Misterul cuceririi Americii de catre carpatodunareni

Cum toata lumea stie, Columbus (1451-1506), amiral nascut in Italia , a traversat, sub patronaj spaniol, Marea Tenebrosum - !ceanul "tlantic# $l va %escoperi (ori re%escoperi) "merica# &in 'reseala el a cre(ut ca a ajuns in "sia ) In%ia, asa ca i-a bote(at pe localnici in%ieni , crein% numai con*u(ii# Involuntar el a %istrus s*anta cre%inta %e atunci, a trinitatii continentale+ $uropa, "sia si "*rica, %escoperin% un nou continent %e patru ori mai mare ca $uropa# ,a nu mult timp %upa el, un alt italian, "meri'o -espucci (1451-151.) va re%escoperi si el "merica %e /or%# &ar cine au *ost a%evaratii %escoperitori ai "mericii0 1apa 2ulius II i-a %eclarat pe in%ienii americani (amerin%ieni) %rept a%evaratii %escen%enti ai lui "%am si $va, %evenin% ast*el can%i%ati buni la crestini(are, %e catre misionarii catolici# &aca nu vrem sa-l contra(icem pe 1apa 2ulius II, si citan% 'ene(a 10+3. ) ve%em ca ca toti %escen%entii rasei umane provin %in cei 3 *ii ai lui /oe, care au supravietuit potopului %in .#400 i%4r, %eci cam 4500 %e ani in urma ( pirami%ele e'iptene e6istau pe atunci, %ar in ele , sau pe ele , nu s-au 'asit semnele unui potop)# &ar care %intre *iii lui /oe au ajuns prin "merica ca sa %ea nastere amerin%ienilor, nu ne preci(ea(a nimeni# Can% acel *iu o *i sosit pe acele melea'uri, cum si %e ce, este un alt teolo'ical mister# ,asan%u-i la o parte pe crestini si cautan% prin bibliotecile lumii, 'asim ca unii ii %eclara pe amerin%ieni, %escen%enti ai babilonienilor# "ltii postulea(a ca ar *i urmasi ai e'iptenilor or carta'ine(ilor# 7nii ca ar repre(enta

unul %intre triburile pier%ute ale lui Israel# /ici le'en%ara, cu "tlanti%a, a lui 1laton nu este pier%uta %in ve%ere# "st*el ca, se pare ca nimeni nu stie cu a%evarat ori'inea amerin%ienilor# "cum 5#600 %e ani triburile carpato-%anubiene au cucerit "sia ajun'an% pana in Insulele 2aponiei# Mult mai tar(iu, in anul 300 %4r un 'rup %e coreeni vor sosi si ei (numin%u-se mai tar(iu japone(i), si vor intalni o populatie alba "inu ,cu oameni barbosi si blon(i,urmasii carpato-%unarenilor, pe care ii vor %ecima partial, ca mai tar(iu sa-i puna in re(ervatiile %in nor%ul insulei 4o8ai%o# ! parte %intre acestia vor traversa po%ul care lea'a 9iberia si "las8a, trecan% peste stramtoarea :erin'# "cesti carpato-%anubieni vor mi'ra 'ra%uat spre 9u%, raspan%in%u-se in toata "merica %e /or%, eventual ajun'an% in "merica Centrala si %e acolo in 9u%ul "mericii# !bservan%u-i pe in%ienii "mericii %e /or%, ei nu apartin rasei asiatice, mon'oloi%e ori 'albene, asa ca ipote(a %e mai sus, care %e alt*el a *ost lansata si %e altii pare plau(ibila#Can %e curan% ,septembrie .000, se publica in /e; <or8 Times un articol %espre un craniu, vec=i %e >#000 %e ani %escoperit in "merica %e nor% , asemanator cu al populatiei "inu nu am avut nici un comentariu?# &ar %e ce sa nu ne 'an%im ca amerin%ienii provin %intr-un 'rup %e oameni ce au traversat "tlanticul0 "cest ocean "tlantic nu a *ost si nu este o asa mare bariera, navi'atia pe oceanele lumii *acan%u-se %in vremuri imemoriale# "celeasi vanturi si curente oceanice ce l-au impins pe Columb au e6istat si inainte %e acesta@ In acelasi /e; <or8 Times, pe 0. mai .000 se vorbea %espre ori'inea arborelui uman, %espre 'enoame si se spunea ce .0A %in populatia amerin%ienilor nor% americani isi au ori'inea materna un%eva in spatial nor%-estic carpato-

