Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara Facultatea: Tehnologia Produselor Agroalimentare Specializarea : SPE

Proiect

Contaminanti naturali: fungi apartinand genului Fusarium si micotoxinele generate, metode de combatere.

Cuprins

1. Introducere 2. Caracteristicile fizico-chimice ale micotoxinelor generate de fungi apartinand genului Fusarium 3. Efectele micotoxinelor 4. Metode de com atere a poluarii iologice cu fungi din genul Fusarium !. Concluzii ". #i liografie

!ntroducere

Micotoxinele sunt metabolii secundari ai fungilor care contamineaz furajele i produsele alimentare. Datorit aciunii toxice asupra organismului uman i animal, ele influeneaz negati e calitatea alimentului cu efecte asupra sntii organismului! "n plus, pierderile economice pe care le genereaz nu sunt neglijabile. Dintre micotoxine, aflatoxinele, oc#ratoxinele, tric#ot#ecenele, zearalenona, fumonisinele sunt cele mai studiate datorit efectelor asupra organismului uman i animal, dar i importanei agro$economice deosebite. Principalele genuri de fungi productoare de micotoxine sunt: Aspergillus, Penicillium, Fusarium i Alternaria. %rebuie remarcat faptul c, un anumit fung poate produce mai multe micotoxine i c, o anumit micotoxin poate fi produs de mai muli fungi! acestea pot conduce la fenomene de sinergism i de potenare a aciunii toxice. Micotoxinele pot fi produse c&nd produsele alimentare sunt infectate cu mucegaiuri ori "n timpul perioadei de cretere a plantelor sau "n timpul depozitrii. Procesul de fabricaie include msuri de pre enire a contaminrii cu mucegaiuri, dar cu toate acestea, deoarece este dificil de meninut produsele complet sterile, se poate ca acesta s conin totui mici cantiti de micotoxine. 'n rile dez oltate cu clim temperat, aceste concentraii sunt at&t de joase, "nc&t nu sunt duntoare. 'n rile "n curs de dez oltare din regiunile tropicale sau subtropicale, micotoxinele apar mai des i "n concentraii mai mari din cauza condiiilor de depozitare necorespunztoare. De asemenea, climatul cald i umed al regiunilor tropicale crete riscul de infecie cu mucegaiuri. (esutul animal poate fi infectat cu micotoxine c&nd animalele sunt #rnite cu m&ncare contaminat cu mucegai. )xist c&te a ci care ajut la distrugerea mucegaiului care poate fi prezent "n ingredientele crude i care ajut la pre enirea dez oltrii lui "n produsele alimentare. 'n timpul depozitrii i procesrii se iau msuri stricte pentru a ajuta la pre enirea creterii mucegaiurilor. Condiiile de depozitare sunt foarte importante. Mucegaiurile necesit combinaii potri ite de ap, nutrieni, temperatur i aciditate pentru a crete i "nmuli. Creterea lor poate fi pre enit prin controlarea acestora i a altor factori. De exemplu, "nclzirea pe o perioad suficient de timp ucide mucegaiurile, de aceea multe te#nici de procesare a produselor alimentare ce include pasteurizarea i conser area

ajut la "ndeprtarea oricror mucegaiurilor care pot fi prezente. *scarea produselor "ndeprteaz umezeala necesar mucegaiurilor, "n timp ce, reduc&nd temperatura de depozitare sau fc&nd produsele mai acide ajut la pre enirea creterii mucegaiurilor. Majoritatea mucegaiurilor sunt sensibile la cldur i sunt distruse prin pasteurizare. C&te a tipuri de mucegaiuri sunt cu toate acestea rezistente la cldur. +cestea sunt adesea gsite "n fructe, produse din fructe sau produse neprelucrate deri ate din fructe ,de exemplu pectin- i necesit temperaturi de .// 0 C sau mai mari pentru a fi distruse. Cu toate c acest tratament termic funcioneaz pentru mucegaiuri, multe micotoxine nu sunt sau sunt parial distruse prin pasteurizare sau sterilizare.

