Sunteți pe pagina 1din 23

Ministerul Educaiei, Tineretului i Sportului al Republicii Moldova UNIVERSITATEA LIBER INTERNAIONAL DIN MOLDOVA

Catedra: Drept Internaional

REFERAT

Tema: Teorii

eopolitice

Autorul: Cauia Alexandru Student Anul IV BAC $r%IV

Conduc tor !tiin"i#ic: do&nul Mi'ai Bradu

C'i!in u

())* A+ordarea ,eo-olitic a unor -ro+le&e de co&-lexitatea celor o#erite de -erioada conte&-oran i&-lic . /n &od o+li,atoriu. exi0ten"a !i re, 0irea -e -arcur0ul de&er0ului !tiin"i#ic a unor cate,orii e-i0te&olo,ice o-era"ionale. care 0 dea con0i0ten" !i ri,uro1itate oric rei anali1e% O !tiin" # r o ierar'ie clar a cate,oriilor e-i0te&olo,ice. a conce-telor !i no"iunilor cu care o-erea1 . nu -oate #i con0iderat con0truc"ie !tiin"i#ic . ea ca1/nd /n de0uetitudine. a0-ect de0eori re-ro!at ,eo-oliticii% 2rinci-alele cate,orii e-i0te&olo,ice #olo0ite /n cercetarea ,eo-olitic 0unt: criteriile. -rinci-iile. &etodele !i teoriile%3 !rincipiile "eopoliticii A4/nd /n 4edere exi0ten"a relati4 0curt a de&er0ului ,eo-olitic. nu -ute& 4or+i de0-re un 0et de -rinci-ii !i &etode -ro-rii. dar -ute& a-ela la un nu& r de -rinci-ii !i &etode ,eneral 4ala+ile do&eniului !tiin"ei. care 0 co&-lete1e cadrul teoretic !i conce-tual ,eo-olitic% Ur& rind e4olu"ia di4er0elor !tiin"e. a-ar"in/nd at/t 0#erei naturalului. c/t !i 0ocialului. -ute& a#ir&a #a-tul c ace0ta e0te un -rocedeu #rec4ent #olo0it /n #a1a -re&er, toare ridic rii di0ci-linei !tiin"i#ice la ran,ul de !tiin" %( 2rinci-iile #olo0ite /n cercetarea ,eo-olitic re-re1int loialitatea ele&entelor teoretice #unda&entale -e care 0e +a1ea1 orice ra"iona&ent !tiin"i#ic% 2rintre cele &ai i&-ortante -rinci-ii cu a-lica+ilitate /n anali1a ,eo-olitic 0e re&arc : # principiul repartiiei spaiale # de#ine!te le, turile indi0olu+ile ale #eno&enelor !i -roce0elor -olitice. econo&ice. 0ociale !i culturale de teritoriu. o#erind -o0i+ilitatea 0tudierii re-arti"iei ,eo,ra#ice a #eno&enelor la ni4el -lanetar 0au re,ional5

Ion Mitran. 62olitolo,ia /n #a"a 0ecolului 778. ed% 6Ro&9nia de M9ine8. Bucure!ti 3::;. -a,% (<; Dra,o! =r 0ineanu. 6$eo-olitica8. ed% 6Ro&9nia de M9ine8. Bucure!ti ())>. -a,% *<

? principiul cau$alit%ii # e0te unul din -rinci-iile deter&inante ale cercet rii ,eo-olitice. #iind i&-licat #rec4ent /n ex-licarea 0c'i&+ rilor inter4enite /n 0tructura !i #unc"ionalitatea 0-a"iului ,eo-olitic5 # principiul inte"r%rii # de#ine!te conexiunile ce 0e 0ta+ile0c /ntre ele&ente ce reco&-un co&-lexul teritorial. re,ional 0au &ondial. ca o unitate 0i0te&ic . #iecare dintre ace0tea #iind -ri4it ca o unitate taxono&ic inte,rat !i inte,ratoare%@

Teorii "eopolitice
2entru ex-licarea e4eni&entelor -olitice. 0ociale. econo&ice. teoreticienii !tiin"ei ,eo-olitice au ela+orat o 0erie de &odele ex-licati4e. care. -rin a-licare. au #unda&entat un anu&it co&-orta&ent /n rela"iile interna"ionale% E4olu"ia ,eo-oliticii e0te a0t#el &arcat 0i0te&ului interna"ional% Anc de la /nce-uturile ei. ,eo-olitica /!i +a1ea1 ra"iona&entele -e teorii 0-eci#ice. c'iar dac uneori. ,re!it. do&eniul teoriilor. ideilor. conce-telor !i. /n ,eneral. al /ntre,ii con0truc"ii !tiin"i#ice a #o0t con0iderat 0ecundar /n ra-ort cu -reocu- rile -ractice% An ace0t 0en0. 0e i&-une o -re1entare detaliat #or&are% A+ordarea teoriilor ,eo-olitice -oate #i reali1at /ntr?o ordine cronolo,ic /n cadrul celor dou direc"ii #unda&entale ale ,/ndirii ,eo-olitice: geodeterminist !i geostrategic. An cate,oria teoriilor ,eodeter&ini0te 0e /ncadrea1 teoria 0tatului or,anic !i teoria 0-a"iului 4ital% An cate,oria teoriilor ,eo0trate,ice intr : teoria -uterii a -rinci-alelor teorii ,eo-olitice. care 4in 0 co&-lete1e a-aratul &etodolo,ic i&-u0 unei !tiin"e /n de ,ene1a teoriilor ce ex-lic co&-orta&entul ,eo-olitic al actorilor -olitici. 0ociali !i econo&ici /n cadrul

$ian#ranco 2a0Buino. 6Cur0 de !tiin" -olitic 8. ed% In0titutul Euro-ei. Bucure!ti ())(. -a,% 3>(

&ariti&e. teoria -uterii continentale. teoria " r&urilor. teoria -uterii aeriene. teoria 0-a"iilor ,lo+ale%C Teoria statului or"anic Teoria 0tatului or,anic ia na!tere /n cadrul curentului !tiin"i#ic or,anici0t. 0-eci#ic Euro-ei 0#/r!itului de 0ecol al 7I7?lea. 0u+ in#luen"a darDini0&ului 0ocial !i deter&ini0&ului ,eo,ra#ic% Ace0t curent. -uternic re-re1entat /n cadrul ,/ndirii ,er&ane. are ca -rinci-ali re-re1entan"i -e =riederic' Rat1el. Rudol# EFellen !i Earl Gau0'o#er% =riedric' Rat1el 0?a re&arcat /n cadrul !tiin"ei ,eo,ra#ice -rin i&-ortan"a acordat ra-ortului exi0tent /ntre o& !i &ediu% =or&a"ia 0a naturali0t . /n 0-iritul ,/ndirii darDiniene. a deter&inat reorientarea conce-"iei 0ale ,eo,ra#ice 0-re de0ci#rarea !i ex-licarea in#luen"elor -e care &ediul le exercit a0u-ra -o-ula"iei u&ane% Din acea0ta re1ult un -unct de 4edere deter&ini0t /n /ntrea,a con0truc"ie !tiin"i#ic la Rat1el. c'iar dac rela"ia o&?&ediu e0te a+ordat /n a&+ele direc"ii% Dou lucr ri #unda&entale cu-rind e0en"a ,/ndirii lui Rat1el: Antropogeografia, -u+licat /n 3<<( !i 3<:3. re0-ecti4 -ri&ul !i al doilea 4olu&. lucrare de +a1 /n noua orientare a ,eo,ra#iei u&ane. !i Geografia Politic, -u+licat /n 3<:;. /n care e0te -re1entat /n detaliu rolul ,eo,ra#iei /n i0toria -olitic a di#eritelor 0tate% An conce-"ia 0a !tiin"i#ic 0e recunoa!te 4i1iunea +iolo,i1ant . ideea de +a1 /n con0truc"ia teoretic #iind a0e& narea /ntre 0tat !i or,ani0&ul 4iu% Statul #iind 0u+ordonat 6acelora!i in#luen"e ca tot ce 4ie"uie!te8% Li&itele analo,iilor 0ale de natur +iolo,ic 0unt recuno0cute de ace0ta. el a#ir&/nd c 0tatul e0te un or,ani0& i&-er#ect !i 0e +ucur de o inde-enden" care nu e0te 0-eci#ic -lantelor !i ani&alelor% El 0u0"ine c . -e & 0ur ce are loc de14oltarea te'nolo,ic !i 0ocial . 0tatul -olitic 0e /nde- rtea1 de #unda&entul 0 u or,anic.

