Revolutia de la 1821

Arsene Cristina Georgiana Dinu Florentina Diana c.l.s. a Vllla

Tudor Vladimirescu-conducator al revolutiei de la 1821 • Tudor Vladimirescu(sau Theodor. vătaf de plai (subprefect) de Mehedinti si a practicat negustoria. . pe la 1780. A dat dovadă de reale aptitudini de comandant si organizator militar. într-o familie de taranii liberi. A participat la războiul ruso-turc din 1806 – 1812 în fruntea unui corp de panduri olteni. A devenit unul dintre reprezentantii tinerei burghezii aflate în plină ascensiune: a fost arendasul mai multor mosii. prin intermediul cărora a avut acces la lucrările unora dintre corifeii Scolii Ardelene. fiind decorat cu ordinul „Sfântul Vladimir” clasa a III-a si inaltat la gradul de locotenent. asa cum s-a iscălit întotdeauna) s-a născut în satul Vladimir din Gorj. cu o bună stare materială. A călătorit mult în tara si în străinătate. care trebuiau să devină nucleul „Adunării norodului” – oastea revolutiei de la 1821. fiind cel care a pus bazele noilor unitati de panduri. (data nasterii încă este subiect de controversă istorică). a invatat câteva limbi străine si a legat o strânsă prietenie cu intelectuali ardeleni (Gheorghe Lazăr devenindu-i sfetnic apropiat).

crearea unei armate de 6000 de oameni scutiti de dari.Guvernarea lui Tudor Vladimirescu • Stapan timp de aproape doua luni in Capitala. Si tot in vederea realizarii acestei dorinte.inarmand-o cu pusti si pistoale. instruind-o. chemand la oaste taranime.. inlaturarea elementelor nepamantene din dregatorile publice si cele bisericesti. ca . apoi afland de dezavuare de carte tar a miscarilor din Balcani... concretizeaza un plan de reforme sub titlul: .unii ce suntem de un neam.. Inca din luna februarie. Lasfarsitul lunii martie Tudor Vladimirescu lanseaza cea dea doua Proclamatie catre bucuresteni cerand locuitorilor capitalei sa se uneasca cu fortele patriotice si revolutionare conduse de dansul si sa le ajute in lupta pentru . Cererile norodului romaneasca.. • • . intareste armata. Tudor Vladimirescu era singura autoritate ascultata in tara. Grija lui de capetenie era sa castige. lipsit deci de sprijinul Rusiei.la un gand si la un glas cu Moldova. sapand santuri de aparare. care cuprindea: suprimarea vamilor interne. Petru aceasta cerea sa fie .dobandirea drepturilor. este nevoit sa incheie o intelegere cu acea parte a boierilor care ramasesera in Bucuresti. de o lege.dreptatea celor doua Principate.

incearca sa-i induplece pe turci sa crute tara. • Ultima rezistenta a pandurilor are loc la manastirea Tismana. • Eteristii au suferit.Prinderea si uciderea lui Tudor • Ajungand in conflict cu eteristii care nu se grabeau sa treaca Dunarea asa cum le ceruse. . infrangere dupa infrangere. la 20 iulie 1821. • Marea insemnate a acestei batalii consta in faptul ca apare pentru prima data in istoria moderna a Romaniei embrionul armatei nationale. in acelasi timp intarindu-si tara cu santuri si metereze. care intr-o ciocnire importanta cu o armata cu o armata invadatoare obtine victoria. cu toata rezistenta lor curajoasa.la Sculeni si Secu in Moldova. Eteristii sunt infranti la 7 iunie in cea dea doua batalie de la Dragasani. in coasta cu armata turceasca ce trecuse pe pamantul tarii. Tudor preocupat de interesele salvagarii patriei sale. la Dragasani si Slobozia in Tara Romaneasca.

de s-o sfarsi lucrul bine acolo până la Pasti. că vrea să facă dreptate si acum îi în Tara Românească. În oastea revolutionara s-au înrolat aproximativ 1. . dar din zi în zi ea sporeste. • Desi autoritatile transilvănene au făcut eforturi pentru cenzurarea vestilor din Muntenia. până acum s-au adunat vreo câteva sute si mii. care desfasurasera o vie propagandă pentru „craiutui Todoras”.Ecourile revolutiei lui Tudor în Transilvania si Moldova • Vestea ridicării la luptă a pandurilor a avut un efect imediat în toate teritoriile locuite de români. întâi cu putina oaste.500 de „ungureni” sau „dezertori din Transilvania” – militari români transilvăneni din regimentele granicesti. după denuntul unor nobili. că un craiut o să vină din jos. aceste vesti nu erau doar transmise dar si comentate la nord de Carpati. o da si intr-acocea. ispraveste lucrul cu boierii si. Dumnezeu o si ajută. Astfel. trei tarani români din comitatul Hunedoara erau judecati pentru instigare si tulburarea linistii publice. ca să se întâmple laolaltă să facă si aicea dreptate”. • Adam Bedia era acuzat pentru a fi citit în fata consătenilor o hârtie în care era scris: „Se face instiintarea că de catre răsărit s-a ridicat un craiut pe nume Todoras.

