Descoperiri uluitoare despre adevaratele cauze ale cancerului Corpul se vindec singur, dac bolnavul nelege CAUZA BOLII

Doctorul ger an !"#e $A%&! a tratat cu succes peste '()*** de pacienti doar stand de vorba cu ei) +u ,acea ni ic agic, in a,ara ,aptului ca le e-plica logic si rational despre stransa legatura dintre starea entala si boala) &l sustine ca ,iecare o s.a i bolnavit din cauza unui progra ental distructiv, nascut in ur a unui /OC e otional) &l a nu it acest soc dupa nu ele ,iului sau0 D"r# $a er /"ndo e sau D$/ 1sindro ul Dir# $a er2) Dr) $a er era in anii 34* Cercetator si /e, al Clincii de Oncologie din %unc5en unde trata cancerul ,olosind, la ,el ca ceilalti doctori, trata entele clasice de tratarea cancerului, care se dovedeau a ,i ai ult sau ai putin e,iciente) Insa cursul vietii doctorului $a er avea sa se sc5i be radical, in luna dece brie a anului (647, cand a pri it teribila veste ca ,iul sau DI!8 , de doar (6 ani, a ,ost i puscat ortal) %ai ult decat atat, la cateva luni de la eveni ent a urit sotia lui) Aceste socuri l.au ranit la un nivel pro,und, si, ca si cu n.ar ,i ,ost destul, peste cateva luni s.a i bolnavit de cancer la testicule) A9unsese un doctor care trata pancientii de cancer, iar in paralel trebuia sa se trateze pe el insusi de cancer) &ra speriat de rata are de insucces a trata entelor clasice, pe care ar ,i trebuit sa le ur eze si el, insa nu ai avea incredere in ele ) Desi pare descura9ator, acest conte-t ur a sa.l a9ute pe Dr) $a er sa revolutioneze lu ea edicala) Din o ent ce nu ,usese niciodata grav bolnav, a suspectat i ediat ca dezvoltarea cancerului sau poate avea legatura directa cu tragica pierdere a ,iului sau) %oartea lui Dir# si propria sa e-perienta cu cancerul l.au ,acut pe Dr) $a er sa investig5eze istoricul pacientilor sai de cancer) A a,lat ,oarte curand ca, la ,el ca el, toti au trecut prin e-periente e-tre de stresante, inainte ca boala sa se instaleze si sa se dezvolte) Observarea cone-iunii dintre inte si organis nu a ,ost surprinzatoare) +u eroase studii aratasera de9a ca atat cancerul, cat si alte bolii sunt ,oarte des precedate de un eveni ent trau atizant) &-ist o legatura intre di,eritele zone ale creierului :i anu ite organe)

Dar Dr) $a er a dus cercetarile sale cu un pas ai departe) Ur arind ipoteza ca toate eveni entele din organis sunt controlate de creier, a analizat to ogra,iile pacientilor sai si le.a co parat cu istoricul lor edical) Dr) $a er a descoperit ca orice boala, nu nu ai cancerul, este controlata de o zona din creier ce ii corespunde in od speci,ic si este legata, in od particular, de un eveni ent trau atizant per,ect identi,icabil) %ai e-act, a sesizat aparitia unor vibratii ai anor ale, vizibile sub ,or a de cercuri concentrice pe to ogra,ie, in di,erite zone ale creierului) %ai interesant era ca, oa enii cu acelasi tip de cancer, aveau vibraii ai intense &;AC< in aceleasi zone ale creierului) Cu alte cuvinte, ,iecare tip de cancer avea o zona corespondenta in creier, care nu ai ,unctiona corect) Cu aceasta descoperire a pus bazele a ceea ce se nu este +OUA %&DICI+A 1pentru care va ,i desconsiderat de ceilalti doctori, dupa care i se va retrage dreptul de a ai pro,esa 1pentru ca perturba a,acerile arilor co panii ,ar aceutice, care, pentru a supravietui, trebuie sa vanda anual citostatice, vaccinuri, edica ente care dau dependenta etc)2) Cand Dr) $a er a ,ost arestat, in (664, pentru acordarea de s,aturi edicale, ,ara a avea licenta edicala, pentru trei persoane, politia a con,iscat ,isele pacientilor sai si le.a analizat) Un procuror public a ,ost nevoit sa recunoasca in ti pul procesului, ca dupa = ani, >)*** din >)=** de pacienti ai dr) $a er, cu cancer in ,aza ter inala, erau inca in viata) In cazul trate entelor conventionale, ci,ra aceasta este inversa) +oua edicina porneste de la ?!egula de @ier a CanceruluiA @iecare cancer sau alta a,ectiune grava, are drept cauz un