Sunteți pe pagina 1din 25

Capitolul 3.

ANALIZA COMPARATIVA A CELOR DOUA ESANTIOANE

Consumul mediatic dinamica generala In analiza consumului TV pe esantionul cumulat al celor doua subgrupe de varsta, se poate constata formarea a trei grupuri de consumatori, diferite ca volum: grupa celor care vizioneaza sporadic TV ( sub o ora pe zi si mai rar decat zilnic); grupa marilor consumatori( peste 4 ore zilnic) grupa consumatorilo moderati ( 1-2 ore si 3-4 ore zilnic) Acest comportament este valabil in timpul zilelor lucratoare. Putem remarca comportamentul subiectilor de 17- 18 ani, la care scade numarul de ore de vizionare TV, fenomen comentat si in capitolul anterior. Dinamica vizionarii TV pe varste-in timpul saptamanii
mai rar decat zilnic 250 227 217 200 177 162 150 120 100 80 50 18 11 0 11 12 27 7 13 22 12 14 26 12 15 30 13 16 27 23 17 45 21 18 85 48 19 114 147 144 133 131 130 235 226 236 218 224 214 212 214 195 196 180 sub o ora pe zi 1-2 ore zilnic 3-4 ore zilnic peste 4 ore zilnic

In timpul week-end-ului consumatorii se restructureaza in doua grupuri, in functie de numarul de ore de vizionare a TV: grupul celor care au un acces redus sau nul la TV grupul celor care vizioneaza TV minim o ora pe zi

La sfarsit de saptamana se remarca o majorare a timpului de vizionare, astfel incat cei care privesc TV mai mult de 4 ore devin majoritari. Grupa de varsta 17-18 ani isi mentine tendinta de reducere a vizionarii TV si pe timpul week-end-ului.

151

Dinamica vizionarii TV pe varste - in weekend


niciodata 250 227 200 182 150 119 117 100 146 209 201 192 152 157 219 210 206 186 157 mai rar decat zilnic sub o ora pe zi 1-2 ore zilnic 3-4 ore zilnic peste 4 ore zilnic

195 181 176 156 168 167 152 128 108

50 35 0 11 17 12 3 12 7 3 13 26 7 4 14 28 16 9 15 33 22 11 16

42 25 11 17

42 30 16 18

43 23 11

Este interesant daca dinamica remarcata anterior se modifica in functie de mediul de rezidenta al copiilor si tinerilor. In mediul urban consumul TV in zilele lucratoare are o tendinta crescatoare intre 11 si 17 ani , si descrescatoare la 18 ani- ceea ce poate fi explicat prin solicitarile intra si extra scolare din ultimul an de liceu.
URBAN-Dinamica vizionarii Tv in timpul saptamanii
mai rar decat zilnic 250 sub o ora pe zi 1-2 ore zilnic 3-4 ore zilnic peste 4 ore zilnic

200

195 166 161 168 164 167 166

150 140 114 105 86 69 50 50 38 28 0 11 10 5 12 15 2 13 11 8 14 15 8 15 11 16 17 27 20 19 64 64 45 17 18 114 129 121 117 116 111 118

100

83

77

In mediul rural insa, constatam o descrestere a consumatorilor de TV, de la 11-12 ani pana la 18 ani. De fapt are loc o scadere drastica a numarului de tineri in grupa de varsta 15-18 ani, care sunt cuprinsi in ciclul liceal , ce se desfasoara de obicei in mediul urban. Dar chiar si cu aceasta explicatie , tendinta de reducere a consumului TV la varsta de 18 ani este evidenta si are aceleasi explicatii valabile pentru mediul urban. Totusi, in mediul rural nu putem ignora implicarea tinerilor si la muncile domestice, ceea ce le reduce timpul petrecut in fata televizoarelor.

152

RURAL-Dinamica vizionarii TV
mai rar decat zilnic 120 108 100 80 113 112 112 95 76 64 56 50 40 30 20 8 6 0 11 12 12 5 13 11 4 14 11 4 15 2 16 27 31 17 3 17 29 20 7 2 18 14 12 8 3 2 51 48 46 107 97 sub o ora pe zi 1-2 ore zilnic 3-4 ore zilnic peste 4 ore zilnic

60

In week-end, numarul telespectatorilor tineri ( mari consumatori) creste in mediul urban, dar ramane la fel de diminuat pentru cei de 18 ani
URBAN-Dinamica vizionarii TV in weekend
niciodata 180 160 140 120 100 80 60 53 40 20 0 11 10 9 1 12 23 4 1 13 12 5 4 14 20 12 5 15 27 18 9 16 35 24 8 17 37 26 14 38 23 11 18 81 67 66 108 101 120 108 86 124 112 165 145 121 150 148 129 167 152 135 138 117 98 84 mai rar decat zilnic sub o ora pe zi 1-2 ore zilnic 3-4 ore zilnic peste 4 ore zilnic

In mediul rural, se mentine aceeasi diferentiere intre cele doua grupe de varsta 11-14 ani ( consum consistent) si 15-18 ani ( consum scazut), ca si in timpul saptamanii. Tinerii de 18 ani reprezinta grupul cel mai mic de telespecatori.

