabil, de succes. Madoff a nfiinat un fond prin care promitea investitorilor externi c vor primi returnri de profituri exorbitante, afacerea fiind, n realitate, o minciun sfruntat, aa cum nsui creatorul ei a recunoscut-o, afirmnd, n plus, c nu exist nici o explicaie nevinovat pentru ceea ce a fcut. Scandalul de pe Wall Street, cu B. Madoff la originea evenimentelor, i-a artat consecinele peste Ocean, fcnd victime sigure n mai multe ri din Europa, precum i n Japonia. Evident c banii depui n fondul creat de fostul ef al Nasdaq au fost pierdui, pe lista pgubiilor figurnd nume sonore din lumea financiar european. Impactul scandalului asupra sistemului financiar a fost imens. Banca Unicredit din Italia a anunat c ar putea avea pierderi de 75 miliarde de euro. n Elveia, mai multe bnci specializate n managementul averilor, care au intrat n jocul piramidal organizat de Madoff, au recunoscut pierderi totale de peste 4 miliarde dolari. Banca francez BNP Parisbas a semnalat, ntr-un comunicat de pres, c este expus indirect unor pierderi de 350 milioane euro, ntruct a mprumutat alte fonduri, care au intrat n jocul neltor al lui Madoff. 13

Banca Central din Spania a fcut o anchet pentru a stabili cte instituii financiare locale s-au implicat n scandalul financiar american. n Japonia, instituia financiar Nomura Holdings s-a pronunat, n 15 decembrie 2008, c ar putea avea o pierdere de 22,5 milioane de euro . Principalii vinovai pentru criza bancar, financiar i economic, n sens larg, pe care o traverseaz omenirea, sunt, dup opinia cunoscutei publicaii The Guardian, un numr de 24 de personaliti din politica internaional i reeaua bancar, cu deosebire din SUA i Anglia: foti preedini de stat; primi-minitri; conductori de bnci; senatori; analiti financiari .a. Acetia figureaz pe o list neagr, ntocmit n ianuarie 2009, n redacia ziarului menionat. Printre cei considerai a fi la originile crizei financiare internaionale i a purta rspunderea pentru urmrile acesteea, The Guardian i menioneaz pe urmtorii: 1. Alan Greenspan- fost preedinte al U.S. Federal Reserve, care a permis evoluia dificultilor pe piaa imobiliar, prin tolerarea dobnzilor mici i a lipsei legislaiei n domeniul mprumuturilor; 2. Bill Clinton - fostul preedinte al SUA (1993-2001), care, n calitate de autor al unei prevederi speciale, i-a forat pe cei care acord mprumuturi s permit acelai lucru i pentru cei dezavantajai social, document abrogat ulterior i oferind, astfel, libertatea separrii ntre bncile comerciale (care accept depozite) i bncile de investiii (care investesc i i asum riscuri); 3. Gordon Brown premier britanic, acuzat c a favorizat instituiile financiare din Londra, n raport cu alte sectoare ale economiei, i c a sprijinit adoptarea de msuri legislative relaxante pentru bncile strine; 4. George W. Bush fost preedinte al SUA (2001-2009), care a luat msuri de reglementare a mprumuturilor subprime (acordate celor care nu i le puteau permite) i de inere sub control legislativ bncile de pe Wall Street; 5. Phil Gramm fost senator american de Texas, un militant fervent al mprumuturilor subprime, care s-a numrat (ntre 1989-2002) printre primii cinci beneficiari ai sponsorizrilor i donaiilor fcute de bancherii de pe Wall Street motiv pentru care acest spaiu l socotea a fi un loc sfnt; 6. Kathleen Corbet proprietar a celei mai mari agenii de rating din lume, care nu a avertizat asupra riscurilor creditelor subprime, fiind anchetat pentru a se stabili dac primea bani de la bnci pentru a le oferi un rating favorabil; 7. Maurice Hank Greenber, grupul AIG asigurator american care a avut o expunere iresponsabil la criza mprumuturilor rezideniale. Dup ce guvernul american le-a acordat un ajutor substanial (de 170 miliarde dolari), boss-ii de la AIG au plecat n vacane de lux (de sute de mii de dolari), sfidnd situaia financiar a grupului; 8. Joseph Cassano, AIG Financial Products a vndut n Londra binecunoscutele credite swaps (de larg consum, cu dobnd foarte mic), contribuind masiv la prbuirea asiguratorului american; 9. Sir Fred Goodwin fost preedinte al Royal Bank of Scotland, sub a crui conducere banca a nregistrat pierderi de 28 miliarde lire sterline, fiind deinut, n prezent, de guvern, n proporie de 79%; 10. Steve Crawshaw fost preedinte al Bncii B&B, acuzat pentru faptul de a fi acordat cu mult uurin mprumuturi bneti solicitanilor, care nu trebuiau s fac dovada veniturilor proprii, fapt care a condus la prbuirea bncii, ulterior aceasta fiind naionalizat; 11. Geir Haarde fost premier al Islandei, care a dus ara n pragul colapsului financiar. Guvernul 14

acestei ri nordice a fost nevoit s mprumute 2,1 miliarde de dolari de la FMI i s naionalizeze principalele trei bnci ale rii; 12. Mervyn King guvernatorul Bank of England, care a fost sceptic n privina extinderii crizei pe plan mondial, refuznd s pompeze bani n sistemul financiar la nceputurile declanrii crizei; 13. Dick Fuld director executiv al companiei Lehman Brothers, n momentul n care aceasta s-a prbuit din cauza crizei creditelor. n loc s ia anumite msuri eficiente necesare, acesta a dat vina pe Guvernul SUA, fcndu-l rspunztor pentru faptul c nu a salvat banca respectiv . Acestora le se adaug nc 12 conductori din mediile politice i financiare ale SUA i Marii Britanii, nominalizai pe lista publicat de The Guardian i incriminai pentru c se afl la originile crizei financiare ce a pus stpnire pe ntreaga lume. n aceeai msur sunt acuzai i fcui rspunztori toi americanii i britanicii, care au fcut mprumuturi de la bnci, mai mari dect posibilitile de a le rambursa, contribuind direct la criza creditelor bancare i la turbulenele de pe pieele financiare. Anumite aprecieri din The Guardian ar putea fi valabile, n egal msur, i pentru bncile din Romnia, ca i pentru creditorii autohtoni, care, n luna iunie a anului 2009, figurau cu un debit restant n valoare de 433 milioane lei la bncile din ara noastr. Alocarea de bonusuri majore este o practic ntlnit i n alte companii economice, nu doar n sistemul bancar. Bunoar, asiguratorul american AIG, dup ce a fost salvat de la faliment de ctre stat (care i-a oferit 170 miliarde de dolari), a acordat mai multor directori prime de peste 12 milioane dolari, alimentnd, astfel, scandalul ntreinut mediatic, produs de practica bonusurilor indecente i ilegale din economia american i britanic. n pofida nemulumirii publicului american i a interveniilor liderilor de la Casa Alb, practica acordrii de salarii record i bonusuri generoase a continuat i n anul urmtor, 2009, n timp ce zeci de milioane de americani au rmas fr slujb, au simit direct n buzunar efectele crizei financiare, iar alte sute de mii i-au pierdut locuinele din cauza neachitrii ratelor ipotecare. Din dezvluirile presei a rezultat c bncile i instituiile financiar de pe Wall Street i-au pltit angajaii, pentru eforturile depuse n 2009, cu suma de 145 miliarde dolari, sum care depete nivelul record, stabilit n 2007. The Wall Street Journal releva c directorii executivi, bancherii, trader-ii, administratorii de fonduri i ali angajai de top ai celor mai mari 38 de companii cu profil financiar din SUA au ncasat n anul 2009, n medie, cu aproape 18% mai mult dect au primit n 2008 i cu ceva peste sumele ncasate n anul 2007 . n Regatul Unit al Marii Britanii, la fel ca i n SUA, bncile au fost salvate, pe fondul recesiunii economice generale, cu ajutorul statului, dar din banii contribuabililor, bancherii britanici continund n acest timp s ncaseze prime uriae. De exemplu, la Departamentul de Investiii al Royal Bank of Scotland s-au calculat prime de 1,5 miliarde lire sterline (cu 50% mai mult n 2009, fa de 2008), care au fost blocate de Departamentul Britanic al Trezoreriei, ntruct RBS a fost salvat de la faliment de ctre stat, fiind, deci, naionalizat, iar primele erau, ca atare, nelegale. Managerii bncii (ale cror prime erau calculate pn la 75.000 lire sterline) au ameninat cu demisia colectiv, pretextnd, cu perfidie, c msurile restrictive luate mpotriva funcionarilor bancari i mpiedic s lucreze n folosul acionarilor. n timp de mediul bancar inea cu dinii de privilegiile pecuniare, cei 31 milioane de contribuabili britanici pierdeau, fiecare, cte 38.700 lire sterline n cursul anului 2008, din cauza prbuirii pieei imobiliare i a Bursei. Acest fapt a fcut ca avuia naional din Marea Britanie s scad cu peste 1200 miliarde lire sterline i declinul nu s-a ncheiat. La sfritul lunii octombrie 2009, publicaia britanic The Guardian comenta faptul c politica de acordare a bonusurilor substaniale ctre bancheri i-a nfuriat pn i pe unii dintre clericii englezi, care au respins acest obicei, considerat a fi mai mult dect lipsit de bun sim, adic o blasfemie. Totodat, au relevat c bancherii, n loc s dea dovad de remucri (ca urmare a strilor de lucruri provocate n ultimii ani de criz 2008 i 2009) i s recunoasc greelile programelor lor financiare (generate de utilizarea unor principii fr legtur cu realitatea) au revenit la practicile riscante i la atitudinea de indiferen, continundu-i activitatea ca i cnd nimic nu s-ar fi ntmplat. Astfel, dup 15