Dra,o! =r 0ineanu. 6$eo-olitica8. ed% 6Ro&9nia de M9ine8. Bucure!ti ())>. -a,% ;(

Cele -atru ele&ente e0en"iale /n anali1a 0tatului 0unt -re1entate de Rat1el ca #iind: /ntinderea 0au 0-a"iul (Ratim), -o1i"ia (Lage), ,rani"ele (Grenzen) !i centrul 0tatal (Mittelpunk-tul). S-a"iul e0te 4 1ut ca un ele&ent care contri+uie la #or&area caracterului -olitic al ,ru-urilor u&ane. ce ocu- acel 0-a"iu !i care. la r/ndul lui. e0te de-endent de acel caracter. deci o rela"ie reci-roc de de-enden" /ntre 0-a"iu !i caracterul 0 u -olitic% 2o1i"ia con0tituie. /n 4i1iunea lui Rat1ei. #actorul ce con#er unicitate 0-a"iului ocu-at de un 0tat% $rani"a e0te -ri4it ca un organ periferic ce re#lect &i!c rile i0torice !i tendin"ele naturale de cre!tere a 0tatului%> Mittel-unHt?ul re-re1int -unctul central. 0-a"iul -ri&ordial de #or&are a 4iitoarei entit "ii 0tatale% Ace0te -atru ele&ente re-re1int 4ectorii tran0#or& rii 0tatului. #iecare 0tat 0e na!te. tr ie!te !i &oare. trec/nd -rin eta-e de tinere"e. &aturitate !i + tr/ne"e. cuno0c/nd cre!teri !i de0cre!teri% No"iunea de pozi ie, care con"ine o di&en0iune &aterial & 0ura+il Ia #i central 0au -eri#ericJ !i o di&en0iune -olitic IFuc tor cu o -utere ,lo+al 0au local J. e0te con0iderat ca un conce-t e!plicati" -rinci-al% #pa iul, cunoa!te !i el o di&en0iune &aterial & 0ura+il . dar !i un an0a&+lu 0u+til de rela"ii in4i1i+ile cu ,ru-ul 0ocial ce /l 0t -/ne!te. #iind con0iderat ele&ent esen ial. Ace0t 0-a"iu ,eo,ra#ic !i -olitic e0en"ial -entru exi0ten"a unui -o-or e0te nu&it de Rat1el 0-a"iul 4ital Le$ensraum% 6un -o-or cre!te -rin aceea c ?!i & re!te nu& rul. o "ar -rin aceea c ?!i & re!te teritoriul. /ntruc/t unui -o-or /n cre!tere /i tre+uie teritoriu nou. el cre!te -e0te &ar,inile " rii%8 Grani a nu e0te o 0i&-l linie de de&arca"ie. /n di&en0iunea 0a &aterial e0te -ri4it ca un 6or,an -eri#eric8. a0u-ra c ruia 0e exercit -re0iunile externe. iar /n di&en0iunea 0a a+0tract e0te -ri4it ca un 0i&+ol% Miitelpunkt-ul re-re1int ele&entul -ri&ordial 0au 6nucleul etno?-olitic8 de la care 0tatul?or,ani0& /nce-e 0 0e de14olte% I0toria u&anit "ii o#er nu&eroa0e exe&-le de teritorii nucleu: Valea Ti,rului !i Eu#ratului. -entru ci4ili1a"iile &e0o-ota&iene5 Valea Nilului.
>

I% B de0cu. D% Dun,aciu. 6Sociolo,ia !i $eo-olitica #rontierei8. ed% 6=loare Al+a0tr 8. Bucure!ti 3::>.

-a,% 3@<

>

-entru E,i-t5 Valea Indu0ului !i $an,elui -entru ci4ili1a"ia indian . cele !a-te coline ale Ro&ei etc% Du- cu& 0e o+0er4a. /n 4i1iunea lui Rat1el. #iecare dintre ace0te -atru ele&ente e0te -urt torul unei di&en0iuni &ateriale concrete !i a unei di&en0iuni i&ateriale. 0-irituale !i -0i'olo,ice% An #inal. din co&+inarea 4aria+il a celor -atru ele&ente !i a caracteri0ticilor &ateriale !i i&ateriale re1ult 0ta+ilirea puterii unui 0tat% Rat1el con0tat . -rin anali1a co&-arat a 0tatelor. c un 0tat de dimensiuni &ari radiaz !i c -uterea de- !e!te realitatea. ceea ce duce la conclu1ia c acel 0tat. /n cre!tere. tre+uie 0 0e extind % 2lec/nd de la ace0t con0iderent. Rat1el ela+orea1 . /n 3<:*. cele+rele !a-te legi de e!pansiune a 0tatelor. con0iderate -unctul de re#erin" al teoriei 0tatului or,anic% Con"inutul 0i0te&ati1at al celor !a-te le,i 0e -re1int a0t#el: l% Spaiul unui stat crete o dat cu creterea culturii lui . Cre!terea unui 0tat e0te -recedat de di#u1iunea culturii ace0tuia% Rat1el 0u0"ine #a-tul c toate 0tatele &ari din trecut !i din -re1ent a-ar"in &arilor culturi !i lu&ea 4a #i do&inat de A&erica an,lo?0axon . Bra1ilia. Ru0ia !i Au0tralia. iar Euro-a de 2ru0ia !i Italia% (. Creterea spaial a statelor trebuie s fie precedat de alte manifestri ale dezvoltrii lor, cum ar fi ideologia, producia, activitatea comercial i, mai ales, de creterea numrului populaiei. Ca un 0tat 0 ex-an0iune tre+uie 0 aFun, colecti4e. a econo&iei. co&er"ului ele% @& Creterea se realizeaz prin anexarea sau ocuparea unitilor politice mici de ctre cele puternice. 2rin ace0tea. le,ea or,anic a lan"ului tro#ic e0te co&-let tran0#erat in do&eniul ,eo-oliticii% C%Graniele constituie organul periferic al stalului, reflectnd toate transformrile pe care acesta le sufer. Ele 0e extind !i 0e contract o dat cu 4aria"iile /n 0u-ra#a" ale teritoriului re0-ecti4% >% n creterea sa, statul ncearc s absoarb poziii i teritorii valoroase I#a"ade litorale. +a1ine #lu4iale. teritorii cu re0ur0eJ din punct de vedere politic. ex-ri&e tendin"e de la un anu&it ni4el de de14oltare a con!tiin"ei