%unarean @ $6ploratorii, misionarii si sol%atii spanioli care au intrat in contact %irect cu triburile %e amerin%ieni, in secolele 16 ) 1B au au(it tot *elul %e povesti ) le'en%e %e la acestia privin% ori'inea lor# &escoperim ast*el ca numeroase triburi au tra%itii orale vorbin% %espre ai lor stramosi, veniti %e un%eva %e peste apa, %intr-o tara in%epartata %in $st, tocmai %e un%e rasare soarele (aceste le'en%e sunt in special valabile pentru "merica Centrala si %e 9u% si mai putin pentru /or% "merica, un%e mi'ratia pestre stramtoarea :erin', mare parte a anului trans*ormata intr-un po% %e '=iata este mult mai evi%enta)#

&espre manuscrisul 1opol -u=# Te6tul 1opol -u' a *ost scris pe la mijlocul secolului al 16-lea %e catre un autor %in Cuatemala, un maDa ) crestini(at# $l a copiat in limba locala Euic=e cu caractere latine un alt manuscris MaDa# !amenii Euic=e-MaDa traiesc pe inaltimile muntilor Cuatemalei, iar misteriosul manuscris 1opol -u= este unul %intre putinele care au scapat *uriei crestinilor civili(atori spanioli ai acelor timpuri, care consi%erau ca, orice este pa'an este opera %iavolului# "sa ca *oarte (elosii preoti crestini au ars orice le-a ca(ut in cale, cartea sus amintita *iin% 'asita la inceputul secolului 15 %e catre un calu'ar, %e asta %ata inteli'ent, apartinan% unui or%in %ominican, care *unctiona in Cuatemala# /umele acestui calu'ar este Francisco Gimen(# Gimen( nu numai ca copia(a te6tul ori'inal in Euic=e %ar il si tra%uce in limba spaniola#

&ar %e *apt ce contine acest te6t 1opol -u=# Contine %escrieri %espre mi'ratia, raspan%irea stramosilor Euic=e (oamenii pa%urii)# Te6tul vorbeste %espre ori'inea estica a acestora, %e %incolo %e !ceanul "tlantic#? ei au venit %in $st, %e la mari %istante? ei au trecut marea ? cel putin asa spun in cantecele lor in 1opol -u=# &oar can% oare acesti strabuni ai poporului MaDa au sosit si %in ce parte a $uropei, Me%iteranei0 &espre ,e'en%a MaDa a lui -otan Ce este ciu%at, este ca MaDa le spune misionarilor europeni ca, re'atul lor a *ost *un%at %e mult, in timpuri imemoriale %e catre un mare con%ucator venit %in $st, nu %e un in%ian ci %e un om alb, numit -otan sau Hotan# -ec=ile tra%itii MaDa vorbesc %espre acel -otan, care a sosit %e peste apa, %in $st, ca %espre un barbat inalt, blon%, cu oc=i albastri, insotit %e un 'rup %e camara(i, intr-o corabie ca un sarpe# $i au *ormat primul nucleu al viitoarei civili(atii MaDa# Multe alte tra%itii in%iene vorbesc %espre oamenii albi ca %espre pro*esorii lor, parintii lor, e%ucatorii lor# Cineva care stu%ia(a cu atentie cultura acestora nu le poate i'nora le'en%ele# C=iar mai mult, %escoperirile ar=eolo'ice au aratat ima'ini %e oameni cu caractere *i(ionomice nein%iene# $6emple sunt statuile oamenilor albi, barbosi %e la -enta (unul %intre cele mai importante locuri ale culturii olmece ) si, %e asemenea, capetele sculptate in piatra, avin% o *i(ionomie cu aspect nor%ic, pe care le 'asim si a(i in :olivia-Tia=uanaco# 1rin secolul 15 in%ienii t(eltal %in Cuatemala ii vor %e scriitorului spaniol !r%one(D "'uilar o carte

vec=e, istorica, in limba Euic=e# !r%one(D o va numi 1roban(a %e -otan ) $vi%enta lui -oltan# In acest important %ocument %espre eroul -otan, se spune ca el a venit in "merica %in or%inul unei %ivinitati, pentru a pune ba(ele unei civili(atii# Ce este amu(ant, se vorbeste %e ase(area 'rupului -otan pe malurile raului 7sumacinta %in Cuatemala cam cu 1000 %e ani inainte %e aparitia crestinismului (1000 i%4r)# Multi vor replica, ca aceasta este %oar un mit, o le'en%a, %ar ceea ce numim mit, este %e obicei, nimic altceva %ecat interpretarea unui eveniment istoric# In spatele imbracamintei unui mit %e multe ori 'asim un a%evar, asa cum s-a intamplat cu Troia-Ilia%a#

