Sunteți pe pagina 1din 26

INTERNAIONALIZARE, GLOBALIZARE, REGIONALIZARE FENOMENE ECONOMICE MARCANTE ALE MEDIULUI ECONOMIC INTERNAIONAL

1. 2. 3. 4.

TENDINELE MEDIULUI DE AFACERI INTERNAIONAL INTERNAIONALIZAREA AFACERILOR GLOBALIZAREA VIEII ECONOMICE TENDIN A ULTIMULUI DECENIU REGIONALIZAREA I IMPLICAIILE ASUPRA AFACERILOR ECONOMICE INTERNAIONALE

1. TENDINE N MEDIUL INTERNAIONAL DE AFACERI

CRETEREA PONDERII INVESTIIILOR INTERNAIONALE N TOTALUL INVESTIIILOR INVESTIII REALIZATE DE RILE INDUSTRIALIZATE N SUA, JAPONIA, UNIUNEA EUROPEAN, CHINA, ASIA DE SUD-EST I N RILE N CURS DE DEZVOLTARE DEZVOLTAREA COMERULUI INTERNAIONAL NTRUN RITM FR PRECEDENT REALIZAT DE FIRMELE DE COMER EXTERIOR N CUTARE DE NOI RESURSE SAU DE CRETERE A COTEI DE PIA I A PROFITURILOR

DEZVOLTAREA TEHNOLOGIEI INTERNETULUI I A TELEFONIEI DIGITALE MOBILE MODIFIC N MOD FUNDAMENTAL MODUL DE REALIZARE A AFACERILOR INTERNAIONALE PRIN DESFURAREA CU RAPIDITATE A COMUNICRII DAR I PRIN OBINEREA DE INFORMAII RAPID, EFICIENT I CU UN GRAD MARE DE EXACTITATE
APARIIA NOII ECONOMII ECONOMIA GLOBAL, EONOMIE BAZAT PE CUNOATERE

RECUNOATEREA IMPORTANEI MANAGEMENTULUI INTERNAIONAL CRETEREA VOLUMULUI AFACERILOR INTERNAIONALE A IMPUS NECESITATEA APARIIEI I DEZVOLTRII MANAGEMENTULUI INTERNAIONAL, CARE S OFERE UN CADRU MANAGERIAL ORGANIZAT I NOI SOLUII MANAGERIALE ADAPTATE PARTICULARITILOR MEDIULUI DE AFACERI INTERNAIONAL
TENDINA DE TRECERE DE LA INTERNAIONALIZARE LA GLOBALIZAREA VIEII ECONOMICE DATORAT EXPANSIUNII COMERULUI MONDIAL, INTERNAIONALIZRII PRODUCIEI SAU INTERNAIONALIZRII FIRMEI CEEA CE CONDUCE LA APARIIA MANAGEMENTULUI GLOBAL

2. INTERNAIONALIZAREA AFACERILOR

INTERNAIONALIZARE:

PROCES OBIECTIV DE CRETERE A IMPLICRII FIRMEI N OPERATIUNI INTERNAIONALE. PRIN INTERNAIONALIZARE, FIRMA URMRETE S DEPEASC LIMITELE LOCALE, NAIONALE I REGIONALE ALE MEDIULUI DE AFACERI, S-I EXTIND ACTIVITATEA N SPAIUL ECONOMIC GLOBAL.
INTERNAIONALIZAREA FIRMEI PRESUPUNE EXISTENA UNUI CADRU SPECIAL: MEDIUL DE AFACERI GLOBAL AL ECONOMIEI DE PIA, ACESTA FIIND MPRIT, DIN PUNCT DE VEDERE POLITIC, N SPAII NAIONALE.

PRIN INTERNAIONALIZARE SE MODIFIC ELEMENTE ESENIALE DIN CADRUL ACTIVITII UNEI COMPANII: - METODA DE OPERARE APAR DIFERITE FORME DE REALIZARE A AFACERII INTERNAIONALE; - OBIECTUL VNZRILOR REPREZENTAT DE BUNURILE I SERVICIILE COMERCIALIZATE N EXTERIOR (PRODUS DEJA EXISTENT / PRODUS ABSOLUT NOU); - PIAA INT SE VA EXTINDE PRIN SELECTAREA SEGMENTELOR DE PIA EXTERN I DIVERSIFICAREA PARTENERILOR EXTERNI; - CAPACITATEA ORGANIZAIONAL VA REFLECTA NTRUN MOD REALIST MSURA N CARE MANAGEMENTUL FIRMEI VA REUSI S EFICIENTIZEZE FUNCIUNILE ORGANIZAIEI; - RESURSELE UMANE I FINANCIARE VOR FI UTILIZATE PRINTR-UN MANAGEMENT COMPETITIV, ASTFEL NCT S ASIGURE UN AVANTAJ COMPETITIV.