153

RURAL-Dinamica vizionarii Tv in weekend


niciodata 120 107 100 101 101 100 84 73 66 60 50 40 41 36 33 27 26 7 3 1 16 17 32 28 16 8 4 14 15 6 4 2 5 4 2 18 14 11 10 5 66 98 95 mai rar decat zilnic sub o ora pe zi 1-2 ore zilnic 3-4 ore zilnic peste 4 ore zilnic

80

80

20 7 3 2 11 12 12 3 2 13 14 2

Analiza intervalelor orare in care copiii pot viziona TV sau asculta radio, eventual pot lucra pe calculator ( navigare pe Internet) sau pot juca un joc electronic, aduce in atentie mult invocatul Prime-time. Se poate observa din graficul de mai jos, ca in timpul saptamanii aproape jumatate dintre copii stau la televizor in intervalul 19-22. Radioul este ascultat in exclusivitate dimineata , de la 6 la 9, dupa care are loc o mutatie catre ecranele televizoarelor, care este aproximativ constanta, pana la ora 19. In cursul diminetii, televizorul este concurat de jocurile pe calculator, iar dupa ora 22 de Internet. Practic, dupa ora 22, Tv, radioul si Internetul atrag proportii apropiate de tineri. Desi mai mult de jumatate din tinerii din esantion nu au acces la Internet, pentru cei familiarizati cu acest mediu de informare a devenit o rutina zilnica, alaturi de Tv, radio si jocuri electronice, fenomen inregistrat atat in week-end cat si in zilele lucratoare.
Intervale zilnice de vizionare-in timpul saptamanii

7000

6000

5000 2439 4000

3000 371 2000 203 705 1000 28 296 29 103 6-9 698 384 664 9-13 758 13-17 733 17-19 721 609 489 469

563 332 566 1659

1956

311 246 224 336 >22

1809 192 280 165 36 NS,NR

10 nu urmareste

19-22

TV

jocuri

radio

internet

154

In week-end, creste numarul celor care urmaresc TV dimineata de la 9 la 12 si seara dupa ora 22. La mijlocul zilei, scade numarul telespectatorilor, pentru ca la ora 19 numarul lor sa creasca pe intervalul prime-time.

155

DESPRE VIOLENTA
Perceptia asupra violentei televizuale 1. Violenta n filme
Aprecierea continutului de scene de violenta in filme- analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

43,8

45,3

8,7 2,3

11-14 ani

44,2

43,1

9,7

3,0

0%

20% prea multa

40% cat trebuie

60% prea putina,deloc

80% NS,NR

100%

2. Violenta n stiri
Aprecierea continutului de scene de violenta in stiri - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

54,7

31,2

8,5

5,6

11-14 ani

45,0

33,1

11,9

10,0

0%

10%

20%

30%

40% cat trebuie

50%

60%

70%

80%

90%

100%

prea multa

prea putina,deloc

NS,NR

3. Violenta n desenele animate


Aprecierea continutului de scene de violenta in desene animate - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

16,4

29,2

40,8

13,6

11-14 ani

9,9

34,5

49,9

5,7

0%

10%

20%

30%

40% cat trebuie

50%

60%

70%

80%

90%

100%

prea multa

prea putina,deloc

NS,NR

156

Influenta violentei televizuale 1. Valorizarea influentei


Valorizarea influentei resimtita la contactul cu violenta televizuala

15-18 ani

310

953

787

245

11-14 ani

366

752

945

238

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

raportare pozitiva

raportare neutra

raportare negativa

NR

2. Moduri de influenta
Analiza comparativa a modurilor de influenta a violentei televizuale (valori procentuale)

3,1 15-18 ani 41,5 10 3,5 30,7 3,6 7,6

1,2 11-14 ani 32,7 13,1 2,8 33,7 7,3 9,2

0%

20%

40%

60%

80%

100%

ma amuza si ma lasa indiferent ma ajuta sa le imit in relatiile cu altii imi perturba somnul NS,NR

ma fac mai curajos si indraznet ma ingrozesc si imi dau un sentiment de nesiguranta altceva

3. Violenta n limbaj
Locul de unde au fost retinute expresiile vulgare - analiza comparativa (n procente)
0,3 15-18 ani 10,5 0,7 48,5 31,4 4,4 2,6 1,7

0,3 11-14 ani 9,9 1 51,4 23,9 9,9 2,2 1,5

0% la scoala

10% in familie

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100% NS,NR

pe strada

in anturaj

de la televizor

de altundeva

nu este cazul

157

DESPRE PUBLICITATE
1. Consumul de publicitate
analiza comparativa a consumului de publicitate televizuala (valori procentuale)