CO+@LIC< care genereaza U+ /OC &%O<IO+AL0 nu it D$/1/indro ul Dir# $a er B denu it ast,el in onoarea ,iului sau2 care i bolnaveste o ul ai intai la nivel ental, cand apar dereglari in creier, iar in ,inal boala se ras,range asupra unui organ) La aceast regul, se adaug alte dou concluzii eseniale0 a) <ipul con,lictului care a generat /OCUL &%O<IO+AL1D$/2 deter in ZO+A in care apar vibratii anor ale in creier) Zona de pe creier in care apar aceste inele concentrice, deter ina organul in care va aparea boala) b) Cu cat dureaza ai ult con,lictul, cu atat se i bolnaveste ai rau organul corespunzator acestui tip de con,lict) Aceste concluzii au rezultat in ur a e-peri entelor practice pe care dr) $a er le.a ,acut pe oa eni si pe ani ale) A de onstrat ai intai cu , si ani alele, la ,el ca oa enii, sunt predispuse bolilor un ur a unui con,lict care genereaza un soc e otional) Originea bolilor este n creier) Dr) $a er a stabilit ca Corice boala este cauzata de un soc e otional 1nu it D$/2 care surprinde individul total nepregatitA) Dsi5ologic vorbind, D$/ este un

incident ,oarte personal, conditionat si deter inat de e-perientele noastre trecute, de vulnerabilitati, de perceptiile personale, de valorile si credintele personale) Cu toate acestea, D$/ nu este doar un con,lict e otional, ci si biologic, care trebuie inteles in conte-tul evolutiei noastre personale) Ani alele e-peri enteaza aceste socuri biologice in ur a pierderii bruste a cuibului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separarii de partener sau de grup, a unei a enintari nesteptate, a unei perioade de ne ancare sau a unei a enintari de oarte) Un barbat, de e-e plu, poate su,eri un soc con,lictual de Cpierdere a teritoriuluiA , cand isi pierde casa sau locul de unca, pe neasteptateE pentru o ,e eie, un soc con,lictual Cin ca inA poate ,i o gri9a pentru binele unuia dintre e brii ,a ilieiE un soc con,lictual de tipul CabandonuluiA poate ,i declansat de un divort neprevazut sau de o spitalizare de urgentaE copii su,era deseori un soc con,lictual Cde separareA, cand a a se decide sa se intoarca la unca sau cand se despart parintii) Analizand ii de to ogra,ii 1C<2 in relatie cu istoricul pacientului, Dr) $a er a descoperit ca, atunci cand are loc D$/, socul i pacteaza o zona speci,ica, predeter inata din creier, cauzand o leziune care este vizibila pe to ogra,ie, ca un set clar de inele concentrice 1In (676, /ie ens, producatorul ger an de aparate to ogra,ice, a con,ir at ca aceste inele nu provin de la o proasta ,unctionare a aparaturii2) Dupa i pact, celulele cerebrale trans it socul i pactului catre organul corespondent care, la randul lui, raspunde cu o odi,icare speci,ica, ce poate ,i anticipata) %otivul pentru care di,eritele con,licte sunt legate indisolubil de anu ite zone ale creierului este acela ca, de.a lungul evolutiei noastre, ,iecare parte a creierului a ,ost progra ata sa raspunda instantaneu la posibile con,licte sau a enintari) In ti p ce Cvec5iul creierA 1cerebelul, zona a igdaliana2 este progra at cu instuctiuni de baza legate de supravietuire, care corespund respiratiei, 5ranirii sau reproducerii, Cnoul creierA 1creierul are2 este codat cu te e ult ai avansate, precu cele legate de con,lictele teritoriale, con,lictele de separare, con,lictele de identitate si cele legate de autoapreciere, increderea si respectul de sine) Cercetarile edicale ale Dr) $a er sunt strans legate de e briologie, pentru ca, indi,erent de ,elul in care organul raspunde unui con,lict, ,ie prin dezvoltarea unei tu ori, prin deteriorarea tesutului sau prin dereglarea ,unctionarii, toate acestea sunt deter inate de stratul e brionic al ger enului din care provin atat organul, cat si tesutul cerebral corespondent) F+% ?Ontogenetic /"ste o, <u orsA 1/iste ul Ortogenetic al tu orilor2 ilustreza ca organele controlate de Cvec5iul creierA care deriva din endoder sau vec5iul creier esoder , precu pla anii, ,icatul, colonul, prostata, uterul, pielea in pro,unzi ea ei, pleura, peritoneul, pericardul, glandele a are, etc), genereaza intotdeauna proli,erare celulara, i ediat ce con,lictul corespondent are loc la nivelul creierului) <u orile acestor organe se dezvolta e-clusiv pe durata ,azei active a con,lictului 1initiata de D$/2) &-e ple Cancerul de pla an