Rat1el #olo0e!te exe&-lul -roce0ului de coloni1are c/nd 0?au ocu-at &ai /nt/i cele &ai #a4ora+ile re,iuni. adic 1onele litorale. #lu4ii !i lacuri etc% *% Stimularea pentru creterea spaial vine din afar, datorit prezenei n apropiere a unor state nedezvoltate. 2re1en"a /n 4ecin tate a unui 0tat 0la+ de14oltat cu o -o-ula"ie -u"in nu&eroa0 . dar cu un teritoriu &are re-re1int /ntotdeauna o tenta"ie% ;% endina general spre anexri teritoriale este transmis de la stat la stat, crescnd continuu n intensitate . Tendin"a de ex-an0iune teritorial e0te -reluat !i de 0tatele &ai &ici care intr /n co&-eti"ie cu cele &ari. teritoriul re-re1ent/nd un ele&ent e0en"ial /n a-recierea -uterii unui 0tat%* Rudol' ()ellen, continuator al &uncii lui Rat1el !i ade-t al curentului or,anic. -o1i"ionea1 ,eo-olitica /n c/&-ul !tiin"ei -olitice. ea #iind doar un ca-itol al !tiin"ei -olitice. care 0e ocu- cu 0tudierea a!e1 rii. #or&ei !i teritoriului% E0en"a ,/ndirii lui EFellen e0te ex-ri&at /n lucrarea #tatul ca form de "ia I3:3*J. /n care el reia /n anali1a 0tatului &odelul or,anic. /n0 in0i0t a0u-ra 0tructurii ideolo,ice a -o-ula"iei% El con0ider 0tatul ca un or,ani0& co&-u0 din cinci - r"i. anali1/nd ace0te - r"i /n cinci ca-itole di0tincte ale lucr rii &lementele unui sistem de politic I3:()J. #iecare ca-itol 0tudiind c/te un or,an: *& Geopolitica - /n care anali1ea1 0tatul din -unct de 4edere ,eo,ra#ic. ea -reced/ndu?le -e celelalte -atru% La r/ndul ei ,eo-olitica e0te alc tuit din trei - r"i: a% 'opopolitica - 0u+di0ci-lina care 0tudia1 a!e1area 0tatului5 +% Morfopolitica - 0tudia1 #or&a. ,rani"ele !i re"eaua de circula"ie5 c% (iziopolitica - 0tudia1 #i1iono&ia teritoriului. re0ur0ele de 0ol !i 0u+0ol !i a!e1area &ate&atic % (% !copolitica - /n care anali1ea1 0tatul ca ,o0-od rie Irela"ii co&erciale externe. 0ati0#acerea ne4oilor econo&ice -ro-rii. 4ia"a econo&ic J% @% "emopolitica - 0tudia1 0tatul ca nea& Icon0tituirea nea&ului. -o-orul. #irea nea&uluiJ%
*

$ian#ranco 2a0Buino. 6Cur0 de !tiin" -olitic 8. ed% In0titutul Euro-ei. Bucure!ti ())(. -a,% 3*)

C% Sociopotitica - 0tatul ca 0ocietate I0tructura 0ocial . 4ia" 0ocial J% >% #ratopolitica - 0tudia1 0tatul ca 0i0te&. cu 0u+di4i1iunile5 a% )omopolitica - #or&a de ,u4ern &/nt5 +% Pra!iopo$t*ca - ad&ini0tra"ia 0tatului5 c% Ar$eopolitica # autoritatea 0tatului% Un alt ur&a! a lui Rat1el. e0te ,eneralul?,eo,ra# Earl Gau0'o#er. /n a c rui ,/ndire ,eo-olitic 0e /nt/lne0c ele&ente a-ar"in/nd at/t curentului 0#atului or,anic. c/t !i celui ,eo0trate,ic% Contri+u"ia &aFor adu0 de Earl Gau0'o#er la de14oltarea ,eo-oliticii nu -oale #i trecut cu 4ederea. c'iar dac o lun, -erioad de ti&- a-ortul 0 u a #o0t -uternic conte0tat% Datorit a-ro-ierii lui de cercurile de -utere na"ional?0ociali0le !i -ro&o4 rii unor idei #olo0ite /n cadrul ideolo,iei celui de al III?lea Reic'. ,eo-olitica lui Gau0'o#er a #o0t de0eori etic'etat . i&ediat du- cel de?al doilea r 1+oi &ondial. ca o o-era"iune de -ro-a,and 'itleri0te% An direc"ia or,anici0t . el -reia de la Rat1el. /n -ri&ul ra/d. conce-"ia de0-re 0tat ca or,ani0& 4iu. cu #a1ele 0ale. 4aria+ile de exi0ten" Ina!tere. &aturitate. declinJ deter&inate de 4aria"iile #rontierelor !i ,rani"elor. !i conce-tul de 0-a"iu 4ital%; Teoria spaiului vital Teoria spa iului "ital /!i are ori,inile /n c/&-ul cultural 0-eci#ic Euro-ei celei de?a dou Fu& t "i a 0ecolului al 7I7?lea. /n care a#ir&area identit "ilor na"ionale era o te& #rec4ent a+ordat % Dac ideea 0-a"iilor etnice !i i0torice. a culturii !i con!tiin"ei na"ionale. a 0tatului !i 0u4eranit "ii a-ar"ine /ntre,ii Euro-e. /n 0c'i&+ ideea or,anicit "ii care ur& rea 0 Fu0ti#ice !tiin"i#ic cuceririle

Dra,o! =r 0ineanu. 6$eo-olitica8. ed% 6Ro&9nia de M9ine8. Bucure!ti ())>. -a,% ;<

<

le, turii dintre un anu&it 0-a"iu ,eo,ra#ic !i -o-ula"ia care /l locuie!te e0te -rin excelen" o idee ,er&an % =riedric' Rat1el e0te -ri&ul care conce-tuali1ea1 ter&enul le+ensraum (spa iu "ital), de14olt/nd teoria con#or& c reia e4olu"ia oric rei 0-ecii. inclu0i4 u&ane. de-inde. /n -ri&ul r/nd. de ada-tarea ace0teia la condi"iile de &ediu% Rat1el. con0ider nece0ar ex-an0iunea teritorial /n -roce0ul de e4olu"ie a unei 0-ecii. 0-a"iul ini"ial de4enind in0u#icient o dat cu cre!terea nu& rului -o-ula"iei% 2entru a 0e -utea de14olta. acea -o-ula"ie are ne4oie 0 ocu-e noi 0-a"ii. 0 0e extind . ace0t lucru -ut/nd #i reali1at -rin ocu-area de noi teritorii. c'iar !i /n detri&entul altor -o-ula"ii &ai -u"in de14oltate% Ulterior. Rat1el renun" la contextul ,eneral. re#erindu?0e doar la -o-ula"iile u&ane% A0t#el. spa iul "ital de4ine un teritoriu ,eo,ra#ic deli&itat de ,rani"e /n interiorul c ruia o -o-ula"ie /!i -roduce !i re-roduce &iFloacele nece0are 4ie"ii. 0e #or&ea1 ca etnie Ira0 . /n acce-"iunea lui Rat1elJ !i /!i a#ir& -er0onalitatea i0toric % An ti&-. ace0t teritoriu ,eo,ra#ic al ori,inii. al &atricei etno?ra0iale. o dat cu cre!terea nu& rului -o-ula"iei !i de14oltarea ci4ili1a"iei de4ine in0u#icient. #iind nece0are noi 0-a"ii -entru o de14oltare 0 n toa0 . Teoria -rinde r d cini -uternice /n $er&ania /nce-utului de 0ecol al 77?lea% #iind reluat /n nu&eroa0e lucr ri% Dintre ace0tea. atra, /n &od deo0e+it aten"ia -rin -uternicul i&-act a0u-ra con!tiin"ei colecti4e ,er&ane. lucr rile: Germania ,i "iitorul rz+oi, -u+licat /n 3:3( de ,eneralul =riedrie' 4on Bern'ardi. /n care. 0u+ in0-ira"ia ideilor lui Rat1el. a-are ex-licit. -entru -ri&a dat . identi#icarea Euro-ei de E0t !i Ru0iei ca 0ur0 -entru un nou 0-a"iu. at/t de nece0ar unei $er&anii de14oltate !i 0u-ra-o-ulate. !i. nu &ai -u"in cele+ra -n popor fr spa iu (./ulk o$ne Raum0), -u+licat /n 3:(* de c tre Gan0 $ri&&. de4enit /n 0curt ti&lucrare cla0ic /n ex-licarea ne4oii de 0-a"iu a ,er&anilor% Titlul lucr rii de4ine unul dintre -rinci-alele 0lo,ane ale na"ional?0ociali!tilor% Teoria 0-a"iului 4ital cunoa!te un &o&ent de &axi& a#ir&are -rin contri+u"ia lui Earl Gau0'o#er% 2ornind de la con4in,erea c toate di#icult "ile cu care 0?a con#runtat $er&ania du- -ri&ul r 1+oi &ondial. 0e datorea1 li-0ei
:

