7 cai pentru a-ti imbunatati sanatatea mentala

Toti avem uneori o proasta dispozitie - anxietate, depresie, oboseala. In acest articol puteti afla cateva sfaturi pentru a depasi asemenea stari, si pentru a va reduce vulnerabilitatea in fata acestora pe viitor. Inconjoara-te de oameni pozitivi - Faptul de a fi inconjurat de oameni care au un mod negativ de a gandi sau egoist iti poate reduce nivelul de energie si iti poate aduce o stare proasta. Inconjurandu-te de oameni pozitivi care te sprijina (membrii ai familiei si prieteni) poti sa-ti imbunatatesti starea. In plus, s-a dovedit ca imbratisarea unei persoane iubite, elibereaza in creier substanta oxitocina, responsabila pentru reducerea anxietatii si imbunatatirea memoriei. Manifesta purtare de grija fata de trupul tau - Hraneste-te sanatos. vita tigarile, alcoolul si drogurile. !ergi la medici de fiecare data cand este necesar si urmeaza prescriptiile acestora. "n trup sanatos sustine o minte sanatoasa. Activitatea fizica - xercitiile sau, intr-un final, miscarea fizica pot ajuta la reducerea starii de depresie si anxietate. xercitiile fizice elibereaza anumite substante la nivelul creierului care te ajuta sa te simti mai bine. Incearca sa te plimbi, sa practici sporturi, jocul #ula #oop alaturi de copii, sau gradinaritul. $unt foarte multe cai de a fi activ, gaseste una care ti se potriveste si fa miscare% Ajuta alti oameni - & ajuta oameni in nevoie nu ii ajuta doar pe acestia, ci te ajuta si pe tine. ste o 'alarma' asupra abilitatii tale de a intreprinde lucruri importante, ceea ce iti ofera sentimentul satisfactiei. ste de asemenea o cale de a cunoaste alti oameni. Creativitatea - xista numeroase cai de a fi creativ. (oti incerca arta, c#iar daca aceasta presupune sa pictezi, sa colorezi sau sa fotografiezi cu telefonul tau. (oti incerca de asemenea activitati creative mai putin traditionale precum crosetatul si gatitul. )#eia este nu ceea ce creezi, ci cum creezi. ste despre a trai momentul prezent si de a te bucura de actul creator. Natura - Iesi din casa sau birou in mijlocul naturii. (oti sa stai si sa te rogi, citi o carte sau doar sa te bucuri de locurile linistite, sunetele si miresmele naturii. *u este doar o experienta relaxanta, ci razele soarelui ajuta la sinteza vitaminei +, 'marele luptator contra depresiei'. )#iar si cateva minute in mijlocul naturii te pot ajuta sa apesi butonul 'reset'. Somnul - ,ipsa somnului poate creste riscul de a deveni depresiv, sau poate inrautati starea de depresie deja existenta. (oate spori de asemenea anxietatea si iritabilitatea. ,ipsirea de somn cauzeaza oboseala care ingreuiaza faptul de a fi in forma si de a-ti purta de grija. &sigura-ti acest 'zzzzzzzz', crucial pentru a-ti intari starea de spirit, precum si imunitatea, memoria si functionarea organismului in ansamblu.

Singuratatea poate fi contagioasa

Asemenea gripei, singuratatea poate fi transmisibila &semenea gripei, singuratatea poate fi transmisibila. -amenii care se confrunta cu un sentiment puternic al singuratatii sau al izolarii sociale ii pot influenta pe alti oameni sa se simta singuri - c#iar si pe oamenii pe care nu-i cunosc personal. Intr-o maniera asemanatoare celei in care emotiile puternice - precum bucuria - se pot raspandi prin retelele sociale, un nou studiu desfasurat in $"& a descoperit ca sentimentul singuratatii poate calatori de la persoana la persoana, pana la trei grade de separare. )u alte cuvinte, daca varul sefului vecinului tau se simte singur, s-ar putea sa te simti si tu. $tudiul, publicat in .urnalul de (ersonalitate si (si#ologie $ociala sustinut de Institutul *ational pentru Imbatranire, a urmarit mai mult de /000 de participanti ai 'Framing#am Heart $tud1' din 2342 pana in 5002. &ceasta a fost a doua etapa a unui studiu care a inceput in 2367 pentru a identifica factorii de risc pentru bolile cardiovasculare si care s-a extins de atunci asupra studiului unor subiecte precum obezitatea, fericirea si singuratatea. (entru partea studiului care privea singuratatea, cercetatorii au evaluat participantii la doi sau patru ani si, in acelasi timp, au colectat numele prietenilor lor si ale membrilor familiei. Folosind aceste date, cercetatorii au construit grafice in care au reprezenatat istoricele sociale ale subiectilor precum si informatia despre marturiile lor cu privire la sentimentul singuratatii. +e aici s-a format un sablon8 oamenii singuri au 9infectat: de-a lungul timpului oamenii din jurul lor cu singuratate. +e fapt, daca o persoana a declarat ca se simte singura la o evaluare, exista o sansa de /5; ca, cele mai apropiate legaturi ale sale sa raporteze sentimentul de singuratate doi ani mai tarziu. Timpul, spun cercetatorii, elimina posibilitatea ca oamenii singuri sa se caute unul pe altul. $i cat singuratatea era cea mai contagioasa in randul prietenilor apropiati si membrilor familiei, aceasta a ramas la un nivel semnificativ pana trei grade de separare - sau prietenii prietenilor prietenilor tai. Singur impreuna (e de o parte, aceasta descoperire ne poate insela asteptarile - la o adica, nu sunt oamenii singuri adesea izolati< Insa specialistii spun ca singuratatea este definita mai mult de calitatea relatiilor persoanei, decat de numarul actual al prietenilor sau cel al membrilor familiei pe care el sau ea il poate avea. &sadar putem simti o singuratate greu de purtat c#iar daca nu suntem singuri - si acesta este comportamentul negativ sau daunator pe care oamenii singuri il expun ca fiind transmisibil. 9&m detectat un tipar extraordinar de contagiune care conduce oamenii spre a fi miscati catre marginea retelei sociale cand devin singuri:, spune psi#ologul .o#n )acioppo de la