1rivin% la istoria %e %incolo %e ocean /e spune oare istoria europeana ceva %espre -otan0 $ste *oarte 'reu %e cautat, veti spune, in special can% acesta trebuie sa *i trait prin 1,100 i#%#4r# &upa istoria %ane(a, -otan este cunoscut ca &an, &anu, Ho%en sau !%in# $l a *ost re'e atunci %emult, la s*arsitul secolului 11, inceputul secolului 10 i#%#4r# &anemarca *acea pe atunci parte %in provincia &acia %in vestul $uropei# III Cel mai mare cronicar al &anemarcei %in secolul 1. %#4r, 9a6o Crammaticus in Cesta &anorum il etic=etea(a pe !%in %rept *on%atorul re'atului &anemarcei spunan% ca %in el s-au raspan%it ca niste canale peste tot *ii lui# ,iteratura teutonica pastrea(a si ea pasaje %espre calatoria pe apa a lui -oltan, atunci in timpuri

uitate# $ste posibil ca acest -otan !%in sa *i plantat o colonie in "merica Centrala, colonie %espre care vorbesc le'en%ele MaDa# &ar sa ne intoarcem %in nou la?# :ibile, Cenesis 10+., un%e 'asim ca 2apet= a avut B *ii# 6 %in ei stim ce au *acut, al B-lea, Tiras pare a *i can%i%atul, strabunul amerin%ienilor# C=iar mai mult, se vorbeste %espre Tiras ca s-ar *i ase(at pe malurile marii Cetice (/e're)# 7nii autori %in antic=itate consi%era ca el ar *i c=iar parintele tracilor (T=racicus)# "st*el, prin sec# I %#4r, un istoric evreu, Flavius 2osep=us scria ca T=iras (Tiras) erau numiti cei care con%uceau pe T=irasians (%ar 'recii, %upa venirea lor in $uropa, 1,>00-1,400 i#%#4#, le-au sc=imbat numele in traci)# "st*el ca peninsula :alcanica cat si (ona Marii /e're a *ost populata %e *ii lui Tiras# $i au %at si numele orasului TDras (Tiraspolul %e mai tar(iu) %e pe /istru, care nu are nici o le'atura cu orasul 1=enician TDr# &in aceeasi (ona tracica a Marii /e're a plecat si -otan (in%eaproape inru%it cu locuitorii Troiei) pentru a con%uce mi'ratia spre /or%--estul $uropei si cucerirea acesteia pe la s*arsitul secolului II i%4r, punan% ba(ele re'atului &aciei (&utc=e) %in -estul $uropei# Triburile CDmbric %in /or%ul 1eninsulei $uropene 2utlan%, lipsite %e un con%ucator, il vor c=ema pe -otan ) %escen%ent al casei re'ale al Troiei ) sa vina si sa le *ie con%ucator# -otan, raspun(an% c=emarii acestora, va marsalui cu oamenii lui prin $uropa spre -estul acesteia, *iin% insotit %e "'at=Drsi (T=Drsa'etae ) Tiro'etii)#

$lementul T=Drs il 'asim %e *apt in aman%oua numele# Cermanii %in 9coala lui $ic=;al% in J"lte 'eo'rap=ie vor tra%uce numele %e T=Drsa'etae ca Cetae-Cetii %e pe raul TDras (/istru)#
In 1rose $%%a , scrisa %e 9norri 9turluson (1150-1.41) %in Islan%a, se vorbeste %espre -otan

