Tema 10 1. Definitia, continutul si istoricul notiunii de asepsie.

Prevenirea contaminarii cu germeni a organismului in cursul examinarii sau tratamentelor efectuate, constituie un elemento de baza in asistenta medicala actuala. Cu toate ca progresele realizate in privinta tratamentului infectiilor si in acest domeniu se aplica perfect cunoascuta constatare conform careia este mai usor sa previi o imbolnavire decit sa o vindeci. In acest caz, masurile de prevenire se asociaza intr-un ansamblu de metode si tehnici cunoascute sub denumirile generice de assepsie si anti-sepsie care includ 2 notiuni dezinfectie si sterilizare. Istoric Multa vreme rolul microorganismelor in producerea unor boli a fost ignorat. Nu se cunoaste nici cauza complicatiilor supurative aparute dupa efectuarea unor prestatii medico-chirurgicale. Primele clarificari: Louis Pasteur Pune bazele conceptului sterilizarii. Recomenda metodele aseptice de tratamento medico-chirurgical care permit evitarea contaminarii organismului cu germeni din afara.

In 1867, Lister publica rezultatele tratamentului cu fenol in cazul fracturilor multiple. Aceste punea o bucata de vata imbibata in fenol in rana dupa operatie si apoi aplica un bandaj imbibat tot in fenol. Cind era cazul acoperea cu o bucata de metal subtire, bandajul pt a impiedica evaporarea fenolului. O alta metoda de anti-sepsie a lui Lister era sa pulverizeze fenol in camera de operatie dar metoda nu a avut prea mare succes datorita faptului ca fenolul cria iritatii ochilor docturului cit si ai precesului.

Ulterior a fost descoperite numeroase substante antiseptice si tehnici de distrugere a microorganismelor. In prezent nu mai poate fi conceputa nici o activitate medicala chirurgicala fara respectarea stricta a regulilor de assepsie-antisepsic, fapt demonstrat si de legislatia severa in domeniu adoptata de toate tarile. ASEPSIA reprezinta ansamblul metodelor care permit protejarea organismului impotriva contaminarii cu germenii microbieni din exteriror in cursul unor manopere medicochirurgicale. 2. Prin ce metode se obtine asepsia? Assepsia se obtine prin: Sterilizare Dezinfectia

DEZINFECTIA Reprezinta orice proces fizic sau chimic prin care agentii patogeni sau microorganismele cauzatoare de boli pot fi distruse. Este procesul prin care sunt inlaturate sau distruse microorganismele patogene de pe obiectele din mediul extern cu exceptia sporilor bacterieni.

In orice activitate de dezinfectie trebuie sa se aplice masurile de protectie a muncii pt a preveni accidentele in intoxicatiile. Dezinfectantele se aplica pe obiecte neinsufletite. De obicei majoritatea dezinfectactantelor nu distrug sporii, bacilii tuberculosi sal virusurile mai ales virusurile hepatice. EVALUAREA RISCURILOR PT PACIENTII SI PERSONALUL Echipamentele si obiectele din mediul spitalicesc pot servi ca factori de transmitere a agentilor patogeni din mediul de spital la pacienti si alte persoane, favorizind aparitia infectiilor nosocomiale. Echipamentele si obiectele din mediul spitalicesc sunt clasificate in 4 nivele de risc, in functie de tipul de contact cu pacientul (in unele cazuri cu personalul). DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE CHIMICE In unitatile medicale dezinfectia se realizeaza prin utilzairea unor desinfectante chimice. Etichetarea acestor produse trebuie sa fie in conformitate cu legislatia in vigoare si sa contina in mod obligatoriu concentratiile de utilizare si timpii de actiune aferenti pt obtinerea fiecarei actiuni aidein parte. Pt a dezinfectant este importante si cunoasterea actiunii virulucide impotriva virusurilor transmise prin singe si produse de singe. Vor fi utilizate preparatele desinfectante inregistrate si reinregistrate in RM care sunt incluse in lista preparatelor dezinfectate si inregistrate in RM. 1. Suprafetele aparatelor si mobilierului Se curata prin stergere cu : Solutie apoasa 1:1000 de clorura de bensalkonium lcool etilic 70% Clorexidina 0.5 % in lcool de 70% Hipoclorito combinat cu sapun sau detergente Spray, servetele, spuma dezinfectanta ce contin (etanol, propanol, compusi cuaternari de amoniu) de la diferite firme producatoare (Prosept, Propanol, Hospisept) 2. Cabinetul si sala de operatii Curatirea peridica si insistenta a podei mecanic se utilizeaza diverse solutii care contin: fenoli, baze cuaternare de amoniu, lcool, izopropilic. Peretii si tavanul: curatire si pulverizare cu aerosoli anitimicrobieni. Impiedicarea recontaminarii suprafetelor respective 3. Piesele de mina stomatologice Stergerea cu bacteriecid nu este eficiente