"niversitatea din )#icago, conducatorul studiului si unul dintre cei mai avizati oameni de stiinta din $"& cu privire la studiul singuratatii. 9,a periferie oamenii au mai putini prieteni, intrucat singuratatea lor ii conduce la pierderea acelor cateva legaturi pe care leau parasit .: Sentimentul singuratatii si pericolele pentru singuratate )apaciatatea de a avea legaturi sociale a fost privita mult timp ca o parte importanta a imbatranirii sanatoase. In timp ce sentimentul ocazional de singuratate sau de insingurare sociala este firesc, sentimentul persistent a fost asociat cu un numar de pericole pentru sanatate ce includ presiunea ridicata a sangelui, obezitatea, insomnii, depresia, o imunitate scazuta si boala &lz#eimer. $i potrivit unui nou studiu publicat in (rocedurile &cademiei *ationale a $tiintelor, stresul cauzat de sentimentul singuratatii poate c#iar spori riscul aparitiei cancerului. O boala ce poate fi vindecata &sadar ce se poate face pentru a alina singuratatea< +aca te simti singur, iata cateva cai pentru a-ti largi reteaua sociala si de a deveni mai implicat social8 revitalizarea prieteniilor sau relatiilor cu membrii familiei. =iata este agitata si este destul de usor sa pierzi contactul cu prietenii sau c#iar cu membrii familiei. +aca nu ai mai vorbit cuiva de o vreme si nu te-ai simtit confortabil incercand sa intri din nou in legatura, arunca vina si intinde mana. &lege-ti cu atentie prietenii. )at de mult posibil inconjoara-te de bucurie, oameni bine dispusi, deoarece asemenea sentimentuli singuratatii, bucuria este la randul ei contagioasa. $i c#iar daca te simti rau, incearca sa ramai pozitiv - prea mult negativism si rautatile constante pot eventual distruge o relatie. )ontinuu provoaca-te pe tine insuti. & invata este intr-adevar o aventura de o viata - si o excelenta oportunitate de a-ti extinde reteaua sociala. Fie ca inseamna sa inveti noi deprinderi pentru locul de munca sau simplu sa inveti pentru bucuria de a invata, cursurile de educatie continuua ofera un mod folositor de a relationa si de a-ti face noi prieteni. ,a un nivel mai informal, cluburile de lectura sunt cai potrivite pentru a-ti largi cunoasterea - si reteaua sociala. !oluntar =oluntariatul iti permite sa iti intaresti legaturile membrii comunitatii din care faci parte si sa sprijini o cauza in care crezi. Iti ofera posibilitatea sa cunosti oameni cu care ai interese comune. "#ercitii fizice Ia in calcul jogging-ul, o sala de gimnastica sau un club de fitness. ,ectiile de dans sunt de asemenea o cale distractiva de a-ti face prieteni, castiga aptitudini si de a te mentine in forma in acelasi timp.

$Intinde mana$ - incearca sa comunici "ltima dar nu cea din urma8 daca banuiesti ca o persoana pe care o cunosti se simte singura, intinde mana. &ceasta poate face toata diferenta.

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile

(si#ologii si psi#iatrii crestini pot fi vazuti drept un pogoramant al lui +umnezeu, intr-o lume in care preotul du#ovnic fie nu mai are cuvant cu putere multa, fie cuvantul lui nu mai este atat de cautat si de implinit, precum odinioara. &stfel, din vina preotului du#ovnic sau din vina personala, unii dintre noi ajung in cabinetele de consiliere psi#ologica sau in cele de psi#iatrie. (arintele ar#imandrit $imeon >raiopoulos, intr-una din cartile sale, spune8 '"na este sa tratezi lucrurile din punct de vedere psi#ic si alta este sa le tratezi din punct de vedere du#ovnicesc. +e regula, daca esti format din punct de vedere du#ovnicesc, esti si psi#ic, ceea ce nu este valabil si invers, adica daca stai bine psi#ic, implicit stai bine si du#ovniceste.' &stfel, preotul du#ovnic are datoria si puterea #arica de a inlocui si de a depasi lucrarea psi#ologului, care observa pe deasupra problemele sociale si personale, iar nu in detaliu, cautand si vindecand adevaratele lor cauze. )u toate acestea, studiind cu multa atentie problemele sociale si comportamentul uman, psi#ologii au ajuns la o cunoastere relativ satisfacatoare a acestora. &stfel, de cele mai multe ori, si ei pot indruma bine persoanele cuprinse de suferinte interioare, adica personalitatile dificile. In continuare, voi rezuma principalele categorii de personalitati dificile, impreuna cu sfaturile psi#ologilor privind comportarea noastra langa acestea. %ersonalitatile an#ioase (ersonalitatile anxioase isi fac griji prea multe, pentru sine sau pentru cei apropiati, in raport cu riscurile reale ale vietii cotidiene. $unt caracterizate de o tensiune fizica adesea excesiva, fiind permanent atente la posibilele riscuri. $unt vigilente fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta, pentru a controla c#iar situatii cu un risc redus (fapt putin probabil sau lipsit de importanta). Trebuie mentionat ca prudenta si siguranta nu inseamna tensiune obositoare constanta. )e sa facem langa acestia< $a le inspiram incredere? sa ii ajutam sa relativizeze anumite intamplari banale si sa se desensibilizare fata de unele ingrijorari inutile? sa rezistam tenditei de a-i ironiza, putand apela doar la un umor binevoitor? sa le recomandam sa comunice mai mult cu persoanele optimiste si linistite.