care avea cu el si un camara%# 9norri ne spune, %e asemenea, %espre %estinatia lor+ $i au venit %in /or%, %in tara numita acum a 'ermanilor# Ca sa incurcam acum si mai mult lucrurile, voi cita %in lucrarea unui prieten, &r# "# :a%in, care re'ret ca ne-a parasit %e curan%, in cartea sa &acia %in vestul $uropei la pa'ina 1. ne vorbeste %espre C=ronicle Koll sau MoseleD Koll, cel mai vec=i %ocument al 'enealo'iei popoarelor 'ermane, a aparitiei si a %e(voltarii lor ori'inale, in conte6tual unei repre(entari simple , tra%itionale si simboloce# -e%em cum la ori'inea celor > 'rupuri 'ermanice sta :oerinius cu *ii sai+ Ceate, &acus, 9uet=e%us, Fresus, Cet=inus, Han%alus, Iutus, Cot=us si Cinrinicius# "celasi 9norri %eclara ca -otan, in calatoriile lui pe mare a e6plorat intrea'a lume, lasan%u-si %escen%enti cam peste tot# 1e urmasi ai lui Tiras ii 'asim si in 9cotia, ei numin%u-s Cruitane , cunoscuti mai tar(iu sub numele %e 1icts ) pictori# Komanii i-au numit ast*el %atorita obiceiului lor %e a-si picta corpul, %e a se tatua# Multi clasici si comentatori me%ievali con*irma relatia %intre Tracii "'atiri ) "'at=Drsi si 1icts# 9ervius si -ir'ilius, in comentariile lor, vorbesc %espre o colonie a a'tirsilor ) "'at=Drsi ) emi'ranti in partea %e /or% a :ritaniei# In secolul 1> %#4r scriitorul scotian &r# 2ames :ro;ne observa ca 1icts sau Crut=neans , %upa 1aslter si Casnel ca si %upa alte vec=i manuscrise, au venit %in Tracia, cu aproape 1000 %e ani inainte %e nasterea lui 4ristos# 1utem nota coinci%enta cu timpul can% a trait &an (!%in ori -otan) pe pamantul &aciei %in vestul $uropei# 9criitorii irlan%e(i vorbesc %espre picts ca sosin% in nor%ul :ritaniei %in Tracia pe timpul re'elui irlan%e(, C=e%=e t=e 4eremon, %ar

asa cum este el %at in analele irlan%e(e, a *ost contemporan cu !%in al &anemarcei si c=iar cu re'ele &avi% al Israelului# "st*el -otan cu ai lui camara(i, au trecut "tlanticul spre "merica Centrala un%e au %e(voltat o civili(atie in*loritoare, MaDa ) asa cum ne spun si tra%itiile locale# Ke*eritor la numele %e MaDa, tinan% cont %e ori'inea tracica a acestora, el poate veni %e la numele *iicei lui "tlas ) Maia, nume *oarte popular in timpurile antice# &acii au avut-o si pe Marian ) mama *lorilor %e mar care ramanan% insarcinata cu o ra(a %e soare va %e nastere la cei %oi Lalmo6es# Marian- Maria- Maia-MaDa# Interesant este ca numele Tiras care in sens %e (eu tribal era Taras va *i pastrat in secolul nostru, al .0-lea, in centrul Me6icului+ in%ienii Tarascani# &ar sa nu uitam ca si *rance(ii au un Tarascon@ "r=eolo'ii au con*irmat ca corabiile erau cunoscute in perioa%a epocii bron(ului in $uropa, in acele (ile ale lui -otan# Corabiile &utc=-ilor *aceau comert %in Italia, Crecia, Creta si $'ipt, unele aventuran%u-se nu numai in 1eninsula 9can%inava %ar si pe o Marea %esc=isa, ca Mare Tenebrosum # &ar nu putem sa-i %am lui -otan toate %repturile %e %escoperitor al ,umii /oi # "lte popoare au traversat "tlanticul si inaintea luiM can% -otan a sosit in Meso-"merica, cultura C=avin era %eja in*loritoare in 1eru, in timp ce pe coasta Col*ului Me6icului, cultura !lmeca era pre(enta %e mult# "sa ca, nu trebuie sa ve%em pe amer-in%ieni ca avan% ori'ine etnica omo'ena, o sin'ura sursa %escen%enti ai carpato-%anubienilor, ai *iilor lui Tiras# "lte popoare si-au a%us si ele contributia, cum ar *i+ e'iptenii, libienii, p=enicii, canaaniti poate si celtii, etc# 9a ve%em cateva e6emplare+ pre(enta ne'rilora*ricani pre-columbieni este %emonstrata %e capul colosal %e mare !lmec care contine trasaturi