/a lua e-e plul cancerului de pla an0 con,lictul biologic asociat cu cancerul de pla an este un soc de tipul C,rica de oarteA, deoarece, in ter eni biologici, panica de oarte este ec5ivalenta cu incapacitatea de a respira) Odata cu socul datorat ,ricii de oarte, celulele pul onare alveolare care regleaza respiratia incep instantaneu sa se ultiplice, ,or ind o tu oare pul onara) Contrar parerilor conventionale, aceasta ultiplicare a celulelor pul onare nu este un proces ,ara rost, ci serveste unui scop biologic ,oarte bine de,init, si anu e sa creasca capacitatea pul onara, opti izand ast,el sansele de supravietuire ale organis ului) Analizele to ogra,iilor intreprinse de Dr) $a er de onstreaza ca ,iecare persoana bolnava de cancer de pla an prezinta o con,iguratie clara de tip inele concentrice in zona corespondenta din creier si ca ,iecare pacient a su,erit un soc con,lictual e otional total neasteptat, de tipul C,rica de oarteA, inaintea declansarii cancerului) In a9oritatea cazurilor tea a de oarte a ,ost declansata de socul unui diagnostic de cancer, ce a ,ost resi tit ca o sentinta la oarte) Cancerul de san Cancerul de san, potrivit cercetarilor Dr) $a er, este rezultatul gri9ilor provocate de un con,lict de tipul ? a a.copilA sau ?proble e cu partenerulA) Aceste tipuri de con,licte i pacteaza intotdeauna vec5iul creier, in zona care controleaza glandele producatoare de lapte) O ,e eie poate su,eri un con,lict de tipul a a.copil, intrucat isi ,ace ,oarte ulte gri9i, atunci cand copilul ei este ranit sau se i bolnaveste grav, ,oarte brusc) De durata ,azei de stres, cat con,lictul este activ, celulele glandei a are continua sa se ultiplice, ,or and o tu ora) /copul biologic al proli,erarii celulare este acela de a ari capacitatea de lactatie pentru copilul su,erind, grabind ast,el procesul de vindecare al acestuia) @iecare ,e eie si ,iecare ,e ela din lu ea ani ala se naste cu acest progra de reactie biologica pentru crestere si dezvoltare) +u eroasele studii ale Dr) $a er arata ca ,e eile, c5iar si atunci cand nu alapteaza, dezvolta tu ori ale glandelor a are, din cauza gr9ilor obsesive pentru binele celor dragi 1a copilului care are proble e, a unui parinte bolnav, sau de gri9a unui prieten cu proble e2) Ceea ce a ,ost spus despre cancerul de pla an sau de san este valabil pentru orice alt tip de cancer ce isi are originea in Cvec5iul creierA) @iecare tip de cancer este declansat de un con,lict soc speci,ic, care activeaza un Cprogra biologic precisA 1A Cincea Lege Biologica2, ce per ite organis ului sa depaseasca obisnuintele ,unctionarii zilnice si sa se con,runte ,izic cu situatia urgenta) Dentru ,iecare tip de con,lict e-ista o zona cerebrala speci,ica, de unde este coordonat acest progra de urgenta) Ce se ntG pl cu organele controlate de noul creier In vre e ce organele controlate de vec5iul creier dezvolta tu ori pe durata ,azei active a con,lictului. soc, situatia este opusa in cazul organelor controlate de noul creier) <oate organele si tesuturile ce corespund si sunt coordonate de noul creier 1ovarele, testiculele, oasele, nodulii li ,atici, epider a, ucoasa colului uterin, bron5iile, vasele coronariene, canalele de alaptare etc)2 isi au originea in ectoder sau esoder .ul noului creier) In o entul producerii con,lictului . soc, tesuturile organelor corespondente acestei zone a creierului

