UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE IINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC MASTERAT - EG ANUL II

ECONOMIA CUNOATERII
NOTE DE CURS CONF UNIV DR. CARMEN NASTASE

2010 -2011

ECONOMIA CUNOATERII I CIVILIZAIA GLOBAL CUPRINS

In !"#$%&!&
Cei mai muli teoreticieni i practicieni recunosc ideea c schimbare a este caracteristica esenial care guverneaz lumea. Dup cum spunea i '&!(&! S)*"n, laureat al Premiului Nobel, Cunoaterea devine componenta numrul unu a dezvoltrii economice. e spune astzi c lumea intr !ntr"o er numit +E%"n"*), %$n",- &!)) #conomia cunoa$terii presupune o abordare cu caracter interdiscipinar. #conomi$ti, matematicieni, in%ormaticieni, sociologi, psihologici, %izicieni, geneticieni etc. caut s adapteze teoriile clasice unor viziuni revoluionare legate de dinamica interaciunilor umane, restructurarea teoriei reelelor sociale, a &eoriei #chilibrulului 'eneral, a teoriilor cognitive, simularea numeric, teoria haosului etc. C,!,% &!)- )%).& &%"n"*)&) %$n", &!)) ( #conomia cunoa$terii presupune o abordare cu caracter interdiscipinar) ( Cunoa$terea, interaciunea, evoluia $i instituiile sunt concepte analizate cu pro%unzime !n cadrul economiei contemporane) ( #ducaia $i %ormarea pro%esional au un rol cheie !n procesul de integrare european a *om+niei) ( Capacitatea uman de a crea $i %olosi !n mod e%ectiv $i inteligent cuno$tinele pe o baz !n continu schimbare conteaz cel mai mult) P!)n%)/,.)) /)."n) /& %,!& -& (,0&,01 &%"n"*), (,0, 1 /& %$n",2 &!& ,! /$ &, 3)4 ( )n"5,6)).& &7n"."8)%& 2) %7&. $)&.).& #& %&!%& ,!& - #&05". ,!& , care ar asigura mrirea vitezei de cre$tere economic, $i nu numai o modi%icare de stare -nivel.) ( 9n516,!&, #)n /!,% )%1 2) #)3$0,!&, %$n"2 )n6&."! " care ar elimina tendina spre randamente descresctoare) ( ,%$*$.,!&, %,/) ,.$.$) , care ar genera e/ternaliti tehnologice pozitive) ( ,*&.)"!,!&, &#$%,6)&) 2) , 3"!*1!)) /!"3&-)"n,.& , prin care s"ar genera cre$terea productivitii muncii, ca motor al unei cre$teri economice sustenabile. #conomia bazat pe cunoa$tere reprezint un nou concept, un nou mod de abordare a economiei care cred c va a0uta *om+nia s evolueze rapid $i s le a0ung din urm naiunile dezvoltate. 1ceast nou economie este o cale de acces pe care pro%esorul 2oseph #. tiglitz, laureat al Premiului Nobel !n #conomie !n 2334, o consider ca av+nd o $ans mai mare pentru o cre$tere economic democratic $i susinut ce va aduce, !n viitorul apropiat, prosperitate $i dreptate social. #conomia bazat pe cunoa$tere este principalul pilon al societii cunoa$terii. Conceptele cunoa$terii, ale evoluiei, ale interaciunii $i instituiei ar trebui luate !n considerare !ntr"o viziune global. Cunoa$terea alturi de in%ormaie reprezint principalele %ore ale economiei moderne. #conomie bazat pe cunoa$tere este singurul mecanism pentru o cre$tere economic rapid !n *om+nia. 5n societatea secolului 667, valoarea nu este reprezentat de bunurile tangibile, ci de cele intangibile cum ar %i capitalul uman. 7nvestiiile !n capitalul uman, !n educaie, !n cercetare $i dezvoltare con%er e/ternaliti pozitive.

C,/) ".$. 1. E%"n"*), %$n",2 &!))

O()&% " " " " )5&4 abordri generale privind economia cunoa$terii %irmele multinaionale !n noua economie *om+nia $i economia bazat pe cunoa$tere economia cunoaterii i civilizaia global

1.1. S"%)& , &, %$n",- &!)) 'enerarea $i e/ploatarea de cunoa$tere au devenit surse vitale ale cre$terii bunstrii pe plan global. Cunoa$terea reprezint totodat elementul central ce determin competitivitatea $i ca atare statele lumii, !n special cele dezvoltate, s"au anga0at !n generarea sistematic a acesteia, dezvolt+nd sisteme naionale $i interaciuni internaionale tot mai so%isticate. 1ccentuarea globalizrii a condus la cre$terea importanei colaborrii internaionale, a schimbului de cunoa$tere e/plicit $i a creat comuniti $iini%ice internaionale puternice, %r !ns a reduce importana pe care comple/ul de %actori locali o are !n adaptarea $i valori%icarea cunoa$terii. 5n acest mediu colaborativ $i competitiv !n acela$i timp, semni%icaia e/celenei a cunoscut o cre$tere e/ponenial. #ntitile $i indivizii care ating acest nivel devin e/trem de valoro$i, av+nd capacitatea de a atrage resurse $i de a in%luena at+t mediul $tiini%ic, c+t $i sistemele socio"economice. 1cesta este $i motivul pentru care statele dezvoltate %ac e%orturi pentru a atrage oamenii de $tiin $i ingineri cu per%ormane deosebite $i totodat de a atinge masa critic de cercetare !n domenii strategice. e consider c economia viitorului va %i !n linii generale cu totul di%erit de ceea ce este astzi. 1ceast nou economie !$i va gsi suportul !n progresele $tiintei $i tehnicii, !n tehnologiile viitorului, care ar trebui s %uncioneze prioritar !n %uncie de cerinele de mediu. 1ceast tendin se mani%est cu precdere !n industria in%ormatic. #conomia viitorului, pe de alt parte, va trebui s %ie mult mai e%icient dec+t cea de astzi) motivaia este cunoscut de0a9 populaia cre$te mereu, iar resursele sunt adesea limitate, chiar dac !n prezent are loc o important mutaie !n locul $i rolul %actorilor de producie. #ste vorba de procesul de creare a unui nou mod de civilizaie -av+nd la baz mai ales elemente ce decurg din $tiin $i tehnic., dar care se va gsi !ntr"un permanent con%lict cu celelalte civilizaii e/istente astzi, care $i ele !ncearc s !$i e/tind in%luenele. 5n societatea in%ormaional, resursa economic de baz, nu mai este nici capitalul, nici pm+ntul, nici munca %izic, ci cunoa$terea. 1.1.1. S"%)& , &, %$n",2 &!)) 5n anii :;3, !n conte/tul amplelor schimbri tehnologice $i sub presiunea globalizrii economice, a !nceput s %ie tot mai utilizat conceptul de -"%)& , & , %$n",2 &!)). &rstura %undamental a economiei mondiale este astzi evoluia rapid spre globalizare $i %olosirea tehnologiilor in%ormaionale $i ale comunicaiei. De aceea politicile cunoa$terii " cercetarea, inovarea, educaia $i %ormarea pro%esional " sunt de o importan radical pentru viitorul <niunii !n tranziie spre o #urop a cunoa$terii. Societatea cunoaterii o nlocuiete progresiv pe cea industrial, care a nlocuit-o, la rndul ei, pe cea agrar, ultimele dou fiind axate pe producia valorilor materiale. ocietatea cunoa$terii este cea !n care in%ormaia semni%ic puterea !n sensul cel mai general , indi%erent c este vorba de cea politic, cea economic, cea %inanciar " obinerea, stp+nirea $i valori%icarea superioar a in%ormaiei, %iind ast%el cheia de bolt a acestei

societi. #a conorganizaie celebra ma/im, emis cu peste trei secole $i 0umtate !n urm de F!,n%)- B,%"n: %$n",2 &!&, 9n-&,*n1 /$ &!&. #a constituie apogeul dezvoltrii societii omene$ti, !n care cunoa$terea este ultima $i cea mai !nalt surs %undamental a puterii sociale, succed+nd altor surse ce au marcat dezvoltarea societii omene$ti , violena -%ora. $i bogia -banul.. Cunoa$terea !nseamn putere de !nalt calitate, a$a cum o de%ine$te sugestiv A.5)n T"33.&!, !ntruc+t este %oarte versatil, ampli%ic !n msur apreciabil %ora $i bogia, este e%icient, %ace ca %ora $i bogia s depind de ea. ocietatea viitorului $i, implicit, mediul viitor al organizaiii, vor %i a/ate pe cunoa$tere, pe valori%icarea !n cea mai mare msur a acesteia. ocietatea cunoa$terii are c+teva trsturi de%initorii care o disting net din punct de vedere calitativ de modelele precedente de societi -tabel nr. 4.. T!1-1 $!).& -"%)& 16)) %$n",2 &!)) -e/emple. &abelul nr.4
Nr crt 3 4 2 Caracteristici 4 *esursa principal >unurile caracteristice ocietatea industrial 2 Capitalul ?a$inile, centralele energetice, vehiculele autopropulsate, reelele de transport $i comunicaiile a. activiti de tip producie b. !n materii prime, energie $i materiale @alori echivalente9 valoarea bunurilor schimbate este sensibil egal ocietatea cunoa$terii 8 Cuno$tinele Calculatoarele electronice !n reele, produsele" program, serviciile in%ormatice $i de comunicaie a. !n activiti de concepie b. !n investiii ?ultiplicarea valorii9 schimbul de in%ormaii se %ace %r pierdere, in%ormaia obinut put+nd s conduc la o important cre$tere a valorii in%ormaiei iniiale 'enerarea de noi activiti care absorb %or de munc Prin utilizarea tehnologiilor in%ormaiei $i comunicaiilor, se poate atinge mai repede numrul critic de speciali$ti care colaboreaz, de la care apare probabilitatea mare de a genera idei noi " noi sectoare economice9 industria de programe multimedia etc. noi servicii9 centre de in%ormare etc. noi domenii9 de servire a populaiei etc. Comentarii = Progresul cuno$tinelor st la baza progresului societii !n general &ehnologiile in%ormaiei $i comunicaiilor %ac posibil globalizarea pieei

Ponderea costurilor chimbul de valori

?unca

Cre$terea productivitii !nsoit de $oma0 -mai rapid dec+t cre$terea necesar a numrului de personal.

" "

5nvm+ntul

*igid, con%orm unor principii Discontinuitate

Ble/ibil, con%orm cerinelor !n perspectiv Continuitate educaie"

C D

1ccesul la in%ormaie Democraie

educaie"instruire Prin uniti specializate *eprezentativ

instruire Direct, prin reele de calculatoare Participativ

5n sensul e/ercitrii dreptului de a lua parte la decizie !n probleme ma0ore

De observat c unele caracteristici ale societii cunoa$terii sugereaz potenialul acesteia pentru9 realizarea per%ormanei ridicate a %uncionrii statului de drept democratic) realizarea condiiilor de %uncionare per%ormant a pieii) realizarea cre$terii bunstrii sociale, respectiv a nivelului de trai al populaiei ocietatea cunoa$terii con%er noi dimensiuni procesului !nvrii. 1cesta nu va mai %i cantonat e/clusiv !n $coli $i instituii de !nvm+nt. Centrul de greutate al !nvrii se va trans%era progresiv din $coli spre organizaii $i instituii, de la $colari, liceeni $i studeni ctre salariai. Biecare organizaie $i instituie care utilizeaz salariai va deveni, ast%el, o a doua $coal, !n care diverse %orme de instruire vor constitui moned curent9 !nvarea salariailor cum s !nvee) rotirea speciali$tilor !n domenii ale specialitii lor $i !n alte domenii) lucrul !n Eechipe de intervenie -tasF %orce. !ncruci$ate %uncional) participarea la cursuri $i seminarii periodice, la reuniuni periodice de re%lecie, la $edine de stimulare a creativitii) e%ectuarea de stagii de specializare $i de vizite de studii, studiul individual continuu pe baz de programe actualizate etc. 5n societatea bazat pe cuno$tine schimbrile sunt mai consistente $i se succed !ntr"un ritm care se accelereaz continuu. 7ar aceste schimbri se concentreaz !n c+teva mari direcii care, chiar dac nu pot %i considerate e/haustive, dau o imagine su%icient de clar asupra provocrilor viitorului $i a impactului pe care acestea le vor avea asupra e/istenei $i activitii organizaiilor. 4. A%%&.,!,!&, !) *$.$) )n"51!)."! #& n") /!"#$-&;-&!5)%)) , a proli%errii acestora, a schimbrilor politice $i sociale tatisticile ultimelor decenii indic cre$teri abrupte, de multe ori e/poneniale, ale schimbrilor demogra%ice -de e/emplu, !mbtr+nirea populaiei !n unele ri dezvoltate., structurii %orei de munc -de e/emplu, modi%icarea raportului dintre Egulerele albe $i Egulerele albastre., !nzestrrii tehnice a muncii -de e/emplu, cre$terea ratei capitalului %i/ pe muncitor., nivelului de trai !n ma0oritatea rilor lumii -de e/emplu, reducerea ponderii cheltuielilor %amiliale cu alimentaia $i cre$terea celor destinate achiziionrii bunurilor de %olosin !ndelungat. etc. 5n condiiile actuale sunt considerate ca sectoare industriale prioritare urmtoarele9 mi0loace de tehnic de calcul $i birotic electronic de v+r%, mi0loace mass"media $i audiovizuale, edituri $i poligra%ie, aparatur de telecomunicaii. Printre %actorii care au in%luenat dinamica acestor industrii se pot enumera, pe l+ng avansul cuno$tinelor tehnologice, gradul de saturare a unor piee asociat evoluiei structurii cererii, impactul msurilor de politic industrial $i al msurilor de restructurare !ntreprinse de societile productoare, impactul legislaiilor de protecie mediului, in%luena mediului economic $i a progresului tehnico"$tiini%ic. R,*$!).& )n#$- !),.& ,-"%), & -"%)& 16)) (,0, & /& %$n"2 )n6& pot %i clasi%icare ast%el 9 A. Ramuri strategice Cele care asigur %uncionarea unui"sistem socio"economic naional chiar $i !n condiii de instabilitate social, politic -alimentar, subramuri ale industriei te/tile, de medicamente, subramuri ale industriei constructoare de ma$ini sau ale

