SCALA DE EVALUARE COMPREHENSIVA A PSIHOPATOLOGIEI - CPRS Aceasta scala a fost construita in mod explicit pentru a masura schimbarile in psihopatologie

in timpul diferitelor interventii precum tratamente medicamentoase si nemedicamentoase (6). Introducerea unei multitudini de tehnici de interventii in domeniul sanatatatii mentale a creat nevoia unor metode de evaluare a schimbarilor ce sunt generate de acestea, respectiv de masurare a efectivitatii acestora. Multe din scale au fost construite mai mult pentru diagnosticul si clasificarea tulburarilor mentale si mai putin s a cautat sa se vada daca ele sunt suficient de sensibile pentru a masura schimbarile genereate de interventiile terapeutice (sensibilitatea la schimbare). In !"#! un grup interdisciplinar de !$ psihiatrii, psihologi si farmacologi clinicieni au format un grup de studiu asupra modalitatii standardi%ate de evaluare a schimbarilor clinice sub tratament. &in cau%a ca nici una din scalele vechi examinate nu indeplinea pe deplin criteriile cerute, s a decis construirea unei noi scale care sa acopere variabilele psihopatologice care sunt predispuse cel mai ades la schimbare sub tratament. A fost extras un mare numar de itemi din literatura si din experienta practica in functie de relevanta lor pentru tulburtrile psihiatrice si pentru capacitatea lor de a varia sub influenta procedurilor terapeutice. &in acest motiv au fost evitate trasaturile de personalitate sau mecanismele de defensa precum si variabilele influentate de diferentele socio culturale. Acest grup a recunoscut ambiguitatea multor termeni psihiatrici si din acest motiv a furni%at o descriere pentru fiecare din ei. Aceste descrieri pot fi considerate definitii operationale care sa inguste%e si sa dea incredere modalitatii de recunoastere si culegere simptomelor incriminate. Astfel a aparut Scala de evaluare comprehe !"ve a p!"hopa#olo$"e" %CPRS&' Aceasta scala este un " #erv"u !em"!#ruc#ura#' Cadrul #emporal la care se refera evaluarea subiectului depinde de obiectivele urmarite putand fi ul#"ma !ap#ama a( lu a !au ul#"mul a ( de exemplu. 'cala cuprinde )* "#em" dintre care +, !u # rapor#a#" de !u-"ec#, ./ o-!erva#" de e0am" a#or, u ul pentru o aprec"ere $lo-ala a !ever"#a#"" si u ul pentru evaluarea co 1"de #e" proce!ulu" de e0am" are. (iecare item este !cora# de la , la ). )ste furni%ata o scurta descriere a fiecarui scor de ,( .( + !" ) (puncte de ancorare). In anexa ! a acestui capitol este pre%entata versiunea integrala a scalei *+,'. Aplicarea acestei scale necesita un antrenament si experienta in intervievarea pacientilor psihiatrici. 'cala poate fi utili%ata de toti cei cu experienta clinica precum psihiatrii, psihologi sau surori. )ste recomandat ca inainte de a utili%a aceasta scala sa existe cateva sedinte de antrenament si evaluare (-supervision-). )ste posibil ca sa se utili%e%e aceasta scala ca un chestionar dar multe informatii pot fi pierdute. &e aceia se recomanda ca pe langa chestionarea subiectului sa se foloseasca si alti informanti sau inscrisuri clinice. 'corul total al scalei da o privire de ansamblu asupra incarcarii psihopatologice a subiectului corespun%ator axei I din &'M. Anali%a factoriala a intregii scale arata ca se pot distinge factori pentru a 0"e#a#e-depre!"e-a!#e "e si pentru !ch"2o1re "e (#,.). Administrarea concurentiala cu alte scale a aratat o buna validitate a scalei *+,' ("). *onfidenta si robustetea acestei scale, atat pentru depresie cat si pentru schi%ofrenie, este foarte buna dupa cum demonstrea%a studiile de concordanta inter cotatori (!/,!!). *um s a spus mai sus, exista subscale pentru depresie, schi%ofrenie, dar si pentru neurastenie sau anxietate. I !#ruc#"u " pe #ru evalua#or3 )valuarea trebuie sa se ba%e%e pe un interviu clinic flexibil cand subiectul este incura0at mai intai sa descrie in cuvinte proprii si cu cat mai multe detalii simptomele sale. Intervievatorul trebuie sa decida care item din scala nu este pe deplin acoperit si sa puna intrebari largi si neutre astfel incat subiectul sa aborde%e acele domenii. &aca aceasta nu este suficient pentru evaluare, se pot pune si intrebari specifice. +rimul interviu dintr o serie destinata sa masoare schimbarea este, intr o anumita privinta, un interviu de antrenament, atat pentru intervievator, cat si pentru intervievat. +oate fi folositor sa se lase interviul sa tina cat mai mult timp pentru ca sa fim siguri ca subiectul a inteles pe deplin intrebarile si ca evaluatorul sa se familiari%e%e cu istoria subiectului. Aceasta va permite evaluatorului sa puna intrebari mai pertinente in interviurile ulterioare. 1oi recomandam ca o foaie de scor separata sa fie utili%ata pentru fiecare noua evaluare. LISTA ITEMILOR Rapor#a#e !. 2ristete 3. )xaltare 4. 2ensiune interioara 5. 'entimente ostile $. Incapacitatea de a simtii 6. 6anduri pesimiste #. 6anduri suicidare .. 7ipocondrie ". Ingri0orare pentru lucruri minore !/. 6anduri compulsive !!. (obii !3. ,itualuri !4. Indeci%ie !5. Apatie !$. (atigabilitate !6. &ificultati de concentrare !#. 'caderea memoriei !.. 'caderea apetitului !". ,educerea somnului 3/. *resterea somnului 3!. ,educerea interersului sexual 33. *resterea interesului sexual 34. 2ulburari vegetative 35. &ureri 3$. 2ensiune musculara 36. +ierderea sen%atiei sau miscarii 3#. &ereali%are 3.. &epersonali%are 3". 'entimentul de a fi controlat 4/. +erturbarea gandirii 4!. Idei de persecutie 43. Idei de grandoare 44. &ispo%itie deliranta 4$. 6elo%ie morbida 46. Alte deliruri 4#. 8oci comentative 4.. Alte halucinatii auditive 4". 7alucinatii vi%uale 5/. Alte halucinatii O-!erva#e 5!. 2ristete aparenta 53. &ispo%itie exaltata 54. 9stilitate 55. ,aspunsuri emotionale labile 5$. :ipsa emotiei adecvate 56. +erturbari vegetative 5#. 'omnolenta 5.. &istractibilitate 5". I%olare, retragere sociala $/. +erplexitate $!. ;loca0ul vorbirii $3. &e%orientare $4. +resiunea vorbirii $5. ,educerea vorbirii $$. &efecte specifice vorbirii $6. (uga de idei $#. 8orbire incoerenta $.. +erseverare $". Activitate crescuta 6/. Incetineala in miscari 6!. Agitatie 63. Miscari involuntare 64. 2ensiune musculara 65. Manierisme si posturi 6$. *omportament halucinatori 45. 2rairi extatice 66. Aprecierea globala a bolii 6#. Increderea conferita evaluarii (confidenta)