)e sa nu facem langa acestia< *u trebuie sa ne lasam subjugati de acestia, cu toate ca ei vor ca si noi sa fim la fel de stresati de acele potentiale riscuri? sa nu ii luam prin surprindere, nici c#iar cu surprize placute? sa nu le mai impartasim si din propriile noastre nelinisti, caci au destule? sa nu desc#idem subiecte de conversatie penibile si stanjenitoare. %ersonalitatile paranoice (ersonalitatile paranoice ii suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati in ceea ce le priveste. $e protejeaza in permanenta, fiind foarte atente la ceea ce se petrece in jur. *u au incredere in ceilati, fiind foarte suspicioase. (un la indoiala loialitatea altora, c#iar si a celor apropiati, fiind adesea cuprinse de gelozie. )auta energic dovezi in sprijinul banuielilor care ii macina, c#iar in detalii infime, fara a tine seama de situatie in intregul ei. +aca acest timp de personalitate se simte ofensata, este gata de represalii disproportionate. Fiind preocupata de propriile drepturi, ca si de problemele de prioritate, se simte usor ofensata. $e arata rationala, rece, logica si rezista oricaror argumente ce vin din partea celorlalti. Ii este greu sa manifeste tendinte ori emotii pozitive, neavand simtul umorului. )e sa facem langa acestia< $a ne exprimam limpede motivele si intentiile, fara a nunanta negativ lucrurile? mesajele transmise nu trebuie sa lase loc de interpretari gresite? sa respectam convenientele cu scrupulozitate (manierele, salutul etc), caci orice eroare de etic#eta risca sa fie clasata drept lipsa de respect? sa mentinem un contact regulat cu aceste persoane, spre a nu crede ca le ocolim intentionat? sa facem referiri la legi si la regulamente, caci respecta legea si vor dreptate, cu orice pret? sa le lasam, din cand in cand, mici victorii, dar nu de orice fel. )e sa nu facem langa acestia< $a nu renuntam la a lamuri neintelegerile? sa nu le atacam imaginea pe care o au despre sine, deoarece sunt convinsi ca au desavarsite intentii bune? pe cat se poate sa nu comitem greseli, caci sunt necrutatori in a taxa si a arata greselile celor din jur? sa nu-i vorbim de rau catre ceilalti, caci vor afla cu siguranta acest lucru? sa nu intram in subiecte controversate, caci se poate ajunge usor la controverse personale. %ersonalitatile &istrionice 'isterice( (ersonalitatile #istrionice cauta sa atraga tot timpul atentia celorlalti asupra lor, evitand situatiile in care nu sunt obiectul atentiei generale. )auta staruitor afectiunea propriului anturaj. +ramatizeaza exprimarea propriilor emotii, care sunt foarte sc#imbatoare. $tilul discursului lor este mai degraba emotional, caci evoca impresii si este lipsit de precizie si detaliu. &u tendinta de a idealiza sau, dimpotriva, de a deprecia excesiv persoanele din anturajul lor. )e sa facem langa acestia< $a ne asteptam la tot felul de exagerari si dramatizari? sa le lasam, din cand in cand, sa se manifeste, dar stabilind unele limite? sa le aratam interes, ori de cate ori au un comportament 'normal'? sa ne pregatim sa trecem de la statutul unui erou la cel al unui infam, si invers.

)e sa nu facem langa acestia< $a nu ne amuzam pe seama lor, c#iar daca acestia pot deveni usor tinta ironiei? sa nu ne lasam impresionati de tentativele lor de seductie si manipulare, caci vor sa capteze atentia cu orice pret? sa nu ne lasam prea tara induiosati, fiind adesea inclinati spre exagerare. %ersonalitatile obsesionale (ersonalitatile obsesionale sunt caracterizate de perfectionism. $unt exagerat de atente la detalii, proceduri, reguli si organizare, adesea in detrimentul rezultatului final. $unt incapatanate, staruind cu inversunare ca lucrurile sa fie facute dupa cum considera ele si numai respectandu-se regulile. In relatie cu ceilalti, sunt rezervate. ,e vine greu sa-si exteriorizeze emotiile pozitive, fiind adesea formale sau timide. $unt ne#otarate, luand greu decizii, din teama de a nu comite vreo greseala. Tergiverseaza lucrurile si cugeta exagerat de mult. +in punct de vedere moral, sunt riguroase, constiincioase si scrupuloase. )e sa facem langa acestia< $a le aratam ca le apreciem simtul ordinii si al rigorii? sa le respectam nevoia de a prevedea si de a organiza totul? cand merg prea departe, sa le aducem critici precise si motivate? sa le aratam ca suntem previzibili si ca se pot baza pe noi? sa ii ajutam sa descopere bucuriile destinderii? sa le incredintam sarcini pe masura lor, in care 'defectele' lor sa fie tot atatea calitati. )e sa nu facem langa acestia< $a nu ii ironizam, mai ales in momentele lor de ambitie? sa nu ne lasam antrenati prea departe in sistemul lor? sa nu le coplesim cu o prea mare afectiune, recunostinta sau cu daruri. %ersonalitatile narcisice 'narcisism( (ersonalitatea narcisica are sentimentul ca este exceptionala, situandu-se deasupra oamenilor de rand, si ca i se cuvine mai mult decat celorlalti. ste stapanita de ambitia de a avea succese rasunatoare, atat in plan profesional, cat si in viata personala. &desea, este extrem de preocupata de infatisarea sa si de vestimentatie. $e asteapta la atentie si la privilegii, fara a se simti, insa, obligata la reciprocitate. )and nu i se acorda privilegiile pe care le asteapta, devine furibunda. Ii exploateaza si ii manipuleaza pe ceilalti, pentru asi atinge scopurile. !anifesta destul de putina empatie, iar emotiile celuilalt nu o prea misca. )e sa facem langa acestia< -ri de cate ori sunt sinceri, sa le aratam ca ii aprobam? dupa ce ii castigam increderea, sa-i explicati reactiile celorlalti fata de ei? sa respectam cu scrupulozitate convenientele sociale? sa pastram discretia asupra propriilor noastre reusite si privilegii. )e sa nu facem langa acestia< $a nu ii aducem critici, decat atunci cand este absolut necesar si, atunci, cu mare precizie? sa nu ne opunem sistematic ideilor si faptelor acestora? sa fim atenti la tentativele lor de manipulare? sa nu facem vreo favoare pe care nu dorim s-o reiterati? sa nu ne asteptam la recunostinta.