ne'roi%e *oarte clare# "sa %escoperim pre(enta a*ricanilor in "merica cu sute %e ani inaintea perioa%ei sclava'iste# In%ienii i-ar *i spus lui Columb %e ne'rii cu sulite %e aur care veneau in mo% re'ulat sa *aca comert cu ei# In Me6ic, (eul ne'otului $8-c=u-a= este repre(entat ca *iin% un ne'ru# 1=enicienii canaaniti ) avi(i marinari si ne'ustori, coloni(atori ai antic=itatii sunt si ei pre(enti# &upa ce au parasit insulele "(ore %in mijlocul "tlanticului urmatoarea lor %irectie a *ost "merica# 1rin contopirea si absorbirea acestor calatori s-au *ormat amerin%ienii care au inceput sa se ase(e prin vaile *ertile ale raurilor, ocupan%use cu a'ricultura, %e-a lun'ul 'ol*urilor oceanului un%e pescuitul era propice# "st*el, micile comunitati s-au %e(voltat in orase# "u aparut 'rupuri mari %e populatii cu or'ani(atii reli'ioase %i*erite si ? lupta a inceput# Ii 'asim ast*el %ivi(ati in+ a(teci ) in Me6ic, MaDa -in 1eninsula <ucatan si Cuatemala, si Inca ) in $cua%or si 1eru# 9i ca con*u(ia %escoperirii "mericii sa se incurce si mai mult, vi8in'ii sosesc si ei pe aici prin secolul 11 %#4r avan%u-l in *runte pe ,ei* $ricson# $i ajun' in "merica %e /or% pe care o numesc -in ,an% venin% %inspre Islan%a si Croenlan%a# Cercetari recente 'enetice te *ac sa *i mai atent atunci cNn% te amesteci in pre-istorie# Teoria 'enomului pre(entata pentru prima oara, in %etaliu, in luna mai .000 pre(inta si ori'inea amerin%ienilor ( ve(i !ri'inea rasei umane pe ;;;#%acia#or' )# On "merica ne 'asim Pntr-o situaQie mult mai comple6R %ecat o simplR mi'rare %e populatie# 9tu%iul mitocon%rial al %r#Hallace arata ca %intre primelor 'rupuri %in ramurile ", :, C si & 'asite la populatia bastinasa nor%-americana, ", C, si & se 'asesc si in 9iberia, su'eran% ca principala sursa

mi'ratia acestora in "merica %e /or%# "bsenta ramurii : in 9iberia ne su'erea(a sosirea acesteia %e un%eva %e peste ocean# 9urpri(a mare s-a pro%us in anul 1>>5, can% %r# Hallace 'aseste ramura G, o ramura europeana *oarte rara printre nativii "mericii %e /or%, ca !jib;a si 9iou6# ,a inceput, el a consi%erat ca aceasta a aparut in urma casatoriei localnicilor cu europenii mo%erni# &ar, G-linea'e-ul american s-a %ove%it a *i###precolumbian (@), avan% o varsta intre 15#000 si 30#000 %e ani# G-linea'e-ul european a avut %oua cai %e a ajun'e in "merica+ una trans-9iberiana, %ar nu s-au 'asit urmele ei in populatia siberianaM alta trans-"tlantica###acum mai mult %e .0#000 %e ani@@@ Kamura aceasta se 'aseste la e6trema cea mai %e nor% a carpato-%unarenilor# Civili(atiile so*isticate care s-au %e(voltat in special in "merica Centrala si %e 9u% i-au *acut pe istorici sa le compare cu cele %in $'ipt, Mesopotamia si -alea In%usului (ultimile %oua *iin% %e *apt creatia aceluiasi popor carpato-%anubian)#

CUCERIREA JAPONIEI DE CATRE POPORUL CARPATO-DUNAREAN

Cind in vara anului 1997 calatoream rin in!ulele "arii E#ee$ in rinci al %iind intere!at de micuta in!ula &antorini$ ii ! uneam cole#ului !i rietenului meu$ Dr' Cocio(a ca !intem e urmele )"arelui Im eriu Pela!#ic)' &antorini are o caracteri!tica unica* a!trea+a !u( cenu!a vulcanica o civili+atie care a di! arut cu 1,,, de ani inanitea !o!irii #recilor din e!tul "arii Ca! ice -19,,-1.,, /'C'$ in atru valuri* a0ei$ ionieini$ dorieni !i eolieni1' Am re#a!it acolo e o am%ora mai inalta de un metru ! irala dacica - ela!#ica1$ iar e o %re!ca$ )&oarele lui Ale2andru "acedon) vec0i cu citeva mii de ani inainte de na!terea ace!tuia' In treacat %ie ! u!$ #recii i!i ad3udeca ace!t !im(ol in lu ta olitica im otriva noii Re u(lici "acedonia' Du a cum am ! u! intotdeauna$ i!toria e!te )ciudata) !i de inde de cine o !crie !i''' entru cine' 4or(eam cu &er(an intr-o noa te %rumoa!a de! re i!toria neamului' &i i-am ! u! de cartea lui 4' 5ordon C0ilde$ T0e 6i!tor7 o% Civili+ation -- T0e Ar7an!$ care la