3. GLOBALIZAREA

PROCESUL DE INTENSIFICARE A CONECTRII PIEELOR I AFACERILOR MONDIALE INTERDEPENDENA ECONOMIEI DINTRE STATE CA URMARE A CRETERII COEFICIENTULUI DE DEPENDEN FA DE ECONOMIA MONDIAL PROCES AL DIMINURII TAXELOR VAMALE, AL RENUNRII LA POLITICA VAMAL I LA RESTRICIILE DE CIRCULAIE A MRFURILOR, SERVICIILOR, TEHNOLOGIILOR I CAPITALURILOR, PE MSURA DEZVOLTRII SCHIBURILOR ECONOMICE INTERNAIONALE FACTOR CE DETERMIN DIMINUAREA ROLULUI GUVERNELOR NAIONALE CA URMARE A EXTINDERII ACIUNII CAPITALULUI INVERSTIIONAL I AL CORPORAIILOR TRANSNAIONALE

PROCESUL DE SURMONTARE AL GRANIELOR APRUTE DE-A LUNGUL ISTORIEI. EA DEVINE ASTFEL SINONIM CU EROZIUNEA (DAR NU I CU DISPARIIA) SUVERANITII STATELOR NAIONALE
INTENSIFICAREA RELAIILOR SOCIALE DE PRETUTINDENI, PRIN CARE LOCURI AFLATE LA MARE DISTAN UNELE DE CELELALTE AJUNG S SE INTERCONECTEZE ASTFEL NCT EVENIMENTELE DINTR-UN LOC SUNT MARCATE DE PROCESE CARE AU LOC NTR-UN ALT LOC DE LA MULI KILOMETRI DEPRTARE

INTENSIFICAREA CANTITATIV I CALITATIV A TRANZACIILOR CE DEPESC LIMITAREA IMPUS DE GRANIE, CONCOMITENT CU EXPANSIUNEA SPAIAL A ACESTORA CEA MAI MARE SCHIMBARE ECONOMIC I SOCIAL DE LA REVOLUIA INDUSTRIAL NCOACE
O INTERDEPENDEN SPORIT I DIFERITELOR ECONOMII DIN LUME INTEGRAREA

DIMENSIUNILE GLOBALIZRII

DIMENSIUNEA ECONOMIC - CRETEREA ENORM A

COMERULUI I A INVESTIIILOR DIRECTE, GLOBALIZAREA PIEELOR FINANCIARE, PRODUCIE INTEGRAT LA NIVEL TRANS-NAIONAL, CORPORAII TRANS-NAIONALE, COMPETIIE LA NIVEL LOCAL NTRE STATE I REGIUNI SFRITUL ECONOMIILOR NAIONALE.

ACESTOR PROCESE LI SE PUNE N MOD GREIT ETICHETA DE GLOBALIZARE, NTRUCT ACESTEA SE LIMITEAZ N GENERAL LA NORDUL AMERICII, LA EUROPA I SUD-ESTUL ASIEI (JAPONIA), ADIC LA AANUMITA TRIAD (TRIADIZAREA ECONOMIILOR)

DIMENSIUNEA "MEDIU AMBIANT" - UNELE PROBLEME

GLOBALE, CUM AR FI NCLZIREA ATMOSFEREI, GAURA DIN STRATUL DE OZON SAU TIEREA PDURILOR TROPICALE, ILUSTREAZ N MODUL CEL MAI IMPRESIONANT FENOMENUL GLOBALIZRII, PENTRU C, N ACEST CAZ ESTE VORBA N MOD CERT DESPRE PROBLEME GLOBALE CARE NECESIT O ABORDARE GLOBAL.

- EVIDENT C I N DOMENIUL MEDIULUI AMBIANT EXIST PROBLEME DE ORDIN REGIONAL I LOCAL, CHIAR DAC ACESTEA AU UN CARACTER CE DEPETE UNEORI GRANIELE, CUM AR FI POLUAREA RURILOR.

DIMENSIUNEA CULTURAL DE EXEMPLU PRODUCIILE

HOLLYWOODIENE POT FI VIZIONATE PESTE TOT N LUME, AMERICANIZAREA CULTURII MONDIALE DEVENIND UN FAPT INCONTESTABIL. CULTURILE REGIONALE I LOCALE NU DISPAR NS DIN ACEAST CAUZ. DIN CONTR: INFORMAREA CU PRIVIRE LA ACESTE CULTURI ESTE UNUL DIN FENOMENELE SECUNDARE ALE GLOBALIZRII.