ce au fost salvate de ctre stat, bncile i-au asumat aceleai riscuri, precum cele care au condus la criza financiar-economic mondial: risipirea propriului capital, prin pli exagerate ctre bancheri, i oferirea de mprumuturi la investitori fr garanii maxime (n loc s conserve capitalul, s-l foloseasc judicios i profitabil). Degradarea valorilor morale ale bancherilor i obsesia acestora pentru dobndirea unor ctiguri pe termen scurt se numr, pentru muli analiti, printre principalele cauze ale actualei crize financiare globale. De fapt, practica tuturor celor care s-au aflat la conducerea instituiilor bancare era una simpl i exersat cu pricepere n timpul anilor de boom economic: i-au nsuit zeci de milioane de dolari (sub form de salarii generoase i prime exorbitante), iar atunci cnd lucrurile nu au mai mers, i-au minit pe investitori, pentru a-i salva ctigurile. n final, cnd criza a pus stpnire, patronii i managerii americani i-au lsat (conform tradiiei de pe Wall Street) pe micii investitori s acopere un deficit de circa 1,6 miliarde de dolari. Procesele mpotriva managerilor unor fonduri de investiii, de pe faimoasa strad din New York, iniiate de jurii alctuite din ceteni americani, sunt ilustrative pentru spiritul justiiar public aprut n urma dezastrului financiar instalat n aceast ar, dezastru a crui consecin direct erau cei 7 milioane de oameni care i-au pierdut slujbele (pn n octombrie 2009) din cauza recesiunii economice. O reacie ostil fa de agenii mediului bancar s-a nregistrat i n rndurile populaiei din Romnia. Aceasta a aflat, n decembrie 2008, c bncile au nevoie de ajutor de la stat pentru stabilizarea sistemului bancar, dup ce, culmea ironiei, au sufocat creditorii, ani la rnd, cu cele mai mari comisioane din Europa i cu clauze defavorabile, abil mascate n contractele de creditare. n acest context, directorul general al Raiffeissen Internaional, Herbert Stepic, declara la Viena c Romnia are nevoie de un pachet de msuri pentru susinerea economiei, de cel mult 10 miliarde de euro, din care 5 miliarde euro pentru stabilizarea sistemului bancar, iar alte 5 miliarde de euro pentru sprijinirea economiei reale. Implicit, se sugera un program de ajutorare a sistemului bancar din ara noastr, evident cu bani de la bugetul statului, adic din banii cetenilor contribuabili. De remarcat faptul c Marea Criz Economic din 1929-1933 a fost o criz de supraproducie, aceasta fiind agravat de scderea puternic a puterii de cumprare a populaiei. Cantiti uriae de mrfuri au rmas nevndute, fiind stocate n depozite, dei nevoile de consum erau imense, iar pentru meninerea ridicat a preurilor s-a recurs frecvent la distrugerea surplusului de produse. Actuala Criz Economic Mondial a aprut tot ca rezultat al unei supraoferte, la care s-a rspuns printr-un supraconsum, alimentat de explozia mprumuturilor la bnci i de acordarea facil a creditelor. Inevitabil, sistemul bancar a intrat n colaps i, odat cu el, ntreg angrenajul financiar. De la Washington i pn la Londra, Budapesta, Bruxelles, Moscova, Atena sau Bucureti, din America i pn n Europa ori n Asia, din cele mai mari ri i pn n cele mai mici (precum Islanda sau emiratul Dubai), criza financiar a ngheat majoritatea proiectelor economice. Piaa rezidenial, care s-a afirmat ca un motor al dezvoltrii social-economice, s-a blocat, unii dezvolttori imobiliari dnd faliment, din lips de cumprtori, n timp ce bncile au rmas cu creditele nerecuperate. Proiectele, care nu au reuit s atrag cumprtori, nu au mai fost finanate de bnci (din lips de lichiditi ori din pruden excesiv), ceea ce a adus la sistarea majoritii lucrrilor de construcii. Reaciile n lan au paralizat mediile economice private i fluxurile economice internaionale. Actuala criz economic se desfoar ntr-o lume care, n anul 2008, numra 6,710 miliarde locuitori. Prin urmare, consecinele sale de ordin social sunt uriae i numeroase, iar, pe plan global, aproape imposibil de evaluat. Aa se explic de ce problema crizei mondiale a dominat agenda de lucru a tuturor liderilor politici mondiali, ncepnd cu luna ianuarie 2009 i pn n prezent. Principalele soluii promovate n cadrul strategiilor globale i naionale de criz adoptate au fost, n general, urmtoarele: 1. Transformarea statului ntr-un salvator i finanator al economiilor naionale (situaie incompatibil cu esena doctrinei liberalismului economice, potrivit creia statul nu trebuie s se amestece n viaa economic a unei societi) ; 16

2. Coordonarea eforturilor instituiilor bancare la scar planetar pentru sprijinirea financiar a statelor lovite de criz (prin acordarea de mprumuturi, reealonarea datoriilor acestora i acordarea de noi mprumuturi de ctre cele mai mari bnci din lume); 3. Adoptarea unor planuri concrete de relansare a economiilor naionale. Primele semne de ncetare a recesiunii i de ameliorare a mediului economic s-au constatat, pe parcursul anului 2009, ntr-o serie de ri dezvoltate, dei procesul de criz a continuat s se manifeste, n multe privine, i la nceputul anului 2010. La jumtatea lui februarie 2009, preedintele SUA a promulgat un document normativ (adoptat n prealabil de Senat i Camera Reprezentanilor), care coninea planul de stimulare a economiei americane, n valoare de 787 miliarde dolari, ceea ce permitea declanarea investiiilor necesare i, implicit, reluarea locurilor de munc de ctre oameni. Precizm c pentru Administraia Barack Obama i serviciile de informaii americane, problema recesiunii globale a fost considerat mai amenintoare i periculoas dect aciunile Al-Qaeda. Programul de salvare a SUA, promovat de eful statului, prevedea bani pentru proiecte n construcii, investiii n energii alternative, reduceri de impozite pentru cetenii din clasa medie, ajutoare pentru persoanele srace i fr serviciu etc. Prin aplicarea acestui plan s-a urmrit salvarea ori crearea a circa 3,5 milioane de locuri de munc. Potrivit specialitilor, sumele enorme cheltuite de guvern vor adnci semnificativ deficitul bugetar al SUA cu circa 400 miliarde dolari. Din totalul sumei prevzute n program (de 787 miliarde dolari), 36% a fost alocat pentru reducerea impozitelor cetenilor. n Romnia, planul guvernamental de ieire din criz nu a devenit operaional n totalitate, din cauza msurilor ineficiente i a lipsei de voin politic, partidele aflate la putere provocnd o stare de criz politic, stare care s-a suprapus peste criza economic. Cursa pentru alegerile prezideniale (din 22 noiembrie i 6 decembrie 2009) a afectat n mare msur relaiile de cooperare dintre principalele instituii ale statului - Parlamentul, Preedinia i Guvernul, instituii cu rol vital n gestionarea crizei economice. Aa se explic faptul c Romnia era, n ianuarie 2009, singurul stat din Europa care nu avea un program coerent de msuri anticriz, care s se aplice imediat (cu excepia soluiei de capitalizare a CEC i Eximbank), i nici o strategie de dezvoltare competitiv a rii. Procesul de intrare a economiei naionale n recesiune a coincis cu instalarea derivei pe scena vieii politice interne. Dup alegerile parlamentare din noiembrie 2008, PDL i PSD au intrat n alian la guvernare, timp de zece luni, dup care s-au desprit n septembrie 2009, PDL rmnnd singur s administreze cu drepturi depline, doar pentru scurt vreme, ntruct prin moiunea de cenzur depus de PNL n data de 6 octombrie, Executivul a fost trimis n interimat timp de dou luni (octombrie i noiembrie 2009). Apoi, dup victoria n alegeri a lui Traian Bsescu (6 decembrie 2009), a fost propus un nou cabinet, cu acelai prim-ministru (Emil Boc) i cu minitrii majoritari din PDL, care a fost aprobat de Parlament, n data de 23 decembrie 2009. Timp de trei luni, Romnia a ncremenit din cauza ambiiilor politice i a cursei electorale, ajungnd o ar aproape neguvernat (FMI nu a avut, n acest rstimp, cu cine s discute problemele mprumuturilor). Viitorul preedinte al rii i-a asumat sarcina formrii guvernului, care s gestioneze scoaterea rii din starea de dezastru economic. Cea mai important provocare a noului cabinet a fost legat de deblocarea finanrii externe, statul romn contractnd un credit de 20 miliarde Euro de la FMI, din care a primit doar 6,9 miliarde euro. Virarea tranelor de mprumut a fost ntrziat din cauza situaiei complicate aprute datorit actorilor de pe scena vieii politice. Echipa comun a FMI i C.E., care a venit la Bucureti, a stabilit o serie de msuri ferme care s fie luate rapid de noul guvern, n vederea ncasrii tranelor a treia i a patra din mprumut (de 2,3 miliarde de euro) n februarie 2010. Msurile sugerate privesc continuarea reformelor structurale ncepute n sectorul public i privat (pentru asigurarea stabilitii macroeconomice); ndeplinirea n anul 2010 a unor angajamente legislative fa de FMI, astfel nct s se asigure ncadrarea ntr-un deficit bugetar maxim de 5,9%; adoptarea urgent a bugetului de stat; adoptarea unei hotrri de guvern pentru stabilirea salariului minim de 705 lei pe ntreaga economie, de la 1 ianuarie 2010 (n sectorul public salariul minim fiind de 705 lei, pe cnd n 17