industriei energetice, de armament, etc.. Cele care care susin in%rastructura unei ri $i producia de energie a acesteia -prelucrarea combustibililor, industria e/tractiv, distribuia de energie termic $i electric.. B. Ramuri cu specializare a produciei relativ la piaa internaional " pentru care indicele calculat de specializare a produciei !n raport cu <niunea #uropean este sensibil mai mare dec+t unitatea $i !n care se accentueaz aceast specializare pe %ondul cre$terii e%icienei industria de prelucrare a pielii $i de !nclminte industria con%eciilor de te/tile industria de prelucrare a nemetalelor C. Ramuri cu specializare a exporturilor relativ la comerul mondial industria de prelucrare a lemnului $i cea de mobilier industria produselor te/tile de baz ramuri cu tendin de cre$tere a importurilor pentru care ponderea produciei industriale este relativ mare. #voluia unor ast%el de ramuri este incert, de obicei, prezent+nd variaii ale ritmului de cre$tere a produciei !n %uncie de cererea intern $i e/tern $i %iind %oarte sensibile la evoluia preurilor mondiale -de e/emplu, construciile de ma$ini $i echipamente.. D. Ramuri cu tendine accentuat de cretere pe piaa internaional, eseniale pentru susinerea in%rastructurii !n viitor9 echipamente de birotic $i tehnic de calcul, aparatur de telecomunicaii $i radio, edituri"poligra%ie, mi0loace de transport rutier $i aerian cu accesoriile acestora. 2. Datorit caracterului de ($n /$(.)% al cunoa$terii $i dimensiunilor globale ale competiiei !n producerea $i comercializarea acesteia, statul trebuie s se implice activ n crearea premiselor construirii unei societi a cunoaterii -!n principal, prin investiii !n cercetarea %undamental $i !n %inanarea !nvm+ntului public, dar $i printr"o politic activ, de creare a unei culturi a cunoa$terii.. >ene%iciile economice $i sociale ale investiiilor !n dezvoltarea cunoa$terii $iGsau !n cali%icrile pro%esionale neput+nd %i pre%igurate pe termen scurt, sunt uneori considerate drept cheltuieli neproductive, %cute ca obligaie social $i nu ca investiii reale, ce pot aduce venituri socio"economice mari $i e/ternaliti pozitive. De %apt, cheltuielile publice pentru educaie di%er !n mod %undamental de cheltuielile guvernamentale pentru protecie social $i medical !ntruc+t nu sunt cheltuieli de !ntreinere a capitalului uman, ci de dezvoltare a acestuiaH. 7nvestiia !n educaie poate s reduc necesitatea de a se cheltui mai mult din venitul public pentru sntate, protecie social $i 0ustiie. I cre$tere a gradului de educaie reduce cheltuielile publice pentru prevenirea crimelor, a incendiilor, pentru sntate public $i !ngri0ire medical. . D&-%&n !,.)0,!&, %!&-%<n#1 , ,% )5) 16)) &%"n"*)%& 2) -"%),.&: -/"!)!&, )*/"! ,n6&) ,$ "!) 16)."! /$(.)%& ."%,.&. ?ultiplicarea centrelor de decizie, departe de a slbi sistemul social, !l %orti%ic prin !nsu$i %aptul c sistemele birocratice uria$e pe care le presupun structurile centralizate se reduc treptat, iar deciziile sunt luate !n condiiile cunoa$terii mai bune a realitilor. *ezolvarea problemelor energetice la nivel local, %ocalizarea campaniilor promoionale pe piee regionale, av+ntul conceptului dezvoltrii regionale sunt doar c+teva dintre cele mai recente tendine care anticipeaz schimbrile pro%unde, iminente, !n aceast direcie. 4. F,% "!$. $*,n -& ,3.1 9n %&n !$. /!"%&-$.$) #& /!"#$%&!& , %$n",2 &!)). Cel mai important %actor de producie devine %iina uman " cheia competitivitii st !n capacitatea indivizilor $i a grupurilor de a produce cunoa$tere $i a o utiliza !n mod e%icient. *olul central acordat actorului social, individ sau colectivitate, !n producerea cunoa$terii, modi%ic percepia privitoare la avuia productiv a naiunilor.

1ceast nou realitate impune un tratament di!erit aplicat capitalului uman n calitate de !actor de producie, in+nd cont de %aptul c el di%er de celelalte categorii de %actori de producie prin urmtoarele trsturi caracteristice9 a. pre deosebire de capitalul %izic capitalul uman nu poate deveni proprietatea unui alt individ dec+t !nsu$i subiectul ce deine cali%icarea, educaia sau cunoa$terea respectiv. 5n schimb, el este mai mobil $i mai maleabil !n utilizare dec+t orice alt categorie de %actor de producie) b. pre deosebire de pm+nt $i resursele naturale, care sunt un dat natural, capitalul uman se creeaz cu acelea$i %onduri de investiii ca $i capitalul %izic, dar investiiile !n capitalul uman necesit un orizont de timp mult mai mare !nainte de a deveni productive. 5n schimb, ratele venitului din investiiile pentru cali%icare sunt de peste dou ori mai mari dec+t cele pentru investiiile !n uzine $i echipamente productive. c. Dac alte categorii de resurse pe msur ce se consum determin diminuarea pro%iturilor, capitalul uman %uncioneaz con%orm altui principiu9 de obicei, valoarea activitii oamenilor cre$te pe msur ce ei capt e/perien. Cei care au avut $ansa unei pregtiri %oarte bune, urmat de o perioad de e/perien la locul de munc, av+nd o activitate comple/, pot s devin tot mai valoro$i cu timpul, %iind greu de dep$it de alii. De %apt, avanta0ele lor se pot prelungi peste generaii, atunci c+nd c+$tigurile lor suplimentare sunt investite !n studiile copiilor lor. Din aceste motive, investiia !n capitalul uman devine strategic pentru orice ar ce urmre$te s"$i creeze o economie a cunoa$terii, av+nd !n vedere tendina general de cre$tere a cererii de %or de munc mai instruit !n toate ramurile industriale $i de personal %oarte !nalt cali%icat !n sectorul serviciilor de specialitate bazate pe in%rastructura in%ormaiei. =. A%$ )0,!&, /!"(.&*&."! &%"."8)%& 1ccelerarea dezastrelor ecologice produse !n ultimele dou"trei decenii -reducerea %ondului genetic al planetei prin dispariia unor specii de plante $i animale, srcirea solurilor, poluarea marin ca urmare a deversrilor de hidrocarburi $i de substane nocive, %enomenele !ngri0ortoare de epuizare a resurselor neregenerabile, de$erti%icarea, apariia gurilor !n stratul de ozon al Pm+ntului etc.., asociat cu tendina de accentuare a epuizrii resurselor, au impus progresiv !n con$tiina %actorilor de decizie politic $i economic $i a opiniei publice mondiale conceptul de dezvoltare sustenabil, viabil. 1cesta este un concept ecologic cu implicaii economice, !ntruc+t postuleaz dependena cre$terii economice $i a bunstrii oamenilor de disponibilitatea resurselor naturale. 5n R"*<n), conceptul de economia cunoaterii a aprut !n 4;JC, iniiat de ctre academicianul ?ihai Drgnescu, care baz+ndu"se pe conceptul %iloso%ic al legii tendinelor, , /!&3)8$!, " 5)) ",!& -"%)& , & , %$n",2 &!)). 5n ultimii 4A ani ocietatea Cunoa$terii , 3"- !&%$n"-%$ 1 %, $n n"$ - ,#)$ ,. &!&) )n3"!*,6)"n,.&: ,. S"%)& 16)) In3"!*,6)"n,.&. 5n *aportul Comisiei Naiunilor <nite pentru Dezvoltarea Ktiintei $i &ehnologiei, publicat !n 4;;J, noiunea de ocietate a Cunoa$terii este prezentat ast%el9 R&%&n &!*&n$. #& S"%)& , & , C$n",2 &!)) , 3"- $ ).)0, /&n !$ , /$n& ,%%&n $. /& 3,/ $. %1 !".$. &7n"."8)&) )n3"!*,6)&) 2) %"*$n)%,6))."! >TIC? , &5".$, #& ., $n )n- !$*&n #& -%7)*(,!& &7n"."8)%1 ., $n )n- !$*&n %,!& "3&!1 $n n"$ /" &n6),. !&0$. , #)n %"*()n,!&, )n3"!*,6))."! 9n8."(, & 9n -)- &*&.& TIC %$ /" &n6),.$. %!&, )5 ,. ",*&n)."! /&n !$ #&05". ,!&, %$n",2 &!)) ,%&- "!,. Lrile dezvoltate industrial consider c !n ultimii ani s"a intrat !ntr"o a treia perioad de dezvoltare care nu se bazeaz pe agricultur sau pe industrie ci pe in%ormaie $i cuno$tine.

1.1.2. E%"n"*), (,0, 1 /& %$n"2 )n6& #conomia bazat pe cuno$tine reprezint un nou tip de economie, radical deosebit de economia de tip industrial sau. #conomia cunoa$terii presupune o abordare cu caracter interdiscipinar. #conomi$ti, matematicieni, in%ormaticieni, sociologi, psihologici, %izicieni, geneticieni etc. caut s adapteze teoriile clasice unor viziuni revoluionare legate de dinamica interaciunilor umane, restructurarea teoriei reelelor sociale, a &eoriei #chilibrulului 'eneral, a teoriilor cognitive, simularea numeric, teoria haosului etc. S !$% $!, &%"n"*)&) (,0, 1 /& %$n"2 )n6& &5".$&,01 #& ., !&-$!-&: /!"%&-&: /!"#$-& 2) -)- &*& #& #)- !)($6)& *, &!),.& ., !&-$!-&: /!"%&-&: /!"#$-& 2) -)- &*& #& #)- !)($6)& -)*(".)%&. 5ntr"o asemenea economie, Hce se bazeaz mai mult pe conversia bunurilor intangibile dec+t pe a celor materiale !n produse $i servicii cu valoare adugat !nalt, produse $i servicii v+ndute $i consumate pe toate pieele mondiale de succes, primele ri ce !$i vor moderniza sistemul lor de producie se vor bucura, %r !ndoial, de avanta0ul primului venit, a$a cum s"a !nt+mplat cu acele ri ce au realizat primele revoluia industrialH. <n element esenial al acestei schimbri este modi%icarea accentului pus asupra di%eritelor componente ale stocului de capital e/istent !n economie. 1st%el, capitalul natural -resursele naturale $i mediul !ncon0urtor., o resurs, !n mare msur, neregenerabil, $i capitalul produs de om -capitalul %izic $i activele %inanciare., capital regenerabil pe termen scurt, sunt tot mai mult substituite de capitalul uman $i capitalul social, resurse practic inepuizabile. T!1-1 $!).& #&3)n) "!)) ale economiei bazate pe cuno$tine sunt urmtoarele9 @ P!)*"!#),.) , &, %$n"2 )n6&."! !n toate s%erele activitii economice, datorit impactului decisiv pe care !l au asupra %uncionalitii $i per%ormanelor. 5n procesele de producie cuno$tinele reprezint un input mai important dec+t pm+ntul, banii sau munca ) @ C"n%&n !,!&, ,% )5) 16)."! &%"n"*)%&, nu asupra producerii de bunuri, ci asupra tratrii in%ormaiilor, acumulrii cuno$tinelor $i producerii de bunuri"cuno$tine ) @ F$n#,*&n ,!&, ,% )5) 16)."! &%"n"*)%& nu !n primul r+nd pe resurse tangibile -pm+nt, cldiri, echipamente., ci pe resurse intangibile, reprezentate de cuno$tine $i de minile oamenilor competeni ) @ C,/) ,.$. %$n"2 )n6& este un capital special, intangibil, %luid, a crui posesiune !n e/clusivitate este di%icil de asigurat $i care poate %i preluat $i reutilizat ) @ P!".)3&!,!&, &%7)/,*&n &."! 2) /!"#$-&."! -)*(".)%& , concomitent cu diminuarea relativ a produselor %izice) produsele simbolice se bazeaz pe in%ormaii, a cror valoare este independent de caracteristicile %izice ale acestor bunuriM. Cardurile, comerul electronic, banFingul electronic, pachetele de programe pentru calculatoare etc. reprezint categorii de produse simbolice care vor predomina !n economia bazat pe cuno$tine ) @ D&*,-)3)%,!&, /!"#$%6)&), !n sensul eliminrii necesitii de a concentra cantiti mari de resurse %izice $i umane !ntr"o organizaie, pentru a putea genera per%ormane economice. Primii pa$i s"au %cut prin sistemele, 0ust in time, prelucrarea bazat pe integrarea computerelor etc.) @ D)-/,!)6), !&/ , 1 , 3!"n )&!&."! dintre activitile din cadrul organizaiii $i dintre organizaii la nivel sectorial, regional, naional $i internaional. Irganizarea centrat pe diviziunea muncii $i ierarhie cedeaz locul organizrii %undamentat pe munca !n echip, interschimbabilitatea sarcinilor $i %uncionalitatea interdepartamental. e diminueaz treptat di%erenele $i graniele dintre diverse domenii de activitate $i regimuri, !n conte/tul
M

>anii au %ost, probabil, prima %orm simbolic a unui capital, prin intermediul lor !nlocuindu"se schimbul pe baz de barter.

internaionalizrii activitilor ) @ P"n#&!&, *,A"!) ,!1, !n continu cre$terea a sectorului de servicii, !n ansamblul economiei, !n detrimentul sectorului de producie. <nitile de producie speci%ice economiei cunoa$terii sunt parteneriatele de idei ce !mbin capacitatea de a produce cunoa$tere cu mecanismele diseminrii ei c+t mai largi $i stimuleaz capacitatea societii de a o absorbi $i de a o utiliza. Bire$te, aceste trsturi ale economiei bazate pe cuno$tine nu sunt e/haustive $i unele dintre ele se percep mai greu datorit stricteii $i capacitii absorbtive implicate. 5n ansamblu, ele o%er o imagine su%icient de conturat pentru a sesiza speci%icitatea economiei bazate pe cuno$tine $i di%erenele de esen vizavi de economia care predomin !n prezent. 1.2. C$n",2 &!&, %, 3,% "! #& /!"#$%6)& 1lturi de %actorii tradiionali, %$n",2 &!&, se impune ca un %actor cu un rol determinat !n progresul economic. Capacitatea unei ri de a pro%ita de pe urma cunoa$terii acumulate va %i hotr+toare !n succesul economiei acelui stat. Cunoa$terea !mbrac mai multe %orme9 o nou tehnologie de %abricaie, o organizare superioar a !ntregii activiti -dezvoltarea cuno$tiinelor de management., progrese !n domeniul psihologic, noi aplicaii ale $tiinelor de grani. Dac ceilali %actori de producie se caracterizeaz prin raritate, cunoa$terea ca %actor de producie nu suport aceast proprietate. <n aspect di%icil de cuanti%icat, datorit insu%icienei sau ine/sistenei unui set adecvat de indicatori, !l reprezint determinarea e%icienei utilizrii stocului de cuno$tiinte !n procesul reproductiv. Productivitatea cuno$tiintelor va %i decisiv !n succesele economice ale unei ri sau !ntreprinderi.4 5n viitor, di%erenele !ntre rile bogate $i cele mai puin bogate nu vor consta !n gradul de dotare $i utilizare al %actorilor de productie clasici, ci !n producerea, accesarea $i utilizarea cuno$tiinelor. 1.B. C$n",2 &!&, %, ($n /$(.)% HConsumulH unei cantiti de cunoa$tere nu conduce la diminuarea HstoculuiH total, ba chiar determin sporirea cantitii de cuno$tiine acumulate, av+nd !n vedere %aptul c numai prin apro%undarea unui domeniu se pot aduce !mbuntiri $i dezvolta noi teorii $i aplicaii. Cunoa$terea are toate caracteristicile unui bun public9 consumul unei pri nu a%ecteaz consumul unei alte persoane de$i, a$a cum arat tiglitz o carte a%lat !ntr"o bibliotec nu poate %i citit de 2 persoane !n acela$i timp. 5ns materialul coninut de o carte, o dischet sau un hard disc nu mai trebuie re%cut pentru un alt utilizator. De$i cunoa$terea nu este un bun public pur, e/ist numeroase e/ternaliti pozitive asociate cu aceasta. 1.C. P&!-/&% )5& )- "!)%& "a sugerat !n teoria economic c rile !n curs de dezvoltare pot Hs sarH peste anumite etape ale procesului dezvoltrii economice, intr+nd direct !n societatea in%ormaional. @om argumenta c acest lucru nu este posibil. Din punct de vedere istoric, dezvoltarea societii in%ormaionale a %ost posibil pe o anumit treapt a dezvoltrii economico"sociale. Datorit comple/itii problemelor economice au aprut necesiti de cre$tere a vitezei de comunicare, a vitezei de realizare a tranzaciilor, de mobilitate. Progesul tehnic nu este rezulatul cercetrii $tiini%ice de baz, ci este asociat cu satis%acerea unor nevoi sociale. 5n rile industrializate procesul de cercetare"dezvoltare a %ost %inanat cu resurse provenind din surplusul dega0at ramurile industriale tradiionale. 1locarea resurselor a %ost posibil !n condiiile e/istenei unor piee de capital e%iciente, preurile iniiale ale produselor
4

