Brumariu

Adauga in cos

Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Are struguri de mărime mijlocie, cu boabe verzi gălbui cu nuanţe roşii-gri. Valoare de cultură: Are o toleranţă bună faţă de mană, făinare şi putregaiul cenuşiu. Este rezistent la ger. Ideal pentru viticultură ecologică. Maturaţia strugurilor începe la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Este un soi pretabil si pentru vin, pentru gospodării mai mici. Soiul este ideal pentru consum curent şi materie prima

Helikon Szépe (fara samburi)

Fiziologie: Strugure de marime mijlocie-mare (300 g), cilindrică, rară. Boabe medii mari, alungite , coaja subţire, de culoare galben-aurie, crocantă, suculentă, gust plăcut de muscat, aproape fără sâmbure. Valoare de cultură: Soi de vigoare medie. Nu este pretenţios faţă de sol şi orientare. Are o rezistenţă bună faţă de ger şi îngheţ. Epoca de coacere este in septembrie.

Sultanina (fara samburi)

Fiziologie: Soi cu ciorchine mare (210 g), mediu deasă. Boabele mijlocii - mari, ovoidale, fără sâmburi, de culoare aurie. Pulpa crocantă, gustoasă. Valoare de cultură: Sensibil la frig. Rezistent la putrezire. Se pretează pentru stafide. Epoca de coacere a strugurilor este in septembrie.

BUTASI VITA DE VIE - SOI TAMINA
       Caracteristici: Soi foarte viguros, cu cresteri vegetative puternice. Perioada lunga de vegetatie (180 - 190 zile) si cerinte ridicate fata de temperatura. Fertilitate buna (50 55 % lastari fertili) si productivitate ridicata. Dezmugurire mijlocie, intre 10 - 15 apilie; parga strugurilor in a doua parte a lunii august, iar maturarea se realizeaza tarziu la sfarsitul lunii septembrie - inceputul lunii octombrie. 0 Rezistente biologice : buna la ger (-20 C); buna la boli si daunatori. Productiile de struguri care se obtin sunt mijlocii : 16.0 - 8.3 t/ha, din care productie marfa 86 - 90%. Maturarea strugurilor in epoca V - VI. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri (120 - 135 g/l), iar aciditatea este echilibrata 3.9 - 4.4 g/l H2SO4. Strugurii sunt foarte rezistenti la transport si se pastreaza timp indelungat, 3 - 5 luni peste iarna.

Chasselas dore

Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare, cu corzi brrosiateci, cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari, verzi-inchise.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g), mijlociu

Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g). Are continut ridicat de zaharuri. gustoasa. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. insa nu rezista la transport. insa nu rezista la transport. Din struguri se face un vin gustos. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. dar rezistenta. Boabele nu putrezesc.dese. rosii. Pulpa crocanta. Frunzele sunt mari. este relativ rezistent la inghet. cu pruina putina. zemoasa. Boabele nu putrezesc. este relativ rezistent la inghet. cu internoduri de lungime mijlocie. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. dar rezistenta. Coaja este subtire. Pulpa crocanta. cu pruina putina. Coaja este subtire. Din struguri se face un vin gustos. rotunde. zemoasa. Moldova . Boabele mijlocii-mari. rotunde. gustoasa. suporta seceta. Nu este pretentios fata de sol. suporta seceta. Nu este pretentios fata de sol. Boabele mijlocii-mari. mijlociu dese. Are continut ridicat de zaharuri. alb-galbui. Chasselas roz Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. cu corzi bruni-rosiateci. verzi-inchise.