raspund prin degenerare celulara) +ecrozarea ovarelor sau a testiculelor, osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul sto acal, de e-e plu, sunt situatii care apar doar atunci cand persoana se a,la intr.o stare e otionala de stres relationata cu con,lictele. soc corespondente) Asa cu este de asteptat, distrugerile tesuturilor respective au o se ni,icatie biologica precisa) /a lua e-e plul tesuturilor canalelor de lactatie) &le se dezvolta ult ai tarziu decat glanda a ara, acest tesut ,iind controlat de o zona ai tanara a creierului, corte-ul cerebral) Con,lictul biologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatieeste unul de tip con,lict de separare, rezultat al unei e-periente de tipul copilul eu 1sau partenerul eu2 i.a ,ost luat de la san) O ,e ela din lu ea ani ala su,era un ast,el de con,lict, atunci cand puiul ei se pierde sau este o orat) Ca un re,le- natural la acest con,lict. soc, tesutul canalelor de lactatie incepe sa ulcereze) /copul acestei reactii este arirea dia etrului canalelor de lactatie, ast,el incat laptele ne,olosit sa se poata drena ai usor si sa nu se congestioneze in interiorul sanului) Creierul ,iecarei ,e ei este progra at cu acest gen de reactie.raspuns biologic) Din o ent ce sanul ,e eii este asociat, biologic vorbind, cu gri9a si 5ranirea, ,e eile su,era un con,lict. soc cauzat de separarea brusca de o persoana iubita) De durata ,azei active a con,lictului. soc nu e-ista practic nici un si pto , cu e-ceptia unor ocazionale puseuri usoare in interiorul sanului) @aza de bonvire 1de con,lict2 :i @aza de vindecare 1post con,lict2 Dr) $a er a descoperit de ase enea ca orice con,lict si orice boala are si o rezolvare, iar des,asurarea oricei boli are loc in doua ,aze) 1A Doua Lege Biologica2) In ti pul pri ei ,aze, a con,lictului activ 1si anu e atata ti p cat acesta e-ista2 intregul organsi este orientat catre a ,ace ,ata con,lictului) In ti p ce, la nivel ,izic, au loc dereglari celulare speci,ice, psi5icul si siste ul nervos vegetativ autono se con,runta de ase enea cu situatii neasteptate) Co utata intr.o ,aza de stres 1s" pat5icotonia2 , intea devine total preocupata de continutul con,lictului) <ulburari ale so nului si lipsa apetitului sunt si pto e speci,ice) Biologic vorbind, acest lucru este vital, deoarece ,ocalizarea atentiei asupra con,lictului si orele de activitate in plus constituie conditiile propice pentru rezolvarea con,lictului) @aza activa a con,lictului este denu ita si C,aza receA) Deoarece pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de sange, si pto ele speci,ice ale activitatii con,lictuale sunt e-tre itatile reci 1in special ainile2, tre urul si transpiratia rece) Intensitatea si pto elor depinde, in od natural, de intesitatea si i pactul socului con,lictual) Daca o persoana ra ane in aceasta stare prea ult ti p, ur arile pot ,i ,atale) Dr) $a er a de onstrat, ,ara nici o indoiala, ca organis ul nu poate uri niciodata de cancer, in sine) O persoana poate uri ca rezultat al co plicatiilor ecanice produse de tu ori, de e-e plu blocarea unui organ vital precu colonul sau bila, dar in nici un caz celulele canceroase, in sine, nu pot provoca oartea) In Fer an +eH %edicine distinctia dintre cancerul align sau benign nu are nici o valoare) <er enul align este o constructie arti,iciala 1la ,el ca arcarii tu orali2 care, pur si si plu, indica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o anu ita li ita co plet arbitrara) Daca o persoana oare pe durata ,azei initiale active a con,lictului, este de obicei din cauza pierderii de energie, a slabirii e-agerate, a lipsei de so n si a epuizarii entale si e otionale) De cele ai ulte ori este vorba de i pactul e otional devastator al unui diagnostic sau a unei prognoze negative, de genul ?%ai ai doar sase luni de traitIA, i pact ce arunca pacientii de cancer si pe