%ersonalitatile sc&izoide (ersonalitatea sc#izoida adesea pare a fi impasibila, detasata si greu de deslusit. (are sa fie indiferenta la elogiile sau criticile celorlalti. (refera mai cu seama activitatile solitare, avand putini prieteni apropiati, deseori c#iar din cercul familial. *u leaga prietenii cu usurinta si nu cauta compania celorlalti. )e sa facem langa acestia< $a le respectam nevoia de singuratate? sa i punem in situatii care sunt pe masura lor? sa le observam lumea interioara, incurajandu-i sa comunice? sa le apreciem calitatile ascunse. )e sa nu facem langa acestia< $a nu le cerem sa-si manifeste exploziv emotiile? sa nu ii obligam la prea multa conversatie? sa nu ii lasam sa se izolele complet. Comportamentul de )ip A (ersonalitatile din aceasta categorie lupta impotriva timpului, fiind preocupate sa mearga totul mai repede si sa lucreze cat mai multe, intr-un timp limitat. $unt preocupate de exactitate, fiind deranjate de incetineala altora. &u simtul competitiei, dorind sa iasa castigatoare pana si in situatii de viata anodine, precum in conversatii si sporturi de destindere. $unt foarte implicate in ceea ce fac, muncind enorm. &ctivitatile din timpul liber devin tot atatea sarcini cu un scop bine determinat. )e sa facem langa acestia< $a fim punctuali si sa le devedim ca se pot bizui pe noi? de cate ori incearca sa ne impuna punctul lor de vedere, sa il sustinem pe al nostru? sa ii ajutam sa relativizeze anumite lucruri? sa ii ajutam sa descopere bucuriile adevaratei destinderi. )e sa nu facem langa acestia< $a nu ne lasam antrenat in competitii inutile si sa nu dramatizam conflictele ivite cu acestia. %ersonalitatile depresive (ersonalitatile depresive sunt caracterizate de pesimism. In orice situatie s-ar afla, vad doar latura sumbra a acesteia si posibilele riscuri, supraevaluand aspectul negativ si minimanizandu-l pe cel pozitiv. &u o dispozitie trista, c#iar si atunci cand lipsesc evenimentele neplacute, care sa justifice aceasta dispozitie. *u resimt placerea, nici in cazul unor activitati agreabile sau al unor evenimente fericite. $e autodepreciaza si nutresc sentimente de inaptitudine si de culpabilitate, c#iar si atunci cand ceilalti il aprecieaza. )e sa facem langa acestia< $a le atragem atentia, prin intrebari, asupra laturii pozitive a oricarei situatii? sa fie antrenate in activitati agreabile, care sa fie pe masura lor? sa le aratam consideratia intr-un mod adecvat? sa fie indemnate sa consulte un specialist.

