DETALII CONSTRUCTIVE Structura de rezistenta a constructiilor moderne din lemn este realizata din material lemnos de rasinoase, utilizat

in modul cel mai optim, consolidata de panouri tip OSB si de alte elemente metalice de le atura! Acest tip de structura o"era a#anta$e net superioare "ata de constructiile din %eton si "ata de cele traditionale din lemn& o%tinerea unei structuri usoare si "oarte rezistente' elasticitatea materialului lemnos con"era si uranta in cazul producerii seismelor' "olosirea e"icienta si economica a materialului lemnos' realizarea in timp redus a constructiei' Daca la aceasta structura adau am "olosirea unor materiale moderne de constructie (#ata minerala, ri ips, mem%rane etc!) o%tinem o izolatie termica si "onica "oarte %une, umiditate interioara optima, precum si un climat de locuit "oarte sanatos! Un element important pe care il luam in considerare la construirea unei case este rezistenta mecanica a acesteia! In zonele cu seismicitate mare o casa din lemn prezinta a#anta$ul masei proprii reduse, insa daca in zona respecti#a se mani"esta #anturi puternice este necesara adoptarea unor solutii adec#ate de ri idizare si ancorare (atat a casei de "undatie, cat si a eta$elor si acoperisului)!

De asemenea, cand situatia impune aceasta, montam in structura peretilor elemente dia onale cu rol de contra#antuire, suplimentare panourilor de OSB sau de placa$! In cazul in care structura din lemn a peretelui este placata la e*terior cu scandura, aceasta #a "i montata la +, de rade iar contra#antuirile incastrate de#in atunci o%li atorii! O con"i uratie tipica pentru peretii e*teriori este (de la interior spre e*terior)& panouri de ri ips, %ariera (sau mem%rana semipermea%ila) de #apori, structura portanta din lemn, constituita din dulapi cu dimensiunea -,.*,. mm, pozitionati perpendicular pe directia peretelui si "ormand spatii de +-. mm sau /-. mm, izolatia termica (cel mai uzual "ormata din #ata minerala) introdusa in spatiile dintre dulapi, panouri de OSB (sau alte materiale similare), %ariera de aer, in#elitoare e*terioara (sidin , tencuieli, etc!)! Rezistenta termica totala a unui m!p! de ast"el de perete este deci apro*imati# 0,1-, 234! Daca #om tine cont si de puntile termice "ormate de dulapii structurii portante, rezistenta termica reala a acestui perete de#ine 0,-15 43m!p!62! Ast"el coe"icientul de trans"er termic a peretelui este de .,0-+ 43m!p! 2! 7entru cele mai reci climate din Romania rezistenta termica recomandata pentru perete este de 0 m!p! 2 3 4 (de e*emplu normele U!S! Department o" Ener 8 recomanda pentru zone muntoase cu latitudine de peste +, rade N radul de izolare R-5 ec9i#alent cu 0,-/: m!p!6234)! O%ser#am ca #aloarea estimata pentru acest perete este mai mare si asi ura o izolatie termica "oarte %una! 7entru comparatie, un perete din %eton, pentru a atin e aceeasi rezistenta termica ar tre%ui sa ai%a o rosime de ;,, m< =ai $os putem compara rosimile necesare ale di"eritelor materiale pentru a o%tine aceeasi rezistenta termica ca si peretele descris anterior, care are o rosime de -5,, cm! O izolatie termica "oarte %una reduce

