Sunteți pe pagina 1din 17

Metode cantitative si calitative Realizat de :Serea Ionela Istrate Ana-Maria

Exista

termeni care au designat o entitate fizica (multime umana, sat ,oras, persoana) sau o entitate ideala (inteligenta, anomie).Acestia sunt termeni referentiali. Altii termeni intalniti in teoriile sociologice sau psihologice tin de vocabularul logicii (de exemplu, si , sau, implica, este egal, este inclus).Ei sunt nerefentiali sau termeni logici.

Multi

termeni sunt preluati din limbajul comun, de ex .:societate , personalitate , cultura, etc.Ei au un anumit inteles pentru orice persoana cultivata . Alti termeni precum: anomie, gulere albe, aculturatie s. a. , raman fara inteles pentru persoanele lipsite de o cultura de specialitate (sociologica, psihologica, etc.)

Termenul

de societate poate desemna sistemul social global, dar si patura superioara, patura celor zece mii-cum atragea atentia Hans L. Zetterberg(1972). Termenul de subcultura nu este neutru din punct de vedere afectiv: de aseamenea , termenul de birocratie si atatia altii (devianta, criminalitate , creativitate etc.)

Data

fiind aceasta situatie se pune problema de a opta pentru una dintre cele doua strategii de imbogatire a vocabuarului stiintelor socioumane: denumirea unui nou fenomen printr-un termen din limbajul comun sau crearea unui termen nou pentru designarea fenomenului descoperit. Ambele strategii au avantaje si dezavantaje.

In

primul rand, intalnim conceptele care desemneaza unitati sociale: oamenii ca fiintele sociale, rezulatatele materiale si spirituale ale activitatilor oamenilor, precum si grupurile, colectivitatile si societatile umane . A doua categorie de concepte cu care se opereaza in stiintele sociale si comportamentale o constituie conceptele care au ca referential calitatile obiectelor sociale:tanar, intelept , democratic etc. Cele doua categorii de concepte (care designeaza unitati sociale si calitati) sunt intim corelate.

Conceptele

care desemneaza calitati pot fi , la randul lor , clasificate dupa cum se refera la: -caracteristici individuale (trasaturi, proprietati,calitati ale indivizilor) sau la : -caracteristici grupale. Si unele si celelalte pot semnifica: moduri de a fi (varsta, sex, inteligenta) sau moduri de a face (a munci, a calatori,a invata). In categoria conceptelor care desemneaza calitati se includ si conceptele care semnifica relatia(prieten, dusman, bunic, fiu) sau contextul (de exemplu, calitatea de a fi roman sau francez sau de alta nationalitate,de a apartine unei clase sociale etc.).

In

literatura de specialitate se mai face distinctie intre conceptele calitative si concepte individuale si concepte generale, intre concepte istorice si cele universale.Conceptele au ca referential marimea, greutatea, gradul de intensitate ale caracteristicilor unitatilor sociale alcatuiesc clasa conceptelor cantitative (ex: coeziune,puternica,varsta de zece ani,grup numeros,creativitate ridicata). Concepte:stil de conducere democratic,sex masculin,activitatea intelectuala sunt concepte calitative,caracteristica desemnata sau exista sau nu exista.

Etilmologie:

lat.ostends,ostendere-a arata Introdusa de catre W.L. Jonshon, intr-o lucrare logica (1921). Analizata de catre Bertrand Russell( Cunoasterea umana. Posibilitatile si Limitele sale, 1948) Definitia ostensiva: simultaneitatea pronuntarii unui termen necunoscut de un agent cunoscator(S2), dar cunoscut de alt agent cunoscator (S1)

Ce

este definitia?

este o operatie logico- semantica, prin care se stabileste o identitate ca desigant intre un nume comun si o discriptie generala.

Definitia

Ostensiva
Operationala

Nominala
Fundamentele formarii conceptelor si
stiintele empirice- Carl G. Hempel (1952)

Definitiile ostensive se aplica doar termenilor referentiali si, in stiintele socio-umane cu precadere, termenilor care desemneaza unitati sociale, nu calitati. Exemplu:
termen taran

Consta din specificarea intelesului unui termen cu ajutorul altor termeni sau , altfel spus, din descrierea verbala a semnificatiei unui concept. Definiendum-ul, cuvant al carui inteles trebuie aratat, are aceeasi semnificatie ca si definiens-ul, cuvintele cu ajutorul carora se insituie un nume, se introduce un termen nou in vocabularul stiintei sau in vocabularul unui agent cunoscator. Introducem in vocabularul agentului cunoscator (S2) a termenului de rol social (definiendum).S1 cunoaste atat teremenul de rol social cat si termenii ansamblul de comportamente asteptate in mod legitim din partea persoanelor care au un status social(definiens).S2 nu cunoaste decat definiens-ul.

Are o deosebita importanta in stiintele sociale si comportamentale pentru ca cele mai multe din obiectele si calitatile designate prin termenii din vocabularul acestor stiinte nu pot fi direct observabile.
Reprezinta un procedeu eficient de a decide daca o calitate poate fi atribuita unei unitati sociale. Exemplu: frumusetea feminina

Ce

sunt indicatorii defintionali? Indicatorii definitionali sunt semne observabile si masurabile cu ajutorul carora pot fi caracterizate unitati sociale si caliatatile acestora. Exemple: un fapt de observatie (marca autoturismului) raspunsul la o intrebare (care este profesia dv.?) raportul dintre doua marimi (venituri si numarul membrilor familiei) Puterea de respingere este proprietatea unui indicator de a lasa in afara sferei sale toat unitatile sociale care nu poseda indicatul.

Analiza indicatotilor definitionali urmareste determinarea probabilitatii sau a corelatiei dintre indicator si indicat, cu scopul de a retine, in cercetarile socio-uname empirice acei indicatori care coreleaza puternic cu indicatul.
I1^ I1

BOGATI

SPATIU DE NEDETERMINARE BOGATI + SARACI

SARACI

I2

I2^ Caracterizarea unei populatii pe baza a doi indicatori

Vom

spune ca strategia alegerii indicatorilor definitionali trebuie sa urmareasca maximizarea puterii de discriminare si minimizarea spatiului de nedeterminare.