0-a"iului. Gau0'o#er -reia de la Rat1ei teoria 0-a"iului 4ital !i o de14olt /n 0en0ul Fu0ti#ic rii cre!terii naturale a $er&aniei. lucr rile 0ale de4enind +a1a de in0-ira"ie a -oliticii externe na1i0te% An ace0t 0en0. Gau0'o#er. /n lucrarea 1azele geografice ale politicii e!terne I3:(;J a#ir& : 6noi con0ider & c +a1a -entru orice di0cu"ie de0-re -olitica extern e0te 0-a"iul 4ital K%%%L% E0te datoria e0en"ial a -oliticii externe de a 4e,'ea la ace0t 0-a"iu 4ital. de a?3 con0er4a la ni4elul &o!tenirilor tran0&i0e de ,enera"iile trecute. de a?3 0-ori. atunci c/nd a de4enit -rea 0tr/&t%%%8% < An con0ecin" . el &ilitea1 -entru extinderea ace0tui 0-a"iu 4ital ela+or/nd legea cre,terii indefinite a statelor. Con#or& ace0tei le,i -o-ula"ia unei na"iuni acti4e 0e extinde -/n c/nd atin,e &axi&u& de 0-a"iu nece0ar -entru 0ati0#acerea ne4oilor% 2entru 0ati0#acerea ace0tor ne4oi orice cale e0te Fu0ti#icat . c'iar !i aceea a cuceriri !i ocu- rii de noi teritorii -e calea r 1+oiului% El ar,u&entea1 nece0itatea cre!terii teritoriale a $er&aniei -rintr?o 0u-ra-o-ulare !i o di&inuare a re0ur0elor. aduc/nd c'iar !i ar,u&ente de ordin cantitati4 ca 0u-ort al ace0tei te1e% El 0ta+ile!te un -la#on &axi& de 3)) locMH&M( -entru o de14oltare nor&al a unui -o-or% $er&ania a4ea /n 3:@) o den0itate &edie de -e0te 3@) locMH&(% A0t#el. a#ir& Gau0'o#er. 6/n $er&ania 3@@ de oa&eni 0unt ne4oi"i 0 0e /n,'e0uie -e un H&M( al unei re,iuni al-ine nordice cu totul inca-a+il 0 ?i 'r nea0c 8. /n ti&- ce 6/n toate i&-eriile coloniale. -e aceea!i 0u-ra#a" !i cu un 0ol &ult &ai #ertil tr ie0c nu&ai ;. :. 3>. (@ 0au (> de oa&eni8. de unde re1ult c $er&ania e0te /ndre-t "it 0 ?!i &odi#ice #rontierele -rin anexarea de noi teritorii% An -lan extern. Gau0'o#er con0idera c -ierderea -eri#eriilor ,er&ane din e0t. #a-t 0tatuat -rin tratatele de -ace ce au ur&at r 1+oiului. 4a aduce $er&ania /n -ra,ul unei cata0tro#e% Re4enind /n -er&anen" la te&a 0-a"iului 4ital. Gau0'o#er aduce noi ar,u&ente% A0t#el. /n 3:@3. /n cadrul unei con#erin"e cu titlul #pa ial "ital german, Gau0'o#er. con0tat/nd o deteriorare tot &ai dra&atic a 0itua"iei ,eo-olilice a
I% B de0cu. D% Dun,aciu. 6Sociolo,ia !i $eo-olitica #rontierei8. ed% 6=loare Al+a0tr 8. Bucure!ti 3::>. -a,% 3C(
<

3)

$er&aniei. 0u0"ine nece0itatea ex-an0iunii /n E0t% AFun,e la acea0t conclu1ie corel/nd cele dou &ari #or&ule o-era"ionale ,er&ane ale 4re&ii. -ri&a re#eritoare la 0itua"ia de 0u-ra-o-ulare a 60olului8 $er&aniei !i ne4oia l r,irii 0-a"iului econo&ic. cu a doua. re#eritoare la de1na"ionali1area -e care o 0u#er -o-ula"iile de ori,ine ,er&an . r &a0e /n a#ara ,rani"elor -olitice. &ai ale0 a celor din teritoriile e0t?euro-ene% An ace0t "el. ,eo-olitica 'au0'o#erian 0-a"iului 4ital% Teoria puterii maritime An lu&ea an,lo?0axon . c'iar /nainte ca ter&enul de ,eo-olitic 0 #ie -u0 /n circula"ie. -reocu- rile -ractice i&-u0e de 0itua"ii concrete au condu0 la ela+orarea unor teorii ce 0e /n0criu /n curentul geostraiegic al ,/ndirii ,eo-olitice% O -ri& te1 ela+orat /n ace0t context e0te cea a -uterii &ariti&e. -re1entat de a&iralul a&erican Al#red T% Ma'an /n lucr rile: '$e influence of #ea Po2er upon 3istor4 (5667-589:) - In#luen"a -uterii &ariti&e a0u-ra i0toriei (5667-589:) -u+licat /n 3<:). '$e ;nfluence of #ea Po2ers upon t$e (renc$ Re"olution and &mpire - In#luen"a -uterii &ariti&e a0u-ra re4olu"iei #rance1e !i i&-eriului I3<:(J !i '$e ;nterest of America in #ea Po2er - Intere0ul A&ericii /n -uterea &ariti& I3<:;J% Ba1/ndu?0e -e ex-erien"a -ractic do+/ndit -rin -artici-area acti4 la e4eni&entele acelei -erioade Ianexarea in0ulelor GaDai. a Cu+ei. a =ili-inelor. cu&- rarea de la 2ana&a a teritoriului -e care 0e 4a con0trui Canalul 2ana&a etc%J. Ma'an o+0er4 i&-ortan"a 0trate,ic a #or"ei &ariti&e /n i&-unerea !i &en"inerea unui 0tatut de &are -utere% 2entru a aFun,e la de#inirea intere0elor a&ericane a0u-ra -uterii &ariti&e. Ma'an reali1ea1 o incur0iune /n i0toria i&-eriilor #olo0ind nu&eroa0e exe&-le de + t lii /n care 4ictoria a #o0t 'ot r/t de controlul a0u-ra & rii% Ance-utul 0ecolului al 77?lea re-re1int -entru Statele Unite un &o&ent de de#inire a 0tatutului /n arena interna"ional % A4/nd /n 4edere -er0-ecti4ele unui
33