PSIHOPATOLOGIA RAPORTATA DE SU4IECT 5' Tr"!#e#e ,epre%inta o dispo%itie traita subiectiv, indiferent daca este reflectata obiectiv sau nu. Include dispo%itia depresiva, indispo%itie, descura0are si sentimentul de a fi fara a0utor sau speranta. )valuati in functie de intensitate, durata si masura in care dispo%itia este influentata de evenimente. &ispo%itia exaltata este evaluata / la acest item. 2ristete oca%ionala ce poate apare in diverse circumstante 3 'entimente predominente de tristete dar apar ii momente mai luminoase 5 'entimente generale de tristete sau mahnire. &ispo%itia este cu greu influentata de circumstantele exterioare 6 2raire continua de suferinta sau indispo%itie extrema .' E0al#are ,epre%inta o dispo%itie traita subiectiv, indiferent daca este reflectata in comportare sau nu. Include relatari despre bunastare, buna dispo%itie sau exuberanta invariabila. )valuati in functie de intensitate, durata si masura in care dispo%itia este influentata de circumstantele exterioare. &eosebiti o de trairile extatice (45). &ispo%itia depresiva este cotata /. / 8eselie oca%ionala care poate apare in diferite circumstante 3 'entimente predominente de bunastare si buna dispo%itie dar pot aparea si proaste dispo%itii 5 'entimente generale de bunastare si buna dispo%itie. &ispo%itia este cu greu influentata de circumstante. :ungi perioade de umor abundent. 6 )xuberanta invariabila, bunastare suprema, veselie intensa 6 Te !"u e " #er"oara ,epre%inta sentimente de discomfort maladiv, nervo%itate, tensiune iritabila, de%ordine interioara, panica, teama si chin. )valuati in functie de intensitate, frecventa si intinderea perioadei de linistire necesara. &eosebiti o de tristete (!), ingri0orare (") si tensiune musculara (3$). / +lacid. 1umai tensiune interioara trecatoare 3 'entimente oca%ionale de nervo%itate si disconfort rau definit 5 'entimente continue de tensiune interioara sau panica intermitenta pe care pacientul le poate stapani numai cu oarecare dificultate 6 'paima nestapanita sau chin. +anica coplesitoare. + Se #"me # de o!#"l"#a#e !" ma "e ,epre%inta sentimente de manie, ostilitate si agresivitate indiferent daca se regasesc in comportament sau nu. )valuea%a in functie de intensitate, frecventa si masura in care provocarea este tolerata. Incapacitatea de a se mania este evaluata cu / la acest item. / 1u se supara usor 3 <sor de suparat. ,aportea%a sentimente ostile care sunt usor de risipit. 5 ,eactionea%a la provocare cu manie sau ostilitate excesiva. 6 Manie persistenta, furie sau ura intensa care este dificil sau imposibil de controlat /' I capac"#a#ea de a !"m#"" ,epre%inta experienta subiectiva a interesului redus fata de ambianta sau activitati care in mod normal si furni%au placere. *apacitatea de a reactiona cu emotie adecvata la circumstante sau oameni este redusa. &eosebiti o de apatie (!5) / Interes normal fata de ambianta sau fata de alti oameni. 3 *apacitatea redusa de a se bucura de interesele u%uale. *apacitatea redusa de a simti supararea. +ierderea interesului pentru ambianta. +ierderea sentimentelor pentru prieteni si cunostinte. 6 'entimentul de a fi parali%at emotional, inabilitatea de a simti supararea sau suferinta si o imposibilitate completa sau chiar dureroasa de a avea sentimente pentru rude apropiate sau prieteni. )' Ga dur" pe!"m"!#e ,epre%inta ganduri de vinovatie, inferioritate, autorepros, pacatuire, remuscari si ruina. / (ara ganduri pesimiste 3 Idei fluctuante de insuficienta, autorepros si autodepreciere. 5 Autoacu%ari persistente sau idei definite dar inca rationale de vinovatie sau pacat. +esimism crescut referitor la viitor. 6 &eliruri de ruina, remuscari si pacat de nereparat. Autoacu%arii absurde. *' Ga dur" !u"c"dare ,epre%inta sentimentul ca viata nu este demna de a fi traita, ca o moarte naturala ar fi de dorit, ganduri de sinucidere si pregatiri de sinucidere. Incercarile de sinucidere nu trebuie prin ele insele sa influente%e evaluarea. / 'e bucura de viata si o ia ca atare. 3 +lictisit de viata. &oar ganduri suicidare trecatoare. 5 Mai bine moartea. 6andurile suicidare sunt comune si sinuciderea este considerata o solutie posibila, dar fara planuri sau

