ORDINELE MILITARE RELIGIOASE

I. Introducere

Ordinele Militare Religioase reprezinta organizatii ale cavalerilor medievali, care au indeplinit functii militare, religioase si caritabile si ale caror membri se supuneau unui triplu legamant de saracie, de castitate si de obedienta. Aceste grupari au aparut incepand cu sec. al XII-lea si s-au dezvoltat in timpul evului mediu avansat. Cele trei mai importante ordine religioase au fost Cavalerii !araci ai lui C"ristos, cunoscuti sub numele de Cavalerii #emplului lui !olomon sau #emplieri, Cavalerii !fantului Ioan din Ierusalim sau Ospitalierii si Cavalerii !pitalului !fantei Marii din Ierusalim, numiti si Cavaleri #eutoni. Aceste trei ordine au fost fondate in $alestina, considerata casa sfanta a lui C"ristos. Crearea Ordinului #emplierilor si militarizarea ordinelor Ospitalierilor si #eutonilor, au dat regatului Ierusalimului o armata permanenta, redutabila, perfect organizata, bine dotata si disciplinata, care a adus servicii e%trem de importante statelor latine din Orient. Combatanti e%celenti, obisnuiti sa lupte numai in grup, incadrati intr-o ierar"ie rigida, membrii acestor ordine militare-calugaresti, dispunand de venituri uriase, erau dotati cu un armament de cea mai buna calitate, puteau plati sau ec"ipa servitori si trupe numeroase, isi construisera cetati fortificate, perfect intretinute. #emplierii au devenit pionieri in sistemul bancar. #eutonii au dus o serie de razboaie pentru a converti popoarele din estul &uropei la crestinism si au devenit o puternica forta politica si comerciala. Cu mult timp dupa cruciade, Ospitalierii au constituit o ultima reduta in fata invaziei musulmane in zona est mediteraneana si in &uropa. &i au fost infranti de 'apoleon in ()*+ si desfiintati. Atat Ospitalierii, cat si #eutonii e%ista, inca, ca ordine religioase ale ,isericii Romano-Catolice. II. Ordinul Cavalerilor Saraci ai lui Christos Ordinul #emplierilor, emulii si rivalii Ospitalierilor, fondat in (((*, de catre nobilul francez -ug" de $a.ens, ca un ordin calugaresc-militar, a avut, initial, ca misiune sa-i escorteze pe pelerini de la /affa la Ierusalim si sa pazeasca si sa intretina sursele de apa potabila. Regele Ierusalimului i-a instalat intr-o aripa a palatului regal, pe locul unde fusese #emplul lui !olomon 0de unde si numele de #emplieri1. In ((2+ papa le-a conferit un statut, iar faimosul calugar cistercian ,ernard de Clairvau% a stabilit niste reguli riguroase, modelate dupa ordinul sau. Aceste reguli stabileau obligatiile zilnice ale #emplierilor si modul lor de viata simplu, religios. &i dedicau o parte a zilei rugaciunii, facand 3uramant de castitate, saracie si obedienta. 4e erau interzise posturile prelungite, pentru a-si putea mentine vigoarea fizica. Ordinul era organizat ierar"ic in cavaleri 0care trebuiau sa fie nobili1, sergenti 0recrutati dintre burg"ezi1, scutieri si clerici capelani. Ordinul avea in frunte un mare maestru,

asistat de ofiterii ordinului, dar "otararile importante erau luate de adunarea generala a cavalerilor. 'umai cavalerii aveau permisiunea de a purta simbolul ordinului, o tunica alba cu o cruce rosie latina pe spate. $opularitatea lor a crescut in secolul al XII-lea, devenind foarte puternici. 'umarul lor ma%im a fost in 3ur de 25 555. 4a sfarsitul secolului al XII-lea succesele militare din #ara !fanta le-a adus bogatie si teritorii. Ordinul a primit donatii din partea bisericii si a conducatorilor din &uropa, ceea ce le-a permis sa-si construiasca fortarete in $alestina. 6orta militara redutabila si-au putut-o mentine cu a3utorul banilor proveniti din terenuri, iar platile intre fortarete le-au facut cu a3utorul sistemului bancar pe care l-au pus la punct. 7eoarece ei puteau sa transporte banii in siguranta, regii, nobilii si negustorii apelau la ei. Cavalerii au devenit banc"erii regilor si marilor feudali si au a3uns foarte bogati si puternici. In ((+),dupa cucerirea Ierusalimului de catre !aladin, #emplierii s-au mutat in Antio"ia si de acolo au fost impinsi de musulmani in Acra si Cezareea. 