de4ine o ,eo-olitic

declin ine4ita+il al An,liei !i cre!terea -reten"iilor la 'e,e&onie ale $er&aniei !i Na-oniei. Statele Unite tre+uie 0 ?!i a0i,ure 0tatutul de 0u-er-utere% Ace0t lucru -oate de4eni #unc"ional -rin co&-letarea 0tatutului de -utere continental . -e care SUA deFa /l are. cu cel de -utere &ariti& . condi"ie reali1a+il % Con#or& teoriei lui Ma'an. -entru ca un 0tat 0 de4in -utere &ariti& . tre+uie 0 /nde-linea0c trei condi"ii: a% 0 0e /n4ecine1e -e o /ntindere con0idera+il cu Oceanul 2lanetar 0au 0 ai+ acce0 la ace0ta -rintr?o &are de0c'i0 5 +% 0 nu ai+ /n 4ecin tatea i&ediat 4ecini -uternici5 c% 0 di0-un de o ca-acitate na4al !i de un -oten"ial &ilitar ridicat al #lotei &ariti&e% Toate ace0te criterii. a-recia1 Ma'an. au #o0t /ntrunite de Marea Britanic /n -erioada de"inerii 0u-re&a"iei & rilor !i -ot #i atin0e de SUA /n -er0-ecti4a co&-let rii 0tatutului de 0u-er-utere% Meritul deo0e+it a lui Ma'an e0te acela de a #i #or&ulat /n ter&eni clari di&en0iunea 0trate,ica a #or"ei &ariti&e% =ocali1/nd anali1a a0u-ra -uterii &ariti&e. Ma'an o+0er4 /n lucrarea ;nfluen a puterii maritime asupra istoriei (5667-589:) -u+licat /n 3<:). c exi0t -o1i"ii ,eo,ra#ice a4antaFoa0e. dar ele au doar o 4aloare 0trate,ic -oten"ial at/ta 4re&e c/t nu +ene#icia1 de o #or" econo&ic /n & 0ur 0 le -un /n 4aloare% Tot aici. Ma'an. identi#ic &ariti& a unui 0tat: 3% pozitia geografic% ie!irea la &are. 1one litorale ex-u0e. +a1e na4ale 0trate,ice /n alte & ri !i oceane. controlul a0u-ra unor rute co&erciale i&-ortante5 (% natura coastelor, -re1en"a unor re,iuni de coa0t cu e0tuare naturale #a4ora+ile con0truirii de -orturi ? -entru de14oltarea co&er"ului. indu0triei na4ale !i &arinei &ilitare5 -re1en"a r/urilor na4i,a+ile ? -entru co&er" interior 0au ca !i cale de -enetrare a teritoriilor ina&ice5 @% e!tinderea teritoriului, lun,i&ea " r&urilor. u!urin"a cu care o coa0t -oate #i a- rat 5
3(

!a0e ele&ente #unda&entale care in#luen"ea1

-uterea

C% numrul popula iei% o -o-ula"ie nu&eroa0 -oate con0trui !i &en"ine o &arin co&ercial !i &ilitar -uternic 5 >% caracterul na ional% a-titudinea -entru co&er". deoarece -uterea &ariti& 0e +a1ea1 -e un co&er" extin0 !i -a!nic5 *% caracterul gu"ernului% #elul /n care ,u4ernul 4alori#ic condi"iile o#erite de &ediu !i caracteri0ticile -o-ula"iei -entru a -ro&o4a -uterea &ariti& % Antrea,a -ractic acu&ulat de Ma'an din anali1a rolului -uterii &ariti&e /n i0torie o a-lic a0u-ra SUA. -u+lic/nd /n 3<:; ;nteresul Americii *n puterea maritim. An acea0t lucrare el /!i de#ine!te -ro-ria doctrin con#or& c reia SUA ar tre+ui 0 0e a0ocie1e cu -uterea na4al +ritanic -entru /&- r"irea controlului & rilor. 0 deter&ine $er&ania 0 0e li&ite1e la rolul 0 u continental !i. nu /n ulti&ul r/nd. 0ta+ilirea unei a- r ri coordonate a euro-enilor !i a&ericanilor /n 0tare 0 li&ite1e a&+i"iile a0iatice% Toate ace0tea nu a4eau dec/t un 0in,ur 0co-. atin,erea de c tre SUA a 0u-re&a"iei &ondiale% La o anali1 atent 0e -oate o+0er4a c &ulte din ideile ela+orate de Ma'an la 0#/r!itul 0ecolului 7I7 au #o0t -reluate ulterior /n -olitica extern a&erican . &en"in/ndu?!i actualitatea%: Teoria puterii continentale sau a +eartland#ului An cadrul curentului ,eo0trate,ic. ,eo,ra#ul +ritanic Gal#ord MacHinder 0e di0tin,e ca cel &ai cuno0cut 0u0"in tor al teoriei continentaliste. An ela+orarea -ro-riei 4i1iuni a0u-ra lu&ii. MacHinder -leac de la -o1i"ia de &are -utere -e care An,lia tre+uie 0 ace0teia cu &a0a continental !i?o &en"in /n noua conFunctur interna"ional de la /nce-utul 0ecolului al 77?lea. accentul -un/ndu?3 -e ra-ortul euro?a0iatic . /n cadrul c reia -uteri -recu& $er&ania !i Ru0ia /nce- 0a exercite -uternice -re0iuni ,eo-olitice%

O%P% QRSTUVW. 6XYZ[W\ ][S^_[S[`^^8. ^ab% 6cZd[ef]VgR_T8. Q[YhWR 3::<`%.Y_%(*)

3@

Te1a central a ,/ndirii lui MacHinder. a #o0t enun"at -entru -ri&a dat /n 3:)C /ntr?un articol intitulat '$e Geograp$ical Pi"ot of 3istor4 2i4otul ,eo,ra#ic al i0toriei. -u+licat /n Geograp$ical <ounal. Articolul o#er o conce-"ie lar, a0u-ra i0toriei &ondiale. ele&entul central de anali1 con0tituindu?3 lu&ea ca /ntre, !i con#lictele ei. care dintotdeauna au o-u0 -uterea continental celei &ariti&e% .Puterea continental0, a#ir& MacHinder. /!i are ori,inea /n ini&a Eura0iei. /n A0ia Central . de aici articul/ndu?0e toate dina&icile ,eo-olitice ale -lanetei% Ace0t 0-a"iu. re-re1ent/nd aria pi"ot a istoriei, centrul in0ulei &ondiale (=orld ;sland), e0te -la0at /n re-re1entarea carto,ra#ic euro-ocentri0t /n -artea central a -lani0#erei% Ace0t 4a0t teritoriu ocu-at /n -re1ent de Ru0ia. #a-t ce?i o#er un -uternic a4antaF /n -olitica interna"ional . 0e /ntinde din0-re "inuturile 4ecine cu 2aci#icul -/n /n 1ona cu-rin0 . la 4e0t. /ntre Marea Ca0-ic !i Marea Nea,r . de la Oceanul /n,'e"at -/n la &un"ii !i -odi!urile care de0-art 1ona de nord !i central a A0iei de cea de 0ud% MacHinder i&a,inea1 la ni4elul -lani0#erei o con0truc"ie ,eo-olitic co&-let a noii teorii% A0t#el. la exteriorul ariei pi"ot 0e conturea1 dou arce de cerc: -ri&ul. inner crescent, cu-rinde $er&ania. Au0tro?Un,aria. I&-eriul Oto&an. India !i C'ina. al doilea. auter crescent e0te #or&at din Marea Britanie. Na-onia. Canada. SUA. A#rica de Sud !i Au0tralia% Ace0t decu-aF ,eo-olitic -re1entat de MacHinder. 0c'i&+ co&-let &odul tradi"ional de di4i1are a ,lo+ului /n cinci continente !i cinci oceane !i -ro-une o 4i1iune dina&ic . /ntr?o -er0-ecti4 i0toric . /n or,ani1area ,eo,ra#ic a -lanetei% Un alt a0-ect i&-ortant al teoriei con0t /n ideea con#or& c reia an0a&+lul #eno&enelor ,eo-olitice 0e -oate ex-lica /nce-/nd de la lu-ta care o-une -i4otul central arcelor de cerc. interior !i exterior% El con0ider c -uterea care controlea1 aria -i4ot a in0ulei &ondiale -oate controla lu&ea% V 1/ndu?!i -unctele de 4edere con#ir&ate de -ri&ul r 1+oi &ondial. MacHinder /!i a-ro#undea1 -ro-ria te1 . ela+or/nd /n 3:3: o a&-l lucrare cu
3C