intentii anume. 6 +lanuri explicite de sinucidere cand se iveste vreo oca%ie. +regatiri active de sinucidere. 7' H"poco dr"e ,epre%inta preocupari exagerate sau ingri0orare nerealista referitoare la sanatate sau boala. &eosebiti o de ingri0orarea in legatura cu lucruri mici ("), durerea (35) si pierderea sen%atiilor sau miscarii (36). / 1ici o preocupare speciala pentru sanatate 3 ,eactionea%a la disfunctii corporale minore cu presimtiri rele. (rica exagerata fara de boli 5 *onvingerea ca are o boala dar poate fi linistit dar numai pentru putin timp. 6 *onvingeri hipocondriace absurde si incapacitante (organism descompus, intestine care nu au functionat luni de %ile, etc). 8' I $r"9orare pe #ru lucrur" m" ore ,epre%inta gri0a si preocuparea excesiva in legatura cu lucruri minore care este dificil de oprit si disproportionata fata de circumstante. &eosebiti o de tensiunea interioara (4), ganduri pesimiste (6), hipocondrie (.), ganduri compulsive (!/), fobie (!!) si indeci%ie (!4). / 1u exista ingri0orari deosebite. 3 +reocupare excesiva, gri0i ce pot fi inlaturate. 5 Ingri0orat si agasat de fleacuri sau lucruri rutinirere minore. 6 Ingri0orare adesea dureroasa si neimpacata. :inistirea nu este eficienta. 5,' Ga dur" compul!"ve ,epre%inta ganduri tulburatoare sau infricosatoare sau dubii care sunt traite ca absurde sau irationale dar care se desfasoara impotriva vointei proprii. &istingeti o de hipocondrie (.), ingri0orare pentru lucruri marunte (") si perturbarea gandirii (4/). / 1u exista ganduri repetitive. 3 6anduri compulsive oca%ionale care nu sunt deran0ante. 5 6anduri compulsive frecvente care sunt deran0ante. 6 9bsesii incapacitante sau respingatoare ce ocupa intreagul camp al gandirii. 55' :o-"" ,epre%inta sentimente de frica irationala in situatii specifice (precum in autobu%e, maga%ine, aglomerari, in spatii inchise, cand este singur) care sunt evitate daca este posibil. / 1ici o fobie 3 'entimente de discomfort vag in situatii particulare care pot fi invinse fara a0utor sau in luarea unor precautii simple precum evitarea orelor de aglomerare cand este posibil. 5 Anumite situatii provoaca constant discomfort marcat si sunt evitate fara a deteriora performanta sociala. 6 (obie incapacitanta cu restrangerea severa a sferei activitatilor, de ex. neputinta totala de a iesii din casa. 5. R"#ualur" ,epre%inta o repetare compulasiva a unor acte speciale sau ritualuri care sunt considerate ca nefiind necesare sau absurde si re%istente dar care nu pot fi reprimate fara discomfort. )valuarea este ba%ata pe timpul petrecut cu aceste ritualuri si pe ba%a gradului de incapacitate sociala. / 1ici un comportament compulsiv. 3 8erificare compulsiva oca%ionala sau usoara. 5 ,itualuri compulsive clare care nu interfera cu performanta sociala. 6 ,itualuri extinse sau obiceiuri de verificare care sunt consumatoare de timp si incapacitante 56' I dec"2"e ,epre%inta oscilatia si dificultatea in alegere intre alternative simple. &eosebiti o de ingri0orarea pentru lucruri mici (") si ganduri compulsive (!/). / 1ici un fel de indeci%ie 3 9 oarecare oscilatie, dar totusi poate lua o deci%ie cand este necesar. 5 Indeci%ie sau oscilatie care restrange sau impiedica actiuni, care face dificil sa se raspunda la intrebari simple sau sa se faca alegeri simple. 6 Indeci%ie extrema chiar in situatiile in care hotararea constienta nu este in mod normal ceruta, precum daca sa stea sau sa plece, sa intre sau sa ramana afara. 5+' Apa#"e ,epre%inta o dificultate in a porni sau incetineala in a initia si a face activitati cotidiene. &eosebiti o de indeci%ie (!4) si fatigabilitate (!$). / 8aga dificultate in a porni activitatea. 1u exista apatie sau indolenta. 3 &ificultati in demararea activitatilor. 5 &ificultati in demararea activitatilor simple de rutina care sunt efectuate numai cu efort. 6 Inertie completa. Incapacitate de a incepe activitatea fara a0utor. 5/' :a#"$a-"l"#a#e ,epre%inta experienta de oboseala ce se instalea%a mai uaor decat de obicei. *and apatia (!5) este extrema, acest item este dificil de evaluat. &aca este imposibil, nu l evaluati. &eosebiti l de apatir (!5). / Are puterea obisnuita. 1u oboseste repede.