)e sa nu facem langa acestia< $a nu ii criticam si sa nu le facem morala? sa nu ne lasam tarati in tristetea si inselarea lor. %ersonalitatile dependente (ersonalitatea dependenta simte nevoia acuta de a fi ajutata si sustinuta de ceilalti. ste reticenta, cand vine vorba sa ia singura decizii. +e multe ori, ii lasa pe ceilalti sa ia decizii importante in numele ei. (refera sa-i urmeze pe ceilalti, decat sa vina cu unele initiative. *u ii place sa fie singura ori sa faca singura unele lucruri. Ii este teama de a nu strica relatiile cu ceilalti. (entru a fi pe placul celorlalti, spune mereu 'da'. ste extrem de afectata si anxioasa, atunci cand este criticata si dezaprobata. &ccepta munci putin gratificante, pentru a se face placuta celorlalti, iar rupturile o tulbura teribil. ste firesc, pentru ca, dupa atasare si dependenta, urmeaza vulnerabilitatea si teama. )e sa facem langa acestia< $a le apreciem-laudam mai mult initiativele, decat reusitele? sa ii ajutam sa banalizeze esecurile? daca ne cere sfatul, inainte de a raspunde, sa ii c#estionam pe ei in privinta punctului lor de vedere? sa le vorbim despre indoielile si slabiciunile noastre? sa nu sovaim sa-i cerem sfatul si ajutorul? sa ii ajutam sa-si multiplice actiunile? sa ii facem sa inteleaga sa sunt o serie de activitati pe care le putem face fara ele, dar ca aceasta nu inseamna ca le respingem ajutorul. )e sa nu facem langa acestia< $a nu luam decizii in locul lor, c#iar daca ne cer acest lucru, si sa nu le sarim in ajutor imediat, de cate ori sunt in impas? sa nu le criticam initiativele, c#iar daca uneori nu sunt bune? sa nu ii abandonam cu desavarsire, gandind ca astfel ii invatam sa se descurce singuri? sa nu le ingaduim sa ne faca favoruri si alte munci, in locul nostru? sa nu ii lasam sa ne invadeze viata si activitatile de peste saptamana. (ersonalitatile pasiv-agresive (ersonalitatile pasiv-agresive, atat in domeniul profesional, cat si in viata personala, manifesta rezistenta la exigentele celorlalti. +iscuta excesiv de mult ordinele, criticand pe toti pe reprezentantii autoritatilor. Intr-un mod ocolit, taraganeaza lucrurile si amana la nesfarsit, fiind intentionat ineficiente. $tau imbufnate si uita intentionat anumite lucruri. $e plang ca sunt neintelese, desconsiderate sau rau tratate. )e sa facem langa acestia< $a fim amabil si sa indeplinim toate bunele maniere? sa le cerem parerea, ori de cate ori este posibil? sa le ajutam sa se exprime desc#is, ele manifestandu-si indirect nemultumirea si agresivitatea? sa le reamintim regulile sociale elementare, adica lucrurile peste care nimeni nu poate sa treaca. )e sa nu facem langa acestia< $a nu ne prefacem ca nu i-am observat impotrivirea? sa nu le criticam si sa nu le tinem discursuri moralizatoare, asemenea unui parinte? sa nu ne lasam antrenati in jocul represaliilor reciproce. %ersonalitatile evitante

(ersonalitatile evitante sunt caracterizate de #ipersensibilitate. )riticile si ironiile sunt inspaimantatoare, iar teama de ridicol este apasatoare. vita sa intre in relatii cu ceilalti, cata vreme nu sunt sigure de bunavointa neconditionata a acestora. vita situatiile in care li se pare ca ar putea fi jignite sau s-ar simti sting#erite. $e autodepreciaza, avand o stima de sine redusa si, de cele mai multe ori, isi subestimeaza capacitatile si reusitele. +in teama de esec, opteaza deseori pentru un rol marunt sau pentru posturi mult sub capacitatile lor. )e sa facem langa acestia< $a le propunem obiective de o dificultate progresiva? sa le aratam ca ne intereseaza opinia lor? sa le aratam ca acceptam sa fim contrazisi? daca vrem sa ii criticam, sa incepem cu un elogiu mai general si, apoi, sa ii aducem critici fata de un detaliu din conmportament? sa ii asiguram de sprijinul nostru constant. )e sa nu facem langa acestia< $a nu ii ironizam si sa nu ne enervam pentru ezitarile si reactiile lor? sa nu ii lasati sa-si asume toate muncile ingrate sau de mana a doua. Sc&imbarea personalitatilor dificile (ersonalitatea se edifica inca din primele zile de viata. *oi, insa, constientizam faptul ca felul nostru de a fi ar cam trebui sc#imbat abia pe la 50-@0 de ani, cand anumite deprinderi sunt deja adanc inradacinate. )u cat dobandim mai de timpuriu o deprindere comportamentala, cu atat mai mari vor fi eforturile de a o modifica, ceea ce, de multe ori, duce la un sentiment de descurajare anticipat, la persoanele care ar dori sa se sc#imbe. Aecunoasterea problemei si dezacordul fata de aceasta. +eoarece felul de a fi al fiecaruia se contureaza inca de timpuriu, de cele mai multe ori este dificil ca fiecare sa-si perceapa propriile detalii gresite din comportament. In general, membrii familiei si anturajul sunt cei care atrag atentia asupra unui comportament inadecvat, direct, prin remarci sau critici, ori indirect, prin distantare treptata. )onstientizarea problemei este prima etapa, indispensabila, a oricarui proces de sc#imbare. -rice neajuns comportamental poate fi mai puternic decat vointa proprie. )#iar identificate corect, trasaturile noastre de caracter au remarcabila tendinta de a persevera si, in ciuda tuturor intentiilor si a deciziilor noastre, de a se manifesta, atunci cand ne confruntam cu acele situatii-c#eie. (ersonalitatile dificile vor refuza adesea sa se angajeze intr-un proces de sc#imbare, fiind stapanite de teama de a nu mai fi ele insele si de a-si pierde personalitatea, ca si cum si-ai pierde sufletul. Insa, in toate cazurile, nu poate fi vorba de sc#imbare completa sau pierdere a personalitatii unice, ci de readaptare sau ameliorare a devierilor acesteia. &cest atasament fata de propriile defecte reprezinta o forma aparte de 'cult al personalitatii'. Fiecare dintre noi are nevoie de ajutor din afara. +e multe ori, propriul anturaj este cel care determina o sc#imbare. +urerea simtita pentru o persoana draga, atunci cand e vazuta captiva unor atitudini distructive, sta la originea multor interventii, directe sau