titlul >emocratic ;deala and Realit4% a stud4 in t$e Politica of Reconstruction Ideaiuri de&ocratice !i realitatea: un 0tudiu de0-re -olitica recon0truc"iei% MacHinder /!i reia acu& -ro-ria te1 /ntr?un context &ult &ai lar,. lucrarea -ut/nd #i con0iderat un 4erita+il tratat de0-re !tiin"a - cii% An ace0t nou 0tudiu. autorul aduce &odi#ic ri at/t /n ce -ri4e!ie denu&irea de arie -i4ot. care e0te /nlocuit cu conce-tul de 3eartland, c/t !i -o1i"ia ace0teia% A0t#el. Geartlandul tran0latat 0-re 4e0t include acu& !i +a1inele M rii Baltice. M rii Ne,re !i /ntrea,a Euro- central?oriental -/n la alinia&entul El+a?Marea Adriatic . in4e0tind a0t#el Euro-a de E0t cu o -o1i"ie ,eo-olitic ?c'eie /n controlul Eura0iei% An acea0t lucrare. el #or&ulea1 . ca o conclu1ie. cele+ra re#lec"ie ,eo-olitic . con#or& c reia: 6Cine 0t -/ne!te Euro-a de E0t 0t -/ne!te Geartland? ul% Cine 0t9-/ne!te Geurtland?ul 0t -/ne!te In0ula lu&ii% Cine 0t -/ne!te In0ula lu&ii 0t -/ne!te lu&ea%8 2e0te ani. acea0t te1 4a #ace carier . de4enind una dintre cele &ai cele+re #or&ule ,eo-olitice% 2o1i"ia central /n cadrul Geartland?ului. con#er . /n 4i1iunea lui MacHinder. Euro-ei de E0t un 0latut 4ital. ace0t 0-a"iu #iind unul de le, tur /ntre cele dou &ari -uteri ale 4re&ii: Ru0ia !i $er&ania. /n -lu0. 0t -/nirea ace0tui 0-a"iu de c tre una 0au alta dintre ace0te dou " ri ar de&on0tra 0u-re&a"ia la ni4elul Geartland? ului. ceea ce ar ,enera un nou de1ec'ili+ru% 2entru o Eurode4a0tat de r 1+oi. 0ta+ilitatea !i -acea re-re1entau de1ideratul de14olt rii% Tre+uia a0i,urat un ec'ili+ru /ntre 0tatele lu&ii. a0t#el /nc/t nici unul dintre ele 0 nu &ai -oat de4eni at/t de -uternic /nc/t 0 dorea0c do&inarea celorlalte. #a-t ce ar con0titui cau1a -rinci-al a unui alt r 1+oi% Ace0t ec'ili+ru nu -oate #i &en"inut dec/t -rin &en"inerea unui ec'ili+ru /n interiorul Geartland?ului% 3) Vi1iunea lui MacHinder a0u-ra ec'ili+rului /ntre na"iuni. ca -ri& condi"ie a - cii. 0e re, 0e!te. -rin a0e& nare. /n -rinci-iul care a 0tat la +a1a con0tituirii Li,ii Na"iunilor% A0t#el. 6te0tul Li,ii 4a #i /n Geartland8. a#ir&a MacHinder% Te0t -e care
I% B de0cu. D% Dun,aciu. 6Sociolo,ia !i $eo-olitica #rontierei8. ed% 6=loare Al+a0tr 8. Bucure!ti 3::>. -a,% 3>C
3)

3>

Li,a nu l?a trecut. -e0te doar dou decenii ec'ili+rul ru-/ndu?0e c'iar /n interiorul Geartland?ului% An 3:C@. MacHinder re4ine a0u-ra te1ei -uterii continentale. /n articolul '$e Round =orld and t$e =inning of t$e Peace, -u+licat /n nu& rul din iulie al re4i0tei (oreign Affairs, -reci1/nd c actualitatea teoriei Geartlandului. 6e0te &ai 4alid !i &ai #olo0itoare a0t 1i dec/t era cu dou 1eci 0au cu -atru1eci de ani /n unn 8% An noul context ,eo-olitic /n care 0e -re#i,ura 4ictoria #or"elor aliate. MacHinder /!i recon0ider teoria. &odi#ic/nd /nc o dat contururile Geartland?ului% A0t#el. Geartland?ul e0te con0tituit din -artea de nord !i din centrul Eura0iei% Se /ntinde de la coa0ta arctic -/n la de0erturile centrale !i are ca li&it 4e0tic i0t&ul lar, dintre Marea Baltic !i Marea Nea,r % An liniile 0ale &ari. acea0t 1on coincidea cu teritoriul URSS?ului. una dintre -uterile ce -o ie!i /n4in, toare din r 1+oi% Victoria !i 0t -/nirea unui i&en0 teritoriu. -e0te 3) &ii H&(, /i 4or a0i,ura Uniunii So4ietice 0u-re&a"ia tere0tr % 2ornind de la ace0t ra"iona&ent. MacHinder conclu1ionea1 : 6Dac Uniunea So4ietic ie0e din ace0t r 1+oi cucerind $er&ania. ea 0e 4a cla0a ca -ri&a -utere tere0tr a lu&ii8. a4/nd un -oten"ial de cre!tere u&an. teritorial !i &aterial ,reu de 0to-at /n -er0-ecti4a unor noi tendin"e ex-an0ioni0te -e care acea0t "ar le -oate a4ea% Solu"ia , 0it de MacHinder con0ta /n con0tituirea unei co&unit "i euro? atlantice. ca-a+il 0 o-un o #or" credi+il -roce0ului de cre!tere a Uniunii So4ietice !i de li&itare a ex-an0iunii ace0teia dincolo de centrul Euro-ei%33

Teoria %rmurilor sau a Rimland#ului

33

Dra,o! =r 0ineanu. 6$eo-olitica8. ed% 6Ro&9nia de M9ine8. Bucure!ti ())>. -a,% <)

3*

Un alt de&er0 /n cadrul curentului ,eo0trate,ic e0te re-re1entat de teoria rmurilor, &ai +ine cuno0cut 0u+ denu&irea de teoria rimland$ului, ela+orat de -ro#e0orul a&erican ,ic-olas .o-n Sp/0man& Contri+u"ia ace0tuia /n do&eniul ,eo-oliticii e0te redat /n lucr rile: o Strate,ia a&erican /n -olitica &ondial . 3:C( !i $eo,ra#ia - cii. 3:CC% 2ri&a lucrare. #trategia american in politica mondial, re-re1int -ledoarie a i&-lic rii ,lo+ale a Statelor Unite /n cel de?al doilea r 1+oi &ondial. /n antite1 cu lar, r 0-/ndita conce-"ie a&erican a &en"inerii unui i1ola"ioni0& continental. /n ar,u&entarea ace0tei o-inii. S-iH&an a4an0ea1 te1a con#or& c reia 0-a"iul a&erican n?ar #i -o0i+il de a- rat /&-otri4a unei -uteri continentale 'e,e&one !i ca atare. SUA nu ar -utea 0u-ra4ie"uii din -unct de 4edere econo&ic dac ar -ierde -ie"ele euro-ean !i a0iatic % An lucrarea Geograful pcii, a- rut -o0tu&. S-iH&an 0e ocu- de ordinea &ondial ce 0e 4a in0taura la 0#9r!itul r 1+oiului !i la 0trate,ia SUA /n 4iitoarea conFunctur interna"ional % Ca di0ci-ol al 0crierilor lui MacHinder. S-iH&an recunoa!te &eritele teoriei Geartland?ului. a-reciind -e de o -arte -er0-ecti4a ,lo+al o#erit de acea0ta /n a+ordarea rela"iilor dintre 0tate. c/t !i &odul /n care MacHinder o-une /n cadrul rela"iilor interna"ionale. ti-ul de -utere &ariti& de rolul ,eo-olitic &ondial al Geartland?ului% El di&inuea1 . dar nu eli&in rolul ,eo-olitic al 'eartland?ului lui MacHinder. o#erind ca alternati4 . cu i&-ortan" &axi& /n con0truc"ia 0trate,ic a rela"iilor interna"ionale. un teritoriu a#lat la exteriorul 1onei centrale a Eura0iei. un 0-a"iu al " r&urilor. -rin controlul c ruia 0e a0i,ur IGeartlandJ% =olo0indu?0e de ar,u&ente teoretice. dar !i -ractice. el identi#ic !i de&on0trea1 acea0t nou 1on -i4ot a ,eo-oliticii &ondiale. re-re1entat de o 6re,iune inter&ediar dintre Geartland !i & rile ri4erane8. /n ace0t 0-a"iu 0e de#ine!te 6ade4 ratul ra-ort de #or"e /ntre -uterea continental !i cea &ariti& 8%
3;