economia privat salariul minim este de 605 lei); prelungirea, pn la sfritul anului 2010, a msurilor de protecie a omerilor; creterea absorbiei fondurilor europene; finanarea consistent a economiei i investiiilor publice; restructurarea sectorului bugetar (inclusiv prin disponibilizarea a circa 100 de mii salariai din cei 1,4 milioane angajai n instituiile statului, care constituie circa o treime din fora de munc a rii); modernizarea agriculturii i dezvoltarea economiei rurale; amplificarea parteneriatelor public-privat etc. Experii FMI au apreciat, la finele anului 2009, c revenirea economiei rii noastre pare s fie mai rapid dect estimrile din var, prognoznd o cretere a acesteia cu 1,3% (fa de 0,5%, ct se considerase anterior), datorit sporirii, n primul rnd, a cererii externe. Anumii specialiti consider c, pe viitor, creterea economic a Romniei trebuie s se bazeze mai mult pe investiii i pe export net, mai puin pe consum, deoarece s-a dovedit, pn acum, a fi un model nesustenabil. nc din prima zi, noul guvern i-a anunat intenia de meninere a cotei unice de impozitare (16%) i a TVA (19%), dar i nghearea salariilor bugetarilor i a pensiilor pe anul 2010 (condamnnd la srcie milioane de pensionari cu pensii mici). De asemenea, s-a preconizat o mrire a gradului de ocupare a forei de munc, la minimum 65%, pn n anul 2013. Dac agenii economici din sectorul privat al economiei au luat, n cursul anului 2009, msurile necesare pentru traversarea crizei (restrngeri de activitate, reduceri de personal, de salarii, de cheltuieli .a.), n schimb, n companiile de stat, cheltuielile se ridic pn la aproape un sfert din PIB, iar msurile de reform pentru reducerea datoriei publice vor deveni active n prima jumtate a anului 2010, cnd efectele crizei financiare vor lovi puternic n interesele salariailor instituiilor de stat. Abia n a doua jumtate a anului 2010 se poate estima perioada ieirii generale din recesiune a economiei naionale i relansarea acesteia. Acest lucru a fost prognozat i de ctre analitii ageniei de rating Moodys, care au afirmat c, n al doilea trimestru al anului 2010 ara noastr va cunoate o expansiune de 2,3% a PIB, aceast uoar cretere economic venind dup ase trimestre consecutive de scdere a PIB . Specialitii consider c declanarea crizei financiare n luna octombrie 2008, n SUA i alte ri, reprezint cea mai serioas zguduire a finanelor internaionale de la Marea Depresiune din 1929-1933. Efecte a actualei crize se rspndesc, dincolo de sfera financiar, la nivelul economiei mondiale n ansamblu, afectnd creterea economic i piaa muncii i genernd o serie de alte efecte conexe cu implicaii de natur conjunctural sau pe termenele mediu i lung n ceea ce privete structura sistemului financiar mondial i interfaa acestuia cu economia real. Transmiterea efectelor nefavorabile ale crizei dintr-o ar de talia SUA n alte ri, mai mari sau mai mici, are la baz interdependena crescnd a economiilor naionale n cadrul intensificrii globalizrii pieelor inclusiv a celor financiare. Dac sistemul financiar al unei ri se blocheaz sau este paralizat, atunci economia acesteia nu mai poate funciona normal date fiind multiplele sale interferene cu sistemele financiare naionale i internaionale. Pentru a aciona asupra efectelor nefavorabile ale crizei financiare este absolut necesar s se cunoasc n profunzime cauzele care au generat-o i s se instrumenteze politici i mijloace organic racordate pe termenele scurt, mediu i lung, la nivelurile locale, regionale, naionale i internaionale. Actuala criz financiar pe care o traverseaz economia mondial relev mpletirea unor cauze comune, tradiionale ale fenomenelor de criz economico-financiar, n general, cu altele netradiionale, specifice. Printre cauzele tradiionale principale ale crizelor economico-financiare menionm: perioada de boom a creterii creditrii n proporii foarte mari; creterea puternic a preurilor activelor, mai ales pe piaa imobiliar; creditarea n proporii necontrolate a agenilor economici mai puin sau deloc solvabili (este vorba de debitorii ipotecari sub-prime). n ceea ce privete cauzele netradiionale particulare ale crizei financiare declanate n octombrie 2008 menionm, n primul rnd, amploarea i profunzimea crizei sub-prime care vizeaz: Extinderea necontrolat a unui model sui generis de origine i distribuire a riscului transferabil (origine-and-distribute model); 18

a) Un apetit exagerat pentru profit care a alimentat creterea cererii pentru active cu grad ridicat de risc; b) Ignorana ex-ante i incertitudinea ex-post privind caracteristicile riscului hrtiilor de valoare, bazate pe ipotec, legate de derivative i operaii credit-default swaps;

c) Guvernarea neadecvat a corporaiilor i stimulente manageriale necorespunztoare n instituiile financiare; d) Rolul factorilor de reglementare i al ageniilor de rating.
Aceste cauze specifice se ntlnesc n msuri diferite att n rile dezvoltate, dar mai ales n SUA ct i n rile cu economii emergente, desigur n proporii mai sczute. n opinia noastr, cauza general a actualei crize financiare const n exacerbarea rolului instrumentelor financiare, a economiei nominale (monetare) n raport cu economia real n ceea ce privete asigurarea premiselor unei dezvoltri durabile. Aceast exacerbare a avut la baz componenta speculativ a modelului economiei de pia concurenial liber, dincolo de limitele admisibile i controlabile ale acesteia. Creterea numrului de interpui financiari, a derivativelor a neglijat adevrul matematic potrivit cruia derivata de ordinul 10 din 0 nu reprezint dect zero. De altfel, i n economia real, proliferarea intermediarilor n relaia producie consum, dincolo de contribuia efectiv a acestora la sporirea performanei muncii n producie i a eficienei economico-sociale n consum nu nseamn dect valoarea adugat fals, ireal, cu evidente caracteristici parazitare, inflaioniste, de entropie n economie i societate. Fr a ne propune o inventariere detaliat a cauzelor, dorim s menionm i neajunsurile majore n activitatea sistemelor naionale i internaionale de audit financiar contabil intern i extern, ca i a diferitelor agenii de rating care nu au fost n msur s trag la timp semnalele de alarm, s previn (early warning) producerea unor astfel de zguduiri financiare, ale pieelor de capital. Dar analiza atent a cauzelor, avnd n vedere amploarea i profunzimea fenomenelor de criz, va trebui fcut nu att pentru identificarea i sancionarea vinovailor individuali i/sau colectivi, direci i/sau indireci ci pentru nelegerea mecanismelor i cauzalitilor complexe ale fenomenului care, fr ndoial, va avea efecte pe diferite orizonturi de timp. Mai mult pentru a fundamenta msurile necesare n vederea contracarrii efectelor negative care submineaz sustenabilitatea creterii economice.

2.2. EFECTE I CONSECINE ALE CRIZEI FINANCIARE


Efectele crizei financiare internaionale sunt multiple i afecteaz n msuri diferite una sau alta din rile implicate. n acest sens, o enumerare fie chiar i succint a efectelor din punctele de vedere economico-financiar ofer o baz pentru aprofundarea cercetrii n acest domeniu ca i pentru clarificarea i coroborarea acestora dup mai multe criterii i metode de analiz. Ne vom referi la cteva aspecte privind efectele pe termen scurt. Cel mai important efect, pn n prezent, reprezint falimentul unor instituii bancare i de credit din SUA i din rile membre ale UE ca urmare a intrrii n incapacitate de plat i a imposibilitii de recuperare a creanelor mai ales n domeniul imobiliar. Falimentul bancar i retragerile de bani din bnci, nencrederea n solvabilitatea acestora a antrenat o bulversare grav pe piaa bursier astfel c valoarea aciunilor la diferitele burse din lume pentru societi importante tranzacionate, a sczut n unele cazuri ntr-att nct s-a recurs la msura extrem de suspendarea tranzaciilor la burs pe anumite perioade de timp. Aceasta a generat o scdere brusc i uneori dramatic a capitalizrii bursiere, a banilor virtuali, prin reducerea fr precedent a preului aciunilor, ceea ce a fcut ca o bun parte a societilor tranzacionate la 19

burs s-i reevalueze capitalul i s-i calculeze pierderile ca urmare a crahului financiar prin care au trecut. FMI consider c pierderile cauzate de criza financiar la nivel mondial vor fi de circa 1400 mild.dolari, cifr care desigur este preliminar, supus n continuare revizuirii, ca urmare a creditelor neperformante i activelor negarantate. Aceast cifr reprezint a doua revizuire de ctre FMI care n septembrie 2008 estima o pierdere de 1300 mild.dolari i n aprilie una de 945 mild.dolari. Ca urmare a acestor pierderi, analitii economici previzioneaz o ncetinire a creterii economice globale ca urmare a declinului produciei n statele dezvoltate i a ncetinirii dinamicii economice n economiile emergente. Turbulenele de pe piaa financiar internaional vor afecta creterea economic i n anul 2009, ceea ce impune msuri decisive la nivel naional i internaional pentru a evita o ncetinire i mai puternic a creterii economice i/sau declinul mai accentuat al unor economii, pentru asigurarea n continuare a lichiditii pe pieele financiare. Cderea pieei imobiliare n SUA care se va continua, va avea drept consecine deteriorarea sectorului credite, creterea delictelor care au ca obiect ipotecile i tranzaciile imobiliare (credite de retail sau pentru corporaii) va influena i economia european, ceea ce va conduce i la ieftinirea locuinelor, nsprirea condiiilor de creditare i stagnare economic. Astfel se preconizeaz o stagnare/scdere a PIB n unele ri membre UE ndeosebi n Germania, Estonia, Frana, Italia i Lituania. Alte efecte ale crizei financiare se refer la creterea presiunii inflaioniste, a ratei dobnzii i omajului, devalorizarea monedelor naionale i mrirea deficitelor de cont curent i a datoriei publice.

III.MSURI DE CONTRACARARE A EFECTELOR CRIZEI


innd seama de impactul global al actualei crize financiare cu potenial clar de declanare a unei crize economice de proporii, instituiile decizionale competente, la nivel naional i internaional (ntre care FMI, Banca Mondial, UE etc.), n cadrul diferitelor reuniuni ale reprezentanilor statelor, au analizat i convenit n mod preliminar o serie de msuri pentru a contracara agravarea efectelor crizei i a restabili ncrederea n pieele financiare. Aceste msuri vizeaz att termenul scurt i pe cel mediu i lung. n ceea ce privete Romnia, menionm c, potrivit declaraiilor persoanelor oficiale din cadrul BNR ca i al altor instituii financiare, nici o banc nu se afl n situaie grav, nu are probleme de lichiditi, ca urmare a efectelor crizei financiare internaionale. mprumuturile subordonate, depozitele i creditele atrase pe care bncile din Romnia le-au primit de la acionari strini, n proporie de 50% au scadena la peste 2 ani, iar 3 mild.Euro vor trebui pltii ntre 1-2 ani i circa 2,5 mild. Euro ntre 6 luni i un an. Solvabilitatea bancar se afl la un nivel bun (de 13%), iar activele slabe dein o proporie relativ mic n totalul activelor (sub 1%). Potrivit prognozelor FMI, creterea economic n Romnia se prelimin la 8,6% n anul 2008 i 4,8% n anul 2009, n condiiile n care inflaia va fi 2,8% i respectiv 6,6%, iar deficitul de cont curent de 14,5% i respectiv 13,3%. Prognozele pentru Romnia relev o ncetinire a dinamicii economice care se menine totui la niveluri superioare, comparativ cu alte ri din zona european. Odat cu creterea prudenialitii n materie de creditare, bncile romneti i-au nchis una celeilalte limitele de expunere pe piaa interbancar, ceea ce semnific existena unor planuri de rezerv consistente, n ceea ce privete asigurarea lichiditii.