7upa caderea orasului Acra 0(2*(1 si evacuarea !iriei si $alestinei de catre cruciati, ei s-au mutat in Cipru, pierzandusi scopul pentru care au fost infiintati apararea $alestinei. Cum formidabila lor forta militara nu mai era utila si marile lor sacrificii din timpul luptelor contra musulmanilor au fost uitate, #emplierii au cazut victima cupiditatii si invidiei puterii laice, care voia sa puna mana pe uriasele lor averi. In acest scop, cavalerilor #emplieri li s-au adus tot felul de acuze 0imoralitate, erezie si pactizarea cu musulmanii1, acuze, se pare, neintemeiate. Cum insa regele 6rantei, 6ilip cel 6rumos, debitorul lor, voia sa intre in posesia imenselor lor bogatii, in (85) marele maestru al ordinului /ac9ues de Mola. si toti #emplierii din 6ranta au fost arestati in numele Inc"izitiei si li s-a inscenat un mare proces. 7esi Conciliul din :ienne din (8(( i-a declarat nevinovati, toate bunurile le-au fost confiscate, au fost supusi unor torturi ingrozitoare si multi cavaleri, impreuna cu marele maestru al Ordinului, au fost arsi pe rug. &mitand in (8(2, sub presiunea regelui, bula de desfiintare a Ordinului, papa Clement al :-lea a recunoscut totusi ca nu e%istau motive de condamnare canonica a #emplierilor. $roprietatile lor au fost transferate Ospitalierilor, dar in 6ranta si in Anglia proprietatile lor au trecut in proprietatea regelui. $rincipala mostenire a #emplierilor a constat in sistemul bancar infiintat , sistem care a devenit fundamentul sistemului bancar renascentist. 7esi, dupa dizolvarea lor, cavalerii nu au fost revitalizati ca institutie religioasa, ordinul a fost mai tarziu incorporat in ritul de ;or< al Ordinului Masonic. III. Cavalerii Sfantului Ioan din Ierusalim Membrii Ordinului sunt adesea denumiti Ospitalieri. &i sunt ordinul religios cel mai vec"i, fondat in prima cruciada (5*=-(5*+. 4a origine, Ordinul Ospitalierilor n-a fost un ordin militar, ci un ordin de calugari care se dedicau asistentei calatorilor si pelerinilor, si ingri3irii bolnavilor. 4a Ierusalim e%ista o institutie de caritate, "an pentru gazduirea pelerinilor si in acelasi timp si spital, fondata de negustorii amalfitani inca din (5)5. Ordinul, fondat de nobilul >erard, se ingri3ea de pelerinii bolnavi si ?i transporta la aceasta institutie, langa ,iserica !fantul Ioan ,otezatorul din Ierusalim. In (((8 papa $asc"al al II-lea a recunoscut oficial ordinul, ai carui membri trebuiau sa fie nobili.

Membrii ordinului purtau o mantie neagra cu o cruce malteza in opt puncte. Organizarea ordinului era asemanatoare cu cea a #emplierilor. Ospitalierii aveau un mare maestru, care prezida peste organizatia centralizata a cavalerilor, capelanilor si servitorilor. &i urmau regulile monastice stabilite de !fantul Augustin 0episcopul roman Augustin din -ippo1. Aceste reguli guvernau ritualurile zilnice ale rugaciunii, studiului si muncii. Regulile !fantului Augustin au fost adoptate frecvent de calugari in sec. al XII-lea. !ub cel de-al doilea mare maestru, Ra.mond de $u., ordinul a inceput sa capete si atributii militare, astfel incat in (255 functiile caritabile ale Ospitalierilor au trecut pe plan secund. Cucerirea Ierusalimului a dus la transformarea calugarilor Ospitalieri in cea mai puternica forta militara din $alestina, datorita si bogatiilor imense pe care le detineau din donatii. !uccesele in razboaiele pentru apararea #arii !fante au dus la imbogatirea ordinului cu mari proprietati in &uropa si $alestina. Incepand din ((8), Ordinul Ospitalierilor a luat parte foarte activ la luptele contra musulmanilor, construind si stapanind cetati foarte puternice @ra< des C"evaliers, ,elvoir si Margat. 4a apogeul puterii, in sec. al XIII-lea, Ospitalierii numarau =55 de cavaleri pentru apararea Regatului 4atin al Ierusalimului de turci. 