15-18 ani

54,3

45,1

0,6

11-14 ani

54,4

45,2

0,5

0%

20%

40% da nu

60% NS,NR

80%

100%

2. Influenta publicitatii
analiza comparativa a influentei publicitatii TV (valori procentuale)

15-18 ani

23,6

16,9

14,6

3,1

37,2

4,7

11-14 ani

25,3

15

13,6

4,3

36,4

5,3

0%

20%

40%

60% imi starnesc interesul

80%

100%

imi atrag atentia dar nu ma intereseaza ma ajuta sa ma orientez spre anumite produse ma enerveaza si nu le urmaresc

ma determina sa actionez NS,NR

158

STIL DE VIATA

1. Locul televiziunii a. Importanta televiziunii(a20, a21)


analiza comparativa a importantei televiziunii (valori procentuale)

15-18 ani

10,7

49,8

34,4

3,8

1,3

11-14 ani

15,2

53,5

27,6

1,8 1,8

0%

20% foarte importanta

40% importanta

60%

80% deloc importanta NS,NR

100%

putin importanta

ce ai face daca nu ar exista TV? analiza comparativa (val. procentuale)

sport 0,4 0,3

5,8 6

recreere la club, discoteca, cinema

recreere in aer liber, intalnire cu prietenii, joaca

9,9 18,4 30,2 29,9 9,7 9,6 0,9 0,3 12,9 10,6 14,2 11,6 7,1 6,4 4,2 3,4 0,7 0,7 4,1 2,7 11-14 ani 15-18 ani

NS,NR

nimic deosebit

m-as odihni

joc pe calculator, internet

citit, invatat

as asculta radio

as asculta muzica

as ajuta parintii in gospodarie

alte preocupari

159

b. Locul relativ al televiziunii, fata de scoala si familie, n promovarea unor valori (a35a53, p1, p2) Valori epistemico-morale (a35 si a 43)
Despre adevar - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

25,7

67,8

4,1

2,4

11-14 ani

32,81

62,32

2,87 2,00

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70%

80%

90%

100%

televiziune

NS,NR

Despre minciuna - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

28,70

11,20

42,70

17,40

11-14 ani

24,60

11,69

45,15

18,56

0%

20%

40%

60%

80%

100%

scoala

familie

televiziune

NS,NR

Valori social-civice (a36, a40, a41, a53, p1)


libertatea de expresie - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

49,4

27,7

18,1

4,8

11-14 ani

49,2

30,2

11,8

8,7

0%

20% scoala

40% familie

60% televiziune NS,NR

80%

100%

160

comportament activ - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

49,3

38,1

8,0 4,6

11-14 ani

48

38,5

6,1 7,3

0%

20% scoala

40% familie

60% televiziune NS,NR

80%

100%

cultura civica - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

84,2

9,3

4,1

2,4

11-14 ani

82,7

9,9

3,1

4,3

0%

20%

40%

60%

80%

100%

scoala

familie

televiziune

NS,NR

eriosm - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

40,5

12,2

37,3

9,9

11-14 ani

46

14,2

32,6

7,3

0%

20% scoala

40% familie

60% televiziune NS,NR

80%

100%

161

patriotism - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

49,2

14,4

27,1

9,2

11-14 ani

56,7

14,1

21,9

7,3

0%

20% scoala

40% familie

60% televiziune NS,NR

80%

100%

Valori si atribute ale succesului si reusitei profesionale (a37, a38, a46, a51, a52)
creativitate - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

67,1

15,3

12,4

5,3

11-14 ani

66,5

17,2

9,0

7,3

0%

20% scoala

40% familie

60% televiziune NS,NR

80%

100%

competenta - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

62,6

25,6

5,5 6,3

11-14 ani

59,5

24,9

5,0

10,6

0%

20% scoala

40% familie

60% televiziune NS,NR

80%

100%

162

spirit de competitie - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

63,3

7,9

24,5

4,4

11-14 ani

57,6

8,3

28,2

5,8

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70%

80%

90%

100%

televiziune

NS,NR

formare culturala - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

81,4

10,3

4,8 3,5

11-14 ani

83,0

8,2

4,5 4,3

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70% NS,NR

80%

90%

100%

televiziune

succes, performanta - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

69,0

16,6

11,1

3,4

11-14 ani

67,5

15,9

12,1

4,5

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70% NS,NR

80%

90%

100%

televiziune

163

Valori (si non-valori) etico-morale (a39, a42, a48)


respect, compasiune, generozitate - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