2.

"aracteristicile #izico$chimice ale micoto%inelor gnerate de #ungi apartinand

genului Fusarium Tricotecenele reprezint o clas de compui care include circa 1/ de substane "nrudite a &nd ca structurde baz .2,.3 $ epoxitricotecenul. )i sunt metabolii ai mai multor genuri de fungi imperfecti: Fusarium, Tricothecium, Mycothecium, Cephalosporium i Stahybotrys. Dintre aceste genuri rolul cel mai important re ine lui Fusarium sp., deoarece afecteaz cel mai recent cerealele i seminele de leguminoase, "n condiii climatice caracteristice. +ceste micotoxine, "n rile din zona temperat, prezint un pericol mai mare dec&t aflatoxinele. Din cele 1/ de tricotecene, numai 4 contamineaz produsele alimentare i furajere: toxina T-2, ni alenolul, !e"oxini alenolul, !iacetoxinpenolul, tetraolul i neosolaniolul. %ricotecenele, "n concentraii p&n la 5/// 6g78g, au fost gsite "n porumbul i orzul mai multor ri. 'n intoxicaiile acute, tricotecenele pro oac omismente, slbiciune, diaree, ta#icardie, #ipotensiune i colaps. 9a ni elul tractusului intestinal se constata #emoragii, eroziuni i ulcere. :ormele subacute se manifest prin leucopenie i anemie. %emperatura optim de producere a toxinelor este cuprins "ntre .,5 i ;<C. :luctuaiile brute la temperatur intensific mult biosinteza toxinelor. +cestea sunt termostabile, resist&nd .; ore la ../<C i, ca urmare "i manifest efectul i dup operaiile de coacere i fierbere. %ricotecenele afecteaza sistemul ner os, pro oc&nd alterarea reflexelor, #iperestezic, deficien de orientare, dermografism i stri depresi e.
6

Toxina T-2 este pricipalul tricotecen care se formeaz pe porumb

mucegit, dar poate fi identificat i pe alte cereale. Porumbul care se maturizeaz t&rziu sau are un coninut mare de apa este predispus la primul "ng#et alterrii de ctre fusarii i acumulri de toxin. %oxina %$2 pro oac dizenterie mortal la mamifere i are un efect de reducere a coagulabilitii s&ngelui. =e manifest prin omismente, gastro enterit cu dizenterie, scdere "n greutate i moarte.
0

#eoxyni alenol , produs "ndeosebi de Fusarium graminearum i care este foarte prezent

"n spaiul rom&nesc, "ndeosebi la gr&u i triticale i foarte rar pe secar i orz. :oarte frec ente i periculos de abundente sunt aceste micotoxine "n gr&ul dur ,Triticum !urum-. Fumonisin b$ %F&$' produs de Fusarium (erticiloi!es i Fusarium proli)eratum, prezente mai ales la porumb, dar i de speciile Fusarium napi)orme, Fusarium anthophilum, Fusarium !iamini i Fusarium nygami, prezente mai ales "n Canada, =*+, +frica de =ud, >epal, +ustralia, %ailanda, :ilipine, ?ndonezia, Mexic, :rana, ?talia, Polonia i =pania.

*earalenonele reprezint contaminani frec eni ai produselor cerealiere. 'n concentraii mari p&n la 5/ 6g78g& toxinele s$au determinat "n porumb, orz i gr&u "n =.*.+., Canada, +ustralia, @aponia i "n multe ri din )uropa.

*earalenona F2 este elaborat de Fusarium roseum, respecti de +iberella "eae, forma perfect a lui Fusarium roseum, dar i de alte fusarii i micei. =$au izolat i fraciunile :3, :. i :5, dar cu aciune toxic mai redus. Aearalenonele sunt biosintetizate i la temperatur sczut, de .2<C! ridicarea temperaturii la 25<C sporete producerea de micotoxine. 'n doze mari au aciune estrogen, produc&nd a orturi la femelele gestante i sterilitatea.