cei apropiati lor intr.o stare de disperare) Cu ,oarte ica speranta sau c5iar deloc, sunt privati de ,orta lor vitala, isi consu a inutil energia si, in cele din ur a, or in ur a unui proces agonizant pentru pacientii de cancer pe care trata entele conventionale de cancer nu ,ac decat sa il accelereze) Daca pacientul nu a ,acut nici un trata ent conventional de cancer 1in special c5i ioterapie sau radioterapie2 , F+% are o rata de succes de 6= pana la 67 J) &ste o ironie ca aceste statistici ale succeselor re arcabile ale Dr) $a er au ,ost date c5iar de autoritati) Cand Dr) $a er a ,ost arestat, in (664, pentru acordarea de s,aturi edicale, ,ara a avea licenta edicala, pentru trei persoane, politia a con,iscat ,isele pacientilor sai si le.a analizat) Un procuror public a ,ost nevoit sa recunoasca in ti pul procesului, ca dupa = ani, >*** din >=** de pacienti cu cancer in ,aza ter inala erau inca in viata) In cazul trata entelor conventionale, ci,ra aceasta este inversa) Con,or declaratiilor epide iologului si biostatisticianului Dr) Ulric5 Abel 1Fer ania2, succesul a9oritatii c5i ioterapiilor este 9alnicK nu e-ista nici o dovada stiinti,ica re,eritoare la abilitatea de a e-tinde in od apreciabil viata pacientilor care su,era de cele ai co une ,or e de cancer organic) C5i ioterapiile pentru cancerele aligne prea avansate pentru operatie, care reprezinta 7*J din totalul cancerelor, reprezinta un ?pustiu stiinti,icA 1?scienti,ic HastelandA B Lancet (66(2) Corpul se vindec singur !ezolvarea con,lictului generat de se nalele initiale reprezinta inceperea ,azei a doua a progra ului biologic) & otiile si organis ul nostru se co uta i ediat in odul de reparare, progra ul de vindecare ,iind asistat in od direct de siste ul nervos vegetativ) De perioada ,azei de vindecare, apetitul revine, dar sunte ,oarte obositi 1pute c5iar sa nu ave puterea de a ne ridica din pat2) Odi5na si ,urnizarea tuturor nutrientilor necesari organis ului sunt esentiale pe perioada de vindecare) A doua ,aza este denu ita ,aza calda si, in aceasta perioada, vasele de sange se aresc, incalzind e-tre itatile si pielea) Odata cu rezolvarea con,lictului se produce o sc5i bare la nivelul organelor, proli,erarea celulara 1vec5iul creier B controlul cresterii tu orale2 si distrugerea celulara 1creierul nou B controlul degradarii tesuturilor2 se opresc i ediat si este declansat procesul de reparare speci,ic) O zona care s.a necrozat sau a prezentat ulceratii in ti pul ,azei active a con,lictului este acu regenerata si re,acuta cu celule noi) Acest proces este insotit, de regula, de in,la atii potential dureroase cauzate de ede e care prote9eaza tesutul pe durata vindecarii) Alte si pto e tipice regenerarii sunt0 5ipersensibilitate, ancari i, spas e 1daca tesuturile usculare sunt i plicate2 si in,la atii) &-e ple de boli care apar doar in procesele de vindecare sunt0 di,erite

proble e de piele, 5e oroizi, laringita, bronsita, artrita, ateroscleroza, dis,unctii ale rinic5ilor si vezicii urinare, anu ite boli ale ,icatului si in,ectii) Bazandu.se pe observarea ultiplicarii celulare 1 itoza2 si pe distinctia standard dintre tu oare benigna si aligna, edicina conventionala interpreteaza procesul natural de producere celulara a tesutului care se vindeca drept tu oare aligna) In F+% distinge la ,el doua tipuri de tu ori) Dar tu orile nu sunt i partite in bune sau rele, ci ai degraba sunt clasi,icate dupa tipul de tesut si zona cerebrala din care provin si de unde sunt controlate) &-ista acele tu ori care se dezvolta, in od e-clusiv, in ,aza activa a con,lictului. soc 1tu orile pul onare, tu orile de colon, tu orile la ,icat, tu orile uterului, tu orile la prostata etc)2 si cele care apar in ti pul procesului natural de vindecare) In ,elul in care creierul vec5i controleaza cancerul, cresterea tu orala nu este nici accidentala si nici ,ara sens, din o ent ce proli,erarea celulara se opreste, de indata ce tesutul este reparat) Cancerul testicular, cancerul ovarian, li ,o ul, li ,o ul non.$odg#in, di,eritele tipuri de sarco , carcino ul bron5ial si laringial si cancerul cervical, toate sunt de natura curativa si ,eno ene e-clusive ale ,azei de vindecare) Cu conditia ca procesul de vindecare sa nu ,ie intrerupt de edica ente sau de o revenire a con,lictului soc, aceste tu ori dispar pana la ur a, pana la s,arsitul procesului de vindecare) Drincipiile pentru LI+D&CA!