14,8

81,4

1,9 1,9

11-14 ani

20,8

75,6

1,7 1,9

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70% NS,NR

80%

90%

100%

televiziune

agresivitate, vulgaritate - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

18,6

4,0

64,4

13,0

11-14 ani

16,0

3,8

66,5

13,6

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70%

80%

90%

100%

televiziune

NS,NR

lipsa de scrupule - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

18,3

5,4

53,2

23,1

11-14 ani

11,6

5,2

49,8

33,4

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70% NS,NR

80%

90%

100%

televiziune

164

Valori mediatice (a44, a45, a47, a49, a50, p2)


senzational - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

12,2

4,4

75,8

7,5

11-14 ani

10,0

5,9

73,1

11,1

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70% NS,NR

80%

90%

100%

televiziune

vedetism - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

8,9 1,6

84,1

5,4

11-14 ani

5,9 2,7

83,6

7,8

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70% NS,NR

80%

90%

100%

televiziune

sexualitate - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

17,5

10,3

63,8

8,4

11-14 ani

13,2

8,3

59,0

19,4

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70% NS,NR

80%

90%

100%

televiziune

165

placerile vietii - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

16,6

23,3

45,3

14,8

11-14 ani

11,0

26,3

38,4

24,3

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70% NS,NR

80%

90%

100%

televiziune

mbogatire - analiza comparativa (valori procentuale)

15-18 ani

18,8

23,9

47,1

10,3

11-14 ani

15,1

27,8

44,0

13,1

0%

10%

20%

30% scoala

40% familie

50%

60%

70% NS,NR

80%

90%

100%

televiziune

1. Harta preferintelor Pentru a creiona ct mai exact stilul de viata al copiilor si al adolescentilor, am cautat sa aflam care sunt preferintele acestora n materie de petrecere a timpului liber, de filme, de muzica, care sunt preferintele literare si, nu n ultimul rnd, preferintele scolare. a. Modul preferat de petrecere a timpului liber (a59)
analiza comparativa a petrecerii timpului liber (val. proc)
46,6
42,6

0,6 1
nimic deosebit

0,8 1,5
ma odihnesc

1,2 1,9

2,8 2,7

3,7 4,5

4,9 5,9

6,9 7,2

8,6 7,5

9,110,4

13,5 12,8

recreere la ami ajut club, parintii in discoteca, gospodarie cinema

NS,NR

ascult muzica

ma uit la televizor

citit, invatat

joc pe calculator, internet

sport

recreere in aer liber, intalnire cu prietenii, joaca

11-14 ani

15-18 ani

166

b. Preferinte filmice (a19)


Analiza comparativa a preferintelor n materie de filme (valori procentuale)
2,7 1,9 0,8 1,0 0,3 0,5 4 5,2 0,1 0,1 0,3 0,3 0 0,2 0,1 0,1 3 1,2 1,8 1,8 7,3 3,1 0,3 0,3 1,5 2,8 27 24,3 0,1 0,8 1,4 1,7 4,4 7,5

NS,NR nu urmaresc nu am preferinte,niciunul alt gen de film biografic istoric western razboi suspans,thriller SF telenovele dragoste,romantic de groaza fantastic drama comedie animatie aventura politist,actiune

12,9

4,3

36,2

38,7

11-14 ani

15-18 ani

c. Preferinte muzicale (a23, a24) n aflarea preferintelor muzicale s-au urmarit doua aspecte: pe de-o parte descoperirea genurilor muzicale preferate de copii si pe de alta parte realizarea unui top al vedetelor muzicale preferate. Cele doua dimensiuni au prezentat interes att n sine, ct si, pentru valoarea lor de validare reciproca, prin corelarea lor.

167

d. Preferinte literare (a55, a56, a58)


analiza comparativa a revistelor preferate (valori procentuale)
cosmopolitan bolero unica lumea copiilor tv mania level terra magazin
1 1,7 3,5 0 1,1 1,3 0 1,5 5,3 4,9 7,1 5,3 9,4 8,3 10,6 18,6 30,9 39,7 4,8 1 1 1 1,1 1,6

0 0 0 0 0

1,1

joy acasa magazin playboy pop corn cool girl NS/NR bravo nu citeste

11-14 ani

15-18 ani

analiza comparativa a ultimului roman citit (valori procentuale)


3,5 1,3 1,4 18,2 8,7 10,7 2,6 0 0 0 0 0 0 1 0 1,2 10,9 0 1,9 11-14 ani 15-18 ani 22,3 1,7 3,3 1,9 1,3 7,6 7,2 44,7

ultima noapte de dragoste, int singur pe lume padurea spanzuratilor nu citeste NS/NR morometii mara la medeleni ion harry potter enigma otiliei colt alb ciresarii baltagul amintiri din copilarie

0 0 0

168

analiza comparativa a ultimei carti de poezie citita (valori procentuale)

petofi sandor nu citeste NS/NR nichita stanescu eminescu cosbuc blaga bacovia arghezi alecsandri