a#inile 178-177 are o 0arta a ra! indirii o orului Proto-euro ean -ar7an$ car ato-danu(ian$ ela!#ic ori cum vreti !a ne numim1 din +ona Car ati-Ni!tru/alcani in "e!o otamia$ Per!ia$ &udul C0inei$ India$ 6imala7a !i ina in in!ulele Ja oniei de a+i' Dr' Cocio(a a reactionat imediat cu ri!ul lui de )(on 0omme) !i ! ontaneitatea care-l caracteri+ea+a$ re licind* )6ai mai "i97$ te-am intele! cind ai !cri! ca noi nu !intem urma!ii Romei$ ci ei !int ai no!tri' Te-am intele! !i te !u ort in ideea ca noi !intem rimii oameni din Euro a$ roto-euro enii$ civili+atie re!umeriana' C-am invadat A!ia -- Cauca+ul$ C0ina !i mai tir+iu India -c-am cucerit E#i tul !i "e!o otamia$ m-am o(i!nuit !i cu ace!tea$ dar''' c-am cucerit !i Ja onia:;) Di!cutiile au continuat ina !eara$ tir+iu e tera!a )4ulcanic 4illa 4ie<) din &antorini$ unde "area E#ee din a+urie !e tran!%orma!e in ro!ie$ entru o !curta erioada de tim $ iar mai a oi$ du a ce a in#0itit !oarele$ !a devina mai nea#ra decit lava vulcanului din a ro iere$ racita de mii !i mii de ani$ in tim ce cerul !e aco rea cu mii !i milioane de %elinare micute !i !tralucitoare' In %inal$ artial convin!$ rietenul &er(an imi ! une* )Daca vei !crie de! re inva+ia Ja oniei de catre noi ve+i !a nu a%le !i #uvernul lor''') A!a ca va ro# !i e dumneavoa!tra !a a!trati )!ecretul)' In anul 199= a are la /arne! > No(le cartea T0e Ar7an! !i nimic nu m-a !ocat mai mult decit acea 0arta care !itua ! atiul Car ato-Ni!tru-Pontic ca cel al ori#inii euro enilor !i al culturilor lumii' ?a tul ca acei arieni Car ato-Dunareni au %ormat o uternica dina!tie in "e!o otamia in 1@,, /'C'$ au cucerit a oi Per!ia$ Anatolia$ A!ia$ India -- ra! indindu-!i lim(a$ reli#ia !i cultura ina in 6imala7a$ nu-mi era necuno!cut -- dar ca au cucerit Ja onia:''' A!a ca am ornit !a cercete+''' rei!toria Ja oniei !i va la! e dumneavoa!tra !a 3udecati''' Cind 7a7oi-ii$ !tra(unii 3a one+ilor de a+i$ au !o!it in Ja onia$ in anul =,, A'D' -%oarte tir+iu in i!torie$ du a cum vedeti1 ei au #a!it o o ulatie (a!tina!a$ e care au numit-o )emi!0i)$ in!emnind )(ar(ari)' Ace!tia in!a !e c0emau )ainu)$ cuvint cu !emni%icatia de )om)$ in ronuntia lor !emanind cu )aomu)$ %iind atunci !im li vinatori !i e!cari' Ei !e numeau )oameni)$ la %el ca !i Car ato-Dunarenii Ar7eni care invada!era India !i !e inc0inau +eului vedic )O")' Ace!ti )oameni) cum le lace !a !e numea!ca$ !int con!iderati a+i urma!ii Cauca+ienilor -- Car atoDunareni-Arieni$ care au invadat in!ulele a!a-+i!e 3a one+e acum @,,, de ani -=,,, /'C'1' Imediat du a cucerirea Indiei$ ei termina!era de3a cucerirea C0inei de a+i' Pina nu demult$ c0ine+ii !e mindreau cu )!tramo!ii) lor -- mumiile de!co erite la Tarim /a!in' Dar$ !e are ca !e mindreau cu !tramo!ii )no!tri)' A aritia ma!inilor de )PCR) -Pol7meri+e C0ain Reaction1 di! o+itive ca a(ile !a citea!ca !i !a inter rete+e rama!ite cromo+omiale$ am rente la!ate in ADN-ul mitocondrial$ au rodu! !ur ri+e''' )i!torice) !i ar0eolo#ice' A!t%el$ cercetind mumiile din ve!tul C0inei$ de la Tarim /a!in -revi!ta Arc0aeolo#7$ "arc0AA ril 199@1 re+ultatele au ate!tat ori#inea lor''' euro eana !i interrelatia lor cu Toc0Ar7enii' &ur ri+e$ !ur ri+e$ !ur ri+e; In !%ir!it$ !a ne intoarcem la Car ato-Dunarenii Ainu$ din Ja onia' Ei au %o!t %ortati de catre navalitorii 7a7oi !a !e retra#a din ce in ce mai ! re nord$ e ma!ura ce onderea demo#ra%ica a ace!tora a devenit covir!itoare' Un memoriu re+entat im aratului in B,@ A'D' !e re%era la c0eltuielile mari cau+ate de lu ta continua cu ainu mentionind ca )ainu !e !trin# in #ru uri mari$ ca %urnicile$ entru ca a oi !a di! ara recum a!arile)' Po ulatia ainu$ im in!a ! re in!ulele