celei continentale% Cu toate

ace0tea. S-iH&an. /!i con0truie!te -ro-ria teorie -ornind de la o -o1i"ie critic #a"

do&inarea ini&ii lu&ii

= c/nd o incur0iune /n i0torie. S-iH&an o+0er4 nu&eroa0ele con#runt ri ale -o-ula"iilor ace0tei 1one at/t cu -uteri continentale a-ar"in/nd 'eartland?ului. c/t !i cu -uteri &ariti&e a-ar"in/nd 0-a"iilor in0ulare. -recu& Marea Britanic !i Na-onia% Din acea0t zon de contact 0?au declan!at 6a0alturile c tre 0u-re&a"ia &ondial ale lui Na-oleon. ale $er&aniei !i ale Na-oniei%8 Acea0t +ordur uneori continental . de cele &ai &ulte ori &ariti& . care /nconFoar din cele &ai &ulte - r"i Geartland?ul eura0iatic !i care cu-rinde =inlanda !i rile Scandina4e. continu/nd cu 2olonia. Ro&9nia 0i Turcia. !i 0e -relun,e!te cu " ri a-ar"in/nd Orientul A-ro-iat !i MiFlociu. -/n /n India !i Mon,olia. #unc"ionea1 ca un 0-a"iu ta&-on /ntre u0cat !i &are% Ace0t 0-a"iu a-are !i /n teoria lui MacHinder. 0u+ denu&irea de inel inferior I6inner cre0cent8J. dar # r a i 0e acorda aceia!i i&-ortan" % 2entru a denu&i acea0t nou 1on -i4ot a ,eo-oliticii &ondiale. S-iH&an ela+orea1 conce-tul de ri&land I0-a"iu de " r&J% E4iden"iind i&-ortan"a ace0tui 0-a"iu. S-iH&an &odi#ic cele+ra #or&ul ,eo-olitic a lui MacHinder. a#ir&/nd: .?ine controleaz rimland-ul, conduce &urasia, cel ce conduce &urasia, controleaz destinul lumii.0 Acea0t nou teorie ela+orat din -er0-ecti4a ,eo-olitic a -ro+le&elor de 0ecuritate cu care 0e con#runt SUA /n acea -erioad . o#er 0olu"ia eli&in rii in#luen"ei din ce /n ce &ai -uternice a $er&aniei !i Na-oniei a0u-ra ri&land?ului /n detri&entul -uterii an,lo?0axone% A0t#el. S-iH&an -ro-une coo-erarea #or"elor tere0tre !i &ariti&e ale An,liei. Ru0iei !i Statelor Unite. /n 4ederea /nl tur rii in#luen"ei $er&aniei !i Na-oniei !i in0taurarea unui nou ec'ili+ru de #or"e% Controlul ace0tui inel al litoralului eura0iatic con0tituind c'eia 0ta+ilit "ii !i - cii% Dac /n -erioada celui de?al doilea r 1+oi &ondial. teoria ri&land?ului o#er re1ol4area -ro+le&ei ra-orturilor de #or" -rin #or&area unei coali"ii /ntre An,lia. Ru0ia !i Statele Unite. o dat cu declan!area r 1+oiului rece /n 3:C; !i deli&itarea /n ta+ere anta,oni0te a celor dou &ari -uteri. teoria ri&land?ului o#er o +a1 /n

3<

ela+orarea 0trate,iei de 6/ndi,uire8 a URSS?ului. /n 4ederea li&it rii -o0i+ilit "ilor de ac"iune ale ace0teia%3( Acea0t nou teorie. cuno0cut 0u+ denu&irea de 6containe&entA. de 6re"inere8. e0te a-ro#undat de di-lo&atul a&erican $eor,e =ro0t Eennan.

de4enind 0trate,ia de +a1 a SUA /n ti&-ul r 1+oiului rece%3@

Teoria puterii aeriene Ra-ida de14oltare a a4ia"iei i&-u0 de -uternica cur0 a /nar& rilor /n cel de?al doilea r 1+oi &ondial. a atra0 aten"ia cercet toriior /n do&eniul ,eo-oliticii care au /n"ele0 rolul ace0tei noi #or&e de -utere /n ra-orturile dintre 0tate% O contri+u"ie deo0e+it /n ace0t 0en0 a a4ut?o a&ericanul de ori,ine ru0 Alexander de Se4er0Hi. care -relu/nd o 0erie din ideile ,eo0trate,ice re#eritoare la a4/ntul -uterii aeriene. ela+orea1 o te1 /n care -uterea aerian -oate de- !i /n i&-ortan" -uterea tere0tr !i cea &ariti& % Dou lucr ri re"in /n &od deo0e+it aten"ia: Victoria -rin -uterea aerian . 3:C(. /n care -re1int i&-ortan"a #olo0irii a4ia"iei /n cadrul r 1+oiului. critic/nd totodat -uterile aliate -entru in0u#icienta #olo0ire a ace0tui nou &iFloc. indi0-en0a+il unui r 1+oi de an4er,ur !i 2uterea aerian : c'eia 0u-ra4ie"uirii. 3:>). /n care de&on0trea1 0u-erioritate -uterii aeriene a0u-ra -uterilor tere0tr !i &ariti& % An ar,u&entarea teorie 0ale. de Se4er0Hi #olo0e!te o 'art /n care cla0ica -roiec"ie Mercator. euro-ocentri0t . e0te /nlocuit cu o -roiec"ie a1i&utal ec'idi0tant . centrat -e e&i0#era nordic . toc&ai -entru a de&on0tra a-ro-ierea -e acea0t direc"ie a celor dou &ari -uteri a#late /n con#runtare% 2rin dou cercuri &ari 0u-ra-u0e -e0te A&erica de Nord !i Eura0ia. deli&itea1 4a0tele areale de do&inare aerian a SUA !i URSS%
3(

O%P% QRSTUVW. 6XYZ[W\ ][S^_[S[`^^8. ^ab% 6cZd[ef]VgR_T8. Q[YhWR 3::<`%.Y_%(>< Dra,o! =r 0ineanu. 6$eo-olitica8. ed% 6Ro&9nia de M9ine8. Bucure!ti ())>. -a,% <>

3@

3:

Aria de 0u-ra-unere. centrat -e 1ona -olar nordic . e0te denu&it aria de decizie, iar ariile ne0u-ra-u0e ale celor dou cercuri 0unt denu&ite aria de dominare aerian a -R## !i re0-ecti4 aria de dominare aerian a #-A.5@ Con#or& ace0tei teorii. -roiectarea ,lo+al a -uterii -rin inte&ediul #or"ei aeriene de-inde /n cea &ai &are & 0ur de controlul acelui areal central. denu&it arie de decizie. E0te de0 /&- rt !it o-inia con#or& c reia teoria -uterii aeriene. ela+orat de Alexander de Se4er0Hi ar re-re1enta +a1a 0trate,iei a&ericane de a- rare a teritoriilor nord?a&ericane -rin in0talarea unei re"ele de radare !i a &ai &ultor +a1e aeriene. -entru -re4enirea unei -o0i+ile in4a1ii 0o4ietice -e acea0t direc"ie. -e0te -olul nord% Acela!i lucru a -utut #i o+0er4at !i din -artea URSS?ului. care !i?a de14oltat o -uternic #or" aerian . -rin inter&ediul c reia 0 c/!ti,e controlul aerian al ace0tei 1one nordice a -lanetei. con0iderat de &axi& intere0 ,eo0trate,ic% Ulterior. -rin a-ari"ia rac'etelor intercontinentale !i -rin de14oltarea unei den0e re"ele de +a1e &ilitare at/t a&ericane. c/t !i 0o4ietice. -e /ntre, ,lo+ul. 0trate,ia in0-irat de teoria lui de Se4er0Hi a #o0t con0iderat de- !it % Teoria spaiilor "lobale Antr?o -erioad acea0t di0ci-lin % An 3:*@. -rin lucrarea $eo,ra#ie !i -olitici /ntr?o lu&e di4i1at . reeditat /n 3:;@. Co'en -ro-une un nou &odel de /n"ele,ere a realit "ii interna"ionale +i-olare% Ace0t &odel ,lo+al de anali1 /&-arte lu&ea /n regiuni geostrategice !i regiuni geopolitice. Re,iunile ,eo0trate,ice 0unt /n nu& r de dou . #iind con#i,urate -e criterii &ulticaracreri0tice. /n care ordinea ideolo,ic ocu- -ri&ul loc% A0t#el. +locul
3C