7upa caderea Acrei, Ordinul Ospitalierilor s-a refugiat in Cipru. In (8(5 au cucerit de la turci insula Rodos, pe care au guvernat-o pana in (==2, intitulandu-se Cavalerii !fantului Ioan din Rodos. Cat au stat in Rodos averea lor a tot crescut. $e langa donatiile nobililor, ei s-au imbogatit foarte mult in (828, cand au intrat in posesia unor proprietati ale #emplierilor. Cavalerii din Rodos erau singura prezenta crestina in tot estul mediteranean in (A=8, data caderii Constantinopolului. &i au aparat Rodosul impotriva musulmanilor pana in (=22, cand au fost infranti definitiv, dupa un asediu indelungat. In (=85, imparatul !fantului Imperiu Roman de 'atiune >ermana, Carol al :-lea le-a dat cavalerilor insula Malta, ca baza militara. Ordinul s-a numit de atunci Ordinul Cavalerilor de la Malta. 6ormidabila garnizoana a cavalerilor a prevenit e%pansiunea musulmana si a ramas necucerita pana in ()*+, cand a fost cucerita de 'apoleon. $ana atunci, cavalerii pierdusera ma3oritatea posesiunilor europene. Ca ordin catolic ei si-au pierdut toate proprietatile din Anglia si ma3oritatea posesiunilor din >ermania, acestea fiind luate de protestanti in timpul Reformei $rotestante 0(=()-(=A+1. $osesiunile lor din 6ranta au fost pierdute in timpul Revolutiei 6ranceze. 7upa caderea Maltei, ordinul s-a mutat intr-o manastire la #riest, Italia si mai tarziu la Roma, in (+8A. In (*B( papa Ioan al XXIII-lea a recunoscut ordinul ca o comunitate religioasa a ,isericii Catolice. Astazi ordinul continua sa conduca spitale si sa se ingri3easca de refugiati si invalizii de razboi. $rincipala mostenire a Ospitalierilor a fost una militara. &i au avut forta necesara pentru a apara estul Mediteranei si &uropa de musulmani. I . Ordinul Cavalerilor Teutoni ai S!italului Sfantei Maria din Ierusalim Ordinul a fost fondat in Acra, in $alestina in ((*5. In acel an musulmanii au condus un asediu impotriva orasului, iar Ordinului Cavalerilor #eutoni I s-a dat in gri3a un spital pentru ranitii si bolnavii cruciati.

In ((*+, Ordinul #eutonic a capatat un caracter net militar, insumand cavaleri germani 0e%clusiv de origine nobila1, capelani si calugari-servitori 0oblati1. #eutonii foloseau acelasi reguli monastice ca si #emplierii. &i au fost recunoscuti oficial de papa Inocentiu al III-lea in ((**. Membrii ordinului purtau o tunica alba cu o cruce neagra. ,ogatia #eutonilor a crescut intr-un ritm lent, deoarece erau in competitie cu celelalte doua ordine. In (2(5 -ermann von !alsa a preluat conducerea cavalerilor si sub administratia sa viguroasa ordinul s-a e%tins rapid. Importanta cavalerilor #eutoni in Orient nu era comparabila cu cea a #emplierilor sau Ospitalierilor, in sc"imb activitatea lor razboinica nu s-a limitat la zonele statelor cruciatilor din Rasarit, ei mutandu-si sediul operatiunilor in estul &uropei. 4a inceput regele Cngariei i-a invitat sa participe la o cruciada impotriva slavilor din zona baltica si ei au dat curs invitatiei. In (22B Cavalerii #eutoni au cerut si primit $rusia, ca feuda, de la imparatul !fantului Imperiu Roman de 'atiune >ermania, 6rederic al II-lea, cu conditia sa converteasca la crestinism locuitorii. In (28A papa >rigore al IX-lea le-a acordat controlul asupra oricarui teritoriu cucerit de la slavi. Cavalerii #eutoni au construit castele impunatoare pentru a apara noile teritorii. 7e aici conduceau ofensiva impotriva slavilor. In urmatorii =5 de ani Cavalerii #eutoni au preluat controlul complet asupra $rusiei. &i au conlucrat cu Ordinul nou creat al 4ivonienilor, care au devenit parte integranta a #eutonilor in (28). Ma3oritatea locuitorilor au fost fortati sa se converteasca la crestinism, iar cei care se opuneau erau fie e%pulzati, fie omorati. Cavalerii #eutoni au incura3at colonizarea germana a zonei si astfel $rusia a devenit predominant germana. In (855 #eutonii au devenit cea mai formidabila putere in zona central estica a &uropei. &i controlau un teritoriu care cuprindea 4ivonia 0cea mai mare parte din 4etonia si &stonia1, $rusia si parti din >ermania. Cavalerii isi mentineau influenta in regiune prin campanii militare care puteau a3unge pana la opt, intr-un singur an. In plus, dupa ce ordinul a fost eliberat de 3uramantul de saracie de catre papa in (2B8, a devenit o organizatie puternica de comert. &i comercializau, in special, grau si prote3au si a3utau statele din -ansa >ermana. 