%ri#uroa!e 6o99aido !i &a90alin !i-au a!trat inde endenta ina in anul 1799 cind 3a one+ii !-au 0otarit !a-i ocu e entru )a-i rote3a de a#re!iunea ru!ea!ca)' Pina nu demult$ nu a intere!at e nimeni ori#inea ace!tor (lon+i$ (ar(o!i ainu' Nu !-au %acut cercetari cromo+omale -- PCR entru ca nimeni nu a %o!t intere!at !a c0eltuia!ca !uma de @-1,$,,, de dolari entru a a%la adevarul$ iar !tatul 3a one+ de a+i re%era !a-i i#nore' Antro olo#ul american Carleton Coon ii con!idera e cauca+ienii !o!iti in urma cu @,,, de ani ca avind aceea!i ori#ine cu cei ce au ocu at in!ulele Curile !i Aleutine -devenind nici mai mult$ nici mai utin decit rimii de!co eritori ai Americii1$ (a+inul %luviului Amur !i "anciuria' Altii ii con!idera e ace!ti ainu -Car ato-Dunareni$ cum le ! un eu1 ca %iind cei care au mi#rat e!te toata A!ia$ cauca+ienii care au !o!it in "on#olia de a+i !i trecind e!te !trimtoarea /e0rin# !e ra! inde!c e teritoriul celor doua Americi$ teorie !u!tinuta de de!co erirea in 19@B$ e coa!ta Ecuadorului a unor va!e ceramice a!emanatoare cu ale ainu' De ce nu$ Car ato-Dunarenii$ Arienii$ Pela!#ii$ Ainu ori cum vreti !a-i numiti e ace!ti !tramo!i$ !a nu %ie aceia!i !u#erati de )Le#enda Omului Al()$ )/ar(o!ul (lond) care a !o!it in "e2ic !i Peru cam in aceea!i erioada$ cu @,,, de ani in urma''' A arent !i Car ato-Dunarenii Ainu$ atunci cind au invadat Ja onia$ au intilnit o o ulatie cuno!cuta dre t )Cultura Jomon)$ de! re care marturiile !int ! oradice !i incom lete' I+#oniti de 7a7oi-ii veniti de rin Coreea in 3urul anului =,, A'D'$ ainu au %o!t im ra!tiati$ decimati$ !au mai corect ! u!$ )a!imilati)$ 3a one+ii aducindu-!i cu mare di%icultate aminte de! re )acei oameni al(i) e care i-au #a!it in in!ulele ocu ate acum de ei' A ro2imativ 1.,,, de ainu mai traie!c !i in +iua de a+i in mici !atucuri de e coa!tele in!ulei 6o99aido$ dar )intere!ul !tiinti%ic) in ceea ce rive!te ori#inea ace!tora nu e2i!ta !i !e are ca nu a!ionea+a e nimeni' Ince ind din !ecolul 19 A'D'$ oamenii ainu au ado tat ve!timentatia traditionala 3a one+a' Lim(a lor nu a %o!t !tudiata$ %iind con!iderata de )cercetatorii) 3a one+i )de necla!i%icat)' &a ! eram ca intr-o (una +i$ un )om)$ un urma! al ace!tor Car ato-Danu(ieni va avea !ituatia materiala !i dorinta !tiinti%ica !a c0eltuia!ca ni!te mii de dolari entru a %ace acel te!t de ar0eolo#ie moleculara -- PCR -- de con%irmare a am rentei #enetice -)#enetic (lue rint)1 a ace!tora' Daca a!ta+i ma!ina de PCR co!ta citeva mii de dolari !i are marimea unui cu tor cu microunde$ !e reconi+ea+a ca in viitorul a ro iat marimea unui a!emenea a arat !a nu o de a!ea!ca e cea a unui almto com uter -com uter ce oate %i tinut in alma1' Ace!t lucru ar ermite tran! ortarea !a la locurile de cercetare$ in%ormatiile cule!e utind %i a oi anali+ate cu a3utorul com uterelor ! eciali+ate ce com ara datele introdu!e cu mii de alte a rente #enetice mitocondriale ! eci%ice di%eritelor ra!e !i civili+atii' 4a ! un toate ace!tea entru a va intrede!c0ide o u!a ! re viitorul a ro iat al ar0eolo#iei moderne' A!a ca$ oamenilor ainu Car ato-Dunareni$ mai aveti de a!te tat''' daca nu veti di! area$ ina cind cineva va %i intere!at de civili+atia voa!tra$ a noa!tra;