Se recomenda scunfudarea acestora in solutii desinfectante sau lubrifierea cu ulei dezinfectant, apoi sterilizarea prin autoclavare. 4. Intrumentarul in general La terminarea unui tratament sau consultatii se elaboreaza un sistem coerent de inlaturare a intrumentelor si echipamentelor folosite. Se evita auto-contaminarea Se planifica circuite pt: Pastrarea instrumentelor folosite intr-o zona Tavilor sau casoletelor cu sterile CONTAMINAREA reprezinta prezenta microorganismelor pe o suprafata corporala sal pe articole sau substante neinsufletite. TEHNICA ASEPTICA- se refera la precedeele efectuate in absenta microorganismelor patogene, tehnici care evita contaminarea pacientilor si folosirea atenta a instrumentelor si materialelor sterilizate pt a evita contaminarea. SEPSIE reprezinta o stare in care microorganismele cauzatoare de boli (patogene) sunt prezente. ASEPSIA reprezinta o stare in care microorganismele patogene vii sunt absente. 3. Sterilizarea, definitia. Mijloacele de sterilizare. STERILIZAREA este procesul prin care toate formele de viata, inclusiv sproo bacterieni si virusurile sunt distruse prin actiunea agentilor fizici sau chimici. Antisepticile se aplica pe tesuturi vii. TEHNICA DE CURATIRE-STERILIZARE in cabinetele de medicina dentara si in cele de igiena dentara, sunt necesare tehnici strict aseptice pt chirurgicala parodontala si chirurgia generala orala, ca si pt alti pacienti cu boli transmisibile in faza activa sal pe portaj cu ar fi tuberculoza sal hepatita. METODE DE ASPESIE FOLOSITE IN PRACTICA MEDICO-CHIRURGICALA: Orice act medico-chirurgicala trebuie astfel efectuau incit sa evite contaminarea organismului cu germeni din exterior. In realitate, protectia trebuie sa fie reciprica, astfel incit sa se evite si contaminarea personalului medical sau a altor persoane de la pacienti purtatori de germeni. In practica, acest dublu obiectiv se realizeaza cu ajutorul metodelor aseptice de lucru care presupun: Pregatirea si protectia personalului medical Pregatirea si protectia pacientului Pregatirea si manipularea intrumentului si materialelor, suprafetelor.

Mijloace de sterilizare 1. Sterilizare prin caldura uscata Incalzire la incandescenta Flambare Sterilizare cu aer supraincalzit Sterilizarea glaspelernica

2. 3. 4. 5. 6.

Sterilizare prin caldura umeda Fierbere Pasteurizarea Tyndalizarea Autoclavarea Sterilizare prin filtrare Sterilizare neionizanta Radiatii ultraviolete Sterilizare chimica

4. Presterilizarea pregatirea instrumentariului si a materialelelor stomatologice in vederea sterilizarii. Manipularea instrumentelor contaminate se realizeaza cu ajutorul: Manusilor de cauciuc Cu pensa de servici sterila/nesterila Cu atentie instrumentelor ascutite Cu apa rece sau calda