3 9boseste usor dar nu trebuie sa intrerupa mai des decat de obicei. 5 'e epui%ea%a usor. Adesea obligat de a face o pau%a pentru a se odihni. 6 +ui%area intrerupe aproape toate activitatile sau le face imposibile. 5)' D"1"cul#a#" de co ce #rare ,epre%inta dificultatea de a si aduna gandurile culminand cu pierderea capacitatii de concentrare care incapacitea%a subiectul. In functie de intensitate, frecventa si gradul de incapacitate produs. &eosebiti le de scaderea memoriei (!#) si perturbarea gandirii (4/). / 1ici o dificultate de concentrare. 3 &ificultati oca%ionale in a si aduna gandurile. 5 &ificultati in concentrare si in sustinerea 0udecatii ce interfera cu lectura si conversatia. 6 :ipsa de concentrare incapacitanta. 5*' Scaderea memor"e" ,epre%inta perturbari subiective ale amintirii comparativ cu capacitatea anterioara. &eosebiti o de dificultatile de concentrare (!6). / Memorie ca de obicei. 3 9ca%ional cresc lapsirile memoriei. 5 ,elatari despre inconvenientele sociale sau alte tulburari din cau%a scaderii memoriei. 6 +langeri despre incapacitatea completa de rememorare. 57' Reducerea ape#"#ulu" ,epre%inta sentimentul de pierdere a apetitului comparativ cu cel cand era bine. / Apetit normal. 3 Apetit usor redus 5 (ara apetit. Mancarea este lipsita de gust. 2rebuie sa se forte%e sa manance. 6 2rebuie sa fie fortat ca sa manance. ,efu%a mancarea. 58' Reducerea !om ulu" ,epre%inta experienta subiectiva de somn redus ca durata sau adancime comparativ cu modelul normal propriu subiectului cand era bine. / 'omn ca de obicei. 3 <soara dificultate de a dormi sau somn usor redus sau superficial. 5 'omn redus sau intrerupt pentru cel putin 3 ore. 6 Mai putin de 3 sau 4 ore de somn. .,' Cre!#erea !om ulu" ,epre%inta o experienta subiectiva de crestere a duratei si adancimii somnului comparativ cu modelul normal ale subiectului cand era bine. / 1ici un somn suplimentar 3 &oarme mai adanc sau mai mult decat deobicei. 5 Mai multe ore de somn suplimentar. 6 +etrece o mare parte a %ilei dormind in ciuda somnului normal sau prelungit de noapte. .5' Reducerea " #ere!ulu" !e0ual ,epre%inta descrierea unui interes sexual redus sau a reducerii activitatii sexuale (aceasta trebuie 0udecata intotdeauna fata de obiceiurile sexuale obisnuite cand subiectul era bine). Impotenta obisnuita sau frigiditatea trebuie ignorate cand evaluam interesul sexual. Interesul sexual crescut este cotat cu /. / 1ici o reducere a interesului sexual. Admite ca interesul sexual este redus dar activitatea nu este stan0enita. 5 ,educerea definita a interesului sexual. Activitatile sexuale obisnuite sunt reduse sau inexistente. 6 Indiferenta sexuala completa. ..' Cre!#erea " #ere!ulu" !e0ual ,epre%inta descrierea unui interes sexual mai puternic dacat in mod obisnuit care poate fi reflectat intr o crestere a activitatilor sau fantasmelor sexuale (Aceasta trebuie intotdeauna sa fie 0udecata dupa obisnuintele sexuale ale subiectului cand era bine). / 1ici o reducere a interesului sexual 3 *resterea interesului sexual sau fantasmelor ce nu se reflecta in activitatea sexuala. 5 *resterea definita a interesului sau activitatilor sexuale sau fantasmelor sexuale deran0ante. 6 2otal preocupat de fantasme sexuale. *resterea foarte marcata a activitatilor sexuale. .6' Tul-urar" ve$e#a#"ve ,epre%inta descrierea de palpitatii, dificultati de respiratie, ameteli, transpiratii crescute, maini si picioare reci, gura uscata, indigestii, diaree, mictiuni frecvente. &eosebiti le de tensiunea intersioara (4), dureri (35) si pierderea sen%atiilor si miscarii (36). / 1ici un fel de perturbari vegetative 3 'imptome vegetative oca%ionale care apar dupa stressuri emotionale. 5 +erturbari frecvente sau intense vegetative care sunt traite ca deran0ante sau ca inconvenient social. 6 (oarte freecvente tulburari vegetative care intrerup alte activitati sau sunt incapacitante. .+' Durer" ,epre%inta relatari despre discomfortul corporal, dureri si suferinte.

)valuati in functie de intensitate, frecventa si durata si in functie de cerintele necesare ameliorarii. 'a nu se ia in seama opinia despre cau%a organica. &eosebiti le de hipocondrie (.), tulburari vegetative (34) si tensiune musculara (3$). / &ureri absente sau trecatoare 3 &efinite dureri si sufe=rinte oca%ionale. 5 &ureri si suferinte prelungite si suparatoare. *ereri de analge%ice. 6 &ureri severe sau invalidante. ./' Te !"u e mu!culara ,epre%inta descrierea cresterii tensiunii in muschi si o dificultate in relaxarea fi%ica. &eosebiti le de dureri (35). / 1ici o crestere a tensiunii musculare. 3 *restere oca%ionala a tensiunii musculare, mai evidenta in situatii de solicitare. 5 &ificultate considerabila in gasirea unei po%itii comfortabile cand sta 0os sau culcat. 2ensiune musculara deran0anta. 6 2ensiune musculara dureroasa. *omplet incapabil de relaxare fi%ica. .)' P"erderea !e 2a#""lor !" m"!car"" ,epre%inta deteriorarea sau pierderea functiilor specifice motorii sau sen%oriale. 1egli0ati orice fond organic. &eosebiti o de hipocondrie (.), tulburari vegetative (34) si dureri (35). / 1ici o deteriorare afunctiilor sen%oriale sau motorii. 3 <soara si tran%itorie deteriorare care nu tulbura activitatile u%uale. 5 &eteriorare clara sau pierdere a unor functii, dar efectuea%a activitatile %ilnice fara nici un fel de a0utor. 6 +ierdere sen%orio motorie persistenta si sever incapacitanta care necesita a0utor, cum ar fi orbirea, incapacitatea de a vorbi sau de a merge. .*' Dereal"2area ,epre%inta o schimbare in calitatea perceperii mediului, care poate apare artificial. 'e include la fel -de0a vu-, de0a vecusi schimbarea intensitatii perceptiilor. &eosebiti o de depersonali%are (3.). / 1ici o schimbare in perceptie. 3 )pisoade oca%ionale de fenomene de de0a vu sau dereali%are. 5 (recvente episoade de dereali%are. 6 (oarte frecventa si persistenta dereali%are. .7' Deper!o al"2are ,epre%inta o schimbare in propria cunoastere combinata cu sentimente de ireal, schimbare corporala, detasare sau schimbare radicala a persoanei. &istingeti o de incapacitatea de a simtii ($), dereali%are (3#), sentimentul de a fi controlat (3"). / 1ici o experienta de schimbare. 3 'entimente vagi si oca%ionale de schimbare a propriei persoane. 5 'entimente deran0ante de schimbare a persoanei. 6 )xperienta continua a schimbarii radicale a propriei persoane. .8' Se #"me #ul de a 1" co #rola# ,epre%inta experienta influentarii sau controlarii din afara si experienta ca sentimentele, impulsurile sau vointa sunt impuse din afara. 'e notea%a tot aici experienta de a fi capabil de controla pe altii in acelasi mod. / Influenta obisnuita din parte fortelor sociale. 3 8aga sau neconvingatoare relatare ca ar fi controlat, influentat nenatural din afara. 5 )xperiente oca%ionale dar clare de a fi controlat dinafara, de ex. prin hipno%a 6 )xperiente continue ca sentimentele sau impulsurile nu deriva din propria persoana ci sunt introduse fortat precum prin intermediul radiatiilor. 6,' Per#ur-area $a d"r"" ,epre%inta experienta unei opriri bruste a gandurilor (blocarea gandirii) sau ganduri care au fost inserate in cap (insertia gandirii) sau care au fost luate (furtul gandirii) sau ascultate sau difu%ate. &eosebiti o de gandurile compulsive (!/) sau de dificultatile de concentrare (!6). / 1u exista intreruperi. 3 ,elatari vagi sau neconvingatoare de episoade de intreruperea gandurilor. 5 6anduri blocate oca%ional dar clar sau episoade oca%ionale de ganduri inserate sau extrase. 'entimentul ca gandurile sunt citite. 6 Intreruperea perturbanta sau di%abilitanta a gandurilor. 2ransmiterea gandurilor. 65' Ide" de per!ecu#"e ,epre%inta suspicio%itatea, exagerarea constiintei proprii, convingerea ca se vorbeste rau despre sine, ca este urmarit sau persecutat cu intentii rautacioase. / 1ici o suspiciune sau constiinta de sine nepotrivita. 3 8agi sentimente de a fi observat. 'uspiciuni oca%ionale de rautate. 5 'entimente generale ca este discutat, amenintat sau persecutat. 6 *onvingerea nealterata ca este victima unei persecutii sistematice. Interpretari delirante ale intamplarilor obisnuite sau a