Monile)ormina este o micotoxin sintetizat de Fusarium monile)orme, care se dez olt pe porumb i alte cereale. )fectul toxic este de 1,/ 6g78g la puii de o zi. Manifestrile clinice sunt neuro$ i #epatotoxice i apar la cel puin 2 sptm&ni de la consumul produsului infectat. )le debuteaz cu inapeten i slbire urmat de semne ner oase: paralizia parial sau complet a faringelui, spasme musculare. Factorii care in#luen'eaz( )iosinteza micoto%inelor

*n numr mare de cercettori au urmrit factorii care influeneaz biosinteza micotoxinelor de ctre microorganismele productoare: capacitatea genetic a fungilor substratul, umiditatea, temperatura, compoziia atmosferei, etc. *n factor de mare "nsemntate, implicat "n formarea micotoxinelor "l reprezint capacitatea genetic, a mucegaiurilor. Dintre miile de specii fungale, numai unele cresc pe produse agricole, iar dintre acestea numai o parte relati e redus produc micotoxine. Mucegaiurile care altereaz produsele egetale, "n special seminele, pot fi "mprite "n trei categorii: micetii de c&mp, de depozit i ai alterrii a ansate . Mice-ii !e c.mp in adeaz plantele "n timpul dez oltrii, "n condiii de umiditate de 22 $25B. Cenurile majore din acest c&mp sunt: Alternaria, /elminthosporium, Fusarium, Cla!osporium, Cla iceps. Mice-ii !e !epo"it se pot dez olta pe semine, "n condiii de umiditate de .3$.;B. =unt reprezentani "n special de genurile Aspergillus i Penicillium. Micelii alter,rii a ansate pretind aceeai umiditate ca i cei de c&mp, reprezentantul principal fiind Fusarium graminearum. )xist o st&ns legtur "ntre dez oltarea mucegaiurilor i acumularea de micotoxine. =c#ema de formare a micotoxinelor

E#ectele micoto%inelor

+stzi, aceast cerin a de enit tot mai insistent, "ntruc&t consumul de alimente pregtite pe scara industrial a crescut foarte mult i deoarece, tot mai des, consumatorul afl c alimentele sunt cauza multor "mboln iri, uneori a unor decese, consumatorul este aadar izat c nu "n toate cazurile, alimentele consumate sunt de o calitate igienico$ sanitar inocuitii alimentului.+tenia corespunzatoare. deosebit acordat mucegaiurilor este datorat Contaminarea produselor cu mucegaiuri, ridic aspecte importante legate de pierderea caracteristicilor anumitor specii de fungi de a elabora i elibera "n aliment metabolii secundari numii micotoxine, care au o structur c#imic mai mult sau mai puin cunoscut, dar i capacitatea do edit de a modifica structuri normal biologice. Micotoxinele, ca metabolii ai anumitor tipuri de mucegaiuri au astfel efecte noci e at&t asupra sntaii omului, c&t i asupra animalului care consum alimente contaminate cu acestea. ) oluia te#nicilor de recoltare i transformare a produselor agricole, transportul alimentelor pe distane lungi i prezentarea consumatorilor prin stocarea prelungit constituie condiii care dac sunt realizate necorespunztor, de in fa orabile dez oltrii microorganismelor nedorite i "n particular, a mucegaiurilor. Cerealele sunt ectori foarte importanti pentru micotoxine reprezentind factori de mare risc deoarece sunt consumate atat de animale cat si de oameni. Drezul, porumbul si secara in special din tarile tropicale sunt adesea contaminate in special cu aflatoxine a caror sinteza este fa orizata de temperatura si umiditate. *nele tri#otecene sunt relati rezistente la caldura, ca urmare ele persista intr$o forma acti a in nutreturile fabricate din materii prime contaminate. Din punct de edere al sanatatii, problema micotoxinelor este foarte ec#e, acestea afectand omenirea inca de la inceputul utilizarii cerealelor. De exemplu, ergotismul este pomenit in Eec#iul %estament din Fiblie, iar toxina %$2 si
10