1 1,2 36,1 29,1 14,3 14,1 1,2 0 27,3 34,2 2,5 4,2 1,9 0 3,4 0 1,6 1,9 2 4,6

11-14 ani

15-18 ani

e. Scolare (a 57)
analiza comparativa (val. procentuale) a preferintelor scolare
stiintele umaniste si sociale stiintele exacte
14,9 17,3 15,3 29,7 33,2

sport
0,3

13,6

religie nu este cazul NS,NR limbile straine limba romana

0,8 4,5 2,1 3,4 1,3 10 7,4 15,9 21,3 0,1

dirigentie arte

0,1 4 4,8 11-14 ani 15-18 ani

169

Respectarea signalecticii si controlul parental asupra consumului media al elevilor


Respectarea signalecticii Comparnd grupele de vrsta 11-14 si 15-191, n ceea ce priveste respectarea signalecticii, distributia raspunsurilor difera: n cazul elevilor cu vrste ntre 11-14 ani frecventa cea mai ridicata si ponderea cea mai nalta (32%) sunt nregistrate de raspunsul corespunzator respectarii stricte a signalecticii (nu ma uit la programe TV nerecomandate/interzise), n timp ce cazul elevilor cu vrste ntre 15-18 ani frecventa cea mai ridicata si ponderea cea mai nalta (64%) sunt nregistrate de raspunsul corespunzator ignorarii complete a signalecticii (ma uit, fara sa ma feresc la programe TV nerecomandate/interzise). Este, totusi, relativ mbucurator ca elevii din grupa inferioara de vrsta, mai sensibili la potentiale efecte nocive ale nerespectarii signalecticii, tind sa respecte signalectica ntr-un procent mai mare dect cei din grupa superioara de vrsta. Ignorarea signalecticii cu consimtamntul tacit sau din indiferenta parintilor, n cvasiabsenta controlului parental (consum TV individual al adolescentilor, vizionarea unor programe TV nerecomandate/interzise, lipsa discutiilor n familie privind programele TV) creste o data cu vrsta, devenind mai mult de dubla n cazul elevilor cu vrste ntre 15-18 ani comparativ cu cei din grupa de vrsta 11-14 ani (creste de la 28% la 64%). Un punct comun ambelor categorii de vrsta este procentul ridicat al celor care urmaresc programele TV nerecomandate/interzise, fara sa se fereasca de parinti. Un asemenea procent ridicat (64% pentru elevii ntre 15-18 ani, respectiv 28% pentru elevii ntre 11-14 ani) poate trezi anumite ngrijorari privind controlul parental asupra consumului TV al minorilor si poate ridica problema responsabilizarii parintilor si a familiarizarii acestora cu anumite aspecte ale protectiei telespectatorilor minori. O diferenta marcanta ntre cele doua grupe de vrsta se remarca n scaderea accentuata a discutiilor cu parintii privind programele TV nerecomandate/interzise: de la grupa de vrsta 11-14 ani la grupa de vrsta 15-18 ani aceste discutii se reduc de peste trei ori (de la o pondere de 27% ajung la una de doar 8%). Procentul celor care se uita la programele TV nerecomandate/interzise ramne relativ redus n cazul ambelor categorii de vrsta, oscilnd ntre aproximativ 8% (pentru grupa de vrsta 11-14 ani) si aproximativ 11% (pentru grupa de vrsta 15-18 ani). Dincolo de corelatiile efectuate n functie de variabila vrsta, lund n considerare durata expunerii n fata televizorului (de exemplu, cu timpul petrecut la TV n zilele de lucru), se observa ca elevii care petrec mai mult de 4 ore pe zi n fata televizorului (cei supraexpusi sau, heavy viewers n teoria cultivarii a lui G. Gerbner) tind sa urmareasca, n majoritate (52,5% dintre acestia), programele TV nerecomandate/interzise fara sa se fereasca (spre deosebire de celelalte categorii de elevi-telespectatori care nu depasesc un procent de 45%). Totodata, elevii supraexpusi sunt nclinati sa respecte ntru totul signalectica (evitnd urmarirea programelor TV nerecomandate/interzise) ntr-un procent mai redus dect celelalte categorii de telespectatorielevi. Corelnd respectarea signalecticii cu intervalul orar de vizionare (de exemplu, cu intervalul orar de vizionare n zilele de lucru), se remarca faptul ca elevii care se uita la TV seara trziu, dupa ora 22:00 tind sa respecte mai putin signalectica (doar 12,2% dintre acestia o respecta, adica de peste doua ori mai putini dect cei care urmaresc, de regula, programele TV la alte intervale orare). Totodata, aceasta categorie de elevi-telespectatori este cea mai nclinata se ignore complet signalectica, urmarind programele TV nerecomandate/interzise fara sa se fereasca, cu acordul tacit sau din indiferenta parintilor: aproximativ 70% dintre elevii care vizioneaza programe TV dupa ora 22:00 procedeaza astfel, fata de 35 - 50% dintre elevii care se uita la TV n alte intervale orare. Mai mult, n rndul elevilor care vizioneaza de regula programe TV seara trziu apare cel mai
Comparatia, n cadrul acestui capitol, se face tinnd cont n special de variabila vrsta, apoi de variabilele socio-demografice si de variabilele legate de consumul TV propriu-zis (durata expunerii la TV, intervalul orar de televizionare etc.).
1

