Sunteți pe pagina 1din 45

- Este constituit din structuri care produc, transporta, protejeaza si asigura nutritia spermatozoizilor

Canal dfrent

Este organul copulator masculin, format din tesut erectil, ce favorizeaza erectia penisului in timpul excitatiei sexuale. Este constituit din: gland, portiunea cea mai voluminoasa si preputul, invelisul tegumentar al glandului Rol: introducerea spermatozoizilor in vagin in vederea unei eventuale fecundari.

Penisul

penis testicul preput gland epididim

Schema glandului

= sac de piele si tesut celular subcutanat. interiorul scrotului este impartit in doua compartimente, in interiorul caruia se gaseste cite un testicul. La nivelul tesutului celular subcutanat se gasesc fibre musculare netede. Sub actiunea frigului fibrele musculare se contracta, iar la cald se destind. Astfel, testiculele sunt mentiunte la o temperatura ideala, usor inferioara temperaturii generale a corpului. Acest lucru este important in producerea unor spermatozoizi viabili.

scrot

Testiculul este un organ solid de forma ovala, de aproximativ 2,5 cm latime si 3,8 cm lungime. Reprezinta glanda reproducatoare masculina. Produc spermatozoizii si hormonii masculini (de catre celulele Leydig), din care cel mai important este testosteronul. Spermatozoizii sunt stocati in epididim pina in momentul ejacularii. Fiecare testicul este format din 800m de canale subtiri in care sunt produsi spermatozoizii. Testiculele sunt situate la exteriorul cavitatii abdominale, fiind protejate de un strat cutant numit scrot.

testicul

Epididimul est un tub lung intortocheat de aproximativ 6m ce asigura stocarea spermatozoizilor nou formati. Sunt situati in scrot, de-a lungul fiecarui testicul. La polul inferior al testiculului, epididimul devine un tub mai mult sau mai putin regulat, denumit canalul deferent.

epididim

Testiculele produc spermatozoizii, celulele reproducatoare masculine, denumite de asmenea gametii masculini. Dimensiunea spermatozoidului este de aproximativ 50 m. Ca si ovulul prezinta 23 cromozomi responsabili de caracterele ereditare. Durata sa de viata la nivelul cailor genitale feminine este de 48-72 ore.

Schema unui spermatozoid

Uretara porneste de la nivelul veziculelor seminale, traverseaza penisul si se dschide prin meat (orificiul) uretral, la extremitatea glandului. Primeste urina de la vezica urinara si spermatozoizii din canalele ejaculatoare. Ejacularea este un reflex provocat de contractiile ritmice ale penisului.

uretra

Glandele anexe ale aparatului genital masculin


Veziculele seminale: In numar de doua, secreta un lichid alcalin (mediul alcalin este favorabil spermatozoizilor), bogat in glucide si (necesar nutritiei spermatozoizilor) Prostata: situata sub vezica, in jurul uretrei. Secreta un lichid albicios responsabil de culoarea spermei. Glandele Cowper: in numar de doua, sunt situate de fiecare parte a uretrei si secreta un lichid alcalin

Vezicule seminale prostata Glandele Cowper

alunecos care are rolul de a lubrefia uretra i de a o proteja de aciditatea urinei

Patologie
Cancerul de prostata cel mai frecvent cancer la barbati, dupa cancerul pulmonar: dezvoltare lenta, in general este curabil daca este descoperit in stadiile incipiente.
Dozajul PSA (Prostate Specific Antigen), tuseu rectal

Adenomul de prostata afecteaza barbatii peste 50 ani, producand tulburari ale mictiunii.

Sperma
- secretia glandelor anexe, este compus din:

10% spermatozoizi si 90% lichid seminal

Hormonii testiculari
1. Hormonii androgeni

Structura si metabolism 2 hormoni androgeni sunt secretati de celulele Leydig: testosteronul si androsten-dionul. sinteza de androgeni este realizata in celulele interstitiale testiculare, pornind de la colesterol sau de la acetati. Sinteza se poate produce plecand si de la steroizii prezenti in sange (proveniti din cortexul suprarenal). In sangele circulant, testosteronul se gaseste sub 3 forme: o forma libera, rapid metabolizata; o forma conjuguata, in urma proceselor de conjugare hepatica; o forma legata de proteinele de transport. Testosteronul se poate lega de albumina plasmatica, dar exista de asemenea o proteina specifica numita proteina ce leaga testosteronul. La nivelul ficatului, testosteronul este convertit in androsten-dion. Androsten-dionul este cel care sufera transformarile catabolice.