Etapele pre-sterilizarii: 1. Curatire manuala / ultrasonica: Curatire manuala: Spalarea atenta (in special a instrumentelor cu suprafatele neregulate) cu apa si detergent, orice metoda de sterilizare este compromisa de prezenta unor resturi organice care se coaguleaza din cauza caldurii si protejeaza microorganismele. Curatire cu ultrasunet: procesarea ultrasonica nu este un substitut al sterilizarii este doar un procedeu de curatire. Vibratiile ultrasonice initiaza cavitatia in solutia de curatare. Cavitatia semnifica faptul ca se genereaza bule minuscule, care se expandeaza pina divin instabile si apoi colabeaza prin implozie. Aceasta creeaza zone minuscule de vid care sunt resoponsabile de procesul de curatire prin dislocarea, dispersarea sau dizolvarea materialului care a aderat de suprafata instrumentului. Curatirea cu ultrasunet este: Mai sigura decit curatirea manuala Scade riscul infectiilor prin intepare

Curatirea cu ultrasunete se realizeaza prin: Agitare fizica Dizolvare chimica

Materialul solubil trece in solutie si materialul mai greu se depune la fundul recopientului de curatare. 2. 3. Clatirea Decontaminarea / desinfectarea instrumentelor in solutii antiseptice folosind: Fosfat trisodic (1 lingura la 1 litru de apa) Solutie de glutaraldehida 2% Compusi cuaternari de amoniu pe o anumita perioada de timp (dupa instructii)

4. Clatirea cu apa curgatoare

5. 6.

Uscarea Sigilarea sau impachetarea Se realizeaza cu tavi metalice cu capac. Intrumentele ascutite su protejate Se aplica o banda indicatoare pt sterilizare.

Controlul pre-sterilizarii: Detectorii reactivi sunt conceputi pt detectarea remanentelor de singe, urmelor de rugina, detergentilor de inalbitori, oxidantilor (cloramina, amestecuri de crom), peroxidazelor de origene vegetala si acizilor pe articole de uz medical pt controlul calitatii tratarii presterilizatorii al acestora. 5. Sterilizarea prin caldura umeda. Caracterstica, utilaj, avantaje si dezavantaje. 1. Fierbere Sterilizare incompleta deoarece nu actioneaza asupra tutoror sporilor. Timpul de sterilizare este de minimu 30 min din mementul inceperii fierberii. Se foloseste pt sterilizarea instrumentelor ce se utilizeaza imediat. 2. Pasteurizarea Sterilizarea partiala fiind distruse doar formele vegetative prin coagularea proteinelor la temperatura de sub 100C. Incalzirea se face in baia de apa la: 60-65C timp de 30 min 70-75 C timp de 15 min 85-90C timp de citeva secunda urmata de racirea brusca la 1C.

Metoda reduce nr. Microorganismelor si opreste trecerea sporilor in forme vegetative. Se utilizeaza in special pt conservarea unor produse alimentare (produse lactate, alcoolice). 3. Tyndalizarea Sterilizare fractionala sau discontinua. Se incalzesc produsele in baia de apa consecutiv 3-8 zile, timp de 1-3 pre intre 60-100C. Intre incalziri materialul este pastrat la temperatura camerei. Metoda este aplicata in special pt lichidile care peste 100C se altereaza (unele medii de cultura). 4. Autoclavarea Sterilizarea prin vapori de apa sub presiune. Caldura umeda sub presiune fiind mai penetranta este ceam mai sigura metoda de sterilizare. Ridicind presiunea vaporilor de apa: La 1 atm se realizeaza o temp de 120C care in 30 min distruge atit formele vegetatice cit si sporii. La atm corespunde o temp 115C 45 min La 2 atm corespunde 134C 15 min

Autoclavul este un recipient metalic cu peretii dubli rezistente. Este prevazut cu un capac care-l include ermetic. Pe capac sunt 3 dispozitive: mamometru, robinetul de vapori pt indepartarea aerului si a vaporilor de apa supapa de siguranta

lateral exista un robinet de scrugere. In interior este un gratar pa care se pune recipientul cu obiectele care urmeaza sa fie sterilizate. In autoclav se introduce apa distilata pina sub nivelul gratarului. Se introduc materialele care urmeaza a se autoclava. Se inchide capacul stringind suruburile si de programeaza autoclavarea la parametri doriti. Dupa terminarea autoclavarii nu se deschide capacul pina cind presiunea nu scade la 0. Obiectele ce se pot autoclava: materialul infectios obiecte de cauciuc aparate de filtrat casoletele cu materiale folosite in chirurgie nu se autoclaveaza lichidele care isi modifica structura la temp peste 100C.

