Sunteți pe pagina 1din 7

Alcoolism - Chestionar AUDIT

Chestionar AUDIT

Instruciuni: Mai jos sunt descrise unele obiceiuri i deprinderi ale persoanelor, legate de consumul de alcool. V rugm s citii cu atenie fiecare ntrebare i s ncercuii varianta care se potrivete cel mai bine cu situaia dumneavoastr. V rugm s realizai acest lucru cu toat sinceritatea. Chestionarul este anonim, iar datele comunicate sunt confideniale.

O unitate de alcool = 1 phrel (40 ml de spirtoase sau 1 pahar cu vin sau 1 sticl de bere).

1. De cte ori ai consumat buturi alcoolice n ultimul an de zile? 0 - niciodat 1 - o dat pe lun sau mai puin 2 - de 2-4 ori pe lun 3 - de 4 i peste 4 ori pe sptmn

2. Cte uniti alcoolice ai consumat ntr-o zi (n medie), atunci cnd ai folosit buturi alcoolice? 0 - ntre 1-2 uniti 1 - ntre 3-4 uniti 2 - ntre 5-6 uniti 3 - ntre 7-9 uniti 4 - 10 i peste 10 uniti

3. De cte ori ai consumat mai mult de 6 uniti de alcool pe zi? 0 - niciodat 1 - mai mult dect o dat pe lun 2 - o dat pe lun 3 - o dat pe lun 4 - zilnic sau aproape zilnic

4. De cte ori v-ai apucat de but alcool i nu v-ai mai putut opri? 0 - niciodat 1 - mai mult dect o dat pe lun 2 - lunar

3 - sptmnal 4 - zilnic sau aproape zilnic

5. De cte ori nu v-ai putut ndeplini obligaiile zilnice (la locul de munc, familiale etc.) din cauza buturii, n ultimul an de zile? 0 - niciodat 1 - mai mult dect o dat pe lun 2 - lunar 3 - sptmnal 4 - zilnic sau aproape zilnic

6. De cte ori ai simit nevoia s luai o gur de alcool (o duc) dimineaa, pentru a depi starea de mahmureal, n ultimul an de zile? 0 - niciodat 1 - mai mult dect o dat pe lun 2 - lunar 3 - sptmnal 4 - zilnic sau aproape zilnic

7. De cte ori ai avut, n ultimul an, un sentiment de remucare sau vinovie dup consumul de buturi alcoolice? 0 - niciodat 1 - mai mult dect o dat pe lun 2 - lunar 3 - sptmnal 4 - zilnic sau aproape zilnic

8. De cte ori, n ultimul an de zile, vi s-a ntmplat s nu v amintii ce s-a petrecut cu dumneavoastr n noaptea trecut, datorit consumului de alcool? 0 - niciodat 1 - mai mult dect o dat pe lun 2 - lunar 3 - sptmnal 4 - zilnic sau aproape zilnic

9. Ai fost implicat n accidente (rutiere, la locul de munc etc.) datorit faptului c ai consumat buturi alcoolice? 0 - Nu 2 - Da, dar mai demult 4 - Da, n anul trecut

10. O rud, un prieten sau un medic s-au artat ngrijorai de consumul dumneavoastr de alcool sau vi s-a sugerat s ntrerupei consumul de alcool? 0 - Nu 2 - Da, dar nu n ultimul an de zile 4 - Da, n ultimul an de zile

Vrsta .......... ani Sexul: F M

Ocupaia: .................................................. Starea civil (cstorit, necstorit, vduv, divorat, alt situaie): .............................................

Interpretare:

Fiecare item este cotat cu valori cuprinse ntre 0 i 4 puncte. Scorul minim este de 0 puncte, iar scorul maxim este de 40 puncte. Cu ct scorurile sunt mai mari, cu att cresc consumul i dependena de alcool. Valoarea prag (cut-off score), de 5 puncte, maximizeaz valorile sensibilitii i specificitii te stului n depistarea persoanelor cu consum riscant de alcool. Pentru depistarea persoanelor dependente de consumul excesiv de alcool, cu serioase probleme medicale i sociale generate de consumul excesiv de alcool, valoarea prag recomandat de Conigravo et al. (1995) este de 8 puncte.

Alcoolism - Testul CAGE

1. V-ati gandit vreodata ca ar fi indicat sa reduceti cantitatea de alcool consumata? 2. Va irita faptul ca cei din jur critica consumul d-voastra de alcool? 3. V-ati simtit vreodata prost sau vinovat pentru faptul ca consumati alcool? 4. V-ati inceput vreodata ziua cu un consum de alcool pentru a va calma sau scapa de mahmureala?

Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da

[0] [1] [0] [1] [0] [1] [0] [1]

Evaluare: Se consider c 2 sau mai multe rspunsuri pozitive, cotate cu 1 punct, indic probleme legate de consumul de alcool.

Se considera ca tratamentul celor care abuzeaza de alcool este dificil, deoarece consumul prelungit al acestuia conduce la dereglari ale sistemului nervos central, consecintele facandu-se simtite atat la nivelul procesarii informatiei, cat si in planul echilibrului emotional. Netratate, aceste efecte conduc la cresterea abuziva si compulsiva a consumului care afecteaza toate sectoarele vietii psihice si devine unica strategie de a face fata tulburarilor emotionale si situatiilor stresante specifice vietii cotidiene. Sunt subminate astfel toate resursele adaptative ale persoanei: forta ego-ului, vointa, suporturile sociale, locul de munca, starea sanatatii si capacitatea de rezolvare de probleme. Rezistenta emotionala a consumatorului scade foarte mult, reactiile sale afective capatand un caracter imprevizibil din cauza tulburarilor de natura neurologica. Pacientul se identifica tot mai mult cu rolul social de consumator de substante, structura sa psihica devenind tot mai rezistenta la schimbare. Din acest motiv, consumatorii de alcool reprezinta unul dintre cele mai expuse grupuri de risc la situatiile de criza psihologica. Desi acesti subiecti resimt o serie de efecte negative in urma abuzului de substante, ei sunt ambivalenti fata de terapie si, de regula, nu doresc in mod real sa-si modifice comportamentul. Aceasta ambivalenta se manifesta si in cazul pacientilor care au fost internati fortat pentru dezintoxicare. O categorie aparte o formeaza acei pacienti care se prezinta la terapie la dorinta altei persoane (membrii familiei) sau pentru alte probleme psihopatologice. Acestia au tendinta de a nega sau minimaliza problema abuzului, fapt ce creeaza dificultati suplimentare pentru terapeut. Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru iesirea din dependenta. Alcoolismul se poate trata prin: 1. consiliere psihologica sau psihoterapie; 2. asistenta medicala - cura de dezalcoolizare; 3. tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare; 4. participarea regulata la grupuri de sprijin pentru dependentii de alcool. Psihoterapia (consilierea psihologica) poate fi primul pas in tratamentul alcoolismului si consta intr-o discutie confidentiala intre bolnav si terapeut. In cadrul sedintei de consiliere se poate discuta despre problema dependentei, posibilele cauze ale acesteia, evolutia ei si mai ales

despre modalitatile de tratament ale dependentei. Consilierea psihologica ajuta persoana sa inteleaga mai bine cauzele, aspectele fizice si psihce ale dependentei, sa dobandeasca incredere si motivatie puternica pentru a parcurge un program de tratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a mentine abstinenta se pot urma diverse directii de recuperare si metode de tratament. Una dintre problemele mari cu care se confrunta psihoterapia atunci cand este folosita ca instrument de lupta imptriva alcoolismului este rezistenta pe care o opune clientul actului terapeutic. Rezistentele reprezinta comportamente care vin in contradictie cu obiectivele terapiei si au menirea de a contribui la conservarea vechilor structuri psihice dezadaptative. Acestea se manifesta prin neparticipare sau participare limitata la terapie. Pacientii pot raspunde monosilabic si superficial, nu-si indeplinesc sarcinile trasate de catre terapeut pentru indeplinirea scopului si nu-si modifica stilul de viata. Uneori, ei evita sa discute problema reala, orientand conversatia intr-o alta directie: problema mea reala este relatia cu prietenul meu". Rezistentele se pot manifesta si prin tentativele de a face din terapeut un aliat sau, dimpotriva, prin abordarea lui cu ostilitate. Terapeutul care lucreaza cu astfel de subiecti se afla intr-o situatie conflictuala: in cazul in care il abordeaza pe pacient mai autoritar, acesta se va retrage si va abandona terapia, iar in cazul in care cauta sa formeze o relatie terapeutica calda si apropiata, risca sa valideze comportamentul patologic al acestuia. Unii teoreticieni sunt de parere ca prima sarcina a terapeutului consta in crearea unui cadru constructiv de colaborare si in elaborarea unui plan de actiune. Acesta nu trebuie sa ignore datele clinice, dar nici sa-1 blameze pe pacient, tratandu-1 cu respect si intelegere, fara a ezita insa sa abordeze subiecte neconvenabile. Cu alte cuvinte, atitudinea terapeutului trebuie sa realizeze un echilibru intre acceptare si actiunile in directia schimbarii. Desi pacientii care au probleme cu abuzul nu sunt la inceput dispusi sa discute aceasta problema cu terapeutul, ei vor accepta sa abordeze alte aspecte care ii deranjeaza. Concentrandu-se asupra problemelor pacientilor, terapeutul le va demonstra astfel faptul ca ii pasa de situatia lor in calitate de persoane si nu neaparat ca alcoolici. Acest tip de abordare contribuie la realizarea unei bune relatii terapeutice, pacientul devenind tot mai dispus sa faca dezvaluiri cu privire la problemele sale legate de alcool. Enumeram in continuare cateva din situatiile de criza pe care le poate experimenta un alcoolic: consumarea unor supradoze si suicidul, pierderea locuintei, disparitia de la domiciliu, pierderea locului de munca, pierderea unei relatii apropiate, afectiunile medicale, probleme cu legislatia in vigoare. In lucrul cu o persoana aflata in oricare din aceste situatii psihoterapia are rol hotarator pentru succes.