Actiuni 1. La nivelul organelor genitale: dezvoltarea organelor genitale; stimularea spermatogenezei. 2. Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare: dezvoltarea laringelui; pigmentarea cutanata, afectand in principal fata si perineul; stimularea pilo-sebacee de la nivelul fetei si gatului, partii superioare a toracelui si perineului. 3. Dezvoltarea tesutului mamar: stimularea cresterii canalelor galactofore; exista o ginecomastie limitata la zona sub-areolara considerata fiziologica la adolescenti (regreseaza spontan dupa 1-3 ani).

4. Efectele stimulatoare asupra centrilor medulari ai erectiei, ejacularii si stimularii libidoului. 5. Efectele metabolice: actiune anabolizanta: retentie de azot, de sodiu, de calciu, de fosfor, de apa; reductia depozitelor lipidice si modificarea distributiei acestora; ingrosarea si vascularizarea pielii; stimularea eritropoezei prin actiune asupra secretiei eritropoietinei; dezvoltarea oaselor lungi, care se face intr-un ritm de 4-5 cm pe an pana la pubertate, progreseaza din acest moment de doua ori mai repede. Acest puseu de crestere este datorat stimularii testosteronului. Cresterea oaselor lungi se opreste la sfarsitul perioadei de pubertate. La baieti, talia este definitiva pina la 18 ani.

Reglarea Activarea secretiilor endocrine de catre gonade, in momentul pubertatii, depinde de secretia de catre antehipofiza a LH-ICSH. Secretia acestei gonadotropine (LH la femei, ICSH la barbati) de catre antehipofiza depinde de hormonul de eliberare LH-ISCH-RF (releasing factor) de origine hipotalamica. Intre nucleul hipotalamusului specializat in secretia de LH-ICSH- RF si gonade, prin intermediul antehipofizei, intervine un feedback negativ: testosteronul scade in general secretia de FSH, via FSH-RF. FSH este gametotrop: stimuleaza pe de o parte spermatogeneza si spermiogeneza (diferentierea spermatidelor in spermatozoizi). stimuleaza sinteza de acizi ribonucleici si de proteine in testicul, fara a influenta secretiile endocrine. amplifica efectele stimulante ale LH-ICSH asupra acestor secretii. LH-ICSH, la barbati, stimuleaza secretia celulelor interstitiale Leydig. La barbatii adulti, gonadotropinele sunt secretate in mod continuu.

Hormonii testiculari
2. Hormonii estrogeni O parte provine direct din celulele Leydig. O alta parte deriva din metabolismul androgenilor. Rolul lor nu este foarte bine cunoscut. Se pare ca moduleaza controlul hipotalamohipofizar.

Trompa lui Fallope

ovar uter

Pavilion Endometru (tunica interna a uterului) Col uterin vagin

uter

col uterin

vagin
vulva

Aparatul genital feminin in sectiune sagitala

Colul uterin este mai putin mobil ca si corpului uterului. O portiune fibromusculara inconjura canalul cervical care este acoperit de o mucoasa. Canalul cervical comunica in sus cu cavitatea uterina prin orificiul intern al colului si in jos cu vaginul prin orificiul extern. Limita intre corpul uterin si col este numita istm uterin.

Col uterin

= Glandele reproducatoare feminine, sunt in numar de 2, sunt situate la extremitatea fiecarei trompe a lui Fallope (trompa uterina), de fiecare parte a uterului.
Produc ovulele si hormonii feminini, progesteronul si estrogenii. La nastere, ovarele contin milioane de foliculi ovarieni primari. La pubertate, devoltarea foliculilor este stimulata de hormoni, se dezvolta si elibereaza fiecare un ovul matur, la fiecare ciclu menstrual.

ovare

ovulatia

ovul Folicul vid

Ovulul este celula reproducatoare feminina, numita de asemenea gamet feminin. Este produs de ovare. Dimensiunea lor este de 200-250 m. Durata de viata dupa ovulatie este de 12-24 ore. Nucleul sau contine 23 cromozomi. Daca, in urma fecundatiei, ovulul fuzioneaza cu un spermatozoid, al carui nucleu contine tot 23 cromozomi, vor forma un zigot de 46 cromozomi.