zearalenona au fost implicate in declinul etruscilor. Cosumul de cereale contaminate cu doze scazute de fumonisina F. afecteaza performantele si rezistenta la boli infectioase a animalelor de ferma. Diacetoxiscirpenolul, deoxini alenolul ,DD>- si toxina %$2 sunt cele mai studiate dintre tri#otecenele produse de speciile de Fusarium. )le sunt implicate in patologia umana si animala, cel mai cunoscut exemplu fiind G aleu0ia toxica alimentaraH una dintre cele mai gra e afectiuni umane, cauzata de consumul de cereale contaminate cu fungi producatori de toxina %$2. DD> este una dintre cele mai cunoscute micotoxine care infesteaza boabele de cereale. ?ngerarea in doze mari produce greata, oma si diaree la animalele de ferma! in doze mici, pro oaca la porci si alte animale de ferma pierderi in greutate si inapetenta. Din acest moti , DD> este numit uneori omitoxina sau factorul de inapetenta. )ste cel mai frec ent intalnit in orz, porumb, secara, sofranel, grau si nutret combinat. ?n studiile pe animale s$a demonstrat ca toxina %$2 si DD> sunt cele mai acti e dintre tri#otecene. +laturi de acti itatea lor citotoxica, se adauga si efectul imunosupresor concretizat printr$o rezistenta scazuta la infectiile microbiene. +ceste toxine pro oaca de asemenea scaderea concentratiei unor micronutriente cum sunt mineralele. %oate tri#otecenele sunt in#ibitori puternici ai sintezei proteice de catre celulele eucariote. Procesul este datorat interactiunii lor cu situsul acti ribozomal al peptidil transferazei si dezintegrarii polizomice! ele afecteaza startul, elongarea si terminarea biositezei proiteice ?mpactul tric#otecenelor este foarte mare si pierderile economice se produc pe tot parcursul lantului alimentar. C#iar in conditii climatice fa orabile, milioane de dolari se pierd datorita contaminarii culturilor. De aceea, pre enirea sintezei de micotoxine, decontaminarea si detoxificarea lor reprezinta obiecti e de maxima prioritate. >e oia de a proteja sanatatea umana si a animalelor prin limitarea expunerii lor la aceste toxine este permanenta. Cea mai eficienta cale pentru a e ita efectele negati e ale mictoxinelor este pre enirea sintezei lor prin practici agricole adec ate si prin conditii climatice optime. Dar aceasta actiune este dificil de realizat deoarece conditiile climatice sunt dificil de controlat. De exemplu, ara anului .II; in )uropa a fost caracterizata printr$o reme umeda si rece, care a determinat o mare incidenta a contaminarii cerealelor cu toxine produse de fungi din genul Fusarium. *n numar de optiuni sunt alabile pentru e itarea efectelor lor la animalele de ferma. Multe metode, ca inacti area
11