Dezalcoolizarea este necesara persoanelor care se afla in faza critica sau in faza cronica a dependentei de alcool. De obicei dezalcoolizarea se realizeaza in sectiile de dezalcoolizare ale spitalelor de psihiatrie si dureaza aproximativ 14-17 zile. In aceasta perioada pacientului i se administreaza o medicatie pentru tratamentul sevrajului, reechilibrarea functiilor respiratorie si cardiaca, corectarea hipoglicemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor asociate (hepatita, infectii acute sau cronice, tulburari neurologice, etc.). Acest tratament medicamentos se adreseaza in special ameliorarii dependentei fizice. Dupa perioada de spitalizare se recomanda continuarea tratamentului prin consiliere psihologica si/sau internare in centre de tratament, pentru tratamentul dependentei psihice. Alcoolismul si toxicomaniile sunt afectiuni psihice cu o larga raspandire sociala, care determina o stare de deficienta psihica specifica, marcata mai ales prin dependenta bolnavului fata de toxic. Prin gravitatea tulburarilor de personalitate pe care le determina, aceste droguri afecteaza si sensul moral al comportamentului social al individului, ducand la aparitia unor manifestari antisociale de tip aberant. In mecanismele sociogenetice ale toxicomaniilor, un rol deosebit au carentele educationale, frustrarile afective, starile complexuale, mediile familiale dezorganizate, presiunile in educatia copiilor, exemplul rau, lipsa de control psihoeducational in perioadele de criza psihobiologica. O etapa mult mai grea si anevoioasa este, in dezintoxicare, prevenirea recaderilor. Aici sarcina terapeutilor se indreapta spre abordarea psihologica a bolnavilor, in primul rand, prin cresterea motivatiei bolnavului pentru mentinerea abstinentei, obtinuta prin tratamentul anterior. Exista o strategie referitoare la comportamentul bolnavului in raport cu ocaziile intempestive pentru consumul de alcool dar si cu impulsurile pentru reluarea consumului, provenite din conditionarea reflexa a unor situatii anterioare in care bolnavul era obisnuit sa consume alcool (de ex. la sfarsitul zilei, dupa parcarea masinii in garaj, cocktail-uri, vizite "la tara", la prieteni "cu cazan de tuica", etc), astfel de situatii trebuie incluse intr-o lista specifica pentru pacientul respectiv, care va trebui sa evite momentele respective sau sa le compenseze prin "contramasuri". In ultimii ani au aparut in Romania centrele de tratament si recuperare post-cura ce ofera celor asistati cure de tratament cu o durata cuprinsa intre 2-6 luni, in care se asigura asistenta medicala, psihologica, sociala si spirituala. In terapia acestor centre se pune accent pe recuperarea psihologica si comportamentala. Aici pacientul poate dobandi in cateva luni cunostinte suficiente despre dependenta si isi poate dezvolta aptitudini pentru a putea ajunge la o abstinenta stabila si durabila. Principalul instrument terapeutic este psihoterapia de grup, urmata de ergoterapie, psihoterapie si consiliere individuala. O astfel de organizatie este Crucea Albastra din Romania