Schema unui ovul, celula reproducatoare feminina, numita de asemenea si gamet.

Uterul este un organ muscular neted cu pereti de aproximativ 1 cm grosime. In timpul sarcinii, aceasta cavitate creste foarte mult. Ea este captusita la interior de o mucoasa numita endometru. Aceasta mucoasa este bogata in vase sanguine si in glande. Ea creste sub influenta hormonala in vederea unei eventuale nidatii a ovulului fecundat. In absenta fecundatiei, aceasta mucoasa se decoleaza in aproximativ 2 saptamini dupa ovulatie, vasele sanguine se rup, provocand sangerari. Acest fenomen se numeste menstruatie.

uterul

= 2 conducte ce leaga, fiecare, un ovar de uter. Peretele intern este captusit de cili care au ca rol progresia ovulului de la ovar la uter. Prezinta 2 regiuni, pavilionul si ampula: PAVILIONUL este extremitatea franjurata a trompei. Pavilionul inconjura aproape in totalitate ovarul si primeste ovulul in momentul ovulatiei. AMPULA este regiunea largita a trompei care este situata aproape de ovar, in primea treime a lungimii trompei. Este locul unde are loc fecundatia.

Trompele lui Fallope

Este un conduct care se intinde de la nivelul vulvei pina la colul uterin.

Este organul copulatiei care are rolul de a primi spermatozoizii in urma actului sexual, precum si canalul descinderii fatului in momentul nasterii.
Dimensiuni: 8-12 cm lungime si 2-4 cm latime.

vagin

Ciclul ovarian
Consta intr-o serie de modificari care se produc in ovar: (i) dezvoltarea foliculilor, (ii)Eliberarea unui ovul provenind dintr-un folicul matur in urma ovulatiei si (iii)Formarea unei structuri numita corpul galben. Durata ciclului ovarian variaza intre 20-40 zile, cu o medie de 28 zile. ! doar 30% dintre femei au un ciclu de 27-28 zile. Ciclul menstrual implica modificari repetitive ale interiorului mucoasei uterine si, intr-o masura mai mica, ale mucoasei vaginale. Este in strinsa legatura cu ciclul ovarian

Dezvoltarea foliculilor
Sub influenta unei stimulari hormonale adecvate, citiva foliculi primari isi continua dezvoltarea. Stratul unic celular ce formeaza peretele fiecarui folicul primar, prolifereaza pentru formarea straturilor celulelor ovariene, denumite celulele tecale. Acesti foliculi devin foliculi secundari. In functie de cresterea lor, o membrana translucida noncelular, zona pelucida, se formeaza in anumitit foliculi secundari. Aceasta zona pelucida separa ovulul fiecarui folicul de celulele foliculare inconjuratoare. Daca unul din acesti foliculi creste in dimensiuni, se formeaza o cavitate (antru) umpluta cu lichid. Cu cit cantitatea de lichid creste, cu atit foliculul continua sa creasca si se deplaseaza catre suprafata ovarului unde formeaza o protuberanta. Acest folicul matur se numeste folicul De Graaf. Perioada de dezvoltare de la foliculul primar la foliculul De Graaf = 10-14 zile

Ovulatia
In conditii hormonale adecvate, foliculii De Graaf se rup si elibereaza ovulul: ovulatia. In timpul ovulatiei, ovulul antreneaza anumite celule foliculare; aceste celule se ataseaza de membrana pelucida a ovulului pentru a forma o anumita coroana numita corona radiata. Dupa ovulatie, ovulul inconjurat de corona radiata trece in cavitatea peritoneala. Miscarile ciliare ale franjurilor pavilionului trompe lui Fallope produc un curent de lichid peritoneal, care impinge ovulul prin trompa lui Fallope.