43

$i serviciilor de v+r% au %ost ridicate, numai o parte a consumatorilor put+nd s $i le permit, dar, contribuind !n acest %el la dezvoltarea %irmelor din domeniul high"tech. I situaie ne%avorabil pentru rile !n curs de dezvoltare poate %i determinat de crerea unei dependene a udului %a de Nord !n domeniul tehnologiei, instaur+ndu"se un nou tip de colonialism, coloniasmul tehnologic. Lrile !n curs de dezvoltare pot $i trebuie s accelereze ritmul cre$terii economice iar guvernele trebuie s susin acele ramuri prognozate ca %iind de HviitorH, !ns $i politica industrial are criticiile sale. Politica pa$ilor mrunti, dar repezi este cea mai bun soluie. 1.=. F,5"!)0,!&, %$n",2 &!)) /!)n )n &!*&#)$. /".) )%)) )n#$- !),.& Ibiectivele politicii industriale se re%er la cre$terea economic a unei ri !n condiiile trasrii unui cadru de dezvoltare de ctre stat. 7ntervenia statului este %undamentat de o serie de argumente de ordin economic9 nerealizarea economiilor de scar, piee incomplete, in%ormaii incomplete, e/ternaliti $i trans%erul de %actori. 5n anii :J3 $i :;3, obiectivele urmrite de politicile industriale au evoluat spre crearea condiiilor reclamate de tranziia la societatea in%ormaional. Ca atare s"a mani%estat un interes deosebit pentru programele de promovare a cercetrii $i de stimulare a investiiilor intangibile, pentru crearea reelelor in%ormaionale care s contribuie la di%uzarea rapid a cuno$tiintelor $i pentru dezvoltarea $i modernizarea o%ertei de in%rastructuri. 1stzi, obiectivele politicii industriale vizeaz !n $i mai mare msur cerinele societii in%ormaionale. Ki instrumentele politicii industriale s"au schimbat. 7nterveniile directe !n mecanismele pieei, cum ar %i stabilirea preurilor $i reglarea cantitilor de produse e/istente pe pia, au %ost !n mod gradual abandonate, %iind pre%erate acele instrumente ce au drept obiectiv !nlturarea obstacolelor din calea liberei %uncionri a pieei $i !mbuntirea climatului concurenial. 1.D. C$n",2 &!& 2) %!&2 &!& &%"n"*)%1 <na din dezvoltrile teoretice recente, care aduc un nea$teptat spri0in promovrii politicii industriale !n rile dezvoltate o constituie noua teorie a cre$terii economice. 1ceasta %urnizeaz o 0usti%icare valabil !n ceea ce prive$te prezena mai activ a statului !n stimularea inovaiei industriale $i a %ormrii capitalului uman. #lementul cheie al acestei noi teorii const !n includerea cunoa$terii !n categoria %actorilor de producie, alturi de capital, %or de munc $i pm+nt. Prin aceasta, progresul tehnic este endogenizat, cre$terea !ns$i put+nd %i e/plicat ca un %enomen endogen. 5n conte/tul creat de aceast nou abordare au %ost concepute o diversitate de modele, di%erite !ntre ele, dar !ntemeiate pe aceea$i supoziie potrivit creia dezvoltarea cunoa$terii este !nsoit de e/ternaliti pozitive, genereaz randamente cresctoare $i contracareaz tendinele de !ncetinire treptat, dar continu a procesului cre$terii. ?odelele care !ncorporeaz cunoa$terea prin intermediul investiiilor !n %ormarea capitalului uman pun !n eviden %aptul c, pe l+ng sporul de productivitate obinut !n munca indivizilor care au bene%iciat de programe de per%ecionare pro%esional, se obine o !mbuntire general a standardului educaiei, care determin ameliorarea productivitii tuturor %actorilor de producie. &eoria clasic - olloN. a%irm c pentru a obine o cre$tere economic este su%icient s sporeasc input"urile de capital $i %or de munc. Buncia de producie Cobb"Douglas cuanti%ic cu precizie ecuaia cre$terii. #ste %oarte greu !ns de cuanti%icat e%ectul cunoa$terii asupra cre$terii economice, cunoa$terea a%ect+nd nu doar cantitatea rezultat ci $i %elul !n care se realizeaz produsele $i serviciile.

44

?odele care pun accentul pe activitatea de cercetare"dezvoltare a %imelor particulare ca surs plusului de cunoa$tere evideniaz %aptul c aceste %irme nu !$i pstreaz rezultatul cercetrilor, ci o parte se res%r+nge !n societate, conduc+nd ast%el la e/ternaliti pozitive9 cre$terea productivitii !n alte %irme $i sectoare care bene%iciaz de plusul de cunoa$tere obinut. Consecina imediat a incapacitii de a %ructi%ica complet investiia !n cunoa$tere o constituie nivelul suboptimal al acesteia, situaia ast%el descris %urniz+nd 0usti%icarea teoretic a adoptrii unor msuri de politic industrial9 !ntruc+t piaa nu permite atingerea nivelui optim al produciei de cuno$tiinte, statul trebuie s intervin subvenin+nd activitile de cercetare"dezvoltare ale %irmelor private din domenii de v+r% $i restabil+nd, pe acest cale, optimul respectiv. 5n literatura ultimilor ani re%eritoare la teoria cre$terii ecoomice, s"a vehiculat tot mai %recvent ideea cre$terii economice endogene, direct dependent de %orele pieei, %a de teoria clasic a cre$terii economice e/ogene -independent.. ?odele endogene ale cre$terii economice $i"au gsit utilitatea !n !nelegerea implicaiilor cre$terii asupra unui !ntreg set de politici -politica %iscal, cheltuielile publice, politica educaional, politica comercial.. ?odele recente ale cre$terii economice consider cercetarea"dezvoltarea drept motorul cre$terii economice. I prezumie de baz a acestor modele const !n %aptul c cercetarea" dezvoltarea genereaz dou tipuri %undamentale de output"uri $i anume9 noul produs sau noul proces ca atare) in%ormaiile tehnologice !ncorporate !n noile produse. e presupune c inovatorul dispune de dreptul e/clusiv de comercializare, de e/emplu prin intermediul proteciei o%erite de brevet. Protectia legal a drepturilor de proprietate intelectual este necesar pentru a permite %irmelor inovatoare s"$i recupereze cheltuielile de cercetare"dezvoltare $i s continue activitatea !n acest domeniu. Protecia in%ormaiilor tehnice este mult mai di%icil de realizat. De e/emplu un medicament, chair dac este prote0at printr"un brevet, poate %i studiat $i pot %i evidentiate elementele sale componente -Ereverse engineering.. 5n cadrul acestor modele, liberalizara comerului $i investiiilor strine poate accelera inovaia $i cre$terea !n anumite ri, !n cadrul altora put+ndu"se !nregistra stagnarea acestora. <n e%ect pozitiv !n direcia cre$terii economice este posibil pentru toate rile participante !n cazul !n care comerul internaional $i investiile strine %aciliteaz diseminarea tehnologiilor $i a cuno$tiinele. I modalitate de interconectare a modelului productivist cu legitile pieei rezid !n aplicarea legilor !nvrii9 cu c+t o ar produce mai mult un anumit produs, cu at+t devine mai competitiv !n realizarea acestuia. <n e/emplu !l constituie componentele pentru industria aeronautic, precum $i cele pentru calculatoare, domenii !n care costurile au sczut semni%icativ odat cu acumularea e/perienei !n producerea lor. 5n acest sens, se disting dou e%ecte directe ale comerului $i investiiilor. 5n primul r+nd, o ar va acumula e/perien mai rapid !n sectoarele a%late !n e/pansiune $i mai !ncet !n sectoarele a%late !n declin. 7mpactul net asupra cre$terii este in%luenat de s%era de cuprindere a legilor !nvrii !n sectoarele !n e/pansiune %a de cea !nt+lnit !n sectoarele !n scdere. 5n al doilea r+nd av+nd !n vedere %aptul c investiiile $i comerul %aciliteaz di%uzarea tehnologiilor de v+r%, rile nu vor !nva numai din propria lor e/perin de producie, ci $i din cea a partenerilor e/terni. 1. E. C$n",2 &!&, 9n %"*&!6$. )n &!n,6)"n,. 5n condiiile globalizrii economice, rile trebuie s se specializeze !n producia bunurilor de v+r%, pentru a putea bene%icia din plin de avanta0ul comparativ. Cunoa$terea nu !nseamn doar producia $i e/portul produselor care !nglobeaz o mare cantiate de $tiint $i tehnologie, ci $i capacitatea de obine !n timp real in%ormaii despre piee, canale de

42

distribuie, pre%erinele consumatorilor. Pentru a putea concura cu succes pe piaa mondial %irmele trebuie s !$i dezvolte un sistem in%ormaional c+t mai per%ormant, care s se integreze !n structura organizatoric) un sistem in%ormaional per%ormant nu poate %i implementat dec+t !n condiiile e/istenei unei tehnici de calcul adecvate, rezult+nd deci o ran%orsare pozitiv !ntre cele dou elemente. Competitivitatea pe piaa global nu depinde doar de calitatea e/cepional $i utilitatea produselor e/portate. 5n noua economie suprasimbolic, mrcile de %abricaie $i de comer vor avea un rol ma0or. Capacitatea unui ri de a"$i impune produsele va depinde de %elul !n care produsele vor %i percepute ca aparin+nd unei naiuni renumite !n %abricaia acelui produs. Pe piaa mondial <1 este asociat cu produsele so%tNare, 7talia cu articole de mod, Brana cu vinurile. I ar va trebui s $tie cum s !$i promoveze cultura pentru ca imaginea de marc a produselor sale s se poziioneze c+t mai %avorabil !n mintea consumatorilor globali. Ca o consecin a liberalizrii pieelor $i progreselor !n domeniul telecomunicaiilor producia se raionalizeaz la nivel mondial. &endina de delocalizare a produciei are drept obiectiv accesul %acil la %actori de producie9 resurse umane, resurse materiale. Preurile !n scdere la transportul internaional $i termenele de livrare tot mai rapide reduc dimensiunile pieei mondiale. 'eogra%ia cunoa$terii este !ns di%erit9 pentru a atrage investiii !n acest domeniu, rile lumii trebuie s %ac dovada e/istenei unui personal pregtit, capabil s m+nuiasc $i s dezvolte stocul de date $i in%ormaii. Cooperarea internaional %avorizeaz cunoa$terea comun !n centre de cercetare"dezvoltare reunite, statele trebuind s %ie pregtite s o%ere in%rastructura -tehnic $i legislativ. necesar. 1.F. C$n",- &!&, -) n"$, &%"n"*)& 7n ultimele decenii are loc a e/pansiune a conceptului de E n"$, &%"n"*)& ca un nou tip de abordare legat de stiinta economica.I parte a economistilor considera ca economiile moderne sunt mai degraba sisteme adaptative dinamice decat sisteme inc"ise de ec"ilibru asa cum s"a crezut multa vreme.Dintre acestia,ii mentionam pe #ennet" Arro$,laureat al Premiului Nobel si unul dintre primii initiatori ai modelului modern neo"clasic si pe Brian Art"ur de la anta Be 7nstitute. <neori noua economie este cunoscuta si sub denumirea de scoala economica de la %anta &e intrucat o mare parte a economistilor preocupati de comple/itate sunt a%iliati la centrul de cercetari interdisciplinare din cadrul acestui institut. Comple/itatea speci%ica mediului economiei moderne i"a determinat pe unii autori sa pledeze pentru o noua abordare a economiei de baza unui sistem adaptativ dinamic. De aceea uneori economistii care studiaza noua economie mai sunt numiti si economisti ai comple/itatii. 1cesti economisti sustin ca economiile sunt asemeni sistemelor biologice urmand aceleasi legi %undamentale. 1ceste legi se vor mani%esta di%erit in economie si in biologie, dar, daca vom putea sa imbunatatim nivelul de intelegere al acestora, atunci vom bene%icia de posibilitatea de"a ne apropia intr"o mai mare masura de mecanismul de %unctionare al pietelor si %irmelor. Di%erenta dintre abordarea echilibrului in economia clasica si in noua economie este prezentata %oarte sugestiv de catre I.G, P!)8"8)n& 9#conomia clasica pune accent pe stabilitate si echilibru. 1stazi se observa e/istenta instabilitatii ,a %luctuatiilor si a tendintelor evolutioniste care se mani%esta practic la toate nivelele. Ne a%lam in %ata unui univers mult mai comple/ si mai structurat decat ne"am putut imagina vreodata. %arsitul acestui secol se asociaza cu nasterea unei noi viziuni asupra naturii si stiintei care aduce omul ceva mai aproape de natura, o stiinta care %ace din inteligenta si creativitatea umana o e/presie a unei tendinte %undamentale in univers. e deschid ast%el noi perspective pentru cercetarile interdisciplinare. 7n noua economie si in societatea cunoasterii bunurile intangibile precum cunostintele si managementul in%ormatiei si cunoasterii devin noul nucleu al competentelor. 7n opinia pro%esorului Ouash de la Pondon chool o% #conomics,ne a%lam intr"o lume care pune accent