20

Efectele crizei financiare care induc recesiune i declin economic, pe cale de consecin, se vor resimi i pe piaa muncii n Romnia, prin creterea ratei subocuprii, ca urmare a reducerii cererii de for de munc n ar i n strintate, ndeosebi n Spania, Italia i Germania. Un alt argument n sprijinul opiniei potrivit creia piaa local financiar a Romniei va resimi doar indirect efectele crizei internaionale se refer la rezerva valutar a Romniei de 26 mild.Euro, un important factor tampon de contracarare a acestor efecte chiar i n cazul nspririi condiiilor din sectorul de creditri (credit crunch). Att la nivel mondial, dar i naional, starea de faliment sau jen financiar a unor societi bancare i nu numai, scderea valorii de burs a aciunilor acestora a generat o serie de operaiuni de fuziune i preluri ca i o cretere a tranzaciilor bursiere stimulate de preul redus al cumprrii de aciuni. Economia de pia, n condiiile actualei crize financiare, a fost obligat odat n plus (dac mai era cazul!), s in seama de faptul c singure mecanismele pieei concureniale nu sunt n msur s rezolve problemele sustenabilitii economice, mai ales n condiiile n care se agraveaz problemele de mediu, ale produciei i consumului de bunuri publice, regionale, naionale i internaionale. Din acest motiv, n cadrul numeroaselor ntlniri la vrf din ultima perioad pe plan internaional, s-a manifestat dorina de a gsi n comun o serie de remedii pentru a contracara efectele crizei i a reforma sistemul financiar naional i internaional. n cadrul acestor remedii entitatea instituional a statului naional sau cea supranaional a ocupat un loc central. Dup cum se tie, o serie de bnci europene aflate n dificultate au fost salvate, cel puin temporar, prin intervenia statului, n Anglia, Germania, Belgia i Olanda. Aceasta sugereaz necesitatea nceperii unui plan sistemic pentru Europa destinat consolidrii instituiilor financiare, innd seama c msurile fragmentare la nivelul fiecrei ri s-ar putea dovedi ineficiente. n acest sens, apare oportun o cooperare ct mai larg a prilor implicate (stakeholders) n procesul de stabilizare i consolidare a pieelor financiare, mai ales pentru implementarea reformelor privind reglementarea i supravegherea principalelor piee financiare i reducerea dimensiunii eecului i neajunsurilor acestora, inclusiv pe baza educaiei financiare i a aplicrii eficiente a principiilor bazate pe bunele practici ale creditrii. Orice amnare a implementrii reformelor n acest domeniu se poate dovedi contraproductiv pe termenele mediu i lung. Recentele scderi ale preurilor mrfurilor vor impulsiona veniturile reale ale rilor importatoare, dar spectrul incertitudinii pe termen mediu nclin ctre ameninri grave n ceea ce privete dinamica acestora. Actuala criz financiar internaional a atras atenia asupra necesitii, pe de o parte, a lurii unor msuri de urgen i, pe de alta, a unor reforme n politicile structurale, pentru a evita o recesiune global prelungit. Adncirea i extinderea crizei financiare declanate n luna octombrie 2008, n SUA i alte ri, reprezint evenimentul care preocup n cel mai nalt grad factorii de decizie din economie i societate, la nivelurile macro, mezo, micro i mondo. Evoluia acestei crize iniial ca o problem de insolven alimentat de lipsa de ncredere n sistemul de creditare, n prezent, risc s devin treptat un factor de turbulen pentru economia mondial. Din acest motiv, recentele ntlniri ale efilor de stat dar i ale reprezentanilor instituiilor financiare internaionale au fost consacrate identificrii de soluii pentru a reface credibilitatea sistemelor de creditare i a rencepe funcionarea normal a acestora. Dei nu se poate afirma c exist o soluie panaceu (one-size-fits all), unele puncte de vedere comune ale specialitilor se refer la abordarea consistent, clar i coordonat a urmtoarelor probleme: - garantarea pasivelor; - separarea activelor toxice (bad assets); - recapitalizarea instituiilor afectate. Se acrediteaz tot mai mult ideea unor planuri de salvare sistemic a pieelor financiare prin creterea prudenialitii, monitorizrii i reglementrii instituionale din care transpare clar rolul 21

parteneriatului public privat n domeniul financiar, reducndu-se cota exclusivismului reglementrii numai pe baza mecanismelor pieei. Luarea unor msuri de urgen cum ar fi limitarea creditrii prin mijloace specifice ine mai degrab de depirea pe termen scurt a crizei financiare. Realizarea reformelor structurale pe termen lung ale sistemului global financiar vizeaz prevenirea repetrii n viitor a unor astfel de fenomene de criz i necesit msuri speciale. Cadrul de reglementare i supervizare mai bun va trebui astfel conceput nct s contribuie la accelerarea inovrii financiare, n beneficiul tuturor i nu n scop speculativ, favoriznd o minoritate social. Pe agenda de lucru a guvernelor, ca provocri de dezbatere i schimb de experien, cu btaie lung n timp, se afl n proporii diferite, problemele financiare referitoare la concuren, stimulente pentru o comportare prudent, protecia consumatorului, mbuntirea educaiei financiare i guvernarea corporativ. n ceea ce privete Romnia, menionm ca msuri de prim urgen creterea plafonului de garantare pentru depozitele bancare la 50 000 Euro fa de 20 000 Euro, conform deciziei comune a Ministerelor de Finane din rile membre ale UE. Aceast msur este menit s sporeasc ncrederea populaiei n economisire i s evite retragerile n mas de la bncile comerciale, ceea ce ar putea conduce la falimentarea acestora. Desigur c msura presupune cheltuieli suplimentare pentru bnci. BNR monitorizeaz n permanen situaia lichiditilor i a bncilor n general, inclusiv n ceea ce privete rezervele minime obligatorii i planurile privind asigurarea lichiditii. O serie de ri membre ale UE garanteaz depozitele bancare pn la 100 000 Euro sau integral (vezi Spania, Slovacia etc.), n scopul creterii ncrederii deponenilor. O alt msur ntreprins de bncile romneti se refer la creterea ratei dobnzii cu 4-6 puncte procentuale peste dobnda de politic monetar de 10,25%. Recurgerea la vnzarea certificatelor de trezorerie cu scaden de 6 luni i cu randament mediu de circa 13%, reprezint o alt msur pentru a preveni turbulenele pieei financiare n Romnia. ntruct elementele primare ale crizei financiare sunt cunoscute (expansiunea necontrolat a creditului), este natural cutarea unor remedii din aceeai categorie. Pentru unele dintre ele au fost fcute deja tentative de aplicare, iar altele sunt n atenia organismelor financiare i de reglementare financiar. Astfel, una din primele msuri luate de organismele financiare (Federal Reserve i Trezoreria SUA) a fost abordarea TARP (Troubled Assets Relief Program), prin care se urmrea preluarea activelor toxice din bilanul bncilor slbite i apoi licitarea acestora pe piaa liber(25) pentru descoperirea (i,totodat, validarea) preului real al acestora i n vederea construirii unei piee pentru aceste active. Dei, ntr-o prim etap, acest tip de operaiune a fost predilect utilizat de ctre administraia american (prima jumtate, respectiv 350 miliarde de dolari, a planului de ajutorare de 700 miliarde de dolari propus de Henry Paulson a fost dedicat acestui scop), s-a ajuns la abandonarea acestuia deoarece cantitatea mare de astfel de active, prezente n bilanurile foarte multor instituii financiare, ar fi riscat stabilirea unui pre de pia foarte mic pentru activele respective. Or, acest lucru ar fi forat instituiile financiare respective la deprecieri ale activelor i la operaiuni de recapitalizare. La acest nivel, principalul dezavantaj ar fi fost dificultile de atragere de noi capitaluri private(26). O alt problem ar fi fost c aceasta ar fi condus la costuri (publice) ridicate, datorit cantitii mari de asemenea active toxice i ar fi privilegiat acionarii instituiilor financiare respective, prin eliminarea riscului de faliment,dar i prin suplimentul de ctig pe care achiziia din fonduri publice a activelor toxice la o valoare mai mare dect cea de pia (n vederea evitrii deprecierilor activelor) l-ar fi adus acestora. Ca urmare, s-a trecut la o abordare alternativ, anume recapitalizarea bncilor i preluarea de ctre stat de participaiuni la acestea. n contrast cu soluia precedent, de data aceasta, cei care aveau de pierdut erau acionarii bncilor respective, participaiunile acestora fiind puternic diluate ca urmare a recapitalizrilor. Pe de alt parte, creditorii instituiilor financiare respective erau avantajai 22

de solvabilitatea regsit a acestora din urm. O problem nerezolvat, ns, ar fi rmas creterea (incorect fundamentat i neechitabil n raport cu ceilali actori economici) a valorii de pia a creanelor deinute la instituia financiar respectiv. n fine, o a treia modalitate de intervenie utilizat a fost oferirea de garanii de stat pentru creanele de slab calitate. Pentru a preveni abuzurile,oferirea de garanii implica un anumit cost: fie sub forma unor taxe speciale, fie sub forma acceptrii unor reglementri mai stricte, fie prin stabilirea unei franize pn la care pierderile ar fi fost suportate n continuare de instituia financiar respectiv. Alte guverne (cel francez) au optat pentru crearea unor vehicule de investiii de tipul fondurilor suverane(27) care, dei capitalizate de stat, acioneaz, n principiu, pe baze independente. La nivelul reglementrilor financiare, una din msurile luate a fost interzicerea vnzrii de tip short a aciunilor. De exemplu, Security and Exchange Commission din SUA a interzis, la data de 19 septembrie 2008,vnzarea de acest fel a unui numr de 799 de companii, n scopul protejrii integritii i calitii pieelor de capital i ntririi ncrederii investitorilor(28). Msura, anunat iniial ca fiind valabil pn pe 2 octombrie 2008, a fost ulterior reconfirmat pn la o dat ulterioar (17 octombrie 2008). De notat c interzicerea explicit a operaiunilor de acest tip nu este singura modalitate de reducere a operaiunilor de short-selling. Aceasta se restrnge uneori natural,chiar acionarii companiilor financiare aflate n dificultate devenind reticeni, n cazul unui trend descresctor prelungit, s mprumute aciuni investitorilor care adopt mai apoi poziii short, ntruct devin contieni c aceste operaiuni vor duce la deprecierea valorii propriilor deineri. Pe lng aceste msuri, au fost propuse i alte reforme legate de sistemul financiar, care s amelioreze funcionarea acestuia i s nlture posibilitatea producerii de blocaje de genul crizei economico-financiare din prezent. Astfel,Institute of International Finance a propus(29) reconsiderarea practicilor de management al riscurilor (redefinirea ponderilor guvernanei corporative, a culturii riscului, a rolului managerului pentru risc i a complexitii produselor derivate i titrizate), a politicilor de compensare (prin alinierea intereselor acionarilor cu cele ale companiei de management), de evaluare, de acordare a creditelor, a ratingurilor i asigurarea transparenei activitilor, att la nivelul instrumentelor financiare (standardizarea acestora, armonizarea reglementrilor,adoptarea unor platforme i tehnologii comune, regularizarea utilizrii i tranzacionrii acestora) ct i la nivel de instituii financiare (stabilirea unor coduri de conduit, obligativitatea publicrii expunerii pe produse titrizate, a strategiei de management a riscurilor adoptate). Pe aceeai linie, Financial Stability Forum a prezentat minitrilor de finane din G-7 i guvernatorilor bncilor centrale un raport(30) care propune cinci domenii de aciune n care face recomandri, respectiv: 1) ranforsarea supravegherii prudeniale a capitalizrii, lichiditii i sistemului de management al riscului (prin stabilirea de condiii legate de capital, de managementul lichiditii, de considerarea activelor extrabilaniere n stabilirea riscului, asigurarea calitii structurii operaionale pentru instrumentele derivate) ; 2) ameliorarea transparenei i a procesului de evaluare (declararea riscurilor, standardizarea procedurilor de contabilizare i declarare a activelor extrabilaniere, utilizarea generalizat a standardelor internaionale de evaluare,asigurarea transparenei proceselor de titrizare) ; 3) reconsiderarea rolului i a finalitii ratingului de creditare (ameliorarea calitii procesului de notare,stabilirea de ratinguri difereniate pentru instrumentele financiare complexe,asigurarea calitii datelor utilizate n notare, schimbarea percepiei investitorilor i a autoritilor de reglementare asupra importanei ratingurilor i contientizarea relativitii acestora) ; 4) ranforsarea celeritii (rapiditii) rspunsului autoritilor la risc (prin definirea de proceduri de aciune imediat n funcie de rezultatul analizei de risc, ameliorarea gradului de informare reciproc ntre diversele organisme de control i de reglementare, angajarea acestora n stabilirea de politici internaionale n domeniu) ; 23

5) realizarea unor acorduri solide de cooperare n cazul apariiei situaiilor de urgen n sistemul financiar (la nivelul bncilor centrale, variaia ratelor rezervelor minime obligatorii n raport cu gradul de solven i lichiditate al bncilor i cu situaia global a sistemului financiar).