indirecte. +eseori, insa, tocmai intentiile si sfaturile bune genereaza tot soiul de probleme, pentru ca pot fi percepute intr-un mod negativ. ste nevoie sa intelegem neputintele celor de langa noi. +e obicei, o persoana dificila nu se comporta intr-o maniera problematica din placere, ci dintr-o anumita teama, precum cea de a fi abandonata, de a fi neinteleasa sau de a fi agresata. &ceste persoane sunt foarte vulnerabile. +aca nu observam vulnerabilitatea (slabiciunea), din spatele acestor atitudini incomode, vom da nastere la multe si mari conflicte. Trebuie sa recunoastem dificultatea pe care o implica sc#imbarea. ,a inceput, este nevoie de intelegere, de rabdare si de timp, iar mai apoi, trebuie acceptata orice sc#imbare, oricat de incopleta ar fi ea. *imanui nu-i place sa fie tratat precum un copil. (ersonalitatile dificile actioneaza mai mult dupa propriile reguli, prestabilite, decat in functie de situatiile sau persoanele cu care se confrunta. *u trebuie cedat, insa, in privinta aspectelor esentiale. (ersonalitatile dificile vor insista si vor face presiuni pentru a-si impune manierele proprii. $a incercam sa aflam ce temeri se ascund in spatele comportamentelor dificile si sa nu credem ca este vorba doar de o c#estiune de rea-vointa. $a acceptam o sc#imbare progresiva si sa nu pretindem o sc#imbare rapida si deplina. $a trasam o imagine clara a propriilor noastre limite si sa nu le facem des morala. $a acceptam o sc#imbare incompleta si sa nu le pretindem perfectiune in tot ceea ce fac, pentru ca mai apoi, fiind dezamagiti, sa lasam totul balta. *ratilor, sa luam aminte + *eplacerile pe care ni le pricinuiesc acestia si aprecierile facute asupra personalitatilor dificile sunt o marturie a propriilor noastre slabiciuni, drept pentru care, trebuie avut in vedere cuvantul !antuitorului Iisus Hristos, care spune8 '*u judecati, ca sa nu fiti judecati, caci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati, si cu masura cu care masurati, vi se va masura. +e ce vezi paiul din oc#iul fratelui tau, iar barna din oc#iul tau nu o iei in seama< $au cum vei zice fratelui tau8 ,asa sa scot paiul din oc#iul tau si, iata, barna este in oc#iul tau< Fatarnice, scoate intai barna din oc#iul tau si, atunci, vei vedea sa scoti paiul din oc#iul fratelui tau' (!atei 4, 2-/). &bia dupa ce noi insine ne vom tamadui sufletul, vom putea avea grija si de cei de langa noi, iar atunci, numai precum ne indeamna $fantul &postol (avel, cand zice8 '+atori suntem noi cei tari sa purtam slabiciunile celor neputinciosi si sa nu cautam placerea noastra. )i fiecare dintre noi sa caute sa placa aproapelui sau, la ce este bine, spre zidire' (Aomani 2/, 2-5)? '+ojeniti pe cei fara de randuiala, imbarbatati pe cei slabi la suflet, sprijiniti pe cei neputinciosi, fiti indelung-rabdatori fata de toti. ,uati seama sa nu rasplateasca cineva cuiva raul cu rau, ci totdeauna sa urmati cele bune unul fata de altul si fata de toti' (I Tesaloniceni /, 26-2/)? ')#iar de va cadea un om in vreo greseala, voi cei du#ovnicesti indreptati-l pe unul ca acesta cu du#ul blandetii, luand seama la tine insuti,

ca sa nu cazi si tu in ispita. (urtati-va sarcinile unii altora si asa veti implini legea lui Hristos' (Balateni C, 2-5).

An#ietatea
&nxietatea este o urmare fireasca a necredintei in puterea si iubirea lui +umnezeu. Tot mai multi oameni sufera de tulburari de tip anxios8 anxietate generalizata, fobie sociala, fobii specifice, atacuri de panica, tulburare obsesiv-compulsiva si stres post-traumatic. )el cuprins de anxietate simte o stare de neliniste si o frica accentuata, insa fara un obiect concret imediat. Teama acuta de un insucces real sau de un pericol imaginar ajunge sa il afecteze pe cel in cauza cu mult timp mai inainte de a se intampla cu adevarat ceva. )analizarea de prea multe resurse in ferirea de un pericol potential nu face insa decat sa epuizeze trupul si sa imbolnaveasca si mai mult sufletul. An#ietatea &nxietatea poate fi caracterizata, pe scurt, printr-o frica dusa la extrem si prin deznadejde. ,ipsit de credinta in purtarea de grija a lui +umnezeu, omul contemporan are sanse minime sa nu ajunga victima anxietatii, mai ales in contextul actual, cand locurile de munca, conflictele familiale, violentele sociale si problemele de sanatate ridica temeri din ce in ce mai insistente. )and credinta in +umnezeu si dragostea dintre oameni se imputineaza tot mai mult, urmarile nu pot fi altele decat cele prezente8 neodi#na, neincredere, teama, frica, depresie, boala etc. &ceste urmari firesti ale patimilor scad in momentul in care creste credinta in +umnezeu si dragostea de aproapele. )el credincios traieste ziua prezenta mai mult decat pe cea de maine, de care se ingrijeste mai mult +umnezeu. Brijile epuizante si frica pentru anumite lucruri care s-ar putea intampla nu mai au putere asupra celui credincios, care munceste si face tot ce tine de el, lasand in grija lui +umnezeu celelalte lucruri. "neori, ingrijorarea este buna, caci si ea ne poate feri de indiferenta, de ignoranta si de lene, ba c#iar si de mandrie. &nxietatea este insa cu mult peste starea de ingrijorare, manifestandu-se ca o teroare continuua, ca ceva o sa se intample, mai presus de puterea noastra de a controla lucrurile. +ar, pentru ca putem sc#imba foarte putin din lucrurile care nu tin de noi, este absurd sa alocam atata energie in aceasta ingrijorare epuizanta si lipsita de urmari pozitive, in loc sa o folosim spre lucruri cu adevarat importante. )and un om ajunge locas al anxietatii, el insusi devine izvor de anxietate, pentru cei din jurul sau, care, fie vor ajunge asemenea lui, fie il vor ocoli. &nxiosii vor 'propovadui' tuturor celor din jurul lor ca lumea este atat de periculoasa, incat ne aflam intr-un pericol continuu, atat in casa, cat si pe strada si la serviciu. +rept urmare, trebuie sa fii atent incontinuu la pericolele din jurul tau, ba c#iar sa le urmaresti si sa le intuiesti. &ceasta

