Sunteți pe pagina 1din 4

5.1 GENERALITI Starea suprafeelor pieselor poate fi definit prin caracteristicile care exprim starea geometric si starea fi ico!

c"imic a suprafeelor respective. Prin stare geometric a suprafeei se ineleg abaterile geometrice (de diferite ordine) pe care le prezint piesa real in raport cu cea definit geometric prin documentaia tehnic de execuie. Starea fi ico!c"imic sau starea stratului superficial cuprinde referiri asupra proprietilor fizice, chimice si chiar mecanice ale unei pelicule din stratul superficial fa de cele ale materialului de baz. In consecin, rugozitatea reprezint ansamblul neregularitilor (periodice, pseudoperiodice sau neperiodice) care formeaz abaterile geometrice de ordinul 3 si si al cror pas este relativ mic in raport cu adancimea lor. 5.# SISTE$E %E E&AL'ARE A R'G()ITII 5.#.1 Sistemul $ Linia medie a profilului (m) (fig. !.") este linia de referin care are forma profilului nominal si care, in limitele lungimii de baz, imparte profilul efectiv astfel incat suma ptratelor ordonatelor (*1, *#,...*+) profilului, in raport cu ea s fie minim Lu+gimea ,e -a .l/ reprezint lungimea liniei de referin aleas convenional pentru a defini rugozitatea (respectiv ondulaia), fr influena celorlalte abateri geometrice. #istemul $ mai introduce urmtoarele definiii% & lu+gimea ,e msurare .L/ & lungimea liniei de referin aleas pentru msurarea parametrilor de profil' poate cuprinde una sau mai multe lungimi de baz !li+ia ce+tral a profilului & linia de referin care are forma profilului nominal si care, in limitele lungimii de baz, este paralel cu direcia general a profilului, astfel incat suma suprafeelor cuprinse, de ambele pri, intre aceast linie si profilul efectiv s fie egal & li+ia e0terioar a profilului .e/ & linia paralel cu linia medie, care, in limitele lungimii de baz,trece prin punctele cele mai inalte ale profilului efectiv (exceptand abaterile cu caracter evident intampltor)' & li+ia i+terioar a profilului .i/ & linia paralel cu linia medie, care, in limitele lungimii de baz,trece prin punctele cele mai (oase ale profilului efectiv (exceptand abaterile cu caracter evident intampltor)' & pasul +eregularitilor .s/ (lungimea de und sau frecvena neregularitilor) & distana dintre punctele cele mai inalte a dou proeminene consecutive ale profilului efectiv

In conformitate cu sistemul liniei medii (sistemul $), principalii parametri prin care se realizeaz aprecierea cantitativ a rugozitii sunt urmtorii% a) Abaterea medie aritmetic a profilului (Ra) )aloarea Ra a profilului in raport cu linia m este valoarea medie a ordonatelor (*1, *#...*+) punctelor profilului efectiv fa de linia medie a profilului% b) nlimea neregularitilor (Rz) )aloarea R reprezint distana medie dintre cele mai inalte ! puncte si cele mai (oase ! puncte ale profilului efectiv, cuprinse intre liniile exterioar (e) si interioar (i)

5.5 ELE$E1TE AS'2RA 3R(RA I14L'E1EA) R'G()ITATEA S'2RA4EEL(R *a piesele perechi, rugozitatea suprafeelor are o importan hotratoare asupra unei serii de factori% a) meninerea raportului dimensiunilor de contact in limitele admisibile ale caracteristicilor de asamblare' b) rezistena la uzur a suprafeelor de contact' c) rezistena la oboseal' d) rezistena la coroziune. 5.# E6A3TITATEA $S'RRIL(R SI IN3ERTIT'%INEA %E $S'RARE E0actitatea u+ei msurri (eng. accurac+) reprezint gradul de concordan intre rezultatul unei incercri si valoarea convenional adevrat a msurandului (mrimii de msurat). 7usteea (eng. trueness) reprezint gradul de concordan intre valoarea medie obinut intrun sir mare de rezultate ale msurrii si valoarea convenional adevrat. In sens larg, (usteea poate fi interpretat ca ,apropiere de adevr-. 4i,elitatea (eng. precision) reprezint gradul de concordan intre rezultatele independente ale unei msurri obinute in condiii prevzute. Repeta-ilitatea reprezint fidelitatea determinat in condiii de repetabilitate. 3o+,iiile ,e repeta-ilitate presupun c rezultatele independente se obin prin aceeasi metod, pe entiti de msurat identice, in acelasi laborator, de ctre acelasi operator, utilizand acelasi echipament de msurare si intr&un interval scurt de timp.