considera%il c9eltuielile pentru incalzire in timpul iernii sau pentru aer conditionat #ara! In ta%elul de mai $os sunt estimate consumurile de az metan necesare pentru incalzirea mai multor tipuri de case, cu supra"ata de -.. m!p! "iecare, a#and un sin ur ni#el (;,, m) si pre#azute cu "erestre termopan (apro*!-+ m!p!)! In toate cazurile am considerat ca podeaua este constituita dintr>o placa de %eton de -. cm, izolata cu un strat de , cm din polistiren! Calculele au "ost "acute pentru temperaturi e*terioare de >-5 rd!C noaptea, . rd!C ziua si temperatura interioara de ;. rd!C! Valorile necesare pentru rezistentele termice ale peretilor #or "i calculate in "unctie de conditiile climatice ale zonei unde #a "i amplasata constructia, iar solutia constructi#a #a "i adoptata con"orm acestor calcule si in "unctie de solicitarile clientului! Conditiile climatice locale #or determina de asemenea tipul de mem%rane si modul lor de instalare! ?olia e*terioara are in principiu rolul de a %loca aparitia curentilor de aer prin perete, care ar diminua "oarte mult proprietatile izolatoare ale acestuia! ?olia e*terioara este impermea%ila la apa, insa permea%ila pentru #aporii de apa, ast"el ca peretele poate @respira@! ?oarte importanta este mem%rana care %loc9eaza sau intarzie trecerea #aporilor de apa, ea determinand umiditatea interioara! O practica eronata, destul de "rec#enta in tara noastra, este aceea de a monta o "olie din polietilena pe partea interioara a peretelui indi"erent de climat si destinatia casei! 7olietilena este practic o %ariera pentru #aporii de apa, iar pozitionarea ei in acest "el este $usti"icata doar in climatele care sunt "oarte reci perioade lun i de timp in decursul anului! Este "oarte important pentru a asi ura atat conditii de temperatura si umiditate optime, dar si pentru marirea duratei de #iata a constructiei, ca aceasta "olie sa "ie aleasa si montata in urma unor calcule termodinamice, in "unctie de conditiile speci"ice! De multe ori este necesara "olosirea unei mem%rane semipermea%ile la #aporii de apa, iar alteori este necesara pozitionarea unei ast"el de me%rane c9iar in partea e*terioara a peretelui! O alta practica constructi#a "oarte mult "olosita in tara noastra, este aplicarea peste panourile OSB, la e*terior, a placilor de polistiren care apoi sunt tencuite! Este "oarte importanta ale erea corecta a tipului de polistiren ce #a "i pus in opera, precum si a adezi#ilor si a celorlalte materiale necesare! S>a do#edit in SUA, in urma unei indelun ate e*periente, ca polistirenul de o calitate inadec#ata si montat necorespunzator are o puternica tendinta de a retine apa in interiorul peretelui (care ast"el nu mai @respira@)! Acest lucru a"ecteaza in timp structurile lemnoase componente! Din punct de #edere "onic, o casa din lemn este mediu > izolatoare! Atunci cand zona de amplasare este puternic poluata "onic, putem adau a peretilor materiale suplimentare, cu rol "onoizolant, sau putem adopta solutii constructi#e speciale, in care se realizeaza separarea "onica a celor doua supra"ete ale peretelui! Instalatiile electrice #or "i realizate respectand toate standardele pentru constructiile din lemn (din Romania si UE) asi urand un ma*im de securitate si #a "i realizata de electricieni autorizati!

Desi structura portanta din lemn este com%usti%ila, datorita con"i uratiei speciale a peretelui acest lucru nu este un moti# de in ri$orare! In SUA lemnul utilizat in constructii nu se i ni"u 9eaza! Insa la cererea %ene"iciarului putem trata elementele din lemn "olosite cu solutii speciale de i ni"u are, care au a#anta$ul de a>l prote$a si de actiunea daunatoare a unor insecte, insa poate prezenta deza#anta$ul unor emisii de #apori daunatori! Vata minerala care umple spatiile dintre dulapi este un material "oarte rezistent la "oc, iar materialele de placare, OSB, sidin , etc! sunt si ele concepute ast"el incat sa o"ere o rezistenta la aprindere, dar si la propa area "ocului! Rezistenta la "oc uzuala a peretelui de acest tip, nei ni"u at, este cuprinsa intre +. si :. de minute, "unctie de materialele utilizate! case cu structura pe cadru din lemn