IV.POLITICI ANTICRIZ
Politica anticriz (anticiclic) reprezint ansamblul msurilor ntreprinse de ctre stat, prin care se urmreste corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activittii economice si atenuarea efectelor nefavorabile care decurg din acestea. Politica anticriz se aplic diferentiat n cadrul unui ciclu economic. Astfel, n conditii de boom economic, se aplic politica anticriz de stabilizare (STOP), iar n faza de recesiune, se aplic politica anticriz de relansare (GO). Politica de relansare -aceasta reprezint ansamblul msurilor ce se aplic n fazele de ncetinire sau recesiune economic si are drept scop sustinerea activitatii economice, stimulnd investitiile, consumul, creditul, etc. n functie de modul de actiune, se disting mai multe forme ale politicii de relansare, ca, de exemplu: relansarea prin credit; relansarea prin ofert; politica anticriz de rigoare; relansarea prin cerere. Politica de relansare prin credit-aceasta porneste de la principiul c exist un multiplicator bugetar si monetar,dup care fiecare venit nou si fiecare credit distribuite n economie creeaz o nou cheltuial, care genereaz cerere si o alimenteaz, n continuare. n acest mod,actioneaz si asupra cresterii masei monetare puse la dispozitia economiei, prin reducerea ratei dobnzii, atenuarea restrictiilor n acordarea creditelor, operatiuni de open-market,reducerea rezervelor bancare obligatorii. Politica de relansare prin ofert-acest tip de politic stimuleaz economia prin crearea unui mediu favorabil actiunii firmelor, liberei initiative si concurentei, reducnd obligatiile fiscale si salariale. Relansarea prin ofert accept, cel putin implicit, legea debuseelor a lui J. B. Say, conform creia ,,oferta si creeaz propria cerere ; astfel,pentru reluarea cresterii economice, trebuie stimulat prioritar productia, si nu cererea efectiv. Esenta politicii de relansare prin ofert este gsirea mijloacelor pentru a stimula cresterea profiturilor si a prtii din acestea lsate la dispozitia agentilor economici.Asemenea msuri vizeaz: reducerea obligatiilor fiscale impuse firmelor, scderea ratei dobnzii si a restrictiilor n acordarea creditelor pentru ameliorarea randamentului investitiilor, fiscalitate avantajoas pentru plasarea economiilor pe piata monetar si financiar. Politica anticriz de rigoare-aceasta este aplicat, mai ales, n fazele de supranclzire a economiei, cnd tensiunile din sistemul economic (inflatia, ndatorarea exagerat a statului, atragerea n circuitul economic a unor resurse din ce n ce mai restrictive, ineficienta utilizrii acestora, etc.) ascund pericolul unui derapaj economic.Ideea de baz este ca statul s nceteze politica de ndatorare si de finantare a deficitului. Politica anticriz de rigoare este aplicat n dou etape: - etapa 1: se reechilibreaz bugetul (prin fiscalitate si diminuarea anumitor cheltuieli publice), ceea ce genereaz scderea masei monetare n circulatie, comprimarea cererii interne agregate, atenuarea tensiunilor inflationiste; - etapa 2: se reduce nivelul ratei dobnzii, ceea ce stimuleaz investitiile,relansnd ,astfel, cresterea de tip intensiv si ocuparea eficient a fortei de munc. Msurile ntreprinse n cadrul politicii de relansare prin cerere pot fi grupate n trei mari categorii:

24

1) politica cheltuielilor publice: se majoreaz cheltuielile bugetului administratiei centrale n faza de recesiune chiar cu pretul unui deficit bugetar cu scopul de a mentine sau impulsiona cererea agregat (pentru a stimula productia n vederea trecerii la faza de expansiune); 2) politica monetar si de credit, ale crei principale instrumente sunt: rata dobnzii, creditul si masa monetar. n faza de recesiune se actioneaz astfel: se reduce rata dobnzii, se creeaz facilitti pentru sporirea volumului creditului si a masei monetare, se reduce nivelul rezervelor obligatorii ale bncilor comerciale, se achizitioneaz titluri de stat de ctre autorittile monetare, se prelungeste scadenta unor credite etc. Prin aceste msuri se urmreste stimularea consumului si investitiilor, avnd drept consecint cresterea productiei si a gradului de ocupare a fortei de munc; 3) politica fiscal: n conditii de recesiune se reduce fiscalitatea, lsndu-se o cot procentual mai mare de venit asupra agentilor economici, ceea ce ncurajeaz cererea pentru bunuri de consum si de investitii.

V. EFECTELE ACTUALEI CRIZE ASUPRA ECONOMIEI ROMNETI


Impactul Macroeconomic 5.1. Anul 2008
Conform datelor care exista pana in acest moment, 2008 va aduce o crestere record a economiei romanesti (8-9% - un ritm nesustenabil si nesanatos), ponderea deficitului de cont curent in PIB (un indicator foarte urmarit de catre Agentiile de Rating) va scadea de la 14% la 13%, inflatia se va domoli undeva pe la 6.5% iar rata somajului va fi cea mai scazuta din ultimii 19 ani.

5.2. Anul 2009


Solutiile reale pentru diminuarea efectelor crizei economice vor fi foarte dure si, cu siguranta, toti romanii le vor resimti. Surse din Banca Nationala a Romaniei au declarat ieri ca noul guvern va trebui sa creasca n 2009 toate taxele, inclusiv cota unica, la nivelul de 19%, pentru a face fata dezastrului care va afecta economia, n conditiile scaderii productiei si a cresterii somajului. In plus, BNR va recomanda noului executiv cresterea impozitului pe terenuri si pe cladiri si introducerea taxelor pe terenurile agricole la nivelul tarilor UE . In ceea ce priveste Produsului Intern Brut, proiectia Comisiei Nationale de Prognoza pentru anul viitor indica o crestere de 6% iar a BNR-ului de 5.5%, ambele proiectii indicand o scadere semnifictiva comparativ cu 2008, cand cresterea va depasi 8%. Aceasta reducere a ritmului de crestre este influentata de incetinirea activitatii in toate sectoarele majore care contribuie la formarea PIB (servicii, industrie, constructii si agricultura voi oferii detalii in a doua parte a articolului). Investitiile private in economie vor scadea (datorita climatului economic extrem de instabil, companiile private isi vor anula/amana o parte din investitiile programate pentru 2009) insa investitiile guvernamentale vor creste si vor fi directionate in special in infrastructura. In ceea ce priveste investitiile in economie, avem un avantaj urias dat pe faptul ca, in perioada 2007-2013, Uniunea Europeana va aloca fonduri structurale in valoare de 20 miliarde de euro, respectiv 2-3 miliarde/an dar depinde de viitorul guvern daca va fi sau nu in stare sa cheltuie acesti bani (in paranteza fie spus, doar aceste fonduri pot adauga 1-1.5%/an la cresterea PIB).

25

Deficitul de cont curent (iesiri - intrari de valuta), desi in scadere ca pondere in PIB (de la 14 la 13%), va continua sa se situeze mult peste nivelul general acceptat de 5-6% din PIB. Acum, acest deficit este finantat in proportie de 60-65% de investitiile straine la care se adauga cele 6-7 miliarde de euro trimisi in Romania de catre romanii care lucreaza in strainatate. Avand in vedere ca aproximativ 70% din comertul exterior se realizeaza cu tari membre ale UE, este de asteptat ca aceasta criza sa duca la temperarea cresterii importurilor si exporturilor (cu un usor avantaj in favoarea exporturilor in sensul ca ritmul de crestere va fi mai mare pentru exporturi) dar ramane de vazut cum vor evolua investitiile straine si cati bani vor mai trimite acasa cei care lucreaza in strainatate (cei mai multi muncitori sunt in Spania iar aceasta este tara mambra UE cea mai lovita de criza). Marimea acestui deficit de cont curent a fost una din cauzele scaderii ratingului de tara de catre Standard & Poor`s iar logica este simpla. Tarile cu un deficit excesiv depind de finantarea externa care acum este si scumpa si greu de obtinut iar daca intrarile de valuta vor scadea, acest lucru va pune presiune pe leu care se va deprecia, aceasta depreciere va duce la cresterea preturilor deci inflatie (nu doresc acum sa intru in speculatii legate de motivele pentru care S&P a redus ratingul de tara si daca aceasta scadere are sau nu legatura cu atacul esuat asupra leului dar, cel putin din punctul meu de vedere, aceasta scadere este nemeritata avand in vedere ca sunt tari care stau mult mai prost macroeconomic dar au ratinguri mai bune) In ceea ce priveste somajul, nu cred ca vor fi probleme foarte mari. Conform INS, in fiecare trimestru sunt disponibile peste 100.000 de locuri de munca iar lipsa fortei de munca in Romania a ajuns un subiect de cosmar pentru toate companiile de plasare a fortei de munca. Unele industrii vor face disponibilizari masive, in special cele care vand forta de munca ieftina si valoare adaugata mica: outsurcingul de productie, industria mobilei, o parte a industriei auto si lohn-ul din industria textila dar este foarte probabil ca aceasta forta de munca sa fie absorbita de alte industrii in care cererea este acum nesatisfacuta. Efectele asupra inflatiei si a cursului de schimb. Pentru 2009, obiectivul BNR este o inflatie de 4.5% (1%) iar indeplinirea acestui obiectiv depinde de mai multi factori dintre care, in opinia mea, patru sunt decisivi: preturile la energie (petrol, gaze), evolutia agriculturii, a cursului de schimb si cresterile salariale. Din punctul meu de vedere, pretul petrolului va fluctua anul viitor intre $5070/baril luand in considerare recesiunea din SUA si scaderea ritmului de crestere a Chinei; evolutia agriculturii nu poate fi prevazuta iar cursul de schimb va fi destul de volatil si ca medie se va situa la 3.7 lei/. Evolutia cursului de schimb depinde foarte mult de nivelul investitiilor straine care, daca vor scadea semnificativ vor pune o presiune suplimentara pe leu si nu este exclus ca, accidental, sa vedem si un curs de 4 ron/. Pe termen lung insa (pana la adoptarea EURO in 2014, tendinta monedei nationale comparativ cu euro va fi de apreciere in termeni reali). Cat priveste evolutia salariilor, voi detalia problema mai jos in capitolul pe care l-am alocat pietei fortei de munca. Legat de nivelul inflatiei, daca ar fi sa speculez, eu cred ca anul viitor inflatia se va situa la limita superioara a intervalului mentionat de BNR, respectiv 5.5%. Influenta crizei pe sectoare Sectorul Imobiliar si de Retail Pana in 2007 inclusiv, Romania a fost un El Dorado din punct de vedere imobiliar, iar aceasta criza va aduce, pentru prima data in ultimii 10 ani, o reasezare a pietei. Speculatorii, care pana acum au dominat tranzactiile, vor iesi din piata si vor lasa locul dezvoltatorilor imobiliari puternici care vor accepta o rata a profitului mai 26