termica, iradierea, degradarea microbiana si tratamentul cu substante c#imice au fost utilizate pentru a detoxifica sau inacti a micotoxinele din #rana contaminata. E#ectele micoto%inelor asupra cerealelor :uzarioza tulpinilor si arsura spicelor J Fusarium roseum ar. graminearum, culmorum sau a enaceum este cunoscuta si sub numele de Ginrosirea spicelorH. Fuzarioza este una dintre cele mai raspandite si pagubitoare boli la cereale, cauzand in zonele fa orabile pierderi de ./$2/B din productie. Foala apare cu intensitate mare si in tara noastra reprezentand o problema deosebita in producerea de samanta sanatoasa. +de arate epifitii cu aceasta fuzarioza au fost inregistrate in anii .IK/ si .IK5, in multe zone de cultura a graului frec enta atacului ridicandu$se la 45$;/B, urmata de o puternica sista ire a boabelor. ?n afara de grau, boala este frec enta si la porumb, orz si secara. +tacul se manifesta diferit, in functie de faza de egetatie a graului. Plantutele bolna e se ingalbenesc, se rasucesc si putrezesc inainte de rasarire, simptom frec ent cand se folosesc seminte infectate la semanat. Ca urmare, culturile de grau sunt rare, cu goluri multe si dau productii mici. ?n faza de infratire plantele sunt infectate la radacina sau la colet datorita miceliului sau organelor de rezistenta ale ciupercilor aflate in sol sau pe resturile de cereale din anul precedent. Cand atacul apare mai tarziu, aceasta se innegreste la primul internod. Plantele bolna e se dez olta slab, formand spice deseori mici si sterile. :orma cea mai gra a a bolii apare dupa inspicare ,mai$iunie- pe spicecare raman mai mici decat cele sanatoase si se albesc treptat. ?nitial atacul este limitat la spiculete izolate dar in conditii fa orabile cuprinde intregul spic! acelasi lucru se intampla in cazul infectiilor timpurii. Pe timp umed si cald toate componentele spicului se acopera cu un in elis micelian de culoare alba$roz pe care se formeaza fructificatiile asexuate ale ciuperci i,sporodoc#ii- sub forma unor pernite roz portocalii.

12

Foabele pro enite din spice puternic atacate sunt mici, zbarcite, albicioase cenusii, sau roz, mate, usoare cu facultatea germinati a si puterea de strabatere foarte scazute. Prin contact, boabele sanatoase pot fi contaminate in timpul recoltarii. Painea fabricata din faina cerealelor afectate de aceasta boala are unele proprietati narcotice, fiind toxica pentru om si animale. +gentul patogen se numeste Cibberella zeae, f.c. :usarium roseum ar. graminearum. :uzarioza cerealelor este cauzata de trei arietati ale speciei :usarium roseum : :. graminearum, :. culmorum si :.a enaceum. ?n conditiile tarii noastre cea mai frec enta este ar.graminearum. +gentii patogeni ai fuzariozei graului se raspandesc prin miceliu, conidii si ascospori, iar de la un an la altul se transmit prin semintele infectate, prin sol si prin resturile de plante bolna e. =peciile de :usarium care produc fuzarioza spicelor de grau ataca si celelalte organe ale plantei iar pana in prezent nu se cunosc soiuri rezistente la fuzarioza. Cra itatea atacului este maritLa de reactia acida a solului, de umiditatea intre 3/$ 1/ B. ?n solurile alcaline dez oltarea ciupercii este ?mpiedicata mai ales daca temperaturile sunt sub ./ grade C sau peste 2; grade C. *miditatea atmosferica ridicata si temperaturile de 2/$24 grade C fa orizeaza atacul fuzariozei pe spice si in acest caz, pierderile pot fi foarte mari. )xcesul de azot este un factor fa orizant al aparitiei bolii. Pre enire si combatere. ?n solurile unde s$a manifestat aceasta boala se recomanda araturi adanci de ara pentru ingroparea resturilor egetale si e itarea aparitiei samulastrei ce poate fi atacata si a constitui o sursa de infectie pentru culturile semanate in toamna. ?n asolament nu trebuie introduse succesi culturile de cereale paioase, deoarece a creste puterea de infectie a ciupercii din sol. =e culti a grau pe parcele cu fertilitate ridicata si ec#ilibrata in elemente nutriti e. Mucegaiul de zapada %Fusarium ni ale' )ste obser abil prima ara dupa topirea zapezii sub forma unui miceliu fin alb$rozaliu. +taca "n forma de etre. Plantulele infectate din interiorul etrelor ram&n mici, culcate la pam&nt. Ca e olutie, acestea mai "nt&i albesc, apoi se brunifica si putrezesc. ?nfectia de la un an la altul se transmite prin sam&nta dar si prin sol, sol care la r&ndul sau este infectat de catre resturile de miristi. Pe
13