48

pe valoarea economica a bunurilor intangibile. 1vem de"a %ace cu Edomenii cognitive in care ideile valoreaza miliarde,in timp ce produsele costa tot mai putin. 7n viziunea lui Peter DrucFer, in viitor altii vor %i %actorii de succes9 Bactorii traditionali de productie , pamantul, munca si capitalul"nu au disparut. Dar ei au devenit secundari. Cunoasterea devine singura resursa cu adevarat relevanta astazi. Noua economie reclama o regandire a teoriei %actorilor de productie. Cunoasterea devine componenta esentiala a sistemului de dezvoltatre economica si sociala contemporan.Di%uzarea inovatiilor si convergenta tehnologiilor de var% vor 0uca un rol cheie in accelerarea importantei cunoasterii in conte/tul procesului de globalizare. Conceptele moderne de Ee"economics si comert electronic reclama apelarea la un nucleu al competentelor unde cunoasterea va %i principala %orta motrice. Noua economie presupune acordarea unui interes sporit asa"numitei societati a cunoasterii,anaga0atuluiGsalariatului care are cunoastere,capitalului intelectual, precum si organizatiilor care invata. Cunoasterea a %ost intotdeauna e/trem de importanta, nu in zadar suntem homo sapiens. De"a lungul istoriei, victoria a %ost in mainile celor care au %olosit cunoasterea, %iind constienti de potentialul ei de neegalat9 printre acesti castigatori se numara razboinicii primitivi care au invatat sa %aca arme din %ier,oamenii de a%aceri din tatele <nite, care,timp de o suta de ani, sunt bene%iciarii celui mai bun sistem de scoli publice din lume, cu o mana de lucru e/trem de bine educata, si bineinteles lista poate continua. Dar cunoasterea este mult mai importanta decat inainte, pentru ca ne a%lam in mi0locul unei revolutii economice ce da nastere erei in%ormatiilor, in care se consider ca e puternic cel ce deine in%ormatia. Cunoasterea, spre deosebire de munca, pamant si capital, este un activ care se apreciaza pe masura utilizarii. Cu cat sunt utilizate mai mult,cu atat cunostintele devin mai e%ective si e%iciente. 7n opinia lui H,!. E!)%I S5&)(G, in noua economie, cunoasterea are patru caracteristici9 " este tacita) " este orientata spre actiune) " se bazeaza pe reguli) " se modi%ica in mod constant. I organizatie bazata pe cunoastere poate insu%la un nou spirit antreprenorial intr"o organizatie si ii poate motiva pe top manageri sa %ie preocupati sa trans%orme organizatia ast%el incat aceasta sa devina capabila sa capteze,sa aplice si sa dezvolte valoarea ca urmare a implementarii unor tehnologii per%ormante. Cunostintele si tehnologiile avansate pot trans%orma semini%cativ economia unei natiuni. Cunoasterea impreuna cu in%ormatia sunt armele termonucleare, competitive ale zilelor noastre. Cunoasterea este mai puternica si mai valoroasa decat resursele naturale si marile companii. e poate lua e/emplul companiilor ?icroso%t si &oQota care nu au devenit ceea ce sunt astazi pentru ca au %ost mai bogate decat 7>? si 'eneral ?otors. Chiar din contra. Dar au avut un lucru mult mai pretios decat activele %izice si %inanciare. 1u avut capital intelectual. e considera c !n economia cunoa$terii, statul ar avea un rol important. Promovarea unor politici publice care s stimuleze investiiile inteligente -!n cercetare"dezvoltare, educaie, tehnologie, comunicaii, 7& etc.., subvenionarea activitilor generatoare de e/ternaliti pozitive) crearea. #conomia cunoa$terii poate reprezenta o provocare pentru *om+nia, prin msuri susinute de ctre stat9 mecanismele de stimulare $i de implementare a inovaiilor -brevete.) dezvoltarea de proiecte !n ceea ce prive$te in%rastructura de transport $i susinerea investiiei !n educaie ar reprezenta prioriti ale %unciei publice.

4=

4A

C,/) ".$. 2. M,n,8&*&n $. %$n",2 &!))

O()&% " " " " )5&4 abordri generale privind managementul cunoaterii instrumente pentru managementul cunoaterii organizaiile bazate pe cunoatere economia cunoaterii i inovaia

?anagementul cunoa$terii !$i propune s e/plice subiecte cheie precum9 adaptarea organizaional, supravieuirea $i cre$terea competenelor !n condiiile evoluiei continue ale mediului. 5n mod esenial, managementul cunoa$terii !nglobeaz procese organizaionale, care s pro%ite de pe urma combinaiilor sinergetice !ntre avalan$a de date generate de tehnologia in%ormaiei $i creativitea $i potenialul inovativ al resurselor umane. 5ntreprinderea este unitatea economic cu un rol deosebit !n economia bazat pe cunoa$tere. 5ntreprinderea este locul !n care produce $i se consum in%ormaia. uccesul !ntreprinderilor depinde tot mai mult de aptitudinile personalului lor de !nelege, a manipula $i dezvolta in%ormaia. ?anagerii pot apela la a$a numitele 'instrumente pentru managementul cunoaterii(. 7nstrumentele pentru managementul cunoa$terii sunt !n principal instrumente inteligente, construite pe principiile inteligenei arti%iciale $i ale integrrii sistemelor in%ormatizate. #le utilizeaz cele mai moderne tehnologii cum sunt cele pentru bazele de date inteligente $i agenii inteligeni. 5n tabelul nr. 2 prezentm o list a unor asemenea instrumente, cele mai reprezentative pe piaa in%ormatic occidental. P!)n%)/,.&.& )n- !$*&n & /&n !$ *,n,8&*&n $. %$n",2 &!)) T,(&.$. n!. 2 F$n%6)) 1 Produs"program inteligent pentru procurarea de documente publice re%eritoare la anga0ai $i investiii, %olosit la descoperirea unor relaii speci%ice $i indicarea unor ci de urmat pentru managementul competitorilor organizaiii. Produs"program inteligent pentru indicarea condiiilor pieelor, competitorilor $i tendinelor. Irganizeaz in%ormaia obinut !ntr"o baz de cuno$tine, dup care distribuie cunoa$terea salariailor interesai. 7n%ormaia colectat poate proveni din diverse surse interne $i e/terne, ea include $i aptitudinile $i psihologia anali$tilor organizaiii istem inteligent pentru distribuirea cunoa$terii despre v+nzri, estimri etc., care realizeaz descoperirea $i indicarea cilor ctre in%ormaia memorat !n bazele de date Potus Notes, in%ormaie care ar putea prezenta interes !n di%eritele activiti ale salariailor din domeniul distribuiei $i v+nzrilor organizaiii. Dispune de surse de in%ormaii pentru documente T&?P, documente 1 C77 $i documente Potus Notes $i %olose$te baza de date #ureFa !n vederea crerii pro%ilului utilizatorilor 1gent inteligent pentru cutarea cunoa$terii pe reele 7ntranet $i 7nternet. 5nva utilizatorii s clasi%ice mesa0e $i documente, s recunoasc e/emple care prezint interes pentru ei. Determin cu u$urin semni%icaia %razelor care satis%ac anumite scopuri stabilite de utilizatori. Pot identi%ica ast%el documente care pot prezenta interes !ntr"o anumit activitate. 1gent inteligent pentru vizualizarea in%ormaiei din ierarhiile %oarte cuprinztoare, comercializat de organizaia 7n6igh o%tNare. I%er mai multe 4C

D&n$*)!& 0 RnoNledge 6

Sincite

'rape@ine

7n%oBinder @izcontrol

7ntranet

'roupNare

%ormate de vizualizare $i %aciliteaz cutarea hiperbolic !n spaiul in%ormaional. 1ceea$i organizaie comercializeaz $i un instrument pentru procesarea limba0ului natural numit Pinguist6 Concepie de 7nternet !n cadrul unei organizaii. Biecare entitate, individ, compartiment, birou, grupuri de lucru, alte structuri %ormale sau in%ormale au propria pagin pe Neb, permi+nd ast%el accesul via 7nternet la in%ormaiile $i cuno$tinele dispersate !n cadul organizaiei. De asemenea, 7ntranet conine $i o pagin de Neb cu acces la depozitul de cuno$tine central al organizaiei. 1ceast %orm de reea utilizeaz in%rastructura 7nternetului $i conduce la resurse minime necesare pentru proiectarea sa. Navigarea se poate realiza cu Netscape Navigator sau alte broNsere specializate. 1nga0aii companiei pot %i ast%el !n permanent contact cu organizaia $i cu baza sa de cuno$tine din orice punct de pe glob prin intermediul internetului. &ehnologie in%ormaional care deriv din cuvintele group $i so%Nare, ceea ce !nseamn so%tNare pentru lucrul !n grup sau alt%el spus, cuno$tine $i so%tNare accesat !n acela$i timp de mai muli utilizatori. Cea mai relevant construcie de pe piaa de so%tNare este Potus Notes, %olosit adesea pentru brainstorming electronic $i telecon%erine !n procesul de generare $i diseminare de noi cuno$tine.

*ezolvarea corespunztoare a acestor probleme de mare comple/itate, imposibil de realizat cu mi0loace manuale sau mecanizate, permite managementului organizaiii s"$i contureze mai u$or $i mai %undamentat viziunile strategice, s c+ntreasc mai riguros e%ectele di%eritelor opiuni strategice, s perceap mai deslu$it provocrile viitoare 2.1. M,n,8&*&n $. %$n", &!)) ) 3)!*&."! *$. )n,6)"n,.& @iaa economic este puternic marcat de e/tinderea corporaiilor transnaionale, a !ntreprinderilor globale. Pentru a avea succes o !ntreprindere trebuie s %ie capabil s concureze pe pieele di%eritelor continente, cu aceia$i intensitate. 5ntreprinderea global nu mai are astzi un centru, ea este Hun organism %r corp $i su%let, o reea constituit din elemente complementare di%erite, rsp+ndite pe toat planeta $i care se articuleaz unele cu altele dup o raiune pur economic, ascult+nd de cuvinte magice9 rentabilitate $i productivitateH4. 1cela$i autor a%irm c aceste !ntreprinderi, departe de a %i globale, sunt de %apt HtriadiceH, adic ele intervin !n mod esenial la cei trei poli care domin economia lumii9 1merica de Nord, #uropa Iccidental $i zona 1sia"Paci%ic. #conomia global provoac ast%el o ruptur !ntre cei trei poli tot mai integrai $i restul rilor -!n special din 1%rica. din ce !n ce mai srace, marginalizate, e/cluse de la comerul mondial $i de la modernizarea tehnologic. Cei trei poli de putere vor 0alona coninutul, caracterul $i consecinele economiei viitorului. 1ce$ti poli de putere dein un potential economic, %inanciar, de in%ormaie $i cunoa$tere deosebit de important ce permite adaptarea permanent la ceea ce !nseamn nou !n toate domeniile. 2.2 O!8,n)0,6)).& (,0, & /& %$n"- )n & *evoluia din domeniul tehnologiei in%ormaiei, a adus cu sine posibiliti de codi%icare a in%ormaiei, costul transmiterii acesteia %iind din ce !n ce mai sczut. Ca urmare in%ormaia capt tot mai mult caracteristicile unei mr%uri, ale crei tranzacii de pia sunt %acilitate de codi%icare, permi+nd ast%el di%uzia cuno$tiinelor.
4

7gnacio *amonet, )eopolitica "aosului, #ditura Doina, >ucure$ti, 4;;J

4D

Irganizatiile %le/ibile reduc risipa $i cresc productivitatea muncii $i a capitalului prin integrarea !n cadrul acelora$i operaii a proceselor de proiectare $i cele de e/ecuie. &otodat este redus procesul specializrii e/cesive prin designul !n cadrul organigramei de poziii care cer aptitudini di%erite, %iind deci necesari lucrtori bine pregtii !n domenii variate. Capitalul uman a devenit o resurs important a !ntreprinderii, datorit in%ormaiilor de personalul dispune , pentru utilizarea la ma/imum a potentialului acestuia va cre$te ponderea muncii !n echip $i rotaiei lucrtorilor pe di%erite poziii. Progresele din domeniul $tiintei $i tehnologiei permit astzi a$a numitul proces de personalizare a produciei9 aceasta !nseamn c locul producie de scar va %i luat de producia de serie mic sau chiar de unicate, !n acelea$i condiii de e%icien $i raionalitate. Departe de situaia !nregistrat la !nceputul secolului , Hclientul poate s !$i aleg orice culoare de autoturism at+t timp c+t aceasta este neagrH, spunea TenrQ Bord re%erindu"se la autoturismele produse de uzinele sale , produsele vor %i mult di%ereniate, chiar $i !n cadrul acelora$i serii, cre+nd senzaia de unicat. ?anagementul %irmelor trebuie s %ie c+t mai mult orientat !nspre activiti strategice !n detrimentul celor rutiniere. Conductorii !ntreprinderilor de succes vor %i implicai !n procesul de inovare, concepere a unui produs, aducerea acestuia pe pia $i !mbuntirea calitii. 1ceste activiti trebuiesc abordate !ntr"o manier integrat, !n raport cu procesul secvenial al realizrii acestor etape, at+t de rsp+ndit astzi. 1%lat !ntr"un mediu comple/ incert $i puternic concurenial, organizaiea rm+ne competitiv numai dac $i"a dezvoltat propria inteligen colectiv $i dispune, pentru aceasta, de un management al cuno$tinelor corespunztor. 5n aceste condiii, organizaiile sunt puse !n situaia rede%inirii propriei culturi prin procese de reproiectare organizaional $i modi%icri de strategie. #no$ledge *anagement %avorizeaz e/istena unui cadru organizat, destinat integrrii noilor tendine strategice $i manageriale aprute !n ultimii 23 de ani, datorit dezvoltrii e/plozive a tehnologiilor in%ormaionale $i comunicaionale. Noutatea acestei practici const !n rolul esenial 0ucat de capitalul de cuno$tine !ntr"o organizaie $i plasarea !n nucleul practicilor manageriale $i organizaionale a inovrii continue, parta0ului $i disponibilitii cuno$tinelor. &eoria organizaiei bazat pe cuno$tine, a%lat !n plin proces de cristalizare, porne$te de la urmtoarele /!&*)-&4 " cuno$tinele se dob+ndesc de ctre componenii organizaiii, care !n cazul cuno$tinelor implicite le $i depoziteaz) " componenii organizaiei, datorit posibilitilor cognitive limitate $i a restriciilor temporale, este necesar s se specializeze !n dob+ndirea $i utilizarea anumitor cuno$tine. 5n cadrul %iecrei organizaii se produc !&) /!"%&-& *,A"!& !&3&!) ",!& ., %$n"2 )n6&4 " dob+ndirea sau obinerea de cunotine, care se realizeaz prin procesele de !nvare ale salariailor $i organizaiei) " crearea de cunotine, sub %orm de invenii, inovaii etc) , utilizarea de cunotine , prin toate deciziile $i aciunile care se concretizeaz !n %inal !n produse, servicii, cuno$tine noi ce se comercializeaz !n condiii de pro%itabilitate. Irganizaia, privit ca o entitate care !nva -learning organization., !$i modi%ic aria de aciuni poteniale !ntr"un anumit conte/t dat. *itmul cu care o entitate !nva !n vederea anticiprii $i adaptrii la evoluiile mediului ambiant constituie o surs de avanta0 competitiv. Irganizaia acumuleaz din e/terior prin !nchiriere -anga0area unui consultant $i %olosirea e/pertizei sale pentru obinerea de noi cuno$tine. sau prin achiziie -cumprarea unei societi pentru cuno$tinele pe care le deine.. Din interior, organizaia acumuleaz cuno$tine prin diseminarea cuno$tinelor dintr"o anumit surs component $i prin dezvoltarea surselor