DIMENSIUNEA SOCIAL - LUMEA A DEVENIT UN GLOBAL


VILLAGE, REELELE INOVATOARE DE COMUNICARE LA MARE DISTAN (CHAT, E-MAIL) ADUGNDU-SE COMUNITILOR TRADIIONALE PRECUM FAMILIA SAU VECINTATEA.

TOTUI ELE NU POT NLOCUI TRADIIONALE DE COMUNICARE.

ACESTE

SFERE

DIMENSIUNEA

GLOBALIZAREA I CONCURENA LA NIVEL LOCAL LIMITEAZ SPAIUL DE ACIUNE AL POLITICILOR NAIONALE, MULTE PROBLEME NEPUTND FI REZOLVATE CORESPUNZTOR DECT LA NIVEL INTERNAIONAL, RESPECTIV GLOBAL.

POLITIC

PRIN URMARE TREBUIE GSITE NOI FORME I ARENE POLITICE. N ACEST SENS, INTEGRAREA EUROPEAN ESTE VZUT CA UN RSPUNS DE SUCCES LA PROVOCRILE GLOBALIZRII.

CAUZELE GLOBALIZRII

INTERNETUL ESTE, DIN MULTE PUNCTE DE VEDERE, EMBLEMA GLOBALIZRII. GLOBALIZAREA PIEELOR FINANCIARE, TRANSFERUL RAPID AL UNOR SUME N JURUL GLOBULUI, NU AR FI POSIBILE FR ACEAST TEHNOLOGIE, NICI ORGANIZAREA PRODUCIEI INTEGRATE LA NIVEL TRANSNAIONAL ETC.

AVNTUL INCREDIBIL PE CARE L-A CUNOSCUT COMERUL, SE DATOREAZ, NU N ULTIMUL RND, SCDERII RAPIDE A CHELTUIELILOR DE TRANSPORT, MRFURILE PUTND FI ASTFEL TRANSPORTATE MULT MAI RAPID. DE EXEMPLU PRODUSELE DE TIP SOFTWARE SAU BAZELE DE DATE POT FI TRANSMISE N CTEVA SECUNDE DINTR-UN CAPT AL LUMII N CELLALT.

SFRITUL RZBOIULUI RECE - DAC N CONFLICTUL DINTRE EST I VEST LUMEA ERA MPRIT N DOU TABERE CARE NTREINEAU PUINE RELAII NTRE ELE, ACEAST DELIMITARE CORTINA DE FIER A CZUT N 1989/90. STATELE CARE APARINEAU BLOCULUI ESTIC S-AU DESCHIS N DIRECIA PIEII MONDIALE.
UN ROL DEOSEBIT DE IMPORTANT N SPECIAL LA NIVEL DE CONTIIN L-AU JUCAT APARIIA PROBLEMELOR GLOBALE CUM AR FI CELE LEGATE DE CLIM, MIGRAIA FOREI DE MUNC ETC. NEVOIA DE REZOLVARE A ACESTOR PROBLEME MONDIALE A CONDUS LA APARIIA UNOR ORGANISME I LA DEZVOLTAREA UNOR POLITICI GLOBALE.

CRITICII FENOMENULUI GLOBALIZRII ATRAG TOT MAI MULT ATENIA ASUPRA FAPTULUI C GLOBALIZAREA NU ESTE UN PROCES INEVITABIL, CI MAI DEGRAB O URMARE A POLITICII DE DEREGLEMENTARE A SUA NCEPUT LA FINELE CELUI DE-AL DOILEA RZBOI MONDIAL. FR LIBERALIZAREA COMERULUI MONDIAL N CADRUL GATT, RESPECTIV AL OMC, ACEAST DEZVOLTARE NU AR FI PUTUT FI POSIBIL CU ADEVRAT.

CONSECINELE GLOBALIZRII

ERODAREA STATULUI NAIONAL APAR ASTFEL UNELE NIVELURI SUPLIMENTARE LA CARE SE POT REZOLVA PROBLEMELE - ATT SUPERIOARE CT I INFERIOARE STATULUI NAIONAL. GRANIELE NU DEMULT RIGIDE CARE DELIMITAU TERITORIUL UNEI RI, PUTEREA STATULUI I PUTEREA POPULAIEI DEVIN ASTFEL MAI PERMEABILE. DE EX. N UE STATELE AU TRANSFERAT ASUPRA UNEI ORGANIZAII SUPRANAIONALE DE LA COMPETENE CENTRALE PN LA SUVERANITATEA MONETAR.