aceste resturi boala traieste saprofit. =e pot forma si forme de rezistenta sub denumirea de clamidospori. Ca factori care fa orizeaza mucegaiul de zapada putem enumera remea umeda si temperaturi relati scazute, de regula "ntre 5 J .5oC. Persistenta "ndelungata a stratului de zapada fa orizeaza dez oltarea patogenului. "om)atere: Pre enti 1 $ D buna "ncorporare a resturilor organice. $ *tilizarea unei seminte sanatoae, obtinuta din loturi oficiale de "nmultire si erificata de specialisti. $ 'ngrasarea cu azot "n prima ara la momentul indicat de specialistii nostri. Curati 1 $ %ratamente prin baituire care reduc semnificati infectia "n timpul germinatiei. $ *tilizarea strobilurinelor pe egetatie la frunze si spice "n dozele omologate. + Metode de com)atere a plouarii )iologice cu #ungi din genul Fusarium

Meducerea coninutului de micotoxine se realizeaz prin metode fizice, c#imice, microbiologice, biote#nologii etc. Detoxifierea efecti a micotoxinelor prezente "n produsele alimentare depinde de natura alimentului, condiiile de mediu ,umiditate, temperatur, tipul de micotoxin, existena unor legturi "ntre micotoxin i componentele alimentului-. Meducerea toxicitii este realizat, de obicei, prin eliminarea surselor de contaminare a produselor alimentare sau prin inacti area toxinelor prezente prin mijloace fizice, c#imice sau biologice. 9egislaia *niunii )uropene nu permite aplicarea metodelor c#imice de detoxifiere pentru furaje i produsele alimentare. 'n conformitate cu reglementrile :+D7DM=, procesele de decontaminare "n ederea reducerii impactului toxicologic i economic al prezenei micotoxinelor "n alimente, urmresc: N s distrug, s inacti eze sau s "ndeprteze micotoxinele! N s nu produc sau s nu conduc la apariia unor reziduuri toxice, mutagene sau carcinogene "n produsele supuse tratamentului decontaminant! N s nu modifice proprietile senzoriale ale alimentului!
14

N s asigure distrugerea sporilor fungici i a miceliilor care, "n condiii fa orabile ar putea biosintetiza micotoxine! N s fie accesibile te#nic i economic. Meducerea aportului de micotoxine pentru organismul uman i animal, prin ingerare de alimente contaminate se poate realiza prin: N limitarea coninutului de micotoxine "n furaje i produse alimentare! N inacti area ,reducerea toxicitii- acestora "n organismul uman sau animal. Metode #izice *tilizarea metodelor c#imice pentru reducereaconcentraiilor micotoxinelor "n produse alimentare este limitat prin efectele negati e asupra calitii alimentelor. De aceea sunt studiate i aplicate metodele fizice care prezint a antajul c nu afecteaz calitatea produselor alimentare sau a furajelor supuse tratamentelor. 'n cazul cerealelor i seminelor oleaginoase se pot aplica metodele fizice: separarea boabelor afectate, splarea, mcinarea, extracia cu sol eni. Separarea boabelor a)ectate =epararea boabelor afectate ,stri ite, decolorate, mucegite- contribuie "n mare msur la reducerea coninutului "n micotoxine. =epararea sepoate realiza manual, mecanic sau prin mijloace electronice.=plarea boabelor este o metod simpl de reducere a coninutului "n micotoxine produse de Fusarium ,DD>, A)>, fumonisine- din boabele de porumb, orz. Ca lic#ide de splare pot fi utilizate apa distilat sau soluii de carbonat de sodiu. =pre exemplu, splarea seminelor de orz, de trei ori, cu ap distilat, reduce coninutul "n dioxini elanol cu 45 J 4IB . +ceast metod nu se recomand "n cazul produselor care urmeaz s fie mcinate, deoarece uscarea la parametrii optima pentru mcinare este prea costisitoare. 'n cazul merelor, splarea asigur transferul micotoxinelor din produs "n apa de splare! astfel, concentraia "n patulin poate fi redus de la I2/ la .I/ ng7g M,cinarea este o metod prin care se poate reduce coninutul cerealelor "n micotoxine. Distribuia toxinelor "n diferite zone ale bobului permite obinerea, "n timpul mcinrii, a unor fraciuni cu coninut mai redus de micotoxine. )xperimental, s$a constatat c D%+ produs de P. errucosum "n gr&u trece "n fina alb "n procent de 44B! "n fina cu grad de extracie mai mic.