mica (15-20%) in schimbul ramanerii in piata. Preturile apartamentelor vechi va scadea (in medie, pretul nu va mai trece de 900-1000/m2) iar cel al apartamentelor noi va stagna sau se va reduce foarte putin (nu vom vedea ieftiniri semnificative avand in vedere cresterile costurilor materiilor prime si a fortei de munca, insa constructorii vor creste calitatea pastrand pretul neschimbat). Motivul pentru care preturile imobilelor nu va scadea semnificativ este cererea foarte mare, cerere care, desi in mare parte nesolvabila acum, va continua sa sustina aceste preturi mari. In acest moment, chiar luand in considerare ieftinirile din ultimile luni, apartamentele (atat cele noi cat si cele vechi) raman extrem de scumpe, iar parerile conform carora avem de a face cu un bubble imobiliar care se va sparge anul viitor pot avea o anumita doza de credibilitate. In tarile Europei de Vest si in SUA, exista doi indicatori de baza dupa care este evaluata piata imobiliara: primul este legat de numarul de salarii medii de care un angajat are nevoie pentru a cumpara o casa, iar cifra considerata optima este cuprinsa intre 180 si 220 de salarii (15-18 ani de munca) in Romania aceasta cifra depaseste 400 de salarii (respectiv 30-35 de ani). Al doilea indicator este reprezentat de raportul dintre valoarea imobilului si chiria care se poate incasa daca acest imobil este inchiriat. In SUA, chiria lunara reprezinta aprox 1% din valoarea imobilului, in Romania ea nu depaseste 0.5% ceea ce inseamna ca ori chiriile sunt prea mici ori pretul imobilelor este prea ridicat. Eu sustin a doua varianta. Terenurile se vor ieftini si ele ceea ce va duce la continuarea expansiunii retailerilor (centre comerciale, super si hipermarketuri), in special a marilor companii multinationale gen Metro, Real, Kaufland sau Carrefour (care a anuntat ca nu este afectat de criza si prin urmare nu isi va schimba planurile de investitii programate pentru 2009). Firma de consultanta si cercetare PMR prognozeaza pentru anul viitor deschiderea a peste 25 de centre comerciale la nivel national, cu o valoare cumulata de circa doua miliarde de euro, volum superior investitiilor cumulate din Ungaria, Bulgaria si Cehia. Motivul acestei expansiuni este dat de structura consumului in Romania, structura care este destul de inelastica la fluctuatiile venitului (in sensul ca ponderea produselor de baza in structura consumului este foart ridicata). Consumul va continua a creasca si in 2009, chiar daca ritmul de crestre va incetini vizibil. Sectorul Bancar si politica monetara a BNR Dupa cum stiti, sectorul bancar american a stat la baza acestei crize prin faptul ca, in goana lor dupa profit, bancile au acordat credite si persoanelor care in mod normal nu indeplineau criteriile de eligibilitate, persoane care, la un moment dat, au ajuns sa nu isi mai poata plati ratele, iar bancile au inceput sa execute garantiile (garantii care, de multe ori erau supraevaluate). Astfel, s-a ajuns la o supraoferta de imobile pe piata ceea ce a dus la prabusirea preturilor. S-a discutat mult despre sectorul bancar romanesc si soliditatea acestuia; punctul meu de vedere este acela ca acest sistem este solid, iar bancile sunt bine capitalizate. Nici o banca romaneasca nu are investitii in afara tarii, deci nu exista riscul pierderilor din reevaluarea unor active si in plus mai sunt rezervele minime obligatorii pe care toate bancile le au la BNR. Aceste rezerve reprezinta garantiile pe care fiecare banca este obligata sa le depuna la BNR pentru toate creditele pe care le ofera (18% in cazul creditelor in lei si 40% in valuta) si reprezinta o rezerva importanta de bani pe care bancile o au la BNR si pe care Banca Centrala o poate introduce in sistem in caz de nevoie. Noile norme BNR intrate in vigoare incepand cu 1 octombrie vor incetini semnificativ creditarea, iar ritmul de crestere al acesteia se va diminua de la 50% in acest an la 25-35% anul viitor. Totusi, bancile vor continua sa acorde credite, insa la dobanzi mai mari si cu garantii mai multe, iar multi dintre cei care erau eligibili pentru un credit, acum nu va mai fi, ceea ce va genera multe nemultumiri si frustrari romanului mare amator de cumparaturi pe credit. Politica monetara a BNR va ramane restrictiva, iar dobanda de referinta, acum la 10.25% este foarte posibil sa scada incepand cu primul trimestru al anul viitor, avand in vedere foarte probabila reducere a ritmului de crestere a PIB si, de asemenea, continuarea tendintei de reducere a inflatiei. In ceea ce priveste rezervele minime obligatorii, acestea vor fi pastrate la un nivel inalt cu cat mai mult cu cat incertitudinea pietelor internationale este maxima. Sectorul Auto 27

As dori sa impart piata auto in doua: pe de o parte, producatorii de autoturisme (Dacia si Ford), iar pe de alta parte producatorii de subansambe. Piata automobilelor noi va scadea in 2009 cu 10% de la 330.000 de unitati anul acesta la maxim 300.000 anul viitor revenind practic la nivelul din 2006. Motivele acestei scaderi sunt determinate atat de actuala criza economica (criza care a scumpit creditele, deci se vor vinde mai putine masini pe credit si in leasing) cat si de explozia importului de masini second hand (300k in 2008 si pana la 500k in 2009). Dacia a anuntat reducerea targetului de productie pentru 2008 de la 310.000 la 270.000 de unitati, iar Ford a anuntat ca investitiile programate pentru 2008 si 2009 nu vor fi afectate de aceasta criza, deci planurile initiale vor fi respectate. In ceea ce priveste producatorii de subansamble, acestia vor fi si cei mai loviti de criza. In Romania activeaza atat producatori de rangul 1 (furnizori directi ai producatorilor de automobile) cele mai multe dintre acestea fiind companii multinationale care exporta componente in SUA si/sau Europa acestea vor fi nevoite sa isi restranga activitatea sau, in cel mai bun caz, sa stopeze angajarile - cat si furnizori de rangul 2 si 3 (furnizorii furnizorilor de rangul 1) acestia vand in principal forta de munca ieftina majoritatea acestor companii fiind de tip IMM, iar multe dintre ele isi vor inchide portile in lipsa comenzilor si a finantarii. Probabil la acest nivel vom vedea multe preluari/asocieri intre firme in scopul supravietuirii pe piata. O nota de optimism este data de faptul ca Ford, va aduce multi furnizori in Romania, iar noua fabrica Daimler din Ungaria (investitie pe care Romania a ratat-o) poate aduce pe plan local proiectele furnizorilor directi. Agentia Romana pentru Investitii Straine monitorizeaza in total 40 de proiecte straine, a caror valoare insumeaza 2 miliarde de euro si care vor fi atrase ca si pana acum de zona de vest a tarii, care a concentrat cea mai mare parte a activitatii de productie a sectorului automotive. Piata fortei de munca si cresterile salariale Un lucru este sigur: in 2009, salariile vor creste cu un ritm mult mai mic decat in 2008 - anul acesta ritmul de crestere va depasi 20% dar anul viitor nu va trece de 10-12%. Companiile vor fi mult mai atente la costuri, este foarte probabil ca primele si bonusurile sa nu mai fie acordate la fel de usor ca si pana acum. Vom vedea o reduce a fluctuatiei de personal (avand in vedere reducerea oportunitatilor pe piata), iar firmele se vor concentra pe retentia angajatilor. Companiile, care se bazeaza in principal pe utilizarea fortei de munca ieftine si care genereaza si o valoare adaugata mica, vor face si cele mai multe concedieri, dar rata somajului nu va creste semnificativ avand in vedere ca sunt industrii, care acum se confrunta cu un deficit de forta de munca (in special constructiile) si care vor absorbi, cel putin in parte, acesti someri. La final Cum va fi resimtita aceasta criza la nivelul omului de rand? Vom cumpara mai putine masini si produse elctronice, creditele vor fi mai scumpe si greu accesibile, in lipsa finantarii, multe IMM-uri vor da faliment (sectorul IMM va fi de departe cel mai lovit de criza avand in vedere, pe de o parte, managementul slab ce caracterizeaza acest sector cat si faptul ca productivitatea este foarte mica). Ceea ce sigur nu vom vedea vor fi urmatoarele: recesiune, falimente bancare. Criza financiar reprezint, ntr-un sens foarte larg, o stare de dezechilibru, peste anumite limite, ntre diferitele componente ale pieei. Unele crize financiare pot fi previzibile altele sunt greu de anticipat. Acestea pot avea ca origine diversi factori. Criza financiar n curs, si care s-a dezvoltat ncepnd cu vara anului 2007, conform opiniilor multor specialisti, era de asteptat. Problema care se 28