Alexandru Ispilanti • După ce Alexandru Ispilanti a evitat mai multă vreme să accepte o întâlnire cu Vladimirescu. Tudor a respins si de această dată cererea eteristilor de unire a celor două miscari. sustinand că rezolvarea problemelor interne tine exclusiv de competenta pandurilor. în asteptarea unei medieri internationale si a părăsirii teritoriului national de eteristi. • Ispilanti s-a retras la Targoviste iar oamenii săi au ocupat judetele din nord. practic de subordonarea a armatei pandurilor comandamentului armatei revolutionare grecesti.Intalnirea dintre cei doi conducători s-a încheiat cu o intelegere fragilă. iar sprijinul extern trebuind să se limiteze doar la inventii diplomatice. Tudor a protestat fata de intrarea eteristilor în Bucuresti. la sfarsitul lunii martie cei doi conducători s-au întâlnit la marginea Bucurestiul. . Vladimirescu a întărit tabăra de la Cotroceni.

tarani incep sa atace conacele. dreptate si slobozenie a“ explica adeziunea entuziasta a poporului la miscare. la sfarsitul lunii ianuarie 1821.ori de ce neam ar face.adunarea noroduiala era singura autoritate pentru masele populare. Tudor lanseaza. redobandirea drepturilor pierdute impartirea averilor celor ce au suferit nepastuiri si nedreptati. Continutul social al proclamatiei: rapirea pamanturilor boieresti si manastiresti si impartirea acestora taranimii.. mosiile boieresti si manastiresti in toata Oltenia. . cerandu-i sa se rascoale impotriva tuturor asupritorilor.Proclamatia de la Pades • • Dupa ce-si constituia o oaste destul de numeroasa. in fata . Tudor schiteaza programul rascoalei: desfiintarea birului.desfiintarea privilegiilor boierestii... din Pades. noroduiala romaneasca din Tara Romaneasca . Constitutia de la Pades. dreptate si libertate pentru tara. De aici rascoala se raspandeste cu mare iuteala in Muntenia si chiar in unele parti ale Moldovei. Indemnati si incurajati de ce se intampla la Pades. proclamatia-program catre tot .adunarii noroduiale. Inca o data.. .

sustineau ca au citit Proclamatia de la Pades.RASUNETUL REVOLUTIEI IN TRANSILVANIA • Nu trecusera nici doua saptamani de la Proclamatia de la Pades ca taranii romani din Transilvania ii cunostea cuprinsul in intregime si aproape pe de rost. Cu diferite prilejuri. Arad si pana in partile nordice. dupa cum le e foarte familiar numele conducatorului miscarii:Todoras. tarani din Hunedoara. ca aceea a lui Horea. . Se pregateau sa-l primeasca pe Tudor si sa faca si ei cu nobilii ceea ce facusera tarani din Oltenia cu boierii de acolo. in Crasna.Todorut. Oficialitatea alarmata a luat masuri pentru preintampinarea izbucnirii unei alterascoale.

Din aceste delegatii au făcut parte printre altii: Ionita Sandu Sturdza. din nou un domn pământean în persoana lui Ionita Sandu Sturdza si în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica. Această actiunea a adus în Moldova. nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei si vornicul Iordache Rascanu. Revolutia din 1821 a reusit să determine sfarsitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene. lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie a celor două Tari Române. viitor membru in divanul domnesc al Moldovei. . de la Bucuresti si Iasi au fost trimise delegatii pentru a cere Înaltei Portii domni pământeni. Grigorie Dimitrie Ghica.Urmări si concluzii • În primăvara lui 1822. Desi înfrântă prin interventia armatelor otomane. Totodată. revolutia a consolidat ceea ce Nicolae Balcescu va denumi mai târziu ca fiind „Partida Nationala’’. un coborâtor al lui Vlad Tepes. după lunga perioadă fanariotă.