DETERIORAREA MEDIULUI AMBIANT CT I REPARTIZAREA NEDREAPT DEI EXISTAU NC CU MULT NAINTE, S-AU ACUTIZAT N ULTIMA PERIOAD DIN PRICINA GLOBALIZRII (DUP UNELE TEORII ANTI-GLOBALIZARE). PE DE ALT PARTE, GLOBALIZAREA CREEAZ PREMISELE PENTRU A PUTEA REACIONA CUM SE CUVINE, LA NIVEL MONDIAL, LA ANUMITE PROBLEME DE ORDIN GLOBAL.

CRETEREA CAPACITII DE CONCUREN N CADRUL COMPETIIEI GLOBALE DE LA NIVELUL LOCAL, I SCDEREA IMPLICIT A CHELTUIELILOR PRESUPUSE DE PLATA ASIGURRILOR SOCIALE (SCZND ASTFEL I CHELTUIELILE SALARIALE SUPLIMENTARE), ESTE VZUT CA O NECESITATE, N SPECIAL DE CTRE INDUSTRIE, N TIMP CE SINDICATELE AVERTIZEAZ ASUPRA PERICOLULUI PROVENIT DIN AA NUMITUL DUMPING SOCIAL". MUTAREA PRODUCIEI UNOR COMPANII MULTINAIONALE PE PIEELE CU FORA DE MUNC IEFTIN ESTE DATORAT NIVELULUI REDUS AL CHELTUIELILOR DIN ZONELE RESPECTIVE

4. REGIONALIZAREA

TENDINA DE A VEDEA STATELE APARINND ACELEIAI REGIUNI GEOGRAFICE APROPIINDU-SE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC I/SAU POLITIC. MOTIVAIA ESTE N PRIMUL RND ECONOMIC ACEASTA FIIND TRANSPUS N PRACTIC PRIN ADOPTAREA I NMULIREA, TREPTAT, DE ACORDURI REGIONALE, MAI NTI COMERCIALE, APOI I DE ALTA NATURA.

GRUPAREA REGIONAL A MAI MULTOR STATE A DUS LA FORMAREA AA-NUMITELOR BLOCURI REGIONALE, CEEA CE SUGEREAZ IDEEA DE COEZIUNE, DE UNITATE I SOLIDARITATE.

EXIST MAI MULTE TIPURI DE UNIUNI/BLOCURI REGIONALE, DE LA CEA MAI SIMPL, ZONA DE LIBER SCHIMB, LA CEA MAI INTEGRAT I COMPLEX, UNIUNEA ECONOMIC.
N ZONELE DE LIBER SCHIMB SUNT ELIMINATE TAXELE VAMALE I RESTRICIILE CANTITATIVE PRINVIND PRODUSELE COMERCIALIZATE PE ANSAMBLUL AREALELOR LOR. DE EX. NAFTA (ACORDUL DE LIBER SCHIMB NORD-AMERICAN), ASEAN(ASOCIATIA NATIUNILOR DIN ASIA DE SUD-EST), APEC(FORUMUL DE COOPERARE ECONOMICA ASIAPACIFIC), AELS(ASOCIATIA EUROPEANA A LIBERULUI SCHIMB), CEFTA(ACORDUL DE LIBER SCHIMB DIN EUROPA CENTRALA) S.A.

UNIUNEA ECONOMIC REPREZINTA TIPUL CEL MAI INTEGRAT, PRESUPUNND, PE LANGA LIBERA CIRCULAIE A PERSOANELOR, A BUNURILOR, A SERVICIILOR I A CAPITALULUI, I EXISTENTA POLITICILOR MACROECONOMICE COMUNE. DE EX. UNIUNEA EUROPEAN, CARE A NCEPUT CA O PIA COMUN A CRBUNELUI I OELULUI (1951) I A CONTINUAT CA O PIA COMUN N TOATE DOMENIILE LIBEREI CIRCULATII (1957, COMUNITATEA ECONOMIC EUROPEAN). DIN 1992 ARE ACTUALA DENUMIRE, REALIZND ULTERIOR UNIUNEA VAMAL I MONETAR, IAR IN PREZENT ARE CA OBIECTIV UNIUNEA POLITIC I O POLITIC EXTERN DE SECURITATE COMUN.

S-ar putea să vă placă și