170

scazut procent al discutiilor cu parintii (nainte de a urmari programe TV nerecomandate/interzise), comparativ cu cei care se uita la TV la alte intervale orare. Din fericire, cei care se uita la TV, de obicei, seara dupa ora 22:00 reprezinta doar 7,3% dintre elevi. nsa procente nalte ale nerespectarii signalecticii se nregistreaza si n rndul celor care urmaresc de regula programele TV ntre ora 19:00 si ora 22:00 (iar acestia reprezinta categoria cea mai numeroasa, de 42,6% din total): jumatate dintre cei care vizioneaza TV ntre 19:00 si 22:00 se uita la programele TV nerecomandate/interzise fara sa se fereasca. Corelnd respectarea signalecticii cu perceptia influentei violentei din programele TV, se poate observa ca elevii care declara ca violenta TV i amuza si i lasa indiferenti sunt cei mai nclinati sa urmareasca programele TV nerecomandate/interzise, fara sa se fereasca (58,4%), urmati de cei care imita actele de violenta si de cei care considera ca devin mai curajosi si mai ndrazneti cu ajutorul violentei TV. Cum prima categorie este si cea mai numeroasa (reprezentnd 37,1% din total), riscul este destul de mare ca, urmarind programe TV nerecomandate/interzise, atitudinea de desensibilizare la violenta sa fie accentuata. Elevii care se declara ngroziti de violenta sunt cei mai nclinati sa respecte signalectica (34%), dar, si n cazul lor, cel mai nalt procent se nregistreaza pentru urmarirea programelor TV nerecomandate/interzise fara a se feri (35%), comparativ cu alte modalitati de raportare la signalectica. Comparnd rezultatele raspunsurilor privind signalectica n functie de genul respondentilor, se poate aprecia ca telespectatorii baieti tind sa ncalce mai mult reglementarile: 51% dintre baieti urmaresc programele TV nerecomandate/interzise fara a se feri fata de doar 42% dintre fete care procedeaza astfel; 11% dintre baieti vizioneaza programele TV nerecomandate/interzise pe ascuns, n timp ce doar 7,5% dintre fete recurg la o acest procedeu de televizionare. n ce priveste scoala si respectarea signalecticii, diferente apar ntre scolarii mai mari (elevi de liceu/ la scoala profesionala) si scolari mai mici (elevi la scoala generala), nu si ntre elevii de liceu si cei de la scoala profesionala. Scolarii mai mari sunt mai putin nclinati sa respecte signalectica dect cei mici. Diferente foarte mari nu apar n functie de profilul liceului. Corelnd profesia tatalui cu respectarea signalecticii, se observa ca procentul celor care nu respecta signalectica - urmarind programe TV nerecomandate/interzise fara sa se fereasca de parinti - este mai ridicat n rndul elevilor cu tati personal cu studii superioare (56,3%) si tati patroni (52%) si cel mai scazut n rndul elevilor cu tati muncitori necalificati (29%) si agricultori (35%). Procentul celor care se uita pe ascuns scade cnd tatii fac parte din personalul cu studii superioare sau sunt patroni. Procentul celor care discuta, desi nu variaza puternic, este mai mare n cazul elevilor cu tati muncitori necalificati sau tati someri (19,3%). Copiii cu tati agricultori si muncitori necalificati tind sa respecte cel mai mult signalectica, evitnd sa urmareasca programele nerecomandate/interzise. Nivelul de permisivitate este cel mai redus n familiile cu parintii cu un nivel redus de educatie/pregatire profesionala. O situatie similara se ntlneste si daca se ia ca reper profesia mamei . Cu ct numarul membrilor familiei creste (de la 2 la 6), procentul celor care se uita la programele TV nerecomandate/interzise fara a se feri scade, n timp ce procentul celor care nu vizioneaza astfel de programe TV creste, la fel ca si procentul discutiilor cu parintii privind aceste programe. Daca parintii sunt divortati sau unul dintre ei este decedat procentul celor care urmaresc programe TV nerecomandate/interzise creste (peste 55% fata de aproximativ 45% n cazul unei familii n care parintii sunt casatoriti). Diferentele de respectare a signalecticii sunt foarte vizibile n functie de mediul de rezidenta: aproximativ 53% din urban se uita la programele TV nerecomandate/interzise fara a se feri fata de doar 33% din rural; cei care respecta signalectica provin mai curnd din rural (34% fata de 21% din urban); discutiile cu parintii despre programele TV nerecomandate/interzise sunt mai frecvente n mediul rural. Numarul si procentul celor care se uita pe ascuns este relativ constant (n jur de 9%).