Constructia caselor a e#oluat de>a lun ul timpului in di"erite "orme, in "unctie de necesitatile umane pentru spatiu si con"ort, iar te9nolo ia a su"erit si ea trans"ormari in "unctie de conditiile socio>economice si de disponi%ilitatea materialelor si a mainii de lucru! Cel mai #ec9i material de constructie cunoscut a "ost lemnul, intotdeauna la indemana si usor de prelucrat cu mi$loace relati# simple! Sapaturile ar9eolo ice au do#edit ca acest material era cel mai des "olosit atat in cladirea de locuinte, cat si de "orti"icatii si intarituri! De>a lun ul secolelor, te9nolo ia constructiei de lemn a "ost adusa la un rad de per"ectiune si ra"inament care o "ace sa "ie cautata in toata lumea pentru superioritatea "ata de alte te9nolo ii! E*emplul cel mai eloc#ent de aplicare a acestei te9nolo ii se aseste in Canada si SUA, unde :.A din casele indi#iduale si multi"amiliale (duple*, triple*, apartamente) pana la 0 ni#ele, sunt construite din lemn care, in com%inatie cu alte materiale, asi ura un rad de e"icienta economica (costul constructiei si al e*ploatarii) si de con"ort nee alat! ?actorii socio>economici caracteristici societatii nord americane, cresterea rapida si mo%ilitatea populatiei, au impus ne#oia constructiei de locuinte rapida si ie"tina! Desc9iderea unor noi centri economici, de e*emplu, a "acut sa apara peste noapte cartiere si orase noi pentru populatia care ra#ita catre oportunitatile nou create! In ultimii ;.. de ani te9nolo iile nord>americane au dus la un proces de ra"inare al metodei de constructie si de utilizare a materialelor, care au a$uns la un ni#el de ade#arata arta, casele nord>americane "iind solicitate in toate colturile lumii, din Orientul =i$lociu si Indepartat pana in Europa de Est si Vest, din Australia pana dincolo de cercul polar! Caracteristica cea mai importanta a acestor case este rapiditatea de e*ecutie, o casa de ;..>0.. mp putand "i data la c9eie in -.>-; saptamani, "ata de casele traditionale de zidarie care au o perioada de e*ecutie de peste -. ori mai lun a! Alt a#anta$ ma$or, este rezistenta elastica a structurii de lemn, care o"era securitate cu usurinta la cutremure de radul 5>5,, pe scala Ric9ter, cum au demonstrat casele canadiene din orasul 2o%e din