15

2xtrac-ia cu sol en-i. Diferii sol eni sau amestecuri de sol eni au capacitatea de a dizol a i extrage micotoxinele din produse alimentare ,ara#ide, semine de bumbac-: aceton, soluie I/B "n ap! etanol I5B! izopropanol, soluie ;/B "n ap! #exan $ metanol! metanol$ap! acetonitril$ap! #exan$etanol$ap! aceton$#exan$ap etc. ?ncon enientul acestei metode const, pe l&ng costurile ridicate, "n extracia simultan a unor componente din aliment, cu scderea alorii biologice a acestuia. 3ra!ierea alimentelor. %ratamentul cu radiaii ionizante ,O, gama-, aplicat iniial pentru decontaminarea fungic a produselor alimentare "n depozite a fost extins i pentru degradarea micotoxinelor prezente "n alimente. ?nacti area micotoxinelor prin gamairadiere este influenat de doza de radiaii, tipul de aliment i natura micotoxinei. Coninutul "n ap al alimentului, prin radicalii liberi formai "n timpul iradierii, reprezint un factor decisi "n degradarea moleculelor de micotoxine. Folosirea aci"ilor. Prin utilizarea unei soluii de ./B PCl sau CP3$CDDP, urmat de neutralizare, se elimin o mare parte din micotoxine din produs. Prin tratarea cu Cl2 i =D2 se distruge p&n la I/B din coninutul iniial de micotoxine, dar produsul de ine necomestibil. Tratarea cu ba"e.'n mediu alcalin se elimin aciunea toxic a aflatoxinelor, ca urmare a desc#iderii ciclului lactonic. Metoda aplicat industrial este tratarea cu amoniac, care reduce coninutul de aflatoxine cu I4,1 J IK$4B . Prelucarea cu ap oxigenat. +ceasta este una din metodele cele mai eficiente, utilizat "n special la fabricarea deri atelor proteice. %ratarea finii de ara#ide la pP I,5, "n timp de 3/ minute la ;/ 0 C, cu adaos de ap oxigenat asigur o detoxifiere complet. =$a stabilit ca /,5 ml de ap 2/ oxigenat 4B oxideaz i inacti eaz ./ g aflatoxin, fr ca fina s capete gust i miros neplcut, ca "n cazul altor tratamente c#imice. Prelucrarea microbiologic,. =$au cutat microorganisme care pot consuma microtoxinele. Dup testarea "n scop a peste ./// de diferite tipuri de microorganisme ,drojdii, mucegaiuri, bacterii- s$a constatat ca Fla obacterium auranticum poate s transforme aflatoxinele "n produse netoxice. Preocup(ri privind limitarea p(trunderii micoto%inelor ,n lan'ul alimentar %ransformarea unor produse alimentare "n alimente care ajung pe masa consumatorului ,mai ales cerealele- trebuie s urmreasc aplicarea unor te#nologii de
16