Repro,ucti-ilitatea reprezint fidelitatea determinat in condiii de reproductibilitate. 3o+,iiile ,e repro,ucti-ilitate presupun c rezultatele independente se obin prin aceeasi metod, pe entiti de msurat identice, in laboratoare diferite, de ctre operatori diferii, utilizand echipamente de msurare diferite. .xactitatea msurrii se exprim prin intermediul erorii ,e msurare, definit ca diferen intre rezultatul individul al msurrii (valoarea msurat) si valoarea convenional adevrat. .roarea de msurare are o singur valoare numeric. Eroarea sistematic reprezint diferena intre media obinut intr&un numr infinit de msurri ale aceluiasi msurand, realizate in condiii de repetabilitate, si valoarea adevrat a msurandului. Eroarea i+tampltoare reprezint diferena intre rezultatul unei msurri si media obinut intr&un numr infinit de msurri ale aceluiasi msurand, realizate in condiii de repetabilitate. #e constat c eroarea intampltoare este egal cu diferena intre eroare si eroarea sistematic. Eroarea grosola+ (eroarea grosier) este acea eroare cu caracter singular, accidental, ce nu poate fi (ustificat pe baza condiiilor obiective normale ale procesului de msurare (altfel spus,constituie o greseal in procesul de msurare). /ezultatul unei msurri afectate de o eroare grosolan poart numele de 8aloare a-era+t si trebuie identificat si exclus din sirul de rezultate obinute. Principalele surse ale erorilor de msurare sunt urmtoarele% 0 obiectul supus msurrii (erori ,e mo,el, consecin a idealizrii sau simplificrii acestuia)' 0 mi(locul de msurare (erori i+strume+tale)' 0 interaciunea obiect&aparat (erori ,e i+teraciu+e)' 0 influene exterioare (erori ,e i+flue+). 5.9 TRASA:ILITATEA $S'RRII 1n la+ ,e trasa-ilitate reprezint un lan neintrerupt de comparri care garanteaz faptul c rezultatul unei msurri sau valoarea unui etalon se afl in relaie cu referinele de un nivel mai inalt, nivelul final reprezentandu&l un etalon primar. 3ali-rarea i+strume+telor ,e msurare reprezint un element de baz in asigurarea trasabilitii unei msurri. .xist trei motive principale pentru care instrumentele trebuie calibrate% 2. 3sigurarea compatibilitii indicaiilor instrumentului cu alte msuri' ". 4eterminarea exactitii cu care se realizeaz citirea'

3. #tabilirea gradului de incredere cu care se realizeaz citirea la instrumentul respectiv. 1n etalo+ reprezint o msur material, un instrument de msurare, un material de referin sau un sistem de msurare destinat s defineasc, s realizeze, s pstreze sau s reproduc o unitate sau una sau mai multe valori ale unei cantiti, pentru a servi drept referin. ;.1 GENERALITI La+ul ,e ,ime+siu+i reprezint un sir de dimensiuni liniare (sau unghiulare) aran(ate intr&o succesiune logic si care formeaz un contur inchis. 4imensiunile componente sunt de dou feluri% &,ime+siu+i mritoare, care, dac cresc, conduc la mrirea dimensiunii de inchidere &,ime+siu+i re,uctoare, care, dac cresc, conduc la reducerea dimensiunii de inchidere

S-ar putea să vă placă și