'atentie' va genera teama si frica, gasind pericole si acolo unde nu sunt, imbolnavind sufletul si secatuind puterile trupului. ste adevarat ca in lume exista nenumarate pericole, insa nici unul dintre ele nu se petrece la intamplare, ci fiecare este incadrat intr-un plan personal de mantuire. +umnezeu cunoaste mai dinainte toate necazurile si stie ca cei care le intampina pot trece prin-peste ele, ba inca si sa scoata un folos din ele. )u toate acestea, multe dintre temerile obsesive ale celor afectati de anxietate nu se vor intampla niciodata. )#iar si asa, ei nu isi pot reveni din acea stare ne neliniste permanenta, care le intuneca oc#iul sufletului. *ecrezand in existenta, puterea, iubirea si purtarea de grija a lui +umnezeu, multi dintre cei afectati de anxietate au ajuns dependenti de medicamente. ste dureros cand omul renunta la o cale de vindecare atat de usoara, alegand una cu mult mai grea, ba inca si cu efecte adverse. In perioada (ostului !are, crestinii canta8 ')u noi este +umnezeu, intelegeti neamuri si va plecati, caci cu noi este +umnezeu.' &le lui +umnezeu sunt toate, deci, atata timp cat Il avem pe +umnezeu, ce ne va mai lipsi< (utere are +umnezeu sa tina toate, l nefiind constrans de nici o regula fizica lumeasca, deci, de ce ne vom mai teme< &tat doar, sa Il avem cu adevarat pe +umnezeu in inimile si in viata noastra. '*u va ingrijiti pentru sufletul vostru ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca? au nu este sufletul mai mult decat #rana si trupul decat imbracamintea< (riviti la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in jitnite, si Tatal vostru )el ceresc le #raneste. -are nu sunteti voi cu mult mai presus decat ele< $i cine dintre voi, ingrijindu-se, poate sa adauge staturii sale un cot< Iar de imbracaminte de ce va ingrijiti< ,uati seama la crinii campului, cum cresc8 nu se ostenesc, nici nu torc. $i va spun voua ca nici $olomon, in toata marirea lui, nu s-a imbracat ca unul dintre acestia. Iar daca iarba campului, care astazi este si maine se arunca in cuptor, +umnezeu astfel o imbraca, oare nu cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor< +eci, nu duceti grija, spunand8 )e vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca< )a dupa toate acestea se straduiesc neamurile? stie doar Tatal vostru )el ceresc ca aveti nevoie de ele. Cautati mai intai imparatia lui ,umnezeu si dreptatea -ui si toate acestea se vor adauga voua. *u va ingrijiti de ziua de maine, caci ziua de maine se va ingriji de ale sale. &junge zilei rautatea ei' (!atei C, 5/-@6). )eodor ,analac&e

Conflict sau adeziune intre stiinta si credinta

&tat oamenii de stiinta, cat si teologii, spun ca este imposibil de demonstrat atat existenta lui +umnezeu, cat si inexistenta ,ui. $a-i credem pe cuvant sau sa ne apucam serios de cercetarea cuvintelor lui +umnezeu si compararea lor cu cele ale omului< ,a un articol ce spune ca '(apa Denedict lauda stiinta, dar insista ca +umnezeu a creat lumea' a aparut un comentariu cu privire la 9lauda si binecuvantarea stiintei:, facut recent de (apa Denedict al E=I-lea. u sunt inginer electronist si sunt un cercetator independent al calitatii vietii, neinregimentat in nici o tabara, care datorita unei inspiratii transmisa de fiul meu, student la medicina, am luat in serios atat cuvantul omului cat si pe cel al lui +umnezeu. u sunt primul si singurul om din lume care am adus prima dovada stiintifica a adevarului continut in cuvantul lui +umnezeu% *u trebuie sa ma credeti pe cuvant. ste o certitudine, un fenomen biologic demonstrabil si repetabil in orice conditii, dar numai la copiii nascuti natural% -amenii de stiinta si teologii nu vor sa o vada% In opinia mea, ori sunt orbi ori au rea-vointa. +eoarece nu sunt sigur ca mesajul meu va aparea pe acel site, cu ingaduinta administratorilor acestei rubrici, dar si a dumneavoastra, cititorilor, redau mesajul meu, transmis astazi cu ocazia cinstirii 9$oborului $fintilor &r#ang#eli !i#ail si Bavriil si a tuturor (uterilor ceresti a celor fara de trupuri:. F $tiinta si credinta sunt mult mai legate decat par la prima vedere. In cartea &pocalipsa (cap.2-@) cele sapte biserici sau candele divine sunt cele sapte mari religii ale lumii (crestinism, iudaism, budism, #induism, islamism, ortodoxism si obiectivism G stiinta), in care ultima candela, stiinta obiectiva, va fi cea care va descoperi lucrurile ascunse de +umnezeu, asa cum asteapta $anctitatea $a, (apa Denedict al E=Ilea (9$lava lui +umnezeu este sa ascunda lucrurile, iar marirea regilor e sa le cerceteze cu de-amanuntul.: (ildele lui $olomon 5/, 5) si astfel 9cei din urma vor fi cei dintai:, care completeaza pomul cunoasterii pentru a atinge cunoasterea totala (vezi programul european F(4 de cercetare dincolo de limitele cunoasterii obiective). In opinia mea, religile nu mai evolueaza, deoarece ele sunt pastratoare a unor informatii obtinute de om pe alte cai decat cele rationale (numite nebunie de stiinta actuala dar si de (avel, I )orintieni 2, 52-5@). &ceste informatii trebuiesc analizate de oamenii de stiinta, asemeni probelor neelucidate colectate in cazul unor crime, si obiectivizate pe baza descoperirilor stiintifice actuale.