6. Sterilizarea prin caldura uscata. Caracterstica, utilaj, avantaje si dezavantaje. 1. Incalzire la incandescenta Ex: ansa bacteriologica se mentine in flacara pina se inroseste, iar apoi se lasa sa se raeasca. Se repeta la fiecare utilizare 2. Flambare Trecerea rapida a obiectelor prin flacara. Ex: eprubetele, baloanele. 3. Sterilizare cu aer supraincalzit Se face in cuptorul Pasteur (sau Poupinel). Sterilizarea se face la 180C timp de o ora, determinind carbonizarea microorganismelor, forme vegetative sau spori. Temperatura de 180C este necesara deoarece caldura uscata are o putere redusa de patrundere. Se aplica pt obiecte din sticla si portelan (nu obiectelor cu parti metalice, a celor din cauciuc). 4. Sterilizarea glaspelernica Cu bule de sticla incalzite la temperatura de 190-330C (instrumentul se acunfunda in granule la adincimea de 15 mm) pe 20-180 sec.

7. Sterilizarea prin alte metode fizice (fierberea, glasperlenul, gaz, infrarosu, iradiere e.t.c). Caracterstica, utilaj, avantaje si dezavantaje. 1. Sterilizarea prin filtrare

Este o sterilizare prin care microorganismele sunt retinute de o substanta poroasp. Se realizeaza la temp camerei li se aplica unor lichide biologice sau solutii injectabile care se altereaza prin tratarea termica. 2. Sterilizarea neionizante 3. Radiatii ultraviolete (lungimea de unda 240-330 nm) Produc alterari ale ADN celular. Metoda se utilizeaza pt curatirea aerului din sali de operatie, laboratoare. 8. Sterilizarea prin mijloace chimice. Caracterstica, utilaj, avantaje si dezavantaje. 9. Metode de control ale calitatii sterilizarii. Controlul sterilizarii se poate face prin 3 metode diferite: Metoda fsica Se foloseste: Termmetro Manometro Timpul sterilizarii Metoda chimica

Se folosesc substante sal teste de control care isi schimba culoarea la temperatura de peste 110C. Benzonaflonul cu fuxina devine rosu inchis la 110C Sulful devine galbui la 115C Glucoza cu citrat de sodiu devine galben brun la 123C

Pt controlul sterilizarii in autoclave se foloseste 1. teste chimice: Sefoloseste tuburi din sticla ce contin substante sub forma de pulbere cu punct de topire cunoscut, in jur de 120C (parachinona, sulf, acid benzoic): Se asaza in autoclave odata cu obiectele de sterilizat Daca in autoclave s-a ajuns la temperatura de topire a acestor substante, dupa deschiderea autoclavului se va observa ca sunt solidificate in bloc. 2. Teste biologice Se folosesc culturi sporulate de Bacillus Stearotermophylus cu care se impregneaza niste benzi din material proso. Aceste benzi se introduc in autoclave odata cu materialul care urmeaza sa fie autoclavat. Ele se pun dupa terminarea autoclavarii in mediu de cultura lichid si daca nu se dezvolta cultura bacteriana inseamna ca sporii au fost distrusi prin autoclavare si s-a atinc temperatura de 120C.

Metoda bacteriolgica Se foloseste la moment bioteste cu recoltarea unor probe de pe suprafata instrumentului, materialului, materialului si aplicarea pe mediu de cultura adecvata (dupa o sterilizare reusita nu se dezvolta colonii microbiene de cultura).