Baponia si la ura ane de ;,.>0.. Cm39, cum s>a #azut in multe parti ale Statelor Unite, %antuite de aceste calamitati! ?aptul ca peretele sandDic9 de lemn cu izolatie de #ata minerala o"era o rezistenta termica mult superioara celui de zidarie, permite "olosirea peretilor mult mai su%tiri, marind ast"el supra"ata utila cu pana la -.A (la o casa de ;..mp, de e*emplu, se casti a o camera de ;.mp, "ara a a"ecta supra"ata construita)! Acest lucru e "oarte important in special in orase, unde terenurile sunt mici si retra erile impuse nu permit des"asurarea unei amprente eneroase a cladirii! In s"arsit, calitatea de rezistenta termica ridicata, reduce c9eltuielile de e*ploatare (incalzire, racire) cu ,.A "ata de constructia de zidarie, care are o inertie termica mult mai mare! O casa de lemn se poate tine neincalzita de la cate#a ore la cate#a zile dupa care, la ne#oie, se poate reincalzi in cate#a minute! 7iata imo%iliara romaneasca se preteaza per"ect la aceasta te9nolo ie, "iind conditionata de doi "actori importanti& lipsa de spatiu locati# de calitate si puterea "inanciara scazuta a consumatorului, accentuata de di"icultatea o%tinerii creditelor ipotecare! Din aceste moti#e, posi%ilitatea de a construi o casa de 0>+ dormitoare cu ;>0 %ai, ara$, la pretul unui apartament mediu, "ara deza#anta$ele inerente locuitului la %loc, are potentialul de a re#olutiona calitatea #ietii ma$oritatii "amiliilor din Romania! Talpa casei Este un element de %azE al construcFiei, prin care se e*ecutE trasarea Gi prinderea pereFilor structurii de rezistenFE de "undaFia clEdirii! ?undatia este una speciala ,realizata printr>o te9nolo ie noua in Romania, compusa din co"ra$e din polistiren ! Talpa casei se constituie dintr>un dulap de lemn, cu dimensiunile de +,*:., +,*-0,mm, a#Hnd aceiaGi laFime cu a peretelui care reazemE pe aceasta 'se aGeazE pe un strat de 9idroizolaFie Gi se "i*eazE In prima "azE cu prinderi speciale, iar dupE montarea pereFilor de la parter se solidarizeazE ImpreunE cu aceGtia prin cone*panduri sau a ra"e din oFel %eton e*istente In "undaFie! 7ereFii 7eretii reprezinta elementele principale de rezistenFE Gi sta%ilitate ale construcFiei, care asi urE preluarea sarcinilor #erticale din reutatea planGeelor Gi a Garpantei, precum Gi a sarcinilor orizontale din seism Gi #Hnt Gi transmit aceste IncErcEri "undaFiei! Un important a#anta$ al sistemului "ramin Il reprezintE posi%ilitatea realizarii pereFilor su% "ormE de panouri pre"a%ricate! Acest "apt conduce la creGterea calitaFii e*ecuFiei acestor elemente, prin realizarea lor In "a%ricE cu utila$e Gi te9nolo ii moderne, precum Gi un control te9nic adec#at Gi In acelaGi timp prin pre"a%ricare se reduce considera%il timpul de e*ecuFie pe teren al construcFiei, micGorHndu>se as"el manopera de monta$ Gi implicit costul clEdirii! 7ereFii sunt alcatuiFi din dulapi de lemn de raGinoase, cu dimensiunile secFiunii de ,.*5.mm Gi +,*-0,mm, spaFiaFi In plan la distanFe de +..J/.. mm! Uzual pereFii

e*teriori se e*ecutE cu rosimea de -;,mm Gi cei interiori cu rosimi de :. Gi -0,mm, aceste #alori "iind impuse In principal, de rosimea stratului termoizolator care este mai mare la e*terior! Elementele #erticale de rezistenFE ale pereFilor(montanFi) sunt solidarizate de talpile orizontale ale panourilor prin cuie Gi colFare metalice al#anizate! 7anourile pereFilor e*teriori sunt placate de re ulE cu placi de OSB de-5mm, care asi urE ri idizarea Gi conlucrarea montanFilor In plan lateral, realizHnd ast"el o comportare de Gai%E ri idE a peretelui In planul sEu! 7ereFii de Inc9idere e*terioarE pre"a%ricaFi sau con"ecFionaFi au In componenFE urmEtoarele straturi (de la e*terior spre interior)& tencuialE acr8licE tip Baumit aplicatE cu ruloul' amorsE' plasE din "i%rE de sticlE' masE Gpaclu' placa$ OSB i ni"u E -5 mm' structurE ri le rEGinoase ,. * 5.mm tratate i ni"u ' umpluturE #atE mineralE 5.mm' "olie anticondens' panou ipscarton -;,,mm' emulsie de zu rE#it acr8licE tip Baumit ,tamplErie 7VC cu eam termopan din sticlE "loat />-;>+ cu desc9idere %atantE (opFional oscilo>%atantE) pro"ile REKAU! Lemnul "olosit in aceste constructii este molidul (picea a%ies) si %radul (a%ies al%a mill) din zona de nord a tarii, ideal datorita densitatii pentru constructii! Optional podelele pot "i acoperite cu parc9et de ste$ar (Luercus ro%ur)! In toate constructiile noastre lemnul "olosit este de cea mai %una calitate, uscat in uscatoare proprii, automatizate cu umiditatea medie su% -+A pentru e*terior si su% -;A pentru lemnul "olosit la interior! Tratamentul lemnului se "ace impotri#a& muce aiului, cariilor cu produse ecolo ice import italia arantate -. ani iar optional se trateaza i ni"u cu produse import polonia cu arantie +. de ani Supra"etele e*terioare se "iniseaza cu 0 straturi un strat %ait colorant si ; straturi lac 9idrorezistent, ecolo ic! Supra"etele interioare de re ula se trateaza cu ; straturi de lac ecolo ic! Elemente care alcatuiesc o casa din lemn& ?undatia e*ecutata de %ene"iciar are partea superioara in "orma de plat"orma "ara alte elemente Talpa casei este elementul care se "i*eaza de placa "undatiei cu un sistem special de prindere, prin cone*panduri! talpa se #a aseza pe un carton %ituminat cu rol de strat 9idroizolant! 7ereti e*teriori