171

ntrebarea A.28. Respectarea signalecticii. Procente


Respectarea signalecticii. Cum procedezi atunci cand se difuzeza un program nerecomandat/interzis celor de varsta ta?

70 60 50 40 30 20 10 0

64.4

28.4 10.67.8

26.8
7.8

32.3
17.1

1.9 2.9
nu ma uit NS/NR

ma uit, fara sama uit, dar pe discut cu ma feresc ascuns parintii si ma uit daca ei imi dau voie

Elevi 11-14 ani

Elevi 15-18 ani

Consum TV individual/de grup. Context real Pe ansamblu, distributia raspunsurilor difera n cazul celor doua grupe de vrsta. Daca n rndul elevilor din grupa de vrsta 15-18 ani consumul TV este mai curnd un consum individual (54%), pentru elevii din grupa de vrsta 11-14 ani, consumul TV este nca mai curnd un consum familial (alaturi de mama, de tata, de ambii parinti, de altcineva din familie sau de toata familia: 61%), mai ales n prezenta parintilor (44%). Prezenta familiei n consumul TV al elevilor nca se face simtita n cazul grupei de vrsta 11-14 ani, n timp ce se reduce masiv n cazul grupei de vrsta 15-18 ani (de la 61% la 39%). n ceea ce priveste contextul real al consumului TV al elevilor, un punct comun este cel al frecventei si ponderii maxime nregistrate de raspunsul corespunzator consumului TV individual : astfel, 37% dintre elevii ntre 11-14 ani si 54% dintre elevii ntre 15-18 ani urmaresc programele TV singuri. Daca valorile asociate consumului TV individual cresc de la grupa de vrsta 11-14 ani la grupa de vrsta 15-18 ani (de la 36% la 54%) si valorile corespunzatoare consumului TV familial se reduc (de la 61% la 39%), o crestere se produce si n ce priveste valorile consumului TV n grupul de prieteni (de la 2% la 6%). Durata expunerii la TV nu produce mari diferente n ceea ce priveste consumul TV individual sau de grup. n schimb, intervalul orar de televizionare pare sa aiba un impact semnificativ: cele mai nalte procente ale televizionarii de unul singur (64%) se nregistreaza n intervalul de dupa ora 22:00, intervalul cel mai sensibil, cnd elevii sunt si mai expusi posibilei influente nocive a unor programe TV nerecomandate/interzise. Procente ridicate ale consumului TV individual apar si ntre 19:00-22:00, interval care se ncadreaza n intervalul prime time (45,7%). n ce priveste repartitia pe sexe a tipurilor de consum (individual/de grup: cu familia sau cu prietenii), baietii tind sa vizioneze programele TV mai frecvent singuri dect fetele (50% fata de 41,3%); pe de alta parte, atunci cnd opteaza pentru compania unuia dintre parinti, baietii sunt nclinati sa urmareasca programele TV mai curnd alaturi de tata, iar fetele alaturi de mama. n functie de profesia parintilor, cnd tatii sunt agricultori sau muncitori necalificati se reduce consumul TV individual (la 31-32% fata de 59,1% cnd tatii sunt patroni sau 52% cnd tatii fac parte din personalul cu studii medii sau superioare), crescnd, n schimb, consumul TV familial (n special, mpreuna cu toata familia). Situatia se mentine daca luam n considerare profesia mamei. 172

Foarte clar se departajeaza tipurile de consum TV n functie de mediul de rezidenta: majoritatea elevilor din mediul urban (51,2%) prezinta un consum TV individual, n timp ce majoritatea elevilor din mediul rural (63,4%) se uita la TV mpreuna cu familia, n special cu toata familia. ntrebarea A29. Cu cine te uiti, de obicei, la TV? Procente