procesare care s permit diminuarea aportului de micotoxine pentru organism. Pentru aceasta este important cunoaterea prezenei diferitelor micotoxine "n fraciunile obinute prin mcinare i utilizarea ulterioar a acestora "n #rana omului sau animalelor. 'n general, gr&ul utilizat pentru fabricarea p&inii i pentru produse extrudate are un coninut de D%+ de ./ J 5/ ppb! la prepararea p&inii negre, oc#ratoxina + ,D%+- se regsete "n produsul finit "n proporie de 1/ J 5/B din concentraia iniial! restul rm&ne "n tr&e. 'n p&inea alb, procentul de D%+ este de numai 2/ J 3/B din coninutul "n micotoxin al bobului. +adar, tr&a conine cea mai mare parte din D%+! "n condiiile "n care, tr&a este utilizat "n alimentaia omului pentru diferite bio$alimente, "n lanul alimentar ptrund produse cu concentraii crescute de micotoxin. 9a fel, deoxini alenolul persist "n proporie de p&n la 5/B "n produsele obinute prin procesarea porumbului! extrudarea termic a porumbului scade coninutul "n dioxini elanol al produsului finit. Prin mcinarea uscat a boabelor de porumb coninutul "n micotoxine al finii scade cu p&n la ;/ J I/B! cea mai mare parte a toxinelor se concentreaz "n germeni i "n tr&e. Mcinarea umed concentreaz micotoxinele "n fraciunea glutenic. Aearalenona existent "n gr&u este prezent "n proporie de 4/B "n p&ine i de 5/B "n pastele finoase obinute din fina contaminat. Prezena zearalenolilor "n bere confirm metabolizarea zearalenonei de ctre drojdii "n timpul procesului de fermentaie. +ceste date succinte pri ind prezena micotoxinelor "n lanul alimentar confirm o dat "n plus c procesarea produselor alimentare, de la mcinatul cerealelor i p&n la etapele finale ale procesului culinar nu asigur o reducere suficient a contaminrii! i de aceast dat se do edete c cel mai uor este s se pre in contaminarea cu micotoxine "n etapele iniiale ale lanului alimentar. "oncluzii

=igurana alimentelor nu poate de eni un fapt real dec&t dac ea constituie o responsabilitate a tuturor celor implicai "n domeniul alimentar, de la profesioniti la consumatori. De$a lungul lanului alimentar, sunt implementate di erse proceduri i
17

mecanisme de control, care se asigur ca alimentele care ajung pe masa consumatorului sunt comestibile i c riscul contaminrii este redus la minim, "n aa fel "nc&t populaia s fie mai sntoas "n urma beneficiilor aduse de alimente sigure i sntoase. %otui, riscul zero "n alimente nu exist i trebuie s fim contieni de faptul c cea mai bun legislaie i cele mai bune sisteme de control nu ne pot proteja "ntru totul "mpotri a celor care au intenii rele. 9imitele de la care micotoxinele de in periculoase sunt de ordinul microgramelor sau nanogramelor pe 8ilogram corp pe zi, "n funcie de tipul toxinei. Dac organismul uman primete mai mult dec&t at&t, ceea ce la noi se "nt&mpl zilnic, micotoxinele atac materialul genetic, fc&nd posibil apariia cancerului, "n special la ficat. De asemenea poate determina apariia malformaiilor la nounscui. Cei mai afectai sunt btr&nii, copiii, femeile "nsrcinate i persoanele bolna e. Cel mai bun mod "n care putem s punem "n practic sigurana alimentelor este sa fim bine informai referitor la principiile de baz ale producerii alimentelor i a tratrii lor sigure la noi acas.

18

#i liografie

.ancea /oe& M Popa& Maria V Morar& A Macri& ! Mihalca& ! Buda& "ercetari privitoare la valoarea nutritiva corelata cu incarcatura micotica a porum)ului provenit din zona Timis$Arad& 0ev Med Vet& vol 1*& *$+1233*& pp *4-& !SS5 1223$ *16*7 2. Aura Sara& Septimu B80B!9 Miceti si micotoxine Ed 0isoprint& 2336
3. 4. 5. 6. 7.

::: #ood$in#o net 7 ::: )ercamihai ro1images1carti1Micoto%ine pd# http:11::: vetonline ro1micoto%ine html http:11::: #ood$in#o net1ro1;a1m<coto%ins htm http:11::: pasteur ro1Predeal1!mpact=23micoto%ine pd#

19