punea era, nu dac va fi, ci cnd va ncepe. Factorul care a declansat aceast criz l reprezint piaa subprime american. Crizele financiare sunt necesare n sensul c ele reprzint o sanciune indispensabil pentru erorile de gestiune iar chestiunea care se pune este nu eliminarea tuturor crizelor ci pe acelea careapas greu asupra activitii economice si reprezint un pericol sistemic . De altfel, n ultimele dou sute de ani, omenirea s-a confruntat cu numeroase crize. n graficul nr. 1 se prezint principalele crize majore care au afectat pieele finaciare n aceast perioad. Asadar starea de criz pare s fi devenit o adevrat obisnuin. De cnd liberalizarea financiar a devenit mondial ciclul de apariie a unor astfel de crize se s-a micsorat situndu-se n ultimile decenii undeva la o perioad ciclic medie de cca trei ani. Astfel anii 80 au fost marcai de cderea bursei din Tokio si a bursei de la New York, in 1987 prbusirea pieelor de aciuni. Apoi, la nceputul anilor 90, presiunile asupra mecanismului cursurilor de schimb au fcut ca lira sterlin si lira italian si escudo-ul portughez s ias din tunel Tot la nceputul anilor 90 a avut loc prbusirea obligaiunilor putrezite sau Junk Bonds precum si criza Savings and Loans (casele de economii americane); Prbusirea peso-ului mexican din toamna anului 1994, a scos la iveal starea financiar fragil a Mexicului care se baza finantari speculative ale deficitului bugetar pe termene din ce in ce mai scurte2 n 1994, s-a produs crahul titlurilor de proprietate americane; n 1997, debutul crizei financiare asiatice care s-a interna_ionalizat si n care au intrat, ca ntr-un joc de domino, Thailanda, Coreea si Hong Kong iar n 1998, Rusia si Brazilia; n 2001-2003, criza internetului iar 2007 aduce criza ipotecar american. Cu toate c unii specialisti au tratat-o cu lejeritate, pentru Alan Greenspan fostul sef al Bncii centrale americane (Fed) criza financiar actual este cea mai rea pe care economia mondial a cunoscut-o de la sfrsitul celui de-al doilea rzboi mondial iar n opinia lui George Soros comparaia cu marele crah din 1929 este cea mai apropiat de realitate. Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar Romania incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesiune economica, la care marii economisti de la nivel mondial nu reusesc sa-i gaseasca antidot. Iar cel mai tare se va resimti aceasta criza la nivelul companiilor din Romania. Pe de o parte cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea altor nevoi de lucru, se vor trezi in fata imposibilitatii de a restitui aceste imprumuturi, concomitent cu ingreunarea posibilitatii de plata a furnizorilor, mai ales in cazul celor care au de facut plati in valuta.Pe de alta parte, intrucat bursele mondiale se prabusesc , iar Bursa de Valori Bucuresti a pierdut in doar cateva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai pot miza pe acestea ca si surse de finantare , astfel incat o alta varianta de acoperire a nevoilor financiare crizei economice, este de asteptat ca si solicitarile de creditare din partea companiilor adresate bancilor sa scada, se contureaza astfel tabloul complet al uncei crize financiare, care va arunca in faliment extrem de multe companii din Romania. Efectul este unul de recul, pentru ca, creditorii care in conditii normale ar fi fost de acord sa acorde mai multe termene de gratie partenerilor lor de afaceri de la care au de incasat bani, fiind acum in conditii de criza economica sub presiunea creditorilor lor, vor pune o presiune si mai mare pe debitorii lor, sa li se plateasca banii, iar reactia va fi una in lant,intrucat extrem de multe companii nu vor gasi resursele necesare sa isi achite datoriile scadente, si vor lua, din pacate, calea falimentului. Deja de la inceputul acestui an, numarul de debitori care provin din zona companiilor si care au intrat ca dosare de colectare debite in portofoliul agentiei de colectare debite Urban si Asociatii a crescut cu 77% fata de perioada similara a anului trecut. Suntem efectiv asaltati de creditori care spun ca din ce in ce mai multi parteneri ai lor de afaceri le-au depasit termenele de plata care aveau scadenta in ianuarie 2008, intrucat nu mai gasesc resursele financiare necesare sa isi stinga restantele pe care le au, si, mult mai grav, declara ca nici pe termen lung nu identifica vreo posibilitate reala de plata a datoriilor. Falimente care vor lasa pe drumuri extrem de multi romani. Nu poti astfel sa nu te gandesti ca, daca in finalul anului 2007 ne plangeam ca nu gasim forta de munca suficienta in Romania, este 29

posibil ca la finalul anului 2008, mult mai devreme decat anticipam, pe fondul crizei economice, sa regasim un nivel al somajului in crestere in tara noastra. Criza financiar i economic actual pare s fie fr precedent n ultima jumtate de secol. Recesiunea economic se extinde n SUA, Europa i Japonia i se contureaz a fi mult mai dureroas dect cderea economic din 1981-1982. O masiv scdere a ncrederii att la nivelul sectorului de afaceri, ct i la nivelul consumatorilor, ambele rspunznd prin restrngerea cheltuielilor, este n plin derulare. Guvernul Statelor Unite i unele guverne din Europa, ncercnd s refac stabilitatea, au naionalizat pri ale sectoarelor lor financiare ntr-o msur care contrazice nsei bazele capitalismului modern. ntreaga lume pare astzi c i schimb cursul, ndreptndu-se ctre o perioad n care rolul statului va fi mai mare, iar cel al sectorului privat va fi mai mic. Aceasta va fi probabil cea mai dramatic consecin a crizei actuale. Dup 1990, unii bancheri iresponsabili au inoculat populaiei ideea c se poate cumpra la nesfrit pe credit. Sistemul a funcionat o perioad,s-au strns datorii peste datorii, dar economia mondial a intrat acum n colaps. Bancherii i-au luat ns comisioanele grase din morica financiar declanat, lsnd acum greul pe umerii pltitorilor de impozite. Despre un asemenea pericol avertiza cu 250 de ani n urm Adam Smith, printele teoriei economiei de pia. El vorbea atunci despre moralitate n economie. Adam Smith (1723 - 1790) a fost un om politic i economist scoian. Este printele economiei de pia, bazat exclusiv pe cerere i ofert, n care orice restricie sau intervenie din partea statului sunt excluse. Totodat ns, Adam Smith a atras atenia, n lucrarea "Teoria sentimentelor morale", c nu e suficient ca oamenii s se bucure singuri de propria bogie, ci trebuie s o investeasc spre binele tuturor. Adic un om bogat trebuie s fie corect fa de societatea care l-a mbogit, altfel se ajunge la convulsii economice i sociale. n general, ideile lui Smith sunt material didactic n toate manualele de economie, mai puin "Teoria sentimentelor morale". Faptul c nu s-a inut cont de aceast lucrare a dus la criza economic de astzi.

VI. CONCLUZII SI PERSPECTIVE

Dei mult vreme se sperase n mediul financiar contrariul, se poate spune c anul 2010 a nceput, i el, sub auspiciile acestei crize globale. Dei istoria ultimilor trei ani a fost martor la nenumrate ncercri de rezolvare a acestei probleme i de restabilire a unui ritm de cretere, recesiunea a cuprins multe state iar n altele, perspectivele sunt, i ele, sumbre. Declanat mai nti n SUA, unda de oc s-a propagat rapid n ntreaga lume. Dup cum aminteam la un moment dat, aceasta furtun mondial este o demonstraie clar a interconexiunilor dintre economiilor diferitelor state. Ceea ce difer, totui,este impactul crizei asupra economiei fiecrei ri n parte, n funcie de particularitile acesteia. Cele mai afectate economii par a fi cele n care speculaiile deveniser regul nainte de izbucnirea crizei. Multe bnci au falimentat din cauza ndatorrii excesive i din cauza lipsei de lichiditi. Cele mai afectate de concedieri i omaj au fost sectorul de servicii financiare i, respectiv, cel imobiliar. Criza n sine apare ca fiind convergena ctorva deficiene economice. Mai nti, este criza financiar global, exprimat de reducerea i scumpirea (n termeni de rate ale dobnzilor) creditelor. Aceasta este apoteoza multor ani de bani ieftini, cnd mprumuturile erau oferite aproape fr nicio interogare asupra solvabilitii solicitanilor. Criza creditelor subprime din SUA i are rdcinile n aceast uurin de acordare a creditelor(31). Scumpirea brusc a creditelor a condus la scderea foarte rapid a cererii. Nu doar indivizii i-au vzut diminuat puterea de cumprare, dar i bncile nsele au simit foarte concret ameninarea falimentului. Aceasta s-a tradus 30