Se pot e*ecuta mai multe tipuri de pereti, alcatuirea lor "iind "acuta pentru a indeplini conditiile de rezistenta a structurii! In "unctie de sistemul constructi# ales & Structura A > 7ereti din lemn masi# si autoportanti cu rosimea lam%riului e*terior de 51 mm "olie p#c izolatie #ata minerala cu rosime de ,.>-..mm "olie p#c lam%riu interior cu rosimea de -5 mm sau ri ips -;!,mm Structura B > 7erete e*terior din lemn masi# cu rosimea de +. mm care im%raca structura de rezistenta dimensionata intre 5.>-+.mm izolatie #ata minerala cu rosimea e ala cu dimensiunea structurii de rezistenta "olie p#c lam%riu interior -5mm sau ri ips -;!, mm Structura C > 7erete e*terior tencuit pe un suport termorezistent (polistiren ;.>,. mm) a#and ca %aza o structura de rezistenta dimensionata intre 5.>-+. mm izolatie #ata minerala cu rosimea e ala cu dimensiunea structurii de rezistenta "olie p#c lam%riu interior -5 mm sau ri ips -;!, mm 7ereti interiori peretele interior respecta structura peretelui e*terior ales 7ereti interiori %aie structura de rezistenta #a "i acoperita cu placi ri ips peste care se aplica "aianta 7ardoseli carton %ituminat asezat pe pardosea structura de rezistenta ,.mm izolatie #ata minerala intre structura de rezistenta ,.mm dusumea cu rosimea de 05mm optional parc9et din lemn dens masi# -5 mm 7lanseul peste parter sustinut de rinzi ;,.*:.mm podea in lam%a si uluc 05 mm optional peste podea parc9et lemn dens masi# -5 mm optional intre rinzi sistem de "onoizolatie ,.mm spri$init pe lam%riu -5 mm Scara interioara

realizata din lemn de rasinos ,cu mana curenta con"orm cerintelor clientului! optional scara are si contra treapta optional scara poate "i din lemn esenta tare Tamplaria e*terioara e*ecutata din lemn strati"icat eam termopan cu sticla loD>e si camera ar on "eronerie roto Tamplarie interioara e*ecutata din lemn rasinos cu umiditate medie su% -;A cu desi nul dorit de client! Acoperisul > tip sarpanta capriori 5,*-0.mm lam%riu -5 mm "olie p#c izolatie #ata minerala ,.>-..mm leaturi de sustinere a acoperisului +.*,.mm in#elitoarea In#elitoarea poate "i din sindrila %ituminoasa>te ola placi ondulate ti la metalica > linda%, elmeco ti la ceramica O%loane a#and du%lu rol estetic si de si uranta sunt con"ectionate din lemn rasinos optional din alte esente 7lase contra insectelor tip rama de aluminiu tip rulouri din aluminiuElementele care alcatuiesc o casa din lemn< pu%licat pe , Decem%rie ;..1 Tipareste M Trimite prin N<= M - comentariu O