(ornind de la cuvintele lui $tep#en HaHIing, din cartea sa 9$curta istorie a timpului: (9&ceasta, desigur, ar fi fost in puterea unei fiinte atotputernice, dar daca ea ar fi creat universul intr-un mod atat de neinteles, de ce a ales sa-l lase sa evolueze conform unor legi pe care le-am putea intelege< +e ce trebuie ca spusele noastre sa aiba vreun fel de valoare< +e ce existam noi si universul< +aca gasim raspuns la aceasta intrebare, el ar reprezenta triumful final al ratiunii umane - pentru ca atunci am cunoaste gandirea lui +umnezeu.:), combinate cu informatii din genetica si din Diblie, eu am lansat 'Teoria )reatiei volutive &sistata' ($curta istorie a creatiei omului, 5003, ditura !aria )ristina, I$D* 347-C0C-35204-0-@), la inceput de +umnezeu, care apoi a transferat responsabilitatea omului. )ea mai scurta descriere a acestui concept o gasim la +aniel (4, 6), apoi gasim unele precizari la (avel (I )orintieni 2/, 6/-64). (entru a intari cele spuse, aduc un argument genetico-biblic pe care nimeni si nimic nu-l poate contesta stiintific, existenta &*+-ului mitocondrial paternal, &dam mt+*&, in apendicele xifoid, numit biblic 9coasta lui &dam:. &ceasta este prima proba stiintifica, certa, care confirma adevarul continut in cuvintele lui +umnezeu. Faptul ca +umnezeu a camuflat aceasta informatie si ne-a expus-o cu alte cuvinte in Beneza 5, 52 si in (avel, vrei 6, 25, demonstreaza faptul ca baietii 9nascuti: natural, sunt diferiti de cei 9facuti: in vitro, deoarece la pubertate &dam mt+*& apare miraculos numai in sperma baietilor 9nascuti: si nu apare in sperma baietilor:facuti: +e ce< *u este nici un miracol, ci pur si simplu in timpul procesului spermatogenezei se copiaza informatia existenta in &dam mt+*& din apendicele xifoid, pe care geneticienii, bazati pe ipoteza ve mt+*&, o elimina cu buna stiinta la I=F. &+*-ul mitocondrial paternal asigura motilitatea spermei si astfel fertilizarea naturala (vezi cercetarile "niversitatii )alifornia din $an Francisco). "nde este inteleptul< "nde e carturarul< "nde e cercetatorul acestui veac< ((avel - I )orintieni 2, 50). -mul a fost creat perfect pentru a copia intelepciunea lui +umnezeu prin intelepciune, o combinatie de stiinta, prevedere, credinta, simtire, etc. )el care a 9defectat: omul (infertilitate, probleme cardiace si imunologice la copiii produsi prin I=F) acum @5 de ani, modificand procedura de fertilizare naturala, a primit anul acesta premiul *obel pentru medicina. +e ce< &stept cu rabdare si interes raspunsurile voastre. =a multumesc pentru atentie% (.$. )ei care aveti prieteni medici, intrebati-i ce stiu despre mitocondriile lui &dam si ale vei, iar daca nu stiu, rugati-i sa invete cu &natomia si cu Diblia desc#ise% &m expus acest articol si pe alte site-uri. Aedau aici raspunsul meu la mesajul 'acid', cauzat de unele dureri de apendicita, al unui 'iubitor' di ... 'vin'.

F $timate domn, inclin sa va dau dreptate. &pendicita este un organ ce se inflameaza uneori, producand dureri. &paritia durerilor este tratata diferit de om, in functie de domeniul lui de activitate. $eful unei clinici genetice din )anada, la reclamatiile mamelor paciente facute pentru ca baietii lor produsi in vitro nu au sperma sau sperma lor nu are motilitate, a declarat8 9*oi nu stim de ce baietii facuti in vitro sunt infertili. &sta este generatia pe care am produso%: "n calugar de la !anastirea Frasinei mi-a spus8 :*u e bine, nu e bine, dar este o taina a lui +umnezeu%: In managementul cunoasterii si calitatii totale, neconformitatile sunt corectate prin actiuni corective punctuale si se previn prin identificarea si taierea radacinii cauzelor. In Diblie ((ildele lui $olomon cap. 2C, 6)8 9(e toate le-a facut +omnul fiecare cu telul sau, la fel si pe nelegiuit pentru ziua nenorocirii.: Intr-o lume cu multe decizii privitoare la tratamentul durerilor, raportate la diverse valori ale calitatii vietii, totul este relativ si incert, si fericirea si nenorocirea. )#iar daca ceea ce spun eu vi se pare ciudat, eu cred ca nu vom putea avansa in cunoastere daca tratam lucrurile 9la misto: sau nu vrem sa dialogam, ca pe vremea lui ,ev Tolstoi8 9 ciudat ca sunt nevoit sa tac langa oamenii care traiesc alaturi de mine si vorbesc numai cu cei care sunt departe de mine, in timp si spatiu, care ma vor auzi.: (+espre +umnezeu si om) u nu tac, c#iar daca nimeni nu vorbeste cu mine serios% $unt multumit ca administratorii acestui site imi permit sa vorbesc%