-semnelor-. *onvingerea ca se refera la persoana sa dincolo de domeniul verosimilului ( de ex. la televi%iune sau in %iare). 6.' Ide" de $ra doare ,epre%inta opinia exagerata asupra propriei importante, asupra capacitatilor sau sanatatii bune. &eosebiti le de exaltare (3) si trairi extatice (45). / 1ici o ideie de grandoare. 3 Incredere in sine cu o ingamfare asupra propriei importante. 5 9pinie clar exagerata asupra propriei importante si capacitati. +lanuri de viitor marete, facile, nerealiste. 6 Idei de grandoare delirante, absurde. 66' D"!po2"#"e del"ra #a ,epre%inta premonitii nerealiste, puternice, sentimente sau brusca convingere ca evenimentele obisnuite sau lucruri obisnuite au o profunda si bi%ara semnificatie. &eosebiti o de dereali%are (3#) si trairi extatice (45). / 1umai superstitii obisnuite. 1u dispo%itie deliranta. 3 8agi presentimente ca ceva personal si necunoscut trebuie sa i se intample. 5 <n puternic sentiment ca evenimente obisnuite in general au o semnificatie speciala (dispo%itie deliranta). 6 *onvingerea brusca si de ne%druncinat, ivita din senin, ca o serie de evenimente au o profunda si adesea bi%ara semnificatie (delire autohtone). 6+' Tra"r" e0#a#"ce ,epre%inta experienta de natura mistica, bucurie sau fericire extatica ce poate implica o brusca iluminare, percepere in probleme religioase sau unuine cu &umne%eu. &istingeti de exaltare (3) si idei de grandoare (43). / 1ici un fel de experienta extatica 3 9ca%ional sentimente inexplicabile de fericire cu tonalitati metafi%ice. 5 (recvente experiente de incantare extatica in legatura cu sentimente de brusca patrundere in probleme metafi%ice. 6 'entimente marcate sau continue de incantare sau exta% metafi%ic, uniune mistica cu &umne%eu. 6/' Gelo2"e pa#olo$"ca ,epre%inta o preocupare absorbanta despre posibila neloialitate a partenerului sexual. / 1ici o suspiciune nefondata fata de partener. 3 'entimente vagi de insecuritate si suspiciune despre fidelitatea partenerului. 5 *auta si interpretea%a eronat -dove%i- de infidalitate. 6 Idei morbide de gelo%ie domina viat si actiunile. Ameninta partenerul si incearca sa obtina -confesiuni-. 6)' Al#e del"rur" ,epre%inta alte deliruri fata de cele de mai sus >ganduri pesimiste (6), hipocondria (.), sentimentul de a fi controlat (3"), idei de persecutie (4!), idei de grandoare (43), dispo%itie deliranta (44), gelo%ie morbida (4$)?. / 1ici un fel de alte deliruri. 3 &escrieri vagi si neconvingatoare. 5 Idei hotarat patologice atingand forta deliranta. 6 &eliruri absurde care pot fi reflectate in comportament. 6*' Voc" come #a#"ve ,epre%inta experienta au%irii propriilor ganduri vorbite sau repre%entate cu glas tare sau au%irea unor voci comentand sau argumentand despre sine la persoana a treia. &istingeti le de alte halucinatii auditive (4.). / 1ici un fel de voci halucinatorii comentative. 3 8agi sau neconvingatoare relatari despre voci care comentea%a. 5 8oci halucinatorii definite dar care nu di%abilitea%a pacientul. 6 8oci halucinatorii frecvente care di%abilitea%a pacientul. 67' Al#e haluc" a#"" aud"#"ve ,epre%inta toate sunetele halucinatorii sau voci cu exceptia vocilor comentative (4#). Includeti deasemenea halucinatiile auditive legate de dispo%itia psihica predominenta, precum depresia sau exuberanta. / 1ici un fel de halucinatii auditive cu exceptia fenomenului hipnagogic. 3 Interpretarea eronata a unor stimuli auditivi, relatari vagi si neconvingatoare despre halucinatii auditive. 5 7alucinatii definite care pot fi persistente dar nu intrusive. 6 7alucinatii puternice si neplacute. *omen%i imperative. 68' Haluc" a#"" v"2uale ,epre%inta o interpretare eronata a stimulilor vi%uali (ilu%ii) sau o falsa perceptie vi%uala fara vre un stimul anume din afara (halucinatie). / 1ici o falsa experienta vi%uala cu exceptia posibilelor fenomene hipnagogice. 3 Ilu%ii oca%ionale. 5 (recvente ilu%ii sau halucinatii vi%uale oca%ionale. 6 7alucinatii persistente, frecvente sau clare. +,' Al#e haluc" a#"" ,epre%inta halucinatii ale gustului, mirosului sau sen%atiilor corporale. 'pecificati tipul simtului si ba%ati evaluarea pe