c/nd -reocu- rile ,eo-olitice 0e di&inuea1

-/n

la

di0-ari"ie. Saul 1& Co-en, ,eo,ra# a&erican. e0te unul dintre -u"inii -er#or&eri /n

Do&inico =i0ic'ela. 6jtiin"a -olitic k -ro+le&e. conce-te. teorii8. ed% Ti-o,ra#ia Central . C'i!in u

())). -a,% (C>

()

coordonat de SUA -oart

denu&irea de lumea comercial maritim, iar cei o &inire,iune 0trate,ic con0tituit din

-olari1at de URSS. re-re1int lumea continental euro-asiatic. Celor dou &ari re,iuni ,eo0trate,ice /i 0e adau, 0u+continentul indian. care 0e , 0e!te /n a#ara /n#runt rii celor dou +locuri% An cadrul re,iunilor ,eo0trate,ice. Co'en identi#ic re,iunile ,eo-olitice. care au la +a1 criteriul unit "ii caracteri0ticilor ,eo,ra#ice ca #ecior al #or& rii unui cadru de &ani#e0tare a ac"iunilor -olitice !i econo&ice co&une% Lumea comercial maritim e0te #or&at din cinci re,iuni ,eo-olitice: ? an,lo?a&erican !i carai+ian 5 ? euro-ean &ariti& !i &a,'re+ian 5 ? 0ud?a&erican 5 ? a#rican tran00a'arian 5 ? Oceania cu Na-onia !i Coreea de Sud% Lumea continental euro-asiatic e0te alc tuit doar din dou re,iuni ,eo-olitice: ? Euro-a Oriental 5 ? A0ia Oriental Ic'ine1 J% =iecare re,iune ,eo-olitic 0e indi4iduali1ea1 -rintr?o 0tructur intern -ro-rie. dar 0e re, 0e!te -rintr?o anu&it #or&ul inte,rati4 /n +locul ,eo0trate,ic c ruia /i a-ar"ine% An 3:<(. Co'en -u+lic O nou 'arta ,lo+al a ec'ili+rului ,eo-oliliJ. care -re1int o 4er0iune /&+un t "it a &odelului din 3:;@. -entru ca /n 3::< 0 ela+ore1e teoria 0-a"iilor ,lo+ale. a- rut &aFore /n era -o0t R 1+oiul ReceJ% De acea0t dat lu&ea e0te di0-u0 /ntr?o ierar'ie ,eo-olitic ale c rei ele&ente 0e con0tituie. /ntr?o ordine de0cre0c toare. ca: 0-a"ii ,eo,ra#ice ,lo+ale (realms), re,iuni. na"iuni?0tate !i unit "i 0u+na"ionale% #pa iile geografice glo+ale 0unt /n nu& r de dou . unul &ariti& !i altul continental% A0t#el. /n noua #or&ul . 0-a"iile ,lo+ale 0e identi#ic cu 4ec'ile re,iuni ,eo0trate,ice% /n lucrarea ISc'i&+ ri ,eo-olitice

(3

Regiunile actuale. con"inute /n 0-a"iile ,lo+ale. 0unt 4ec'ile re,iuni ,eo-olitice a0u-ra c rora Co'en re4ine. reduc/ndu?le nu& rul% A0t#el. spa iul glo+al maritim con"ine de acea0t dat -atru a0t#el de re,iuni: A&erica de Nord !i 1ona carai+ian . Euro-a Mariti& !i Ma,'re+ul. A0ia de coa0t cele dou !i A#rica re,iuni Su+0a'arian % 2entru 0-a"iul ,lo+al continental - 0trea1

,eo-olitice din 0tudiul -u+licat /n 3:*@: Euro-a Oriental !i A0ia Orientala% A&erica de Sud. A#rica !i A0ia de Sud 0e , 0e0c /n a#ara ace0tor 1one ,lo+ale% Co'en nu&indu?le 6a -atra 0#er de &ar,inalitate%8 Antre spa iile geografice glo+ale, Co'en identi#ic 1one #ra,&entate din -unct de 4edere -olitic. ca re1ultat al intere0elor di4er,ente al celor dou 0-a"ii ,lo+ale 0u+ in#luen"a c rora 0e a#l . cuno0cute 0u+ denu&irea de zone aflate su+ presiune geopolitic I0'atter+elt0J% Una dintre cele &ai cele+re a0t#el de 1one a#late 0u+ -re0iune ,eo-olitic e0te Orientul MiFlociu. care /n toat -erioada r 1+oiului rece. 0u+ in#luen"a celor dou +locuri?0-a"ii. a cuno0cut o -er&anent 0tare de in0ecuritate% Du- di0-ari"ia +locului e0tic. Orientul MiFlociu -are 0 &i,re1e 0-re 0-a"iul ,lo+al &ariti&. cu toate c -ro+le&e -recu& ,radul de #ra,&entare -olitic !i ten0iunile etnice !i reli,ioa0e. &en"in /nc acea0t 1on 0u+ -re0iune ,eo-olitic % Antre regiuni, Co'en -la0ea1 por ile de trecere, I,ateDaiJ% Ace0tea Foac rol inte,rator /ntre re,iuni !i 0unt re-re1entate din 1one di0tincte din -unct de 4edere cultural. i0toric !i econo&ic #a" de 1onele din Fur% Cea &ai i&-ortant !i re-re1entati4 -oart de trecere e0te 1ona #or&at de 0tatele central !i e0t?euro-ene. care a0i,ur le, tura /ntre re,iunile &ar,inale ale celor dou &ari 0-a"ii ,lo+ale%3>

1iblio"ra'ie 3% Dra,o! =r 0ineanu. 6$eo-olitica8. ed% 6Ro&9nia de M9ine8. Bucure!ti ())>

3>

Dra,o! =r 0ineanu. 6$eo-olitica8. ed% 6Ro&9nia de M9ine8. Bucure!ti ())>. -a,% <<

((

(% $ian#ranco 2a0Buino. 6Cur0 de !tiin" Bucure!ti ())( @% Do&inico =i0ic'ela. 6jtiin"a -olitic Ti-o,ra#ia Central . C'i!in u ()))

-olitic 8. ed% In0titutul Euro-ei. k -ro+le&e. conce-te. teorii8. ed%

C% Ion Mitran. 62olitolo,ia /n #a"a 0ecolului 778. ed% 6Ro&9nia de M9ine8. Bucure!ti 3::; >% I%B de0cu. D% Dun,aciu. 6Sociolo,ia !i $eo-olitica #rontierei8. ed% 6=loare Al+a0tr 8. Bucure!ti 3::> *% O%P% QRSTUVW. 6XYZ[W\ ][S^_[S[`^^8. ^ab% 6cZd[ef]VgR_T8. Q[YhWR 3::<`%

(@