Constructiile realizate pe structura de lemn reprezinta o modalitate accesi%ila de a construi o casa si de a o intretine in timp, asi urand ocupantilor sai toate cerintele de con"ort! De asemenea, casele construite in acest sistem se adapteaza oricarui stil ar9itectural, atat traditional, cat si celui contemporan ! Elementele care alcatuiesc o casa de lemn -! ?UNDATIA > case de dimensiuni reduse, "ara su%sol, structura de rezistenta din lemn se poate amplasa direct pe o plat"orma de %eton armat (tip radier) rosimea ;,>0. cm cu Bc -. si plasa de armare cu " />-.3-..! Aceasta plat"orma se dispune pe un strat de pietris pentru ruperea capilaritatii apei prin ascensiune! > case cu unul sau doua ni#eluri se "olosesc "undatiile continue asezate su% peretii portanti din lemn cu descarcare pe reazeme izolate(%loc de "undatie din %eton simplu)! > case cu re im mai mare de inaltime asezate pe terenuri cu pro%leme(soluri loessoide, pamanturi sensi%ile la umezire) se "olosesc "undatiile continue cu %loc si soclu din %eton armat! Acestea #or patrunde min! ;. cm in pamantul %un de "undare si #or depasi adancimea de in 9et cu -.>;. cm! > case cu su%sol > peretii de su%sol si planseul peste su%sol se realizeaza din %eton armat! 7eretii e*teriori #or "i izolati cu polistiren, caramida, carton as"altat cu %itum(;>0 randuri)! > case amplasate in zone montane > %locurile de "undare se pot realiza din zidarie de piatra sau %eton ciclopian! ;! TAL7A CASEI Element din lemn care se #a "i*a de placa de "undatie cu a$utorul unui sistem special de prindere> prin cone*panduri sau cu a$utorul mustatilor de "ier %eton " / prinse in "undatie! Acesta are rol de prindere a peretilor de "undatie si cu rol de trasare a conturului propriu> zis al casei! Se #a aseza pe un carton as"altat cu rol de strat 9idroizolant! 0! 7ERETII Se pot e*ecuta mai multe tipuri de pereti, alcatuirea lor "iind "acuta pentru a indeplini toate conditiile de rezistenta a structurii, termice, si in plus, de armonizare a ar9itecturii casei! In "unctie de sistemul constructi# ales e*ista o serie de #ariante constructi#e pentru pereti&

> Sistemul cu %arne suprapuse (cu c9ertare)& cu montant la interior sau "ara montant la interior! > Sistemul cu pereti din panouri > acestea asi urE preluarea sarcinilor #erticale din reutatea planGeelor Gi a Garpantei, precum Gi a sarcinilor orizontale din seism Gi #ant Gi transmit aceste incErcEri "undaFiei!

a)! > lam%riu e*t! ;;>+5 mm > mem%rana A00. > montant (stalp) > #ata minerala -..>-,. > "olie 7VC

%) > lam%riu int!-5 sau RP -;!,%)! > lam%riu> e*t! ;+>+5 mm > ri la ;. * +. mm > placa OSB :>-; mm > montant(stalp) > "olie 7VC > ri la ;. * +. mm > RP -;!, sau lam%riu int!-5 mm c)! > tencuiala ;.>+. mm > placa KeraClit9 -.>;. mm > mem%rana A00. > montant(stalp)

> #ata minerala -..>-,. mm > "olie 7VC > placa OSB :>-; sau scandura ;+>0. > RP -;!, sau lam%riu int!-5 d)! > tencuiala ;. > +. mm > adezi#Q rundQplasa "i%ra de sticla > polistiren > scandura ;+>0. mm > montant(stalp) > #ata minerala -..>-,. > "olie 7VC > placa OSB :>-; > RP -;!, sau lam%riu int!-5 mm e)! > lam%riu> caplama simpla sau cu "als ;;>+; mm > ri la ;. * +. mm > mem%rana A00. > placa OSB :>-; mm > montant(stalp) > #ata minerala -..>-,. > "olie 7VC > RP -;!, sau lam%riu int!-5 mm ")! > Sidin (lam%riu de plastic) > polistiren e*pandat 0.>,.

