Sunteți pe pagina 1din 4

Ferigile(Pteridofite)

In locurile umede si umbroase, traiesc si astazi gratioasele ferigi.Ele au corpul diferentiat in radacina, tulpina si frunze, organe in care apare pentru prima data pe scara filogenetica a plantelor un sistem vascular,reprezentat de fascicole de vase lemnoase si liberiene.Nu au flori. Feriga comuna: Se fixeaza in pamant cu ajutorul unei tulpini subterane numite rizom. Pe rizom se gasesc radacini firoase si muguri, din care se dezvolta frunzele. La inceput, frunzele sunt cafenii si rasucite, iar la maturitate, ele se desfac si au culoarea verde. Radacina, tulpina si frunzele sunt stabatute de vase conducatoare. Inmultirea ferigilor Stiati ca ferigile se inmultesc prin spori ? Formati in organe numite sporangi (imagine, jos ).Sporii incoltesc pe solul umed si dau nastere unui protal( lama verde in forma de inima). Pe protal se formeaza celule reproducatoare barbatesti si femeiesti. Prin contopirea lor se formeaza celula-ou, din care apare o noua feriga Descopera! Pe campii umede creste o feriga cu frunze de culoare verde inchis.Din rizom se formeaza tulpini drepte, ramificate, cu noduri. In jurul lor exista un buchet de frunze. Planta seamana cu un bradut. Se numeste Coada-calului. Pestisoara: Traieste plutind la suprafata apelor curgatoare sau statatoare.Are trei frunze dispuse la noduri, din care doua plutesc iar a treia e transformata intr-un manunchi de fire, ce au rol in absorbtia apei.

Strutisorii: Feriga cu tulpini taratoare, depe care se ridica ramurile cu spice sporangifere. Creste pe stancile umbrite din padurile montane. Aspectul inedit, ne duce cu gandul la celebra pasare maratonista, strutul

Caracterele generale ale ferigilor Sunt rspndite,de regul,n pduri,n locuri umede i umbroase. n zonele temperate sunt ferigi erbacee,care uneori ating talida de 1m;n pdurile tropicale i ecuatoriale predomin ferigile lemnoase,arborescente. Ferigile au cunoscut o mare rspndire i dezvoltare n perioada carbonifer(pduri de ferigi uriae). Ferigile sunt plante de uscat,majoritatea perene. Ferigile sunt primele plante superioare al cror corp,numit corm,este alctuit din organe vegetative adevrate.Organele cormului s-au orietntat n spaiu pe dou direcii:spre solrdcina i spre lumin-tulpina cu frunzele.Aceast orientare este o adaptare la viaa terestr. Tulpina este adesea subteran(rizom).La unele specii apar tulpini fertile,lipsite de clorofil,care formeaza spori. La ferigi apar cele mai simple vase conductoare lemnoase(traheide) i liberiene,de unde i denumirea de criptograme vasculare.Traheidele au pereii lignifiai,avnd i rol de susinere a plantei,i reprezint un caracter de adaptare la viaa de uscat;ele au perei despritori i de aceea,circulaia este lent. Ferigile au toate tipurile de esuturi vegetale adevrate.

Clasificarea ferigilor Ferigile sunt ncadrate n 3 clase: licopodiate,equisetate i filicate.

Clasa Licopodiate . Plante erbacee sau lemnoase,permanent verzi. Tulpini ramificate dihotomic,cu frunzulie mici,aezate spiralat. Tulpinile adesea trtoare. Sporangii se formeaz n spiculee care poart sporofile.

Clasa Equisetate. Plante rspndite pe terenuri nisipoase i fnee umede. Plante erbacee mici cu tulpini articulate. La noduri poart Frunze mici,dispuse n verticil. La tulpin conine siliciu. Sporangii sunt dispui ntr-un spic la vrful tulpinii care este brun. Clasa Filicate (ferigi propriu-zise). Majoritatea sunt plante erbacee,la tropice sunt i specii lemnoase. Frunzele sunt mari,peiolate,cu numeri lobi divizai,cele tinere sunt rsucite n spiral. Sporangii sunt dispui cel mai adesea pe dosul frunzelor. Importana ferigilor . Apariia ferigilor a marcat o etap important n evoluia spre plantele superioare,mai ales datorit prezenei vaselor de conducere. Ferigile fosile au dat zcmintele de crbuni superiori(huila,antracitul). Ferigile actuale au importan economic redus la unele rizomul este vermifug,sporii de pedicu sunt utilizai n metalurgie,cenua de coada-calului bogat n siliciu este folosit la lustruirea metalelor etc. Multe dintre ferigi se cultiv ca plante decorative.