4J

de cuno$tine e/istente. 1nalizele e%ectuate de speciali$ti, ca $i realitile din organizaiile ce opereaz !n ramurile de v+r% din rile &riadei relev c organizaia bazat pe cuno$tine prezint caracteristici di%erite %a de organizaia care predomin !n perioada actual. 5n tabelul nr. 8 evideniem aceste caracteristici pe baza elementelor cuprinse !n lucrarea lui >urton 2ones. P!)n%)/,.&.& %,!,% &!)- )%) ,.& "!8,n)0,6))) (,0, & /& %$n"2 )n6& T,(&.$. n!. B N!. C,!,% &!)- )%) C! . 0 1 4. Diminuarea organizaiii !n ceea ce prive$te activele %izice, activitile realizate $i salariaii utilizai, concomitent cu dezvoltarea bazei interne de cuno$tine $i e/tinderea legturilor cu clienii, %urnizorii $i %ora de munc e/istent. 2. #/ternalizarea activitilor care nu sunt eseniale pentru organizaie, !n paralel cu internalizarea celor care %ac parte sau sunt puternic complementare cuno$tinelor eseniale ale organizaiei. 8. chimbarea relaiilor cu %ora de munc e/tern organizaiii, !n sensul apelrii la aceasta pentru activitile %uncionre$ti mai puin importante $i pentru cele de !ntreinere ale organizaiei ) pentru realizarea lor se va apela pe scar larg la organizaiile mici $i la persoane care lucreaz independent. =. Dezvoltarea strategic a organizaiii se va baza pe cre$terea !n pro%unzime sau lrgime a cuno$tinelor organizaiii, ceea ce presupune c ea dispune de capacitatea de a"$i dezvolta propriile cuno$tine $i de a recunoa$te oportunitile pentru cooperare de tip sinergic !n domeniul cuno$tinelor. A. ?odelul de organizare intern a organizaiii bazat pe cuno$tine este analog modelului cognitiv uman, caracteriz+ndu"se prin reele mai puin structurate, echipe semiautonome, %ormate din persoane posesoare de cuno$tine, disponibiliti organizaionale $i individuale pentru !nvare, etc. C. ?a/imizarea e%icacitii $i e%icienei se bazeaz pe structuri de echipe, !ntre care UcuplareaV trebuie minimizat $i coeziunea ma/imizat. D. cderea numrului $i rolurilor managerilor de nivel mediu $i in%erior, $i e/ternalizarea treptat a persoanelor care realizeaz activiti peri%erice, simultan cu integrarea !n organizaie de Emanageri de cuno$tineE, care, %recvent, !$i !ncep activitatea ca ageni sau consultani ai schimbrii !n cadrul organizaiei. J. *emodelarea capabilitilor manageriale i economice ale organizaiii, pentru a pune !n valoare cuno$tinele, prin opiunile, deciziile $i aciunile pe care le practic. 2;. Direcionarea investiiilor !n training, !n %ora de munc e/tern utilizat pentru a !nlocui propriul personal care nu progreseaz. 43. 1locarea unor resurse mai reduse pentru training $i o%erirea de posibiliti mai limitate de promovare a personalului din grupurile peri%erice, care poart principala responsabilitate pentru propria pregtire $i evoluie pro%esional. 44. *econceperea sistemului de motivare, corespunztor urmtoarelor coordonate9 " ampli%icarea recompensrii !n %uncie de per%ormane $i merite pentru !ntreg personalul organizaiii) " cre$terea utilizrii recompensrii personalului din grupurile peri%erice !n %uncie de per%ormanele individuale) " intensi%icarea %olosirii stimulentelor globale, de grup $i personale, pentru personalul de baz al organizaiii) " apelarea pe scar larg la promovarea personalului !n cadrul $i din a%ara organizaiii. 4;

- ursa9 I. Nicolescu, ?anagementul organizaiilor mici $i mi0locii, #ditura #conomic, >ucure$ti, 2334.

Pa baza acestor caracteristici se a%l &n#)n6&.& care se mani%est !n tranziia de la economia actual la economia bazat pe cuno$tine, $i anume9 principalele %unciuni ale organizaiii devin coordonarea, protecia $i integrarea cuno$tinelor) tranzaciile $i activitile care implic niveluri ridicate de specializare $i cuno$tine implicite se internalizeaz) tranzaciile $i activitile care implic cuno$tine e/plicite, pronunat specializate, se e/ternalizeaz) proprietatea $i managementul organizaiii devin convergente) legturile dintre !nvm+nt, activitatea economic $i pregtirea proprie a personalului se rede%inesc. Ca urmare a tuturor acestor elemente, organizaia bazat pe cuno$tine va %i simpl, cu mai puine niveluri ierarhice, mai %le/ibil $i inteligent. 2.B. C""/&!,!&, 9n !& 3)!*&: -$!-1 , /!"%&-$.$) )n"5,6)"n,. 5n economia bazat pe cunoa$tere, succesul companiilor este tot mai mult un succes relaional4. 5ntreprinderile caut activ s intensi%ice cooperarea cu laboratoarele de cercetare publice, universiti $i inclusiv alte %irme particulare. *ecunoa$terea unei !ntreprinderi sau a unei ri va %i tot mai mult determinat de capacitatea $i e%iciena cu care vor $tii s acceseze, s absoarb $i s utilizeze in%ormaii. ?ulte corporaii au implementat programe de di%uzie a cuno$tiintelor $i in%ormaiilor !ntre %iliale) stimularea procesului de inovare se %ace prin cursuri de pregtire $i educaie continu. &rans%erul de cuno$tiine !ntre %iliale aceleia$i %irme deine o pondere ma0or !n trans%erul internaional de cuno$tiine. Pupta pentru controlul standadelor conduce la crearea de parteneriate !ntre %irme. Comple/itatea speci%icaiilor tehnice de astzi, mulimea aplicaiilor determin evoluii divergente !n procesul de inovare. Controlul $i impunerea propriilor speci%icaii tehnice este un %actor important !n succesul activitii economice. Comple/itatea cresc+nd a activitii de cercetare"dezvoltare va impune %ormarea de 0oint"ventures !ntre di%erite companii, !n acest sen, e/emplu onQ"#ricsson la nivelul tele%oniei mobile ni se pare cel mai concludent. I alt cauz a cooperrii inter"%irme, o constituie internalizarea revrsrilor de cuno$tiine. Codi%icarea cu u$urin a datelor $i in%ormailor, nu permit unei !ntreprinderi s se bucure pe deplin de rezultatele activitii sale de cercetare dezvoltare. #/ist a$adar e/ternaliti pozitive, bene%iciul societii pe ansamblu este mai mare dec+t bene%iciul %irmei, !ns !ntreprinderile caut s reduc acest decala0. Cooperarea inter $i intra%irme este generat $i de necesitatea prote0rii drepturilor intelectuale. 1ccesul u$or la in%ormaie este asociat cu cre$terea a cazurilor de %olosire %r plata uzu%ructului ctre productori. 1sociaii patronale $i guvernamentale caut s reduc $i s stopeze procesul de utilizare $i transmitere ilegal a in%ormaiilor. 2.C. E%"n"*), %$n", &!)) -) )n"5,), 7ncepand cu anul 4;;J, I#CD -Irganizatia pentru Cooperare #conomica si Dezvoltare. si >anca ?ondiala au cooperat in activitatile lor de a crea economii bazate pe cunoastere,%iind a0utate in e%orturile lor inclusiv de tarile a%late in tranzitie.

1lvin &o%%ler, -o$ers"i!t, #ditura 1ntet, >ucure$ti 4;;A

23

7n opinia lui Carl Dahlman, manager al Programului Cunoastere pentru Dezvoltare in cadrul 7nstitutului >ancii ?ondiale9 Pentru a putea bene%icia de pe urma revolutiei cunoasterii,sunt necesare strategii concrete care pot satis%ace cei = piloni ai economiei cunoasterii9 <n cadru institutional si economic care promoveaza utilizarea e%icienta a cunoasterii) I populatie educata si inzestrata pentru a crea si %olosi cunoasterea) I in%rastructura a in%ormatiei dinamica) <n sisitem e%icient de inovare in cadrul %irmelor si centrelor de cercetare care sa poata sats%ace noile nevoi ale oamenilor. Pe data de 2C %ebruarie 2332, a avut loc o reuniune %oarte importanta, moment in care >anca ?ondiala a analizat provocarile carora trebuie sa le %aca %ata tarile a%late in proces de aderare la <niunea #uropeana,in incercarea lor de a deveni economii ale cunoasterii. 7nzestrate cu o in%rastructura educationala %oarte dezvoltata, tarile din #uropa Centrala si de #st sunt privite dintr"un unghi e/trem de %avorabil in tranzitia lor spre economii ale cunoasterii.&otusi e/ista multe obstacole care trebuie depasite si modul in care 43 tari Central #uropene pot trece peste ele a %ost subiectul unui %orum care a reunit la Paris membri ai 7nstitutului >ancii ?ondiale ,reprezentanti din *egiunea 1siei Centrale si de #st, @ice" Presedintia >ancii ?ondiale precum si reprezentanti din >ulgaria, *epublica Ceha, #stonia,<ngaria, Petonia, Pituania, Polonia, R"*,n),, lovenia, lovacia. Borumul a durat 8 zile,%iind deschis pe data de 4; %ebruarie de catre Peter DrucFer care a spus ca revolutia cunoasterii conduce lumea in o cu totul alta era. Penru tarile din #uropa Centrala si de #st sarcina urgenta este imbunatatirea radicala a productivitatii agriculturii si industriei prin intermediul cunoasterii,a tehnologiei. 1ceasta tinta poate %i atinsa prin trans%ormarea sistemelor traditionale de invatamant si printr"o investitie ma0ora in invatamantul pe termen lung si reinstruire. Provocarea o reprezinta crearea unui corp robust de Eartizani ai cunoasterii in cadrul tarilor a%late in proces de aderare la <niunea #uropeana.

24

C,/) ".$. B. R"*<n), 2) &%"n"*), (,0, 1 /& %$n",2 &!&

" " " O()&% )5&4 *om+nia i economia cunoaterii instrumente pentru managementul cunoaterii aplicate !n *om+nia politici !n domeniul economiei cunoaterii in *om+nia

B.1. An,.)0, /"0)6)&) R"*<n)&) Cunoa$terea contribuie la sporirea capacitii concureniale a unui stat. #/portul de produse cu o mare valoare adugat este pre%erabil e/portului de materii prime sau produse agro"alimentare. Poziia rii noastre pe drumul ctre accesul la cunoa$tere nu este cea mai %avorabil !n acest moment. Demitizarea numrului de speciali$ti. 1nual apro/imativ A333 de noi speciali$ti ies de pe bncile %acultilor cu pro%il in%ormatic. Cel puin a$a spun statisticile ?inisterului #ducaiei. Din e/periena autorului, din o secie de 433 de studeni la Baculatatea de 7n%ormatic"?atematic, doar =3 de persoane au capacitatea de a transpune !n limba0 in%ormatic o problem oarecare $i numai 4A persoane au cu adevrat un potenial spre e/celen. Bervoarea cu care sunt e/agerate ci%rele amintesc de statisticile dinainte de 4;;3. Cei care au capacitatea de a lucra !n domeniile tehnologiei de v+r% sunt %orai s plece !n strintate datorit !n primul r+nd ine/istenei cadrului necesar mani%estrii potentialului lor -lipsa !ntreprinderile din domeniu. $i !n al doilea r+nd, dac e/ist totu$i posibiliti de a lucra !n *om+nia, in%ormaticienii $i inginerii no$trii pre%er strintatea datorit avanta0elor materiale. Lara noastr se con%runt cu un a$a"numit parado/ al tranziiei 4 9 regula general spune c !n ramurile e/portatoare salariile ar trebui s %ie cele mai mari, aceasta deoarece e/portul aduce rii importante bene%icii valutare. 5n schimb *om+nia e/port %or de munc, salariile ma0oritatea industiilor e/portatoare , !ndeosebi cele din industria u$oar %iind mult mai mici dec+t salariilor din cadrul unor !ntreprinderi de stat total neper%ormante , Conel, di%erite regii, etc. *om+nii sunt ast%el percepui drept HcroitoriiH #uropei. De$i acest lucru poate %i considerat un element negativ, veniturile rezultate din e/portul acestor mr%uri au un rol deosebit !n echilibrarea balanei de pli e/terne $i !n plus investiiile !n aceste ramuri au condus la stabilizarea sau chiar reducerea ratei $oma0ului. ituaia *om+niei nu este singular $i nici pe departe at+t de dramatic pe c+t pare. ?odelul de urmat !n acest caz este cel al 2aponiei sau Coreei de ud. 1mbele ri au !nceput prin a e/porta %or de munc. 5n anii C3:, Corea de ud era cel mai mare e/portator de te/tile pe piaa <1. 5n timp !ns, datorit e%orturilor speciali$tilor autohtoni, odat $i cu acumularea capitalului, cele dou ri au reu$it s realizeze produse de !nalt tehnicitate, unele chiar produse"lider pe piaa mondial. *om+nia se poate baza pe renumele c+$tigat al speciali$tilor no$trii, pe calitatea !nvm+ntului superior tehnic , !ns noul val de cadre nu se ridic la !nlimea predecesorilor datorit orizonturilor de carier mai largi, pe creativitatea inventatorilor multi"medaliai la concursurile internaionale. Punctele slabe constau !n9 in%rastructura puin"dezvoltat, cheltuieli reduse cu tehnica de calcul, buget de cercetare dezvoltare auster, numr mic de calculatoare persoanale raportat
4