simtul care da halucinatiile cele mai preganante. / 1ici un fel de halucinatie. 3 ,aportari vagi sau neconvingatoare de halucinatii. 5 7alucinatii oca%ionale dar definite. 6 7alucinatii clare, frecvente sau persistente. PSIHOPATOLOGIA O4SERVATA +5' Tr"!#e#e apare #a ,epre%inta indispo%itia, desnade0dia si disperarea (mai mult decat o indispo%itie trecatoare) reflectata in vorbire, expresia fetei si postura. )valuati pe ba%a adancimii si incapacitatii de a invinge aceasta stare. / 1ici un fel de tristete. 3 +are indispus dar se inseninea%a oca%ional. 5 Apare trist si nefericit tot timpul. 6 &esnade0die si mahnire continua si extrema. +. D"!po2#"a e0pa !"va ,epre%inta o stare de buna dispo%itie si exuberanta (excludeti buna dispo%itie obisnuits si trecatoare). Include cresterea evidenta a bunei dispo%itii, increderii de sine, exapnsivitatii, umorului ,si exuberantei din vorbire, alegeri, expresia fetei, postura si acvititate. )valuea%a in functie de intensitatea si inabilitatea de a raspunde serios atunci cand este cerut. / 8eselie normala 3 Incre%ator in sine si oarecum expansiv dar serios cand se cere. 5 Ilaritate expansiva cu increderea in sine exagerata si veselie care nu cedea%a. 6 Arata o exuberanta extrema si persistenta, veselie si ilaritate absurda. +6' O!#"l"#a#e ,epre%inta iritabilitatea si priviri, cuvinte sau actiuni maniate. )valuati in functie de intensitate si frecventa si de faptul ca o mica provocare scoate la iveala raspunsul manios si in functie de timpul cerut pentru a se calma. / 1ici o ostilitate evidenta. 3 +rotestatat, iritabil, susceptibil la provocari. 9ca%ional priviri suparate. 5 6esturi foarte agresive, certaret, sicanator, dar poate fi calmat. 6 *omportament amenintator sau chiar violenta fi%ica. ++' Ra!pu !ur" emo#"o ale la-"le ,espre%inta schimbarea rapida a dispo%itiei precum brusca exaltare sau tristete cu o tendinta de a etala raspunsuri emotionale intense. 1u trebuie confundata cu starea preponderenta a dispo%itiei. )valuati in functie de vite%a si frecventa schimbarii. / 1u exista schimbari bruste de dispo%itie. 3 'chimbari de dispo%itie rapide oca%ionale si de inteles. 5 'chimbari de dispo%itie exagerate sau frecvente si bruste. 6 'chimbari foarte rapide intre dispo%itii opuse intense. +/' L"p!a emo#"e" adecva#e ,epre%inta tocirea sentimentelor (afectelor) exprimata prin lipsa expresiei emotionale sau prin aparitia unor trairi emotionale incongruente cxare sunt evident neadecvate situatiei. &eosebiti o de tristetea evidenta (5!) si dispo%itie exuberanta (53). / Afect adecvat in concordanta cu dispo%itia. 3 :ipsa aparenta de interes, etalare usor ciudata a emotiilor. 5 ,aspunde in mod clar neadecvat la probleme sensibile sau apare sa nu raspunda la toate. 6 1umai raspunsuri emotionale clar bi%are sau indiferenta emotionala totala. +)' Tul-urar" ve$e#a#"ve ,epre%inta semne de disfunctie vegetativa, hiperventilatie sau oftat frecvent, roseata, transpiratii, maini reci, pupile marite, gura uscata, ameteli. / 1ici o perturbare vegetativa observata. 3 2ulburari vegetative usoare sau oca%ionale precum roseata, paliditate sau transpiratii in conditi de stress. 5 +erturbari vegetative clare in diferite oca%ii chiar fara stress. 6 +erturbari vegetative care intrerup interviul. +*' Som ole #a ,epre%inta abilitatea evident diminuata de a sta trea% ce poate fi observata din expresia fetei, vorbire, postura. &eosebiti o de i%olare (5"), perplexitate ($/) sau incetineala in miscare (6/). / *omplet trea%. 3 +are somnoros. *asca oca%ional. 5 2inde sa adoarma daca este lasat in pace. 6 Adoarme in timpul interviului sau este dificil de tre%it. +7' D"!#rac#"-"l"#a#e ,epre%inta atentia usor de distras de stimul externi irelevanti. &eosebiti o de i%olare (5"), perplexitate ($/), blocarea