Cu cine te uiti, de obicei, la TV? 60 50 40 30 20 10 0


53.7 37.2

8.6

5.2

2.7 1.4 cu tata

13.2 7.2

16.9 13.7

18.9 12.1 2.1 5.8 0.3 0.4 alta situatie 0.1 nu ma uit la TV 0.3 0.4 NS/NR

singur

cu mama

cu ambii parinti

cu altcineva din familie

cu toata familia

cu prietenii

Elevi 11-14 ani

Elevi 15-18 ani

Consum TV individual/de grup. Preferinte n planul preferintelor, distributia raspunsurilor este relativ similara pentru ambele grupe de vrsta, desi tendintele se accentueaza n cazul grupei de vrsta 15-18 ani. Elevii ntre 11-14 ani, la fel ca si cei ntre 15-18 ani prefera un consum TV extra-familial (58%, respectiv 75%), n primul rnd de unul singur (36%, respectiv 45%), apoi alaturi de prieteni (22%, respectiv 30%). La nivelul dezirabilitatii, toate valorile procentuale pentru consumul TV familial se reduc cnd se trece de la grupa de vrsta 11-14 ani la grupa de vrsta 15-19 ani, iar, n acelasi timp, se produc cresteri ale valorilor procentuale asociate consumului TV individual (de la 37% la 44%) si consumului TV alaturi de prieteni (de la 22% la 39%). Fata de situatia reala, pentru ambele grupe de vrsta, daca procentul celor care vor sa se uite singuri la TV nu prezinta prea mari variatii, procentele asociate consumului TV familial scad, iar procentele corespunzatoare consumului TV alaturi de prieteni cresc. Cea mai accentuata crestere a valorilor procentuale se nregistreaza n cazul consumului TV n grupul de prieteni pentru grupa de vrsta 11-14 ani: daca n viata reala doar 2% urmaresc programele TV alaturi de prieteni, la nivelul preferintelor, procentul creste de 11 ori, ajungnd la 22%. La nivelul preferintelor, o data cu trecerea de la un interval orar de televizionare la altul, pe masura ce programele TV sunt urmarite la ore trzii, creste si procentul celor care prefera televizionarea de unul singur (de la 39% n intervalul 13:00-17:00, la 40,7% n intervalul 17:0019:00, la 41,2% n intervalul 19:00-22:00, ajungnd la 50% n intervalul de dupa ora 22:00). n acelasi timp, creste si preferinta pentru televizionarea alaturi de prieteni (de la 23% n intervalul 13:00-17:00 si n intervalul 17:00-19:00 la 26,4% n intervalul 19:00-22:00, ajungnd la 31:00% n intervalul de dupa ora 22:00). La fel ca n cazul ntrebarii privind contextul real al consumului TV al elevilor (ntrebarea A29), la ntrebarea de fata se constata diferentele ntre sexe: baietii sunt mai nclinati spre un consum TV de unul singur (44,2% fata de 36,5%). Totodata, atunci cnd aleg un partener de televizionare dintre parinti, fetele prefera compania mamei, iar baietii compania tatalui. n functie de mediul de rezidenta, att elevii din urban ct si cei din rural prefera un consum TV extra-familial, de unul singur (43% elevii din urban, 35% elevii din rural) sau cu 173

prietenii (28% cei din urban, 21% cei din rural). Tendintele se accentueaza n cazul elevilor proveniti din mediul urban.

ntrebarea A30. Cu cine ai prefera sa te uiti la TV? Procente

Cu cine ai prefera sa te uiti la TV? 50 40 30 20 10 0


singur cu mama cu tata cu ambii parinti cu cu toata altcineva familia din familie cu prietenii alta situatie nu ma uit la TV NS/NR

44 36.7 30.3 21.6 11 13.1 7.8 7.2 0.72.1 0.1 0.7 1

5.6 3.1

2.2 1

8.5 3.4

Elevi 11-14 ani

Elevi 15-18 ani

Discutii informale despre programele TV si controlul parental O similaritate a distributiei raspunsurilor se obtine si n cazul ntrebarii privind discutiile informale despre programele TV: elevii din ambele grupe de vrsta (11-14 ani, respectiv 15-18 ani) discuta despre programele TV, n majoritate si n primul rnd cu prietenii (55%, respectiv 63%), apoi cu colegii de scoala (18%, respectiv 13,5%), si abia n al treilea rnd cu membrii familiei (16%, respectiv 11%). Rolul scolii n discutiile despre programele TV este neglijabil (1%) pentru grupa de vrsta 11-14 ani, chiar nul pentru grupa de vrsta 15-18 ani. Prezenta familiei n consumul TV al elevilor cu vrste ntre 11 si 14 ani nu poate fi contestata, dar este mai curnd o prezenta pasiva, lipsita de implicare si vag responsabila (parintii permit vizionarea unor programe nerecomandate/interzise, nu discuta cu copiii despre programele TV etc.). Mai ngrijorator, n cadrul consumului TV al elevilor de 15-18 ani, familia este cvasi-absenta. Consumul TV al adolescentilor este foarte putin controlat de familie (acasa tinerii se uita la TV mai curnd singuri, inclusiv la programele TV nerecomandate/interzise; daca ar putea, s-ar uita tot singuri sau cu prietenii; nu discuta despre programele TV dect cu prietenii sau deloc; acasa, n familie, ca, de altfel, si la scoala, cu profesorii nu discuta despre programele TV). Diferente semnificative nu se remarca n functie de durata expunerii la TV, intervalul orar, genul respondentilor, starea civila a parintilor, profesia parintilor, mediul de rezidenta.

174

ntrebarea A31. Cu cine discuti mai des despre programele TV? Procente
Cu cine discuti mai des despre programele radio-tv? 70 60 50 40 30 20 10 0

62.7 55.5

16.1 11 0.50.3 cu membrii cu familiei profesorii

18

13.5 1 0.9

8.5 11 0.30.4 NS/NR

cu colegii cu prietenii cu nu discuta de scoala altcineva

Elevi 11-14 ani

Elevi 15-18 ani

175