22

la numrul de locuitori, lipsa capitalului pentru investiii, lipsa spiritului antreprenorial !n domeniul tehnologiilor de v+r%. Lara noastr trebuie s pro%ite de costul redus ale %orei de munc pentru a atrage investiii productive, care pot constitui punctul de plecare al unei economii bazate pe cunoa$tere. I politic industrial a 'uvernului care s pun accentul pe !ncura0area economic a activitilor asociate cu noua economie constituie de asemenea o oportunitate de luat !n seam. 1meninrile care pot a%ecta dezvoltarea economiei bazate pe cunoa$tere nu sunt puine9 concentrarea e%orturilor de cercetare la nivel mondial !n anumite zone geogra%ice -concentrarea mai multor %irme la un loc. care pot s ocoleasc *om+nia, perspective ne%avorabile de cre$tere a pieei interne care s susin dezvoltarea iniial a %irmelor rom+ne$ti, un eventual trend negativ al economiei. B.2. P".) )%) 9n #"*&n)$. &%"n"*)&) %$n", &!)) 5n prezent ara noastr nu are o poziie care s !i asigure integrarea !n economia bazat pe cunoa$tere. 7ndustrializarea %orat din anii comunismului $i tranziia haotic au diminuat capacitatea competitiv a rii noastre. @om analiza pe r+nd %actorii care contribuie la ampli%icarea cunoa$terii9 resursele umane, cadrul legislativ, investiiile -resursele %inanciare.. B.2.1. P".) )%) 9n #"*&n)$. /!"*"51!)) %,/) ,.$.$) $*,n 'uvernul ar trebui s !$i canalizeze e%orturile !n trei direcii9 !mbuntirea sistemului educaional $i de sntate, stimularea spiritului antreprenorial $i %avorizarea !ntoarcerii acas a speciali$tilor rom+ni cu e/perien de lucru !n strintate. <n nivel de educaie care s asigure dezvoltarea !n aceia$i msur a aptitudinilor tehnice, de creativitate $i antreprenoriale este cheia %ormrii unui capital uman capabil s se adapteze la noua economie. 5n cadrul sistemului educaional trebuie introduse tehnicile de !nvare moderne, bazate pe %olosirea calculatorului $i a interactivitii prin intermediul internetului. 5n acest sens este necesar s creasc gradul de !nzestrare cu calculatoare al $colilor, toate unitile de !nvtm+nt s %ie conectate la 7nternet, s creasc numrul programelor $i aplicaiilor care se !nva !n $coli. I atenie mai mare trebuie acordat lucrului !n echip, a cooperrii !ntre elevi !n cadrul orelor de clas) cunoa$terea prin munc - learning b. doing. $i cooperare -learning b. interacting., trebuie s !nlocuiasc sistemul clasic. Creativitatea trebuie stimulat prin sporirea numrului de proiecte de orice natur pe care elevii $i studentii trebuie s le realizeze -individual sau !n echip.. <n accent deosebit trebuie pus pe !nsu$irea disciplinelor tehnice9 matematica, %zica, chimia, in%ormatica. Nu este de negli0at ideea, vehiculat !n ?area >ritanie, ca pro%esorii care predau aceste discipline s %ie remunerai mai bine. Pentru a pregti speciali$ti de valoare ai nevoie de pro%esori de valoare, iar numrul $i nivelul pregtirii celor care accept o carier la catedr, !n special !n domenile enumerate mai sus, este !n scdere. Rom+nul s,a nscut poet , este cea mai bun caracterizare a spiritului boem al locuitorilor acestei ri. 5ntr"un studiu realizat !n r+ndul personalului e/patriat al companiilor strine active !n ara noastr s"au evideniat urmtoarele concluzii re%eritoare la caracteristicile rom+nilor9 lipsa de !ncredere !n sine, %oarte buni e/ecutani, bun capacitate de !nsu$ire a cuno$tiintelor tehnice $i de adaptare la tehnologia de v+r%, slabe aptitudini de organizare $i gestiune, u$oar adaptare la alte culturi $i !nvarea rapid a unei limbi strine. e observ u$or c nu capacitea managerial este punctul %orte al rom+nilor. Prin programe speci%ice 'uvernul ar trebui s %avorizeze cadrul dezvoltrii unei culturi antreprenoriale mai accentuate. &acticile care pot %i utilizate !n atingerea acestui obiectiv includ9 concursuri de planuri de a%aceri, acordarea de credite cu dob+nd subvenionat,

28

crearea unei culturi antreprenoriale prin prezentarea celor care au reu$it s !$i dezvolte propriile a%aceri ca adevrai eroi naionali, introducerea cursurilor de antreprenoriat la toate %acultile, !ncura0area procesului crerii de noi !ntreprinderi. 5ntreprinztorul este cel care prin e%ortul su creator combin %actorii de producie !n scopul obinerii de produse $i servicii, necesare consumatorilor. 5n cazul noii economii !ntreprinztorul trebuie s dispun de un baga0 mult mai mare de cuno$tiinte9 manageriale, %inanciare, aptitudini de lucru cu oamenii, stp+nirea tehnicii de calcul, pe l+ng %aptul c trebuie s %ie %oarte bine pregtit !n domeniul su. #l trebuie s caute cele mai adecvate surse de %inanare, s $tie s pro%ite de oportunitile pieei de capital, s $tie s !$i organizeze munca, timpul $i oameni. tatul cheltuie$te zeci de milione cu pregtirea unui student, care apoi decide s !$i cldeasc viitorul !n alt parte. #/ist e%ecte bene%ice $i e%ecte negative ale plecrii tinerilor. #%ectele negative se re%er la piederea unor speciali$ti care dac ar lucra !n ar ar contribui la dezvoltarea unor %irme rom+ne$ti sau strine, !n orice caz veniturile realizate ar %i impozitate local) de asemenea se !nregistreaz toate e%ectele negative asociate cu scderea populaiei -scderea pieei poteniale, reducerea numrului intelectualilor, etc.. #%ectele pozitive constau !n9 tinerii au ocazia s lucreze !ntr"un mediu e/trem de competitiv, le este %acilitat accesul la tehnologii $i metode de organizare superioare, venitul mai mare obinut este de cele mai multe ori economisit $i o mare parte se !ntoarce acas sub %orma a0utoarelor trimise prinilor, rudelor) o parte din ei a0ung !n poziii de conducere la companiile la care lucreaz. Prerea noastr este c e%ectele pozitive surclaseaz pe cele negative. Pegturile acestor tineri cu ara rm+n %oarte puternice $i dup plecarea lor. #/perienta $i capitalul acumulat !n strintate poate %i %olosit cu succes !n ara noastr. #ste !n puterea autoritilor s pstreze legtura cu ace$ti oameni , !ncercri timide au %ost %cute prin !nt+lniri ale ministrului in%ormaiei cu speciali$tii rom+ni de la ?icrosos%t. Bire$te c orice investiie strin !n domeniul tehnologiei in%ormaiei este bine venit, dar datorit problemelor culturale, promovarea $i %avorizarea !ntoarcerii speciali$tilor rom+ni care lucreaz !n strintate trebuie s constituie o prioritate. B.2.2. A#,/, ,!&, %,#!$.$) .&8)-., )5 2) , !,8&!&, )n5&- )6))."! - !1)n& 5n condiiile !n care cunoa$terea se impune ca un element determinat al economiilor viitorului este necesar ca guvernul s stimuleze procesul de inovare $i adoptare al noilor tehnologii, procese $i producie. &eoria economic a%irm c !n cazul !n care se !nregistreaz imper%eciuni ale pieei, respectiv motivaia spre inovare a %irmelor este redus din di%erite cauze, guvernele pot interveni prin acordarea de stimulente, subvenii %irmelor particulare. Problema care se pune este9 a. !n ce msur %irmele selectate au capacitatea s realizeze cercetri comple/e) b. care sunt criteriile care determin alegerea) c. utilizarea resurselor prin acest procedeu constituie sau nu varianta optim. &ehnica subvenionrii anumitor %irme particulare cunoa$te o critic intens !n parte datorit interveniei %actorului subiectiv $i a lipsei unor criterii clare de %inanare. Pe de alt parte, cre$terea comple/itii activitii de cercetare determin cooperarea !ntre %irme $i !ntre %irme $i instituiile publice -universiti, laboratoare de cercetare.. Bondurile publice ar trebui deci direcionate ctre instituiile publice iar !n cazul %irmelor private, intervenia indirect este cea mai bun soluie -deducerea cheltuielilor cu cercetarea"dezvoltarea, acordarea de reduceri $i scutiri pe impozitul societilor din domeniul tehnologiei de v+r%.. 1v+nd !n vedere necesitatea cooperrii pentru a obine produse care !nglobeaz $tiin, promovarea cooperrii prin intermediul parcurilor tehnologice este o variant de stimulare a cunoa$terii. &rans%ormarea plat%ormelor industriale -cele care se preteaz la acest lucru. !n parcuri tehnologice, %avorizarea crerii de noi !ntreprinderi prin intermediul incubatoarelor de

2=

a%aceri, %aciliti %iscale pentru !ntreprinderile sub o anumit dimensiune constituie doar o cale de stimulare a cooperrii !ntre !ntreprinderi. Pentru a %avoriza ocuparea %orei de munc 'uvernul acord %aciliti la investiii !n %uncie de dolarii investii. 1tragerea investiiilor strine !n domeniul at+t de sensibil al tehnologiilor de v+r%, nu se poate %ace dec+t prin acordarea de avanta0e speciale acestui tip de investitori. 5n economia cunoa$terii, statul rom+n ar trebui s aib un rol important. Prioritile %unciei publice ar trebui s %ie9 promovarea unor politici publice care s stimuleze investiiile -!n cercetare dezvoltare, educaie, tehnologie, comunicai, 7&.) subvenionarea activitii generatoare de e/ternalitiW pozitive) crearea mecanismelor de stimulare $i de implementare a inovaiilor -brevete.) dezvoltarea de proiecte !n ceea ce prive$te in%rastructura de transport) susinerea investiiei !n educaie. Ceea ce trebuie s %acem $i s !nelegem este trecerea de la modelul societii umane de p+n acum bazat pe progres prin cunoa$tere, la modelul societii cunoa$terii.5ntre aceste dou modele e/ist o di%eren. C+nd societatea a0unge s realizeze cunoa$tere cu predilecie $i s consume cunoa$tere cu preponderen, ea chiar devine societatea cunoa$terii. pre e/empli%icare, !n ceea ce prive$te capitalul uman, ponderea cheltuielilor publice cu educaia !n P7> !n *om+nia este cea mai redus din <#"2D -A,JX din P7>. 2. 5n plus, !n *om+nia doar dou persoane dintr"o sut sunt implicate !n procesul de !nvare continu. 7nvestiia !n cercetare"dezvoltare, inovare, FnoN hoN etc este $i mai puin dezvoltat. Ponderea cheltuielilor de cercetare dezvoltare !n P7>"ul *om+niei -!n 233;. a %ost prognozat !n buget la 3,CX, cea mai mic pondere dintre rile <#"2D. De alt%el, *om+nia are cea mai mic pondere $i !n ceea ce prive$te cheltuielile cu echipamentele 7& !n P7>, comparativ cu <#"2D -de zece ori mai mic.. Din punctul de vedere al gradului de penetrare a 7nternetului !n gospodrii, *om+nia are un decala0 imens %a de rile analizate -de cinci ori mai puin dec+t media <#"2D.. Numrul de patente !nregistrate de *om+nia la >iroul #uropean de Patente este %oarte mic comparativ cu <#"2D. #/ist multe invenii, dar puine inovaii. I pondere mare dintre invenii sunt implementate !n producie !n strintate.

Popescu ?ihai, /conomia cunoaterii, #ditura <niversitii din uceava, 233;, p. J2)

2A

1bsolvenii de $tiin $i tehnologie Populaia cu studii superioare Participarea la programe de !nvare permanent Nivelul de educaie al tinerilor Cheltuieli publice de cercetare"dezvoltare Cheltuieli private de cercetare"dezvoltare Cheltuieli & 7C Icuparea !n sectorul serviciilor high"tech #/portul de produse high"tech Icuparea !n sectorul industrial mediumGhigh"tech 3 43 23 83 =3 A3 C3 D3 J3 ;3 433

Figura 1.1. voluia indicatorilor inovrii n !omnia n "##$ Sursa% &nstitutul 'aional de Statistic, !aport anual "##$ 5n aceast situaie se impune o modi%icare de paradigm !n ceea ce prive$te investiiilor publice, dezvoltarea bazat pe inovare, cercetare"dezvoltare, investiia !n capitalul uman etc. Consolidarea unei economii bazate pe cunoa$tere !n *om+nia presupune stabilirea unor prioriti, precum9 crearea unor stimulente economice $i instituionale, eseniale pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial) investiii !n educaie, pentru a cre$te nivelul capitalului uman $i a %luidiza procesele de utilizare $i di%uzare a cuno$tinelor) e/istena unui sistem inovativ e%icient %ormat din %irme, centre de cercetare, universiti care s permit cre$terea stocului global de cuno$tine, asimilarea, adaptarea, crearea noilor tehnologii $i dezvoltarea 7&YC -utilizarea calculatorului, acces la telecomunicaii, la internet etc..

2C

C,/) ".$. C. E%"n"*), %$n",- &!)) -) %)5).)0, ), 8."(,.,

O()&% " " " )5&4 economia cunoasterii si avanta0ul competitiv economia cunoasterii, progresul tehnologic si dezvoltarea umana msurile ce trebuiesc adoptate de ctre *om+nia pentru a urma calea spre economia bazat pe cunoa$tere

C.1. E%"n"*), %$n",- &!)) -) ,5,n ,A$. %"*/& ) )5 7mplicatiile globalizarii asupra lumii a%acerilor %ac necesara o rede%inire a conceptelor si modelelor economice. 1stazi accentul se muta asupra organizatiilor %le/ibile si su%icient de agile care au nevoie de specialisti care sa lucreze impreuna in echipe. 1st%el de echipe sunt denumite sugestiv echipe multi"%unctionale. Ne mutam aste%el din lumea specializarii inguste in cea a echipelor si in special in cea a echipelor inter"%unctionale care pun in evidenta nu numai calitatea produsului,ci si calitatea decidentilor din lumea a%acerilor. #chipele inter si multi" %unctionale constau din membrii care poseda di%erite seturi de cali%icari si competente.7ar acest %apt este plin de semni%icatii in noua economie si in societatea cunoasterii.7ata o noua provocare pe care *omania trebuie sa o accepte,o conditie pe care trebuie sa o satis%aca in procesul ei de tranzitie spre o economie a cunoasterii. #chipele de lucru %ac necesare si alte structuri organizationale decat structurile piramidale speci%ice organizarii traditionale bazate pe ierarhii si pe diviziunea muncii. I structura orizontala %aciliteaza organizarea muncii in 0urul proceselor de productie care reunesc nevoile clientilor si nu in 0urul %unctiilor si sarcinilor care trebuie indeplinite.&raseele de cariera ii %avorizeaza pe cei care pot practica mai mule pro%esii si care dovedesc calitati reale pentru a lucra in grup si pentru a se per%ectiona permanent. *emodelarea si recon%igurarea noii lumi a a%acerilor are un impact considerabil asupra unora dintre conceptele si modelele economice cheie,ceea ce presupune9 7ntroducerea echipelor multi si inter"%unctionale) 1doptarea structurilor orizontale si inlaturarea ierarhiilor) Procesele de re"inginerie. 1ccentul s"a mutat dinspre organizarea muncii ca %actor traditional de productie pe baza diviziunii muncii spre organizarea oamnilor in echipe si spre identi%icarea si dezvoltarea managementului carierei si competentelor. #/perienta a evidentiat ca echipele per%ormante dinamice pot %i mai e%iciente intr"un mediu dominat de schimbare decat o pot %ace marile organizatii in mod individual sau persoanele singulare. Noua economie trebuie sa ia in considerare o ast%el de abordare si sa incorporeze aceste noi concepte in cadrul disciplinei stiintei economice. ?ulte dintre organizatiile moderne per%ormante se trans%orma si nu mai sunt intereste e/clusiv de ma/imizarea pro%iturilor,ci urmaresc in special mentinerea in zona a%acerilor,in competitie e%ectiva cu alte organizatii per%ormante. <nele organizatii s"au trans%ormat si au eliminat structurile %ormale,in special structurile de tip piramidal. Personalul unor ast%el de organizatii nu mai este interesat sa aiba slu0ba care sa se des%asoare %ormal la acelasi birou) ast%el de persoane deservesc simultan mai multe locuri de munca) nu se mai pune atata accent pe speci%icarile traditionale ale sarcinilor speci%ice unui anumit loc de munca sau pe un orar rigid,cu respectarea %i/a a anumitor ore. Irganizatiile competitive considera ca persoanele devin mult mai interesate de activitatile care le provoaca sa isi mani%este creativitatea si inventivitatea si care le aduc