vorbirii ($!), fuga ideilor ($6) sau comportamentul halucinator (6$). / Atentie adecvat sustinuta 3 Atentie oca%ional distrasa de stimuli irelevanti (cu ar fi %gomote din fundal). 5 <sor de distras. 6 &istras continuu de evenimente incidentale si obiecte care fac intervievarea dificila sau imposibila. +8' I2olare( re#ra$ere d" med"u ,epre%inta atentia evident redusa si aparenta nebagare in seama a oamenilor si ambiantei. &eosebiti o de somnolenta (5#), perplexitate ($/), bloca0ul vorbirii ($!) si vorbire redusa ($5). / )vident bine integrat in mediu. 3 ,etragere oca%ionala dar atentia poate fi readusa fara dificultate. 5 +are absent si i%olat si doar cu greu poate fi readus la situatia interviului. 6 *omplet retras. +are sa nu reactione%e la cuvinte sau atingere. /,' Perple0"#a#e ,epre%inta consternarea, o mare dificultate de a intelege orice situatie si de a interpreta contextul. &eosebiti o de somnolenta (5#), distractibilitate (5.) si i%olare (5"). / 1ici o perplexitate. 3 Incurcat. 9ca%ional dificultate de a intelege ceea ce ar trebui sa repre%inte intrebari simple. 5 +are consternat. *hestiuni simple trebuie repetate pentru a fi intelese. 9ca%ional raspunsurile nu sunt corelate cu intrebarea. 6 )vident perplex si consternat. 8orbirea si comportamentul evident nepotrivite ca si cum ar fi in vis. /5' 4locarea vor-"r"" ,epre%inta stopari bruste si neatentie in timpul vorbirii care durea%a cateva secunde sau mai mult. Adesea este insotita de imobilitate si blocarea evidenta a gandirii. &eosebiti o de reducerea vorbirii ($5), defecte specifice de vorbire ($$), vorbire incoerenta (5#). / 1ici un fel de bloca0 al vorbirii. 3 :apsusurile oca%ionale care ar putea fi interpretate ca devieri ale ideilor. 5 ;loca0 evident ale vorbirii chiar daca nu se afla sub influenta unui stress special. 6 ;loca0 al vorbirii frecvent si indelungat care interferea%a cu conversatia. /.' De2or"e #are ,epre%inta deficienta orientarii in timp si spatiu. / *omplet orientat. 3 &e%orientare minima in ceea ce priveste %iua si data. 5 Marcata de%orientare pentru data sau orice de%orientare in timp. 6 Marcat de%orientat in timp si spatiu. /6' Pre!"u ea vor-"r"" ,epre%inta presiunea de a vorbi, cresterea fluxului vorbirii si locvacitate inoportuna. ,educerea vorbirii este cotata / la acest item. / 8orbire comuna fara locvacitate inoportuna. 3 8orbire rapida guraliva. ,aspunde detaliat la intrebari. 5 'porovaiala, dificil de intrerupt. 6 *onduce interviul. *uvintele se rostogolesc din el. 1u poate fi intrerupt. /+' Vor-"re redu!a ,epre%inta vorbirea retinuta sau incetinita, cu multe pau%e si intreruperi. +resiunea vorbirii este cotata / la acest item. &eosebiti o de i%olare (5"), perplexitate ($/), bloca0ul vorbirii ($!), defecte specifice de vorbire ($$). / In mod obisnuit vorbeste fara pau%e inoportuire 3 1ecesita timp pentru a da raspunsuri scurte. 5 ,aspunsuri scurte extrem de monosilabice, cu lungi intar%ieri. *u greu apare vreun comentariu si atunci cand apare, el este foarte lent. 6 ,aspunsurile monosilabice sunt date doar cu efort mare. Aproape sau complet mut. //' De1ec#e !pec"1"ce de vor-"re ,epre%inta de ex. balbaiala, di%artria si afa%ia specificati tipul si oricare motiv evident. / 1ici o dificultate de vorbire. 3 &efecte oca%ionale de verbire, mai ales cand e suparat. 5 &efecte de vorbire foarte evidente care sunt deran0ante dar nu interfera cu comunicarea. 6 &efecte de vorbire persistente si deran0ante care interfera marcat cu comunicarea. /)' :u$a de "de" ,epre%inta un flux rapid de idei exprimat prin vorbire. )xista o continuitate a ideilor, chiar daca este foarte dificil sau chiar imposibil de a le prinde, in contrast cu vorbirea incoerenta ($#). / (lux obisnuit al ideilor. 3 Asociatii libere si vii cu tendinta de a intra in discutie. 5 (lux rapid al ideilor care poate fi urmarit. (recvente schimbari ale subiectului care interfera cu conversatia. 6 'chimbari rapide ale subiectului si bogatia si vite%a asociatiilor fac conversatia extrem de dificila sau imposibila. /*' Vor-"rea " coere #a

,epre%inta vorbirea evident ilogica sau de%organi%ata cu digresiuni, trecerea inexplicabila de la un subiect la altul, distorsiuni si fragmentari ale cuvintelor si sintaxei. &eosebiti o de fuga de idei ($6). / 8orbire coerenta si comprehensiva. 3 8orbire pedanta si discret digresiva. (olosirea idiosincretica dar comprehensiva a cuvintelor sau fra%elor, mai ales la stress. 5 Asociatii ilogice intre cuvinte sau fra%e, chiar fara stress. 6 8orbire evident dis0unctiva si ilogica. (ragmentarea fra%elor sau cuvintelor sau neologisme bi%are care interfera serios comunicarea. /7' Per!everare ,epre%inta tendinta de a se opri, de a repeta propo%itii sau actiuni astfel incat sa se repete raspunsul de la o intrebare anterioara si sa se intoarca constant la acelasi subiect sau sa nu fie capabil sa intrerupa un gand sau actiune. / 1ici o perseverare. 3 Aceiasi fra%a este repetata oca%ional. 'e reintoarce la aceiasi intrebarea de mai multe ori. 5 ,epeta aceiasi fra%a dar poate fi constrans sa dea raspunsuri mai adecvate. &ificultati in intreruperea unui sir de idei sau a unei actiuni odata pornita. 6 (ra%e sau comportament perseveratoriu ce face comunicare dificila sau imposibila. /8' Ac#"v"#a#e cre!cu#a ,epre%inta o crestere in frecventa si marimea miscarilor voluntare (miscari faciale, mers, miscari acompaniatoare sau gesturi) si o crestere a vite%ei in initierea si efectuarea lor. &eosebiti o de agitatie (6!) si miscari involuntare (63). / 'chimbare normala intre activitate si odihna. 3 6esturi vii si mers grabit dar poate sa se opreasca. 5 Miscari sau gesturi evident expansive si rapide. ,eactii bruste. +araseste oca%ional scaunul in timpul interviului. 6 Activitate motorie exagerata continua. 1u poate sa fie constrans sa se ase%e sau sa stea intins. ),' I ce#" "rea m"!car"lor ,epre%inta o descrestere in frecventa si extinderea miscarilor voluntare. Miscarile faciale, mersul, miscarile acompaniatoare sau gesturile sunt lente, incetinite. / 'chimbarea normala intre activitate si repaus. 3 6esturi si miscari faciale minime. 5 Aproape nici o activitate motorie spontana. Miscari incete si efectuate cu greutate. 6 2rebuie sa fie condus la interviu. 1ici o miscare spontana. (ata imobila. 'tupoare. )5' A$"#a#"e ,epre%inta activitatea motorie fara scop-, cum ar fi miscarea mainilor, tragerea de obiecte sau haine, incapacitatea de a sta linistit. &eosebiti o de cresterea activitatii ($"), miscari involuntare (63), si manierisme (65). / 1ici o agitatie. 3 &ificultatea de a tine mainile linistite. 'chimba de cateva ori po%itia in timpul interviului. 2rage de obiecte, le aran0ea%a. 5 )vident nelinistit. 2ragere inoportuna si absenta de obiecte. 9ca%ional se ridica pe 0umatate. 6 1u poate fi convins sa stea cu exceptia unor scurte perioade. &eambulare neincetata fara scop. ).' M"!car" " volu #are ,epre%inta urmatoarele miscari involuntare@ ticuri, tremuraturi, miscari coreo ateto%ice, dischine%ii, distonii si torticolis. 'pecificati tipul. &eosebiti le de cresterea activitatii activitatii ($"), agitatie (6!), si manierisme (65). / 1ici o miscare involuntara. 3 9ca%ional miscari involuntare sub stress. 5 Miscari involuntare frecvente si evident accentuate sunt stress. ,euseste sa nu le lase sa impiedice activitatea motire obisnuita. 6 Miscari involuntare continue care interfera serios cu activitatile obisnuite. )6' Te !"u ea mu!culara ,epre%inta tensiunea musculara observabila evidentiata prin expresia faciala, postura si miscari. / Apare relaxat. 3 (acies si postura usor tensionate. 5 2ensiune moderata la fata si postura (usor de urmarit la muschii fetei si gatului). 1u pare sa gaseasca o po%itie relaxata cand sta. Miscari rigide si greoaie. 6 (oarte incordat. Adesea sta cocotat si ghemuit sau incordat si rigid, drept la marginea scaunului. )+' Ma "er"!me !" po!#ur" ,epre%inta miscari complexe sau posturi repetate sau stereotipe precum grimaserii, miscari stili%ate, posturi curioase, catalepsie. Aprecierea se face pe ba%a frecventei si gradului de interferenta cu alte activitati. &eosebiti le de perseverare ($.), agitatie (6!), si miscari involuntare (63), in special de ticuri. / 1ici un manierism. 3 Miscari stili%ate sau grimase oca%ionale sau cu dubiu. 5 Manierisme sau posturi pronuntate care sunt evidente dar nu interfera cu alte activitati. 6 Manierisme sau posturi pronuntate care trec dincolo de aspectul activitatii motorii obisnuite.