Formarea corpului galben


Dupa ovulatie si pierderea lichidului folicular, foliculul De Graaf se strange. Dupa care, celulele foliculului rupt se hipertrofiaza, se ingalbeneste datorita acumularii granulelor lipidice, foliculul se transforma in corp galben. Iesirea corpului galben depinde de cea a ovulului. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben, dupa 14 zile, degenereaza si formeaza o cicatrice subtire alba formata din tesut conjunctiv, corpul alb. Daca ovulul este fecundat, corpul galben continua sa se dezvolte si ramine in acelasi loc pana la sfarsitul sarcinii.

Ovulatia, fecundatia si nidatia ovulului fecundat in uter


ampula trompei lui Fallope

ovul fecundat pavilion ovul

Reglarea hormonala a activitatii ovariene



Ovarele produc hormonii sexuali feminini: estrogenii si progesteronul. Primele surse de estrogeni sunt celulele foliculare si corpul galben. Corpul galben constituie de asemenea principala sursa de progesteron. Reglarea functiei ovariene implica actiunea hormonilor de eliberare (releasing factors), a gonadotropinelor provenite din hipotalamus si a hormonilor, foliculostimulina (FSH) si hormonul luteinizant (LH), produsi de hipofiza. Hormonii sexuali feminini influenteaza secretia hormonilor de eliberare. Acestia, la rindul lor, stimuleaza atit secretia de FSH, cit si cea de LH. Cresterea si maturarea unui folicul necesita FSH, LH si estrogeni; nivelele adecvate ale acestor hormoni sunt responsabili de ciclul ovarian si de dezvoltarea foliculara. In prima parte a ciclului concentratia estrogenilor este doar putin crescuta. Pe masura dezvoltarii foliculare, secretia de estrogeni creste putin cite putin (celulele foliculare reprezinta una din primele surse de estrogeni). In prima parte a ciclului ovarian, estrogenii (in concentratie doar usor crescuta) actioneaza prin mecanism de feedback negativ asupra hipotalamusului pentru a impiedica secretia hormonilor de eliberare si asupra hipofizei pentru a impiedica secretia de FSH: se pare ca acest efect este responsabil de scaderea concentratiei de FSH, care se produce in timpul celei de-a doua saptamani de ciclu.

Pe parcursul dezvoltarii foliculare nivelul de estrogeni creste rapid (la sfarsitul celei de-a doua saptamini de ciclu), efectul estrogenilor asupra hipotalamusului si hipofizei se schimba: stimuleaza secretia hormonilor de eliberare din hipotalamus si cresc sensibilitatea mecanismelor de secretie ale LH hipofizar la actiunea hormonului de eliberare. In consecinta, exista o crestere puternica a secretiei de LH in timpul ovulatiei. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben ajunge la dimensiunea sa maxima intre 8-10 zile de la ovulatie, apoi incepe procesul de degenerare. Odata cu acest proces de degenerare, nivelul estrogenilor si progesteronului diminua, fiind astfel stopata inhibarea secretiei de FSH si LH. In consecinta cresc nivelele de FSH si de LH, incepe deci dezvoltarea altor foliculi si astfel, a unui nou ciclu ovarian

Fecundarea
Cuplarea unui gamet masculin si a unui gamet feminin, fiecare continind jumatate din bagajul genetic.
Spermatozoizii ajung in vagin (1spermatozoid: capul, ce contine 23 Cr si 1 flagel) 1% ajung in cavitatea uterina datorita miscarilor flagelului (necesita energie). La nivelul colului ajung in contact cu mucusul cervical, bogat in substante nutritive traiesc 3-4 zile. Apoi trec in trompe datorita miscarilor de peristaltism

(continuare)
In a 14a zi a ciclului ovulul este expulzat, fiind inconjurat de o coroana protectoare, corona radiata In urma fecundarii, oul trece prin trompa, ajungind in cavitatea uterina in ziua a 9a, unde se si fixeaza Atentie in cazul sarcinilor ectopice: ECHO++

Menopauza
Oprirea definitiva a ciclului menstrual (in jurul varstei de 50 ani). Precedat de o perioada de premenopauza / ciclurile devien + scurte, sau + lungi, tensiune mamara, insotita de dureri, de cresteri in greutate, balonari, anxietate. Inceteaza secretia ovariana (bufeuri, transpiratii, angoase, aparitia tulburarilor cardio-vasculare
necesita tratament hormonal de substitutie.