2D

satis%actii) ast%el de persoane dovedesc mai putin interes pentru un anumit status socio" pro%esional %ormal sau pentru detinerea unor anumite titluri cu rezonanta sociala. Convergenta economica si tehnologica generata de globalizare schimba si va continua sa schimbe maniera in care se creeaza avutia atat la nivel natioanl,cat si la nivel transnational. Pentru a %acilita di%uzarea e%ectiva a cunostintelor si inovatiilor se dezvolta tot mai mult o importanta structura in%ormatica. 1mpli%icarea convergentei va avea un semni%icativ impact asupra bazelor economice ale tuturor tarilor implicate in siGsau a%ectate de procesul globalizarii. 'lobalizarea modi%ica sensibil maniera in care se deruleaza a%acerile si accelereaza di%uzarea EFnoN"hoN"ului si a inovatiei. Din aceasta perspectiva organizatiile trebuie sa devina tot mai competitive. 1cest %apt %ace imperios necesara re%ormularea principiului avanta0ului comparativ prin apelarea la conceptul mult mai sugestiv in conte/tul noii economii si al societatii cunoasterii, acela al avanta0ului competitiv. Principalii %actori care permit *omaniei sa devina inovatoare au in vedere9 In5&- ) )..& consistente ca ordin de marime in educatie in general si in educatia de nivel superior,in special) O (,0, )n3"!*, )"n,., -) &7n"."8)%, #& %,.) , &J N)5&.& )n,. & ,.& %7&. $)&.).)"! 8$5&!n,*&n ,.& ,3&!&n & %&!%& ,!)) -) #&05". ,!))J L&8) &3)%)&n & #& /!" &% )& , /!"/!)& , )) )n &.&% $,.& %,!& -, -$-$ )n, ,% )5) , &, #& %&!%& ,!&-#&05". ,!&. C.2. E%"n"*), %$n",- &!)): /!"8!&-$. &7n"."8)% -) #&05". ,!&, $*,n, 7n civilizatia globala noile economii care se bazeaza pe inovatii au drept componenta prioritara dezvoltarea tehnologica care conduce la un nivel inalt de competitivitate si la dezvoltarea umana. Progresul tehnologic este esential pentru progresul uman. 7novatiiile digitale, genetice, moleculare deschid noi perspective si Esparg %rontierele legate de modul in care oamenii pot utiliza tehnologiile pentru a e/tinde cunoasterea,stimuland cresterea si dezvoltarea.Noile tehnologii sunt di%uzate,atat intre di%erite tari,cat si in interiorul acestora. 7novatiile tehnologice a%ecteaza dezvoltarea umana. Dezvoltarea umana si progresul tehnologic se sustin,se potenteaza si se propulseaza reciproc9 7novatiile tehnologice pot imbunatati potentialul si abilitatile umane) 7novatiile tehnologice sunt un mi0loc de asigurare a dezvoltarii umane) Dezvoltarea umana este un important mi0loc de susutinere a dezvoltarii tehnologice. 1naliza 7ndicelui de Dezvoltare <mana in randul tarilor a%late in tranzitie o%era rezultate inedite. 1st%el,cu toate ca este clasata pe ultimul loc, in raport cu valoarea indicelui de dezvoltare umana in randul celor sapte tari a%late in tranzitie grupate in randul statelor cu un nivel mediu al 7D<, *omania a inregistrat,in perioada 4;;3"4;;J cea mai mica valoare negativa a modi%icarii indicelui de dezvoltare umana. Datorita comple/itatii si implicatiilor sale,procesul de aderare a *omaniei la <# trebuie se %ie analizat cel putin din perspectiva a trei dimensiuni cheie pentru strategiiile adoptate in acest sens9 Dezvoltare umana) I buna guvernare) <n raspuns economic adecvat. 7n opinia lui 'erardo >erthrin,autor al N, )"n,. '$*,n D&5&."/*&n R&/"! : R"*,n), 2000:Z inergia si articularea acestor trei dimensiuni vor asigura premise %avorabile pentru ca actiunile guvernamentale sa conduca la acceptarea *omaniei ca membru in <# si la asigurarea unei dezvoltari umane pe termen lung.

2J

ocietatea cunoasterii in general si economia cunoasterii in special conduce, in opinia unor autori, chiar la modi%icarea regulilor speci%ice dezvoltarii economice in mod traditional9Z ocietatile sau regiunile pot evolua de la economii cu un pronuntat caracter agrarian catre economii ale cunoasterii %ara a %i absolut necesara parcurgerea unei %aze de industrializare. I societate bazata pe diversitate culturala trebuie de aceea sa investeasca predilect in educatie, in ocrotirea sanatatii si in alte programe cu caracter social. Principiul cheie care trebuie sa guverneze in societatile moderne politcile de investitii, private sau publice, ar trebui sa %ie cel care sa permita si sa %avorizeze o investire predilecta in capitalul uman si in cel social. 1cest principiu poate %i aplicat si legat de sistmele de asigurare a bunastarii si calitatii vietii precum si in cazul altor aspecte ale dezvoltarii social"economice. >unastarea abordata in stil traditional,bazata pe sistemul platilor trans%erabile,pe servicii birocratice si pe asa"numita inginerie sociala,trebuie sa cedeze locul noilor abordari legate de bunastarea activa,de educatia continua si de dezvoltarea unor sisteme de asigurare a calitatii vietii prin apelarea la un set de programe investitionale prioritare,de tipul celor legate de investitia in educatie. #ucatia si implicit investitia in educatie trebuie sa se constituie in componente cheie pentru asigurarea unei autentice dezvoltari umane pe termen lung. *omania mai are inca multi pasi de parcurs inainte de a deveni o tara cu o veritabila economie a cunoasterii ,dar indraznesc sa sper ca Eatunci cand iti doresti cu adevarat ceva, asa cum spunea Paulo Coelho in E1lchimistul,tot <niversul va conspira la implinirea dorintei tale. Dac ar %i s prezentm situaia actual a rii noastre !n ceea ce prive$te punctele tari $i slabe, am putea realiza o analiz SKOT -din engl. Strenghts, KeaFnesses, Opportunities, Threats., prezentat !n tabelele urmtoare9

2;

4. 2. 8. =. A. C. D.

J. ;.

PUNCTE TARI R"*<n), ,!& %,/) ,. $*,n %oarte bine pregtit pro%esional, recunoscut la nivel internaional. C"*$n) , &, TIC a !nceput s se implice din ce !n ce mai mult !n procesul de trecere la economia bazat pe cunoa$tere. S) $,6), /".) )%1 &L)- &n 1 &- & 3,5"!,().1 dezvoltrii domeniului in%ormaional. C,/,%) , &, #& ,#,/ ,!& !,/)#1 ., &7n"."8)) *"#&!n&. P"-)().) , &, #& #&05". ,!& !,/)#1 , -".$6))."! )n3"!*,6)"n,.&, datorit personalului cali%icat. R&%$/&!,!&, !,/)#1 , )n5&- )6))."! 9n TIC. *itmul rapid de cre$tere a numrului utilizatorilor de 7nternet pentru piaa rom+neasc) se estimeaz peste 1 *).)"n #& $ ).)0, "!) In &!n& /<n1 ., -3<!2) $. ,n$.$) 2002. R, , #& %!&2 &!& , n$*1!$.$) $ ).)0, "!)."! #& &.&3"n)& *"().1 din *om+nia este comparabil cu cele ale rilor din C##. C"n-".)#,!&, /)&6&) "/&!, "!)."! #& &.&%"*$n)%,6)) -care poate marca o schimbare dup 4 ianuarie 2338 odat cu pierderea monopolului deinut de *omtelecom pentru tele%onia %i/.) !n viitor se a$teapt o $i mai mare intensi%icare.

4.

2. 8. =. A. C.

D. J. ;.

PUNCTE SLABE S-,$ *,) &.,("!, - !, &8)): %,!& n$ ,$ ,5$ -$%%&-: din urmtoarele cauze9 control inadecvat, mod de g+ndire convenional, %rica de schimbare, proasta gestionare a resurselor, incapacitatea de a motiva pe cei implicai, ascunderea rezultatelor ne%avorabile, corupie. In3!,- !$% $!, #& %"*$n)%,6)) &- & 9n%1 /!&%,!1: ceea ce va necesita investiii mari. S)- &*$. #& &#$%,6)& se deterioreaz din cauza inaccesibilitii la noua tehnologie. R"*,n), ,!& " &%"n"*)& )n %$!- #& #&05". ,!&. N)5&.$. *&#)$ ,. -,.,!))."! -/&%),.)2 )."! din domeniul &7C este mic, relativ cu rile dezvoltate. Boarte puine .)%&& -) $n)5&!-) 16) #)n R"*<n), -$n !&/!&0&n , & /& In &!n& -%iind in acest %el grea promovarea sistemului $i valorilor invm+ntului rom+nesc, !n ciuda %aptului c acesta este bine cotat pe plan internaional.. C,#!$. .&8,. &L)- &n este %oarte incert, %iind marcat de numeroase schimbri, acest lucru !mpiedic+nd investitorii e/terni. N)5&.$. *,!& ,. /)!, &!)&) !n utilizarea so%tNare -D3X.. C"- $. #&- $. #& *,!& ,. ,%%&-$.$) ., &7n"."8)).& )n3"!*,6)"n,.&: )n%.$-)5 In &!n& .

83

OPORTUNITI

AMENINRI

4. T&n#)n6&.& &%"n"*)&) *"n#),.& #& , !&%& %1 !& 4. S%,#& n$*1!$. -/&%),.)2 )."! 9n TIC %,!& E%"n"*), In3"!*,6)"n,.1. .$%!&,01 9n R"*<n), deoarece e/ist o cerere 2. C&!&!&, 3",! & *,!& #& -/&%),.)2 ) !n domeniu !n imens de speciali$ti !n domeniu !n rile rile dezvoltate. dezvoltate, unde salariile sunt net superioare 8. F"n#$!) )n &!n,6)"n,.& e/istente dedicate celor locale. implementrii economiei in%ormaionale !n rile !n 2. C$ %< R"*<n), &- & ,*<n, 1 9n /!"%&-$. #& curs de dezvoltare. ,#&!,!& ., - !$% $!).& &$!"-, .,n )%&, cu at+t =. P!"8!&-$. &7n"."8)% %ace posibil convergena pericolul mririi decala0ului economic dintre canalelor de comunicaii. ?ai multe servicii aceasta $i rile dezvoltate se va mri. multimedia pot %i transmise pe acela$i canal de 8. <tilizarea in%rastructurilor alternative impune comunicaie. )n5&- )6)) -$/.)*&n ,!& pentru operatori. =. C"n%$!&n6, &L)- &n 1 $i in cadrul pieelor e/terne, nu numai al celor interne. A. Un)) "/&!, "!) -$n !& )%&n6) !n %aa anumitor schimbri aprute !n conte/tul economic. M1-$!).& %& !&($)&-% ,#"/ , & #& %1 !& R"*<n), /&n !$ , $!*, %,.&, -/!& &%"n"*), (,0, 1 /& %$n",2 &!&. Considerat, de asemenea, un obiectiv pentru rile !n curs de dezvoltare care aspir la o cre$tere economic rapid $i care se altur economiei mondiale bazate pe cunoa$tere, este !ncura0area de(voltrii sectorului destinat serviciilor , un %actor determinant al competitivitii naionale. Din perspectiva dezvoltrii economice e/ist multe motive pentru ca economiile !n curs de dezvoltare s promoveze sectorul serviciilor. Pentru a !ncepe, e/tinderea acestui sector a0ut la crearea bogiei naionale9 e/ist o legtur direct !ntre nivelul ridicat al P7> -produsul intern brut. pe cap de locuitor $i intensitatea activitii serviciilor !ntr"o economie, !ndeosebi datorit nivelului compensaiilor din acest sector care !l dep$e$te pe cel din agricultur sau industrie. ?ai mult, !n cadrul economiilor ce pun o mare importan pe servicii oamenii tind s urce pe scara social !ntr"un ritm mult mai rapid. Ki, cum a%acerile cu servicii se bazeaz intensiv mai mult pe abiliti dec+t pe investiii, acestea reprezint soluia ideal pentru rile cu un capital limitat dar cu m+n de lucru cali%icat. Lri precum *om+nia, care posed mari resurse de m+n de lucru pro%esional $i $tiini%ic, au mult de c+$tigat prin dezvoltarea acestei industrii a serviciilor. )arcurile te*nologice reprezint o component important a in%rastructurii in%ormaionale. tudii asupra dezvoltrii regionale au demonstrat c zonele cu tehnologie in%ormaional contribuie la bunstarea economic general prin rsp+ndirea bene%iciilor economice. Idat construite, aceste parcuri tehnologice vor atrage investiii e/terne pentru proiecte so%tNare, ceea ce va a0uta *om+nia s devin mult mai competitiv pe plan internaional. &ndustria de soft+are !n *om+nia este unul dintre domeniile care poate avea un viitor strlucit $i un rol determinant !n dezvoltarea economic a rii noastre. 1ceast industrie cunoa$te o cre$tere deosebit de rapid, e/ponenial datorit %aptului c marile companii productoare de so%tNare au %olosit m+na de lucru ie%tin $i bine instruit din *om+nia, pentru dezvoltarea de so%tNare pentru e/port. Problemele cu care se con%runt aceast industrie sunt date de migrarea personalului cali%icat, cadrul legislativ !nc incert privind normele ce se