(Dr. Napoleon Savescu)

Simbol al luptei de eliberare Cine a fost de fapt Regalian?! La un secol i jumtate de la sinuciderea ritualic a marelui rege Decebal (10 d!C"r#$ un strnepot de%al acestuia$ &ublius Cornelius Regalianus$ 'de neam dacic fiind$ pe c(t se spune$ rud cu )nsui Decebal'$ a*u curajul s se ridice )mpotri*a oligar"iei romane$ )n calitate de comandant al armatelor de pe Dunre! +isiunea lui era aceea de a apra aceast parte a imperiului de n*lirile barbare$ ba c"iar )mpotri*a sarma,ilor care amenin,au frec*ent -ona carpato%dunrean'$ consemna )n comunicarea sa 'De la Dacia restituit la Dacia aurelian' prof! dr! .eno*ie C(rlugea! Datele sunt clare$ informa,iile oferite de studiile cercettorilor$ istoricilor sau numisma,ilor france-i sau mag"iari despre Regalianus$ de asemenea istoriografia britanic i cea france-$ consacrate lumii romane$ 'readuc )n de-batere conte/tul politic$ militar i juridic )n care Regalianus a fost proclamat )mprat'$ sublinia prof! dr! +i"ai &opescu )n comunicarea 'Cornelius &ublius 0aius Regalianus )n istoriografia rom(neasc i uni*ersal'! 1adar$ re*enind la cercetrile prof! C(rlugea$ 'strnepotul regelui Decebal$ Regalianus$ bucur(ndu%se de sprijinul Legiunilor din &anonia Superioar$ dar i al celor din +oesia i 2oricum$ fu declarat )mprat$ fapt ce scandali- oligar"ia senatorial de la Roma i pe )nsui )mpratul 0allienus'! Dup numai patru ani$ '*itea-ul Regalian (care$ relu(nd lupta pentru unificarea dacilor$ proclam Statul independent al Daciei# cade prad unui complot intern cu implicarea sarma,ilor ro/olani! 3l rm(ne nu numai un simbol al luptei de eliberare$ ci i o figur memorabil$ )ntr%un moment crucial din istoria frm(ntatei noastre Dacii'$ remarca prof C(rlugea! +en,ionm titlurile altor comunicri (sus,inute *ineri$ 40 iunie$ la Congresul de Dacologie # menite s readuc un plus de informa,ie sau s restabileasc ade*ruri consacrate$ dar trecute adesea sub tcere5 '2a,iune$ statalitate$ ci*ili-a,ie la strmoii notri autentici$ traco% geto%dacii'( dr! 0!D! 6scru i prof +aria 6onescu#$ 'Cu*inte *ec"i' (+ioara Clui, %1lecu#$ '3pitaful poetului 7*idius! &erspecti*e istorico%ling*istice' (1frodita Carmen Cionc"in#$ 'Dintotdeauna$ limba dac' (+ariana 8erra#$ 'Cea"lul$ munte sf(nt al dacilor$ posibil ar"etip pentru renumite construc,ii antice' (prof! 2icolae 9icleanu#$ '6nscrip,ia rom(neasc de pe inelul de aur de la Sucida*a:Celei'( dr! 1frodita Cionc"in i prof! 6onel Cionc"in#$ '1 constituit statul dac o amenin,are pentru Roma sau pentru 6mperiul Romei?' (+arin +i"ai 0iurescu#! ;n spatele )ntrebrilor se afl rspunsuri )ndelung cutate )n ar"i*e$ imense eforturi de cercetare$ '*erdicte' pe a cror autoritate mi-m! ;n fond$ toate aceste demersuri sunt at(t de fireti tocmai pentru c se refer la fiin,a noastr$ ca popor! Ce poate fi mai nobil i mai )nl,tor c(nd trieti pe un pm(nt locuit din *ec"ime de at(,ia eroi? Sub titlul 'Regalian % 1<=0 de ani de la eliberarea Daciei de sub romani'$ Congresul al 6>%lea al Dacologiei a fost dedicat primului restaurator al Daciei$ strnepot al marelui Rege Decebal$ generalul Regalian$ cel care a reuit s determine Roma imperial s%i retrag legiunile i administra,ia din teritoriu!