)/' Compor#ame # haluc" a#or ,epre%inta comportamentrul bi%ar sugestiv pentru halucinatii, de ex. intoarcerea brusca, strigate sau raspunsuri ca pentru a raspunde sau au%i voci, retragerea din fata unor presupuse halucinatii vi%uale. 2rebuie interpretate indiferent daca halucinatiile sunt admise sau nu de bolnav. &eosebiti le de miscarile involuntare (63), manierisme si posturi (65). / 1ici un comportament halucinator. 3 *omportament ciudat ca si cum ar vorbi cu sine insusi care poate repre%enta un comportament halucinator dar nu este considerat ca atare. 5 *omportament halucinator convingator. 6 *omportament halucinator frecvent sau bi%ar care interfera cu interviul. ))' Aprec"erea $lo-ala a -ol"" / 1imic. Absenta bolii. 3 ;oala indoielnica sau minima care nu deran0ea%a. 5 ;oala definita sau moderata. 6 ;oala severa sau incapacitanta. )*' I crederea co 1er"#a evaluar"" / (oarte slaba 3 'atisfacatoare 5 ;una 6 (oarte buna

10

GRILA DE COTARE SCALA DE EVALUARE COMPREHENSIVA A PSIHOPATOLOGIEI - CPRS 1r.crt. Itemi PSIHOPATOLOGIA RAPORTATA ! Tr"!#e#e 3 E0al#are 4 Te !"u e " #er"oara 5 Se #"me # de o!#"l"#a#e !" ma "e $ I capac"#a#ea de a !"m#"" 6 Ga dur" pe!"m"!#e # Ga dur" !u"c"dare . H"poco dr"e " I $r"9orare pe #ru lucrur" m" ore !/ Ga dur" compul!"ve !! :o-"" !3 R"#ualur" !4 I dec"2"e !5 Apa#"e !$ :a#"$a-"l"#a#e !6 D"1"cul#a#" de co ce #rare !# Scaderea memor"e" !. Reducerea ape#"#ulu" !" Reducerea !om ulu" 3/ Cre!#erea !om ulu" 3! Reducerea " #ere!ulu" !e0ual 33 Cre!#erea " #ere!ulu" !e0ual 34 Tul-urar" ve$e#a#"ve 35 Durer" 3$ Te !"u e mu!culara 36 P"erderea !e 2a#""lor !" m"!car"" 3# Dereal"2area 3. Deper!o al"2are 3" Se #"me #ul de a 1" co #rola# 4/ Per#ur-area $a d"r"" 4! Ide" de per!ecu#"e 43 Ide" de $ra doare 44 D"!po2"#"e del"ra #a 45 Tra"r" e0#a#"ce 4$ Gelo2"e pa#olo$"ca 46 Al#e del"rur" 4# Voc" come #a#"ve 4. Al#e haluc" a#"" aud"#"ve 4" Haluc" a#"" v"2uale 5/ Al#e haluc" a#"" PSIHOPATOLOGIA O4SERVATA 5! Tr"!#e#e apare #a 53 D"!po2#"a e0pa !"va 54 O!#"l"#a#e 55 Ra!pu !ur" emo#"o ale la-"le 5$ L"p!a emo#"e" adecva#e 56 Tul-urar" ve$e#a#"ve 5# Som ole #a 5. D"!#rac#"-"l"#a#e 5" I2olare( re#ra$ere d" med"u $/ Perple0"#a#e $! 4locarea vor-"r"" $3 De2or"e #are / 3 5 6

11

$4 $5 $$ $6 $# $. $" 6/ 6! 63 64 65 6$ 66 6#

Pre!"u ea vor-"r"" Vor-"re redu!a De1ec#e !pec"1"ce de vor-"re :u$a de "de" Vor-"rea " coere #a Per!everare Ac#"v"#a#e cre!cu#a I ce#" "rea m"!car"lor A$"#a#"e M"!car" " volu #are Te !"u ea mu!culara Ma "er"!me !" po!#ur" Compor#ame # haluc" a#or Aprec"erea $lo-ala a -ol"" I crederea co 1er"#a evaluar""

12