84

impun $i rata pirateriei so%tNare ce atinge un nivel %oarte ridicat -apro/. D3X.. Cu toate acestea industria de so%tNare are o perspectiv cert de dezvoltare !n *om+nia. 5n trecut, e/istena unor politici %iscale au !mpiedicat asumarea riscului. ,ctivitatea de cercetare este prin natura ei riscant. <n !ndelungat $i costisitor proces de cercetare poate avea rezultatele scontate sau poate %i un e$ec. Politicile %iscale trebuie s !ncura0eze procesele de cercetare !n %avoarea inovaiei. <n proiect amplu de dezvoltare a industriilor &7C este crearea de parcuri tehnologice, care s concentreze o mare varietate de companii din acest domeniu, $i mai ales din domeniul produciei de so%tNare. 5n acest %el se va reu$i trans%ormarea *om+niei !ntr"o insul digital, cum este $i cazul 7rlandei. 5n aceste zone tehnologizate, guvernarea va trebui s creeze un cadru organizatoric $i legislativ special -prioritate vor avea politicile %iscale care s promoveze activitatea de cercetare $i producie de &7C, pentru atragerea de noi investitori at+t interni c+t $i e/terni., care s permit realizarea obiectivelor strategice propuse9 realizarea de so%tNare elevat pentru aplicaii $i procese comple/e) !nelegerea $i rezolvarea problemelor ridicate de clieni pe pia -intern, e/tern.) dezvoltarea de produse noi bazate pe e/periene acumulate !n activitiGservicii realizate cu parteneri e/perimentai) promovarea tehnologiilor $i activitilor inovative -e"commerceGe"business, multimedia etc.. 1ceste parcuri in%ormaionale vor %i u$or accesibile, av+nd legturi cu drumurile naionale, vor avea reea de electricitate, gaze $i ap, !n concluzie, vor %i mici ora$e destinate produciei de &7C. >ine!neles, aceste investiii vor necesita %onduri uria$e, dar !n cadrul proiectelor care dau un avanta0 de o asemenea !nsemntate *om+niei, rezultatele nu se vor lsa a$teptate. e va reu$i ast%el stoparea e/odului de speciali$ti !n domeniul &7C ctre rile dezvoltate, prin %olosirea acestui personal cali%icat de ctre %irmele de prezente !n aceste parcuri in%ormaionale. 1cest lucru va %i posibil prin acordarea unor compensaii comparabile cu cele primite !n alte ri ca urmare a politicilor %iscale pre%ereniale practicate !n cadrul acestor zone tehnologizate $i a succesului de care se vor bucura aceste insule digitale. 5n mod tipic, !n cadrul vec"ilor economii, problema in%rastructurii era %oarte important. Dac nu aveai porturi, autostrzi, legturi aeriene bune, sau sistem de electricitate pe care te puteai baza, se putea spune c te a%li !ntr"o situaie economic precar. ?ulte dintre aceste lucruri nu vor mai conta %oarte mult. Dac vinzi in%ormaii poi trans%orma parcurile tehnologice !n regiuni de tip >angalore care s susin industria so%tNare. Dezvolt+nd acest tip de zone &7C nu mai trebuie s te preocupe prea mult corupia, autostrzile sau porturile proaste din restul rii) poi trimite in%ormaiile direct prin satelii. &oate activitile de tipul e" commerceGe"business, multimedia, pot %i %cute %olosind tehnologia in%ormatic. I alt msur ce trebuie luat pentru dezvoltarea sectorului &7C este asigurarea cadrului legal $i a reglementrilor cerute de utilizarea &7C $i de dezvoltarea societii in%ormaionale. De o importan ma0or pentru succesul in%rastructurii in%ormaionale este asigurarea dreptului la proprietate intelectual, msur ce ar duce la reducerea pirateriei so%tNare. )romovarea produselor $i a serviciilor &7C rom+ne$ti !n e/terior $i ncura-area investiiilor $i a parteneriatelor e/terne este $i aceasta o prioritate !n vederea implementrii noii economii.

82

Pe msur ce *om+nia !nainteaz !n dezvoltarea acestei noi economii, este evident %aptul c este absolut necesar o for de munc calificat, capabil s %oloseasc !n mod optim noile tehnologii, $i flexi.il, adapt+ndu"se cu u$urin noilor situaii. Pentru aceasta cursurile de instruire !n domeniul in%ormatic au devenit %oarte !nt+lnite !n cadrul companiilor. Deoarece !n acest mediu economic a%lat !n continu schimbare accentul este pus pe idei aplicabile $i inovaie, numai %irmele care vor avea capacitatea de a se adapta la noile concepte $i tehnologii vor supravieui !n societatea in%ormaional. 1st%el, se impune o instruire a managerilor $i a personalului, aplicarea unor practici economice de succes, a unor politici de !ncura0are a activitii economice $i privatizarea %irmelor de stat ce nu pot rezista pe pia. Programele de reorientare a $omerilor sunt o alt msur necesar pentru reducerea numrului acestora $i contribuirea la scderea nivelului srciei. Pe termen lung, succesul economiei bazate pe cunoa$tere necesit inovaie $i creativitate, caliti care sunt promovate !n special de sistemul de educaie superioar, dec+t de cel mediu, ce dezvoltat mai mult abilitile de baz. tudii arat c sectorul de educaie cu cea mai mare importan !n dezvoltarea entreprenorilor $i liderilor este cel universitar. &otu$i, sistemul actual de !nvm+nt mai are mult p+n s %ie unul optim. <na dintre probleme este importana prea mare atribuit cuno$tinelor teoretice $i lipsa unei baze practice de implementare a acestor cuno$tine. Dac ar %i s gsim o soluie la aceast problem, am putea s promovm anumite programe educaionale pentru elevi $i studeni. I idee ar %i crearea unor concursuri, !n care elevi $i studeni, grupai !n echipe, ar 0uca pentru scurt timp rolul unor antreprenori, cre+ndu" $i o companie virtual cu care s intre pe o pia, de asemenea virtual, $i s concureze cu celelalte companii ale celorlalte echipe !nscrise !n concurs. ingurul lucru real !n aceste competiii ar %i regulile economice e/istente !ntr"o economie bazat pe cunoa$tere) restul ar %i o simpl simulare a activitii economice. 7deea acestui tip de competiie ar %i de a promova, !n primul r+nd, spiritul de antreprenor, $i al conceptului de economie a cunoa$terii, dar ar avea ca scop $i %olosirea cuno$tinelor de %olosire a &7C $i a cuno$tinelor teoretice. Programul ar putea %i organizat cu a0utorul unor organizaii care s investeasc !n proiecte educaionale. 1lte msuri $i programe ce ar putea a0uta sunt investiiile !n pregtirea $i specializarea studenilor, prin burse de studiu !n ar $i !n strintate, stagii de pregtire teoretic $i practic, sau alte modaliti de per%ecionare a acestora prin seminarii pe anumite teme, NorFshop"uri, cursuri specializate etc. I alt problem ce apare !n mediile universitare este lipsa dotrilor cu tehnologie in%ormaional corespunztoare. #/ist cazuri !n care !nvm+ntul primar sau secundar prime$te tehnologie nou, c+nd nu are !ntr"adevr nevoie de aparatur per%ormant, iar !n schimb universitile de pro%il in%ormatic au tehnologie dep$it. 5n acest caz investiiile ar trebui !ndreptate !n primul r+nd spre cei care au nevoie de ele. 5n prezent >anca ?ondial !$i !ndreapt atenia din ce !n ce mai mult ctre capitalul uman. Dup cum a%irm 2oseph #. tiglitz, >anca ?ondial se vrea a %i $i o >anc pentru Cunoa$tere -RnoNledge >anF., $i nu doar una pentru %inanarea proiectelor de in%rastructur, ceea ce !nseamn c aceasta ar putea credita $i programele educaionale, culturale $i in%ormaionale, %iind un real a0utor pentru ri ca *om+nia unde este nevoie de %onduri destinate sistemului educaional.

88

R&%"*,n#,!) ()(.)"8!,3)& 4. 1ndone 7oan, Pvloaia Daniel, >+c+in 7onela, 'enete, Paura"Diana, *odelarea cunoaterii n organizaii, #ditura &ehnopress, 7a$i, 233=) 2. >ile$teanu 'heorghe, >urz *zvan Dorin, 0ntreprinderea viitorului, ntreprinderea bazat pe cunotine, #ditura ?irton, &imi$oara, 233J) 8. >0enescu &itu 7., 1nternetul, societatea in!ormaional i societatea cunoaterii, #ditura ?atri/ *om, >ucure$ti, 233C) =. >r+ncoveanu *omulus, 7liescu 1drian"Paul, olcan ?ihail *adu, *anagementul cunoaterii, #ditura <niversitii din >ucure$ti, 233D) A. >rooFing, 1nnie, 1ntellectual Capital, core assset !or t"e t"ird millenium , 7nternational &homson >usiness Press, 4;;J C. Dinu, ?., ocietatea cunoa$terii. I perspectiv postre%erenial asupra resurselor, !n *o$ca, 'h.7. -editor.. %ocietatea cunoaterii, #ditura #conomic, >ucure$ti, 233C D. Dinu, ?., ocol, C., ?arina$, ?., *ecanisme de convergen i coeziune, #ditura #conomic, >ucure$ti, 233A J. Drgnescu ?ihai, >anciu Doina, De la societatea in!ormaional la societatea cunoaterii, #ditura &ehnic, >ucureti, 2338) ;. DrucFer P, 2rganizaiile viitorului, #ditura &eora, >ucuresti 2334 43. DrucFer P., %ocietatea postcapitalist, #ditura 7mage, 4;;; 44. DrucFer Peter, Cristescu Dana, 1novare i spirit ntreprinztor, #ditura &eora, >ucureti, 2333) 42. DrucFer Peter, imionescu, 1lina, *anagementul viitorului, #ditura 1 1>, >ucure$ti, 233=) 48. Bilip Blorin 'heorghe, %ocietatea in!ormaional, societatea cunoaterii, concepte, soluii i strategii pentru Rom+nia, #ditura #/pert, >ucureti, 2334) 4=. ToloviaF, 2. tephen, *anaging 3uman -roductivit.,-eople are .our best investment, ipFo%%, usan tone, 233= 4A. Tomocianu Daniel, %istemele de asistare a deciziilor n contextul societii cunoaterii, #ditura <niversitii 1le/andru 7oan Cuza, 7a$i, 233; 4C. Toughton 2ohn, A -rimer on t"e #no$ledge /conom., 2332 4D. 7ancu 1urel, uciu ?arta"Christina, %ocietatea i economia bazate pe cunoatere, provocri i oportuniti pentru Rom+nia, #ditura 1 #, >ucure$ti, 233J 4J. Puban Blorica, %isteme bazate pe cunotine n management, #ditura 1 #, >ucure$ti, 233C 4;. ?arcu @asile, ?arinescu ?ariana, /ducaia te"nologic n societatea cunoaterii, #ditura <niversitii, Iradea, 233C 23. ?ure$an ?ihaela, 7ano$" chiller #lena, -rocese digitale n societatea cunoaterii , #ditura Pro <niversitaria, >ucure$ti, 2309 24. Naisbit 2., *egatendine, #ditura Pedagogic, >ucure$ti 4;J; 22. Neagu Denisa Cristina, *ediul economic i societatea cunoaterii, #ditura <niversitii 1le/andru 7oan Cuza, 7a$i, 233J 28. Nica Panaite, [ai Dumitru, *oman &eodora, Ne$tian 1ndrei, Convergena economic i rolul cunoaterii n condiiile integrrii n 4niunea /uropean , #ditura <niversitii 1le/andru 7oan Cuza, 7a$i, 233J 2=. Nicolescu Ividiu, Nicolescu Puminia, /conomia, !irma i managementul bazate pe cunotine, #ditura #conomic, >ucure$ti, 233A

8=

2A. Iprean Constantin, >acaci 1le/andru, >ologa Ictavian, *etode i te"nici ale cunoaterii tiini!ice, #ditura <niversitii Pucian >laga, ibiu, 233C 2C. Iprean Constantin, L!u ?ihail, *anagementul calitii n economia i organizaia bazate pe cunotine, #ditura 1'7*, >ucure$ti, 233J 2D. Pa$a Blorin, Pa$a Puminia ?ihaela, *anagementul cunoaterii, #ditura &ribuna economica, >ucure$ti, 233J 2J. Popescu *adu, &irma industrial, de la cunoatere la excelen , #ditura 1'7*, >ucure$ti, 233J 2;. Popescu *adu, *anagementul proprietii intelectuale, #ditura Chimin%orm Data, >ucure$ti, 233C 83. Popescu *adu, 5e"nologie i inovare n economia cunoaterii, #ditura Chimin%orm Data, >ucure$ti, 233D 84. Purcrea &heodor, 7oan"Branc @aleriu, *anagementul cunoaterii n economia conversaiei, #ditura #conomic, >ucuresti, 233D 82. *amonet 7gnacio, )eopolitica "aosului, #ditura Doina, >ucure$ti, 4;;J 88. *o$ca 7on 'heorghe, Dinu ?arin, Bilip Blorin 'heorghe, %ocietatea cunoaterii, #ditura #conomic, >ucure$ti, 233C 8=. abu 'abriela Pucia, %ocietatea cunoaterii, o perspectiv rom+neasc, #ditura #conomic, >ucure$ti, 2334) 8A. heehan Peter, Centre %or trategic #conomic tudies, @ictoria <niversitQ, 2333 8C. teNart,&homas, 1ntellectual Capital6 5"e 7e$ 8ealt" o! 2rganizations, 7ic"olas >realeQ Publishing Pimited,4;;J 8D. tiglitz 2., -ublic -olic. !or a #no$ledge /conom., Center %or #conomic PolicQ research, Pondon 4;;; 8J. uciu ?arta"Christina, /conomia cunoaterii i civilizaia global, investiia i sperana n om, #ditura 1 #, >ucureti, 2332 8;. uciu ?arta"Christina, /conomie, noua economie i societatea cunoaterii, #ditura 1 #, >ucureti, 2332 =3. &a$nadi 1le/andru, &a$nadi >ogdan, 4niversul teoriilor economice, #ditura #conomic, >ucure$ti 2334 =4. &o%%ler 1lvin, 2o$ers"i!t, #ditura 1ntet, >ucure$ti 4;;A =2. @oia 7acob 7., *anagementul cunoaterii, #ditura udura, &imi$oara, 233C =8. trategia Naional de Cercetare, Dezvoltare $i 7novare 233D , 2348, decembrie 233C ==. trategia Nationala pentru Dezvoltare Durabil a *om+niei 2348 " 2383, noiembrie 233J =A. trategia Naional pentru Promovarea Noii economii $i implementarea societii in%ormaionale , dra%t, 24 %ebruarie 2332

8A

T&*& #& #)-%$)) ; /!")&% &

4. De la socialism la societatea bazata pe cunostinte 2. Cunoa$terea $i cre$terea economic 8. Cunoasterea ca %actor de productie , capitalul, munca si viitorul lor =. Cunoasterea , principala %orta motrice in mileniul trei. A. De la societatea in%ormationala la societatea cunoasterii C. ocietatea organizatiilor , viitorul %irmelor multinationale D. Cunoasterea si inovatia , drumul spre competitivitate J. #conomia cunoasterii si a avanta0ului competitiv ;. #conomia cunoasterii progresul tehnologic si dezvoltarea umana 43. Perspectivele societii cunoa$terii !n *om+nia. 44. 7novarea ca esen a cre$terii $i competitivitii economice 42. Capitalul intelectual si educatia in conte/tul noii economii si a societatii bazate pe cunoastere. 48. ocietatea bazata pe cunoastere si aparitia capitalului intelectual 4=. ocietatea si economia cunoasterii o convergenta si dezvoltare !n perspectiva integrarii europene

8C