ntr-un cerc vicios,n care ntreprinderile aveau nevoie de lichiditi pentru a supravieui unor vremuri n care vnzrile scdeau, iar bncile, care de obicei finanau ntreprinderile n cauz, i retrgeau sprijinul. n al doilea rnd, scderea puterii de cumprare i instalarea unei temeri cvasigeneralizate de a cheltui a lsat multe state care se bazau pe exportul produselor proprii ctre alte state fr cumprtori. Aceasta a dat natere unei crize brute de supraproducie, similare celei din 1929-1933. Printre cele mai afectate state afectate de acest tip de criz se numr China i Japonia, ale cror economii erau sprijinite n special pe export. n al treilea rnd, un sistem financiar supradimensionat nlocuise o parte important a economiei reale n cteva state(32) precum Marea Britanie,Islanda, Elveia i, din nou, SUA. De mai muli ani, acesta devenise n mod esenial un mediu speculativ, autosusinut de o continu supraevaluare a activelor tranzacionate, prezentnd astfel caracteristicile unei bule. Aceasta a rmas n mare proporie un fapt neperceput, mai nti datorit abundenei de fonduri ieftine (s ne amintim scderile ratei dobnzii de referin a Federal Reserve dup incidentele de la 11 septembrie 2001), apoi datorit unei motivaii psihologice c bula va continua, sprijinit de convingerea c bncile sunt prea importante pentru a falimenta (too big to fail, engl.), i, n fine, deoarece instrumentele financiare sofisticate (titrizarea datoriilor sub forma CDO,mecanismele de hedging, produsele derivate etc.) au creat o asemenea complexitate nct aproape niciun analist (inclusiv ageniile de rating precum Standard and Poors, Moodys etc.) nu a reuit s prevad n mod convingtor pentru masa de investitori pericolul. Diversitatea cauzelor face ca efectele asupra fiecrei ri s fie, de asemenea, diferite. De exemplu, SUA lupt cu dubla greutate provocat de sistemul financiar supradimensionat i de anii de bul financiar, dar nc se bucur de prezena unei industrii importante i nalt competitive la nivel mondial. Lucrurile par a fi mai dificile pentru Marea Britanie, unde se adaug efectele devastatoare ale anilor de delocalizare i de dezindustrializare. Ambele ri pltesc ntr-un fel tribut perioadelor de ultraliberalism economic i financiar; politicilor de ndatorare cunoscute sub numele de reaganomics i thatcherianism i propagrii acestora n masa economiei, att la nivel public,ct i privat, rezultnd n deficite de ambele feluri; supravalorizrii puterilor speculaiei i mecanismelor de producere a aa-numiilor smart money de a nlocui abordrile tradiionale de creare a avuiei (producie, servicii cu valoare adugat etc.). Dintre rile exportatoare, China sufer din cauza modului n care economia sa este constituit, cu un consum intern relativ mic i cu orientare preponderent ctre exporturi, cu o specializare n special n domeniul produciei de articole de mas i de calitate medie, n care nalta tehnologie i concepia sunt puin reprezentative, cu o moned (yuan-ul) a crei rat de schimb este meninut n mod artificial etc. De cealalt parte, Japonia este nu doar dependent de exporturi, dar trebuie n plus s fac fa unei populaii aflate n mbtrnire i unui sistem de securitate social suprancrcat. n plus,aceast stare de fapte a dus la relativa demotivare a noilor generaii, muli dintre membrii acestora manifestnd mai degrab o stare de ateptare a unor oportuniti viitoare (moteniri, subvenii etc.). Statele mici nu sunt imune la criz: de exemplu, economia Islandei (i,parial, Elveia) este strivit de greutatea sectorului bancar supraextins i de datoriile contractate de propriii si ceteni. Dup ce ani de zile a jucat cartea excelenei n domeniul serviciilor financiare, statul respectiv se gsete n vecintatea falimentului naional. Problemele sunt agravate de populaia limitat a rii, care nu poate suporta imensa datorie rezultat n urma naionalizrii bncilor. n plus, nici Islanda i nici Elveia nu beneficiaz de sprijinul unei umbrele protectoare precum Uniunea European. De aceea,monedele lor naionale manifest tendina devalorizrii. Rusia i statele exportatoare de petrol sunt puse n faa devalorizrii rapide a principalului lor activ resursele naturale (de exemplu, cei mai cunoscui gigani economici rui sunt din acest domeniu: Gazprom, LukOil,Norilsk Nickel etc.). Dei, pe termen lung, aceste ri ar trebui s fie capabile s depeasc aceast criz i s vad revenirea beneficiilor, ele sufer datorit urgenelor imediate: preurile n scdere combinate cu reducerea cererii amenin cu falimentul pe termen scurt. n plus, Rusia s-a confruntat, n urma rzboiului cu Georgia produs pe fondul unei piee deja 31

demoralizate i panicate , cu retragerea n mas a capitalului strin, dobornd practic bursa rus. Colateral, aceast situaie a generat multiple apeluri n marj pentru muli dintre afaceritii rui care garantaser mprumuturile luate de la bncile occidentale cu aciuni. Situaia Rusiei s-a nrutit i prin aceea c, ncercnd s menin puterea de cumprare a propriilor ceteni, banca central rus a intervenit pentru susinerea monedei naionale, aflat n cdere, vnznd n acest sens valut i diminundu-i, astfel, rezervele. Uniunea European (i, n particular, zona euro) a beneficiat att de avantajele, ct i de constrngerile existenei monedei unice. Se poate aprecia,la scar global, c existena acesteia a constituit un element stabilizator pentru economie. Potenialul nc important de cretere pe care l prezint fostele state socialiste, devenite membre ale UE sau chiar ale zonei euro, furnizeaz economiei o cerere de produse i servicii care, dei relativ redus, se dovedete un element salvator. Datorit existenei monedei unice, deficitele publice ale statelor din UE, realizate n majoritate prin tranzacii tot cu celelalte state ale UE, nu s-au transformat att ntr-o problem economic real (i nici o devalorizare nu s-a produs ca urmare a acestora), ct mai degrab n motive de sanciune din partea Comisiei Europene (s notm, totui, c CE s-a artat relativ flexibil i nelegtoare n raport cu deficitele publice n aceast perioad de frmntare economic de exemplu a admis amnarea rentoarcerii la echilibru a bugetului Franei pentru 2014, dei iniial acest lucru fusese cerut pentru 2012). n particular, dei afectat de bula imobiliar, Spania beneficiaz de pe urma apartenenei la zona euro, puterea de cumprare a cetenilor si fiind conservat, n absena devalorizrilor de moned. Din America de Sud, Brazilia este un exemplu al statelor mai puin afectate de criz. Mai mult, ara respectiv a primit o bun oportunitate de a-i crete importana rolului propriu la nivel global, lucru manifestat prin ponderea manifestat la negocierile din cadrul WTO. ntr-o lume ale crei rezerve de petrol sunt n scdere, Brazilia folosete aproape generalizat o tehnologie proprie de propulsie a automobilelor bazat pe utilizarea unui combustibil alternativ care o face aproape autosuficient din punct de vedere energetic. n plus, tot n apele teritoriale ale acestei ri s-a descoperit un zcmnt important de petrol(33), care o situeaz pe continentul respectiv imediat n urma Venezuelei ca potenial de exploatare i export. La toate acestea se adaug imensul potenial pe care l reprezint teritoriul su, nc insuficient explorat,din punct de vedere al agriculturii i al resurselor naturale. n final, ncheiem seria exemplelor cu India, o putere economic a crei importan pe scena mondial este din ce n ce mai des amintit. ara respectiv beneficiaz de atragerea unei pri importante din fluxul financiar generat n mod tradiional de centrele de afaceri din Londra sau NewYork (Bombay este cel mai important centru financiar al Indiei), de existena unei populaii uriae (chiar dac nc srac) ce aduce cu sine un potenial important de consum intern, dar i de inovaie tehnico-tiinific. Dintre aspectele mai puin avantajoase pentru economia Indiei putem meniona instabilitatea politic intern (conflictele latente cu diverse minoriti, de pild sikh) i tensiunile de la grania cu Pakistanul (i, n msur mai mic, de la grania cu China) care constituie posibile ameninri la viitorul economic al rii i tind s in investitorii strini la distan. Se poate spune c efectele crizei variaz de la ar la ar, dei punctul comun este prezena acestor efecte n majoritatea statelor. Posibilele soluii, i ele, difer n acord cu manifestrile. Astfel, pentru economiile suprandatorate, stabilizarea i reducerea deficitelor par a fi prioritare, ceea ce este posibil s se fac prin devalorizarea monedelor naionale. Pentru acele ri care s-au bazat preponderent pe exporturi, este necesar fie o cretere a nivelului de consum intern, fie o ajustare a capacitilor de producie (ceea ce va conduce la concedieri i creteri ale omajului). n fine,lumea n ansamblu pare a-i baza, mai mult ca niciodat, creterea i dezvoltarea viitoare pe economiile emergente. naintea acestora se prezint ani de construire a infrastructurilor, de mbuntire a nivelului de trai, de avantaj al unei fore de munc nc relativ ieftine. Combinate cu nevoi de finanare reduse (pentru acele state care nu sunt puternic ndatorate cum este i cazul Romniei), se asigur astfel premisele unei creteri economice susinute. 32

La nivel ideologic, criza din prezent, ca de altfel i celelalte din istorie, a declanat o dezbatere intelectual ntre mai multe idei aplicabile: teoria ultraliberal a minii invizibile a lui Adam Smith, teoria intervenionismului statal a lui Keynes, chiar teorii neomarxiste etc. Dezbaterea de fond s-a concentrat n jurul ideii de autoreglare autonom a pieei, mai precis dac prezenta criz invalideaz sau nu acest principiu. Din punct de vedere economic, un sistem intervenionist sau, n extrem, planificat conduce la apariia unui cost important: aparatul de stat este extensiv dezvoltat, sunt necesare studii, reajustri ale deciziilor i planurilor, studierea i identificarea prioritilor sociale i economice etc. Cu alte cuvinte, acest tip de sisteme genereaz un cost preponderent administrativ. De cealalt parte, abordarea ultraliberal afieaz o reducere a acestor costuri administrative, propunnd reducerea rolului statului la funciile regaliene (securitatea extern, securitatea intern, definirea dreptului i furnizarea justiiei(34) etc.). Bineneles, finanarea aparatului de stat nseamn, i n acest caz, colectarea unor impozite, dar valorile acestora ar trebui s fie mai reduse. Mai mult, pe lng reducerea costurilor administrative, o asemenea abordare mai creeaz i premisele alocrii optime a resurselor pornind de la principiul c resursele trebuie astfel alocate nct s satisfac cererea. Cu toate acestea, abordarea ultraliberal genereaz apariia unui cost mai subtil, sistemic, i anume costul de fragmentare pe care l presupun sincopele ce i fac apariia n sistemul economic. Una din platformele pe care costul sistemic ia natere i se sprijin este cea de mobilitate economic.Aceast mobilitate este cea care deosebete intervenionismul/planificarea, care pune baz pe stabilitate, de ultraliberalism, care favorizeaz realocarea optim continu. Or, mobilitatea n sine genereaz un cost prin promoiile introduse pentru atragerea de noi clieni, prin lipsa de fidelitate a clienilor, prin permanenta preocupare a angajailor de a-i cuta permanent o poziie mai rentabil etc. Se poate conchide c att sistemele intervenioniste, ct i cele liberale, genereaz costuri, posibil comparabile, dar c ele sunt distribuite diferit ntre sectorul public i cel privat.

Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-33? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua: - da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor active financiare, in special actiuni si imobiliare (sa nu uitam, creditele subprime au declansat aceasta criza economica), active al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondiala s-a redus cu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit. - nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIB-ului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparati aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de ce situatiile nu se compara daca discutam in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-33, o scadere a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a DJIA a dus la pierderi de mii de miliarde. Nu stiu nici cand si nici cum se va termina aceasta criza, insa sunt convins ca in perioada urmatoare, in SUA se vor pune bazele unui nou New Deal prin care vor fi reglementate tranzactiile la bursa, piata bancara si modul in care se evalueaza valoarea activelor depuse drept garantii pentru credite. La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona. Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar pentru 33

a continua sa produca bogatie, fundamentele acestuia trebuie ajustate. Vor invata guvernele si investitorii ceva din actuala criza mondiala? Doar timpul ne-o va arata.

VII. BIBLIOGRAFIE
Istoria economica mondiala Olaru Corneliu http://gandeste.org/general/criza-financiara-mondiala-un-fenomen-ciclic/1875 http://www.ghiseulbancar.ro/articole/47/9111/Cum_este_afectata_Romania_de_cri za_economica.htm http://www.thefreelibrary.com/Criza+economicofinanciara+mondiala+si+reculul+contrastelor.-a0251278169
http://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_economic%C4%83_mondial%C4%83_din_2008%E2%80%9 32012

Istoria globala a crizei financiare- Johan A. Lybeck

34