4a sfarsitul sec. al XI:-lea rolul cavalerilor s-a sc"imbat rapid. 7upa (8+B, #eutonii n-au mai putut afirma ca razboaiele lor erau pentru convertire la crestinism. In acel an, conducatorul 4ituaniei s-a casatorit cu regina $oloniei. Alianta dintre 4ituania si $olonia a intarit pozitia slavilor in regiune si a inceput un razboi intre #eutoni si polonezi. In (A5* regele $oloniei a invitat toti inamicii #eutonilor sa participe in razboi. $e (= iulie (A(5 armatele $oloniei impreuna cu recruti ce"i, unguri, tatari, lituanieni, cazaci au infrant Ordinul cavalerilor teutoni la #annenberg, in $rusia. Cavalerii #eutoni au supravietuit in $rusia si in regiunea baltica in timpul evului mediu tarziu, dar posesiunile lor teritoriale au scazut. $entru a-si mentine controlul in teritorii au trebuit sa se bazeze pe mercenari, ceea ce a condus la cresterea darilor, spre nemultumirea populatiei. $uterea lor fiind in declin, $olonia a capturat vestul $rusiei in (ABB. In (=2= marele maestru al ordinului Albrec"t de -o"enzollern a adoptat luteranismul si a dizolvat ordinul din teritoriile prusace ramase, stabilind un ducat secularizat. In sec. al X:I-lea cavalerii au pierdut teritoriile din estul &uropei in favoarea Rusiei, $oloniei si !uediei. In (=*( au pierdut ultimele teritorii din 4ivonia. Ordinul s-a mutat in sudul >ermaniei si in Austria, in (B+8 luptand impotriva turcilor la :iena.

In (B*) numarul membrilor ordinului a scazut dramatic si n-a mai avut forta militara, ordinul devenind pur religios. In (+5* ordinul a fost dizolvat de 'apoleon, dar o revitalizare a ordinului s-a produs in Austria in (+8A. In sec. al XIX-lea ordinul a fost o institutie caritabila, dar in (*2* a recapatat functia religioasa. Ordinul a continuat sa functioneze ca un ordin religios al ,isericii RomanoCatolice, cu e%ceptia perioadei celui de-al II-lea Razboi Mondial, cartierul lui general fiind la :iena. Mostenirea lor cea mai importanta a constat in convertirea la romano-catolicism a $oloniei si altor state est europene, ca si in constructiile lasate de ei. . Alte ordine militare reli"ioase Cavalerii #emplieri, Ospitalieri si #eutoni au fost cele mai importante ordine militare religioase. Multe din aceste ordine e%ista si astazi, ca ordine monastice si institutii caritabile ale ,isericii Romano-Catolice. In !pania cateva ordine au fost fondate in timpul Recon9uistei. Cnul dintre acestea a fost Mercedarienii, un ordin fondat in sec. al XIII-lea de cavalerul francez $ierre 'olas9ue. Atributiile sale militare constau in rascumpararea si salvarea cavalerilor crestini capturati. !imilar, in estul &uropei procesul convertirii popoarelor slave la crestinism a inspirat crearea altor institutii misionare si militare precum Ordinul 4ivonian, care s-a unit cu Cavalerii #eutoni, in fortarea slavilor de a se converti la crestinism. I. Mostenirea cavalerilor Ordinele militare religioase au privit misiunea lor ca e%presia suprema a principiilor cavalerismului crestin. $rin combinarea idealurilor militare cu cele religioase, ordinele au reusit sa ec"ivaleze conceptul de cavaler cu un soldat crestin, onorabil si pios. Aceasta practica a condus la impregnarea codului cavalerilor medievali cu tente religioase, ceea ce a dus la crearea imaginii unui cavaler nobil , cu credinta si onoare. II. #i$lio"rafie (. 7rimba, Ovidiu Istoria Culturii si Civilizatiei, vol. II, &ditura !tiintifica si &nciclopedica, ,ucuresti, (*+), =B2-=BA 2. $"ilip M. !oergel Militar. Religious Orders, &nciclopedia &ncarta