& A) In pri ul rand0 Dacientul devine Mstapanul absolutM al trata entului) & (**J responsabil pentru conditia lui si nu.si pune sperantele in nu eni ai ult decat in el insusi) B) Apoi pacientul va lucra la intelegerea CAUZ&I care a provocat con,lictul si i plicit boala) C) In ,inal va colabora constructiv cu doctorul pentru a crea un plan e,icient de de rezolvare a con,lictului atat %&+<AL cat si D!AC<IC) N&ste absolut necesar ca pacientul sa inteleaga cat ai bine C& se inta pla de ,apt cu el, pentru a putea sa aiba o atitudine constructiva si otivata in procesele de autovindecare) N Dr) $a er pune accentul pe rezolvarea &%DI!ICA 1practica2 a orcarui con,lict e otional, insa pot ,i bene,ice si psi5oterapia, terapiile prin 5ipnoza si regresie sau altele de acest ,el) N @rica de cancerO oarte poate genera alt con,lict, pe langa cel e-istent) & nevoie sa renunti total la ast,el de ganduri, pentru ca ,aza de vindecare sa se des,asoare ,ara proble e) N O persoana sanatoasa, bine 5ranita, odi5nita, rela-ata, cu activitate ,izica zilnica si care are convingeri pozitive, va ,ace ult ai usor ,ata orcarui con,lict, si de ase enea se va lovi de ult ai putine) N Dersoanele cu situatie ateriala buna au un risc ult ai ic de a se i bolnavi spre deosebire de cei saraci 1care nu au bani pentru a rezolva anu ite con,lite2 N La ,e eile insarcinate orice ,or a de cancer sau de tip cancer se va vindecaOeli ina pe cale natural, ncepGnd cu a '.a lun de sarcina, deoarece sarcina are prioritate absoluta, spune dr) $a er) A pri it ulti atu sa renunte la descoperirile sale stiinti,ice !ezultatul cercetarilor doctorului !"#e $A%&! se constituie intr.o diagra a stiinti,ica ce ilustreaza legatura biologica dintre psi5ic si creier si corelatia cu organele si tesuturile intregului organis u an 1varianta engleza a ?Diagra ei stiinti,ice a F+%A este in lucru2) Dr) $a er a denu it descoperirile sale ?Cele = Legi Biologice ale +oii %edicineA, datorita ,aptului ca aceste legi biologice valabile in cazul oricarui pacient, o,era o perspectiva cu totul noua asupra intelegerii cauzei, a dezvoltarii si a procesului natural de vindecare a bolii)

In (67(, Dr)) $a er a prezentat rezultatele descoperirilor sale la @acultatea de %edicina a Universitatii din <Pbingen, sub ,or a unei teze post.doctorat) <otusi, pana astazi, Universitatea a re,uzat sa testeze cercetarile Dr) $a er, in ciuda obligativitatii legale de a o ,ace) Acesta este un caz ,ara precedent in istoria universitara) In od si ilar, edicina o,iciala a re,uzat sa aprobe descoperirile sale, in ciuda a '* de veri,icari stiinti,ice di,erite, ,acute atat de edici independenti, cat si de asociatii pro,esionale) La scurt ti p dupa ce Dr) $a er si.a prezentat teza, i.a ,ost adresat un ulti atu de a renunta la descoperirile sale stiinti,ice, sau i se va re,uza reinnoirea contractului sau la Clinica Universitara) In (67>, desi unca sa nu a ,ost niciodata pusa la indoiala sau dezaprobata, doctorului $a er i.a ,ost ridicata licenta edicala pe otive ca a re,uzat sa se con,or eze principiilor edicinei standard) Cu toate acestea, era 5otarat sa.si continue unca si, in (674, a reusit sa.si e-tinda descoperirile practic catre orice boala cunoscuta de edicina) Dr) $a er a ,ost persecutat si 5artuit ti p de Q= ani, in special de catre autoritatile ger ane si de catre cele ,raceze) Din (664, Dr) $a er locuieste in e-il in /pania, unde isi continua cercetarile si continua sa se lupte pentru recunoasterea o,iciala a ?+eH %edicineA) Insa, din o ent ce @acultatea de %edicina a Universitatii din <Pbingen isi entine tactica de a anare, pacientilor din intreaga lu e le este re,uzat dreptul de a bene,icia de descoperirile revolutionare ale Dr) $a er) /ursa0 ,inanciarul)ro Dublicat de <raies