> mem%rana A00. > scandura ;+>0. mm > montant(stalp) > #ata minerala -..>-,. > "olie 7VC > placa OSB :>-; > RP -;!, sau lam%riu int!-5 mm 7rinderea dintre panouri se "ace cu ti$e metalice "iletate =-; si sai%e, cate 0 %ucati la "iecare im%inare! 7LANSEUL 7ESTE 7ARTER > placi OSB -5 mm sau ; randuri de scandura de ;+ mm dispusa pe doua directii > rinzi de lemn ,.* ;..>;+. mm la distanta de 0,.>/.. mm con"orm calcului de rezistenta > #ata minerala -..>-,. mm > "olie 7VC > RP -;!, sau lam%riu int! -5 mm La desc9ideri mai mari, in zona li#in ului sau in spaFiul mansardat, se poate "olosi lemn lamelar incleiat > rinzi lamelare aparente! 7ARDOSELI -! > "olie 7VC > sapa ;.>,. mm > "ilm din polietilena > parc9et lamelar sau parc9et normal de lemn ;! > "olie 7VC > sapa ;.>,. mm

> resie 0! > "olie 7VC > sapa ;. > ,. > mosaic ACO7ERISUL > tip sarpanta -! Sarpanta cu capriori > capriori ,.* -,.>;.. mm la distanta de +..>/.. mm con"! calcului de rezistenta > clesti ,. * -..>-,. mm ;! Sarpanta pe scaune > capriori ,. * -,.>;.. mm > popi (-..>-,.) * (-..>-,.) mm > pane (-..>-+.) * (-.. > ;+.) mm 0! Sarpanta cu "erme > rinda cu za%rele > cu dimensiuni in "unctie de calculul de rezistenta! INVELITORI pot "i din& sindrile %ituminoase, placi ondulate, ta%la, ti le ceramice! SCARA INTERIOARA poate "i& > realizata din lemn de rasinoase cu %alustrada in di#erse "orme' cu mana curenta si %ordura treptelor realizate din lemn de esenta tare > ste$ar sau "a , > scarile pot a#ea dimensiuni si "orme di#erse con"orm planului de ar9itectura si de dorinta clientului! TA=7LARIA > poate "i din lemn strati"icat, 7VC, sau aluminiu, > "erestrele pot "i realizate in sistem clasic traditional, cu cerce#ele du%le sau din lemn strati"icat pentru eam termopan,

> optional se pot realiza o%loane de e*terior pline sau tip $aluzea, > usile int! pot "i realizate cu ta%lie sau eam, iar cele e*terioare #or "i du%le sau simple cu una sau doua desc9ideri! CONDUCTELE TER=ICE, ELECTRICE SI SANITARE > se monteaza in pereti sau aparent, > tipurile si materialele care #or "i "olosite, ramane la latitudinea clientului! A#anta$ele constructiilor de lemn& > pret de cost mic cu pana la 0. >+. A mai mic "ata de case din zidarie sau metal > timp de e*ecutie redus > apro*! ;. > /. de zile > di#ersitatea ma*ima de "inisare int! si e*t! cu materiale de ultima eneratie > posi%ilitatea recompartimentarii rapide cu pereti usori si cu costuri reduse > elasticitatea lemnului asi ura constructiei rezistenta la un seism de pana la 5 rade pe scara Ric9ter > structura de lemn este usoara in comparatie cu cea de zidarie sau metalica, necesitand o "undatie simpla si usor de e*ecutat > tratarea tri#alenta a lemnului cu solutie i ni"u a, "un icida si antiseptica asi ura protectia impotri#a incendiilor, cariilor si insectelor, precum si a ciupercilor! Case din panouri Casa din panouri prezinta numeroase a#anta$e! In primul rand, este te9nica de constructie cea mai a#anta$oasa "inanciar, cea mai raspandita, care se adapteaza cel mai %ine la cea mai mare parte a peisa$elor! 7eretii caselor de panouri sunt realizate %e %aza unui sc9elet, constituiti din elementi din lemn, distantati la /. cm intera* intre care sunt plasate materialele izolante! Casa din panouri o"era o mare #arietate in ale erea "inisarilor supra"etelor interioare si e*terioare& lam%riu, tencuiala ornamentala, piatra, caramida! Acest tip de casa ne o"era in plus o mare li%ertate de e*presie ar9itecturala, e*tensiile sunt realiza%ile, iar constructia respecta %u etul "iecaruia!