Tulburari ale ciclului


Durerile menstruale sunt frecvente in cazul tinerelor fete = dismenoree, adesea insotite de varsaturi, dureri de cap ! Trebuie verificate cauzele organice Tulburarile ciclului menstrual sunt la fel de frecvente Cauze: anxietate, anorexie, sarcina ! Trebuie verificate cauzele

Contraceptia hormonala
Dfinitia metodei contraceptive: metoda ce permite prevenirea conceptiei unui copii. Metoda contraceptiva cea mai utilizata este contraceptia hormonala sau pilula estro-progestativa. Mecanismele contraceptiei Se descriu 4 mecanisme contraceptive: inhibarea cresterii foliculare cu absenta ovulatiei (efectul principal al pilulei); absenta valorii maximale a LH si FSH, sub dependenta estrogenilor si mai ales a progestativelor; modificarea consistentei mucusului cervical devine gros, impiedcand trecerea spermatozoizilor, sub dependenta progestativelor; atrofia endometrului, inapt pentru nidare, sub dependenta progestativelor.

Clasele de pilule in functie de compozitie exista 2 clase principale de pilule: 1. Estroprogestativele care contin: o un estrogen sintetic, etinil-estradiol; o un progestativ derivat din 19-nortestosteron - 3 generatii: 1a generatie: noretisteron si linestrenol; a 2a generatie: levonorgestrel si norgestrel; a 3a generatie: desogestrel, gestoden si nogestimat. 2. Progestativele pure sunt contraceptive care se administreaza in timpul alaptarii sau in cazul contraindicatiilor la pilulele clasice (mai ales in cazul riscului de flebita). Exista 2 tipuri de progestative: a. Microprogestativele: - contin doze foarte scazute de progestative derivate din 19-nortestosteron; - actioneaza exclusiv la nivel uterin, determinind in principal modificarea mucusului cervical si a endometrului (facultativ, actioneaza asupra secretiilor de LH si FSH). b. Macroprogestativele: - contin derivati de 17-hidroxiprogesteron si 19-norprogesteron; - actioneaza prin inhibarea gonadotropinelor hipofizare si prin modificarea mucusului cervical.

Contraindicatiile contraceptiei orale Contraindicatii absolute ale estroprogestativelor: - afectiune sau antecedente trombo-embolice; - afectiuni vasculare: cardiace, cerebrale sau oculare; - HTA; - dislipoproteinemie; - diabet; - hepatita evolutiva, antecedente de icter colestatic gravidic, litiaza biliara; - IRC; - tumori maligne ale sanilor, uterului sau ovarelor; - tumori hipofizare; - administrarea concomitenta de tuberculostatice, barbiturice, anticonvulsivante (exista riscul ineficientei).

Contraindicatii relative: - varice importante; - antecedente psihiatrice; - Antecedente de fibroame, mastopatii benigne; - obezitate; - tutunul dupa varsta de 35 ani, asocierea tutun-pilule este periculoasa datorita riscului bolilor cardio-vasculare. Contraindicatii absolute la progestative: Micro si macroprogestativele nu prezinta contraindicatii absolute. Prudenta - in cazul antecedentelor trombo-embolice.

Observatii

Prescriptia de estroprogestative, in conditiile unui examen clinic normal, necesita dozarea colesterolului total si a TG se repeta la fiecare al 3lea ciclu de tratament. In caz de supraponderabilitate, cazuri familiale de diabet sau de antecedente personale de diabet gestational: se prefera evaluarea tolerantei glucidice - dozajul glicemiei jeun este preferabil. In cazul femeilor fara nici un factor de risc, cea mai buna pilula este cea pe care o suporta cel mai bine. Dupa varsta de 35 ani, trebuie sa se tina cont de riscurile patologice (in special riscul trombo-embolic si mamar), astfel, tipul de contraceptie trebuie reevaluat in functie de terenul fiecarei femei.