suporta bine seceta. verde-deschisa. de culoare brundeschisa. Muscat de Poloske Fiziologie: Este un soi de vigoare mare.1 g). galben-verzui. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente. dar frageda. Boabele sunt mari (4. Valoare de cultura: De obicei strugurii se matureaza la sfarsit de septembrie.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Pulpa este incolora. cu corzi lungi. putin alungite. de aceea prefera expozitiile insorite si adapostite. crocanta. Valoare de cultura: Se coace la mijloc de septembrie. ovale. Strugurii sunt mari (420 g).cu coaja groasa. de culoare albastru-violacee. inceput de octombrie. fara samburi. Frunzele sunt mari. usor brumate. mijlociu dese. Este foarte rezistent la micoze. de culoare verde inchis. Rezistenta la ger este mijlocie. Coaja este tare. Este sensibil la ger. lucioase. cu seminte mici. Nero . cordiforma. boabele nu putrezesc. Se poate cultiva si fara tratamente. pulpa dulce. Are productivitate mijlocie sau mare. fructifica abundent. Frunza este foarte mare. Strugurii sunt foarte mari (500-800 g). cu gust tamaios. Boabele sunt mari. tare. cu corzi groase. cu boabele dispuse rar pe ciorchine.

cu internoduri de lungime medie. Pulpa are numerosi samburi mari. Coaja este subtire. crocanta. cu gust muscat. Pulpa este zemoasa. Perla de Csaba . Strugurii sunt mari (210 g). Deseori strugurii se matureaza inca de de la sfarsitul lunii august. crocanta. cu corzi multe. cu boabele dispuse cu desime medie pe ciorchine. Nu este sensibil fata de boli. de obicei insa se culege la inceputul lunii septembrie.Fiziologie: Soi de vigoare mare. cu boabele asezate des pe ciorchine.Corzile sunt de culoare brun-galbuie. galben-aurii. alungite. alungite. Frunzele sunt mari. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. Coaja este mijlociu de groasa. Palatina Fiziologie: Vigoare mijlocie sau mare. cu gust aromat. Frunzele sunt mari. Este rezistent la ger si mijlociu rezistent la seceta. verzi deschise. Strugurii se matureaza incepand din prima decada a lunii august. verzi inchise. Pulpa este zemoasa. Strugurii sunt mari (200 g). Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. Boabele sunt de marime mijlociu-mare. semierecte. Boabele de marime mijlocie sau mare. albastru-inchise.

Rezista bine la transport si depozitare. muscat. Comoara Panoniei . Nu-i sunt favorabile solurile nisipoase. cu corzi rare. galben-deschise. de culoare brun-galbui. Tolereaza seceta. dar frageda. Strugurii nu se preteaza la transport. Boabele nu sunt predispuse putregai. alb-galbui. In anii favorabili strugurii se matureaza inca de la sfarsit de iulie. de culoare brun-violacee. toleranta la ger este medie. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie lunga. Frunzele sunt mari. cu boabele dispuse mijlociu de des pe ciorchine. muguri mari. Pulpa este carnoasa. Frunzele de marime mijlocie-mare.cu maturatie foarte tarzie. rezista bine la seceta. Strugurii sunt de marime mijlocie-mare (130 g). Este predispus la fructificatii secundare. Rezistenta la ger este peste medie. Pentru siguranta maturarii strugurilor are nevoie de expozitii insorite. cu coaja subtire. cu coaja groasa. De obicei strugurii sunt buni de consum incepand din a doua decada a lunii octombrie. cu corzi semi erecte. zemoasa. cu internoduri de lungime medie. Boabele sunt mijlocii-mari. gust foarte bun. Italia Fiziologie: Soi cu vigoare mare. verziinchise. crocanta. cu gust foarte bun. ovale. rotunde.Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. verzi-deschise. Nu este pretentios fata de sol. semi-erecte. Formeaza rar fructificatii secundare. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. Pulpa este crocanta. muscat. cu boabe mari. calde si adapostite. Strugurii sunt foarte mari(300 g).

Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. crocanta. Coaja este groasa. Fructifica abundent. lovituri. Boabele sunt dispuse rar pe ciorchine. ovale. avand printre cele mai mari boabe dintre soiurile de masa. Corzile sunt brun-galbui. Rita . Nu este pretentios fata de sol. frageda. este putin sensibil la putregai. de culoare brun-deschise. Strugurii sunt mari (180 g). Pulpa este tare. Frunzele sunt mari verzi-deschise. Fructifica abundent. Mugurii sunt mari. insa acestea se matureaza in fiecare an. Boabele sunt sensibile la presiune. de culoare albastru-rosietice. dar frageda. erecte. verzi inchise. Pulpa este carnoasa. putin zemoasa. Strugurii sunt foarte mari (300 g). aproape rotunde. Suporta seceta. fapt ce cauzeaza probleme la transport. cu internoduri de lungime medie.Fiziologie: Soi cu vigoare foarte mare. Boabele sunt mari. inceputul lunii septembrie. strugurii se matureaza inca de la sfarsitul lunii august. cu corzi putine. insa este sensibil la inghet. au marimi diferite. cu desime mijlocie a boabelor. divergenti. Este un soi care se preteaza bine la transport. este foarte predispus la formarea fructificatiilor secundare. Valoare de cultura: Soi cu perioada de vegetatie scurta. alb-verzui. cu muguri mari. Frunzele sunt de marime mijlocie. avand internoduri lungi. cu coaja groasa. la maturitate galben-ruginii. glabrii. crocanta. Cardinal Fiziologie: Soi de vigoare mare. maturarea strugurilor incepe inca de la inceputul lunii august.

Este tolerant la toate bolile fungice în afară de putregaiul cenuşiu. Valoare de cultură: Este un soi cu producţie mare.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mijlocie. Pulpa este moale. Frunzele sunt mijlociimari de culoare verde deschise. Vinul are un gust discret de muscat cu aciditate redusă dotat cu un miros plăcut. Epoca de maturare este la sfârşitul lunii august. cu boabe rotunde de culoare galbenă. nu este sensibil la sol. Are strugurii de mărime mijlocie. Coaja este subţire. Soiul este cunoscut ca având un vin de calitate. puţin pubescente pe faţa şi pe dos. zemoasă cu un gustul dulce de muscat. NAPOCA .SOI REZISTENT  Caracteristici: SOI REZISTENT. începutul lunii septembrie. Nervurile sunt roşii. şi nu necesită tundere în verde. cu corzi divergente. . iar peţiolul lung este roşu-violaceu. Are o rezistenţă medie la ger.

sensibil la oidium. -22C). perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili). Soi cu vigoare mijlocie.3 saptamani. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. in jur de 4. Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este de 2 .0 g/l H2SO4. colorati uniform si cu rezistenta buna la transport. iar aciditatea este normala.85%. Dezmugureste devreme.140 g/l. Strugurii sunt aspectuosi. Napoca matureaza strugurii cu circa 2 saptamani inaintea soiului Chasselas Dore. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri 130 .5 . Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. la SCH Cluj-Napoca.5. rezistenta buna la mana si putregaiul cenusiu al strugurilor. depasind 20 t/ha din care productie marfa 80 . SULTANINA Caracteristici: .       A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavallee x (Regina Viilor x Muscat Hamburg). Productiile de struguri sunt mari. in prima parte a lunii aprilie. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20.

mijlocie la oiium si putregaiul cenusiu al strugurilor. Adeseori ca şi vin de bază pentru vinurile spumoase.200 zile)si cerinte mari fata de caldura : 3200 .18 t/ha prin conducerea in tulpina dubla geneveza (C. Pedicele lungi. nearomata. in functie de formele de conducere a vitelor in plantatii . Pulpa carnoasa.5 t /ha in cazul vasului evazat si capul inaltat Guyot pe semitulpina.0 g/l H2 SO4 ).5 . cu rudimente de seminte verzi ramase nedezvoltate. ovale. folositi la producerea stafidelor si pentru consum in stare proaspata.           Este un soi foarte vechi de provenienta asiatica.G). 2. BUTASI VITA DE VIE . savoare neutră).III. 0 Soi cu perioada lunga de vegetatie (190 . crocanta.D. numai 30 . subtiri si fragile.190 g/l).SOI REZISTENT Caracteristici: . iar aciditatea este echilibrata (4. Dezmugureste devreme. Strugure optim pentru consumul proaspăt ( foarte dulce. Strugurii acumuleaza cantitati mari de zaharuri (180 . incat boabele se desprind impreuna cu ele foarte usor de pe ciorchine.3500 C temperatura activa. colorate in galben ca ceara si acoperite cu un strat fin de pruina. deoarece boabele se usucă uşor şi dau stafide de bună calitate. cu ramificatiile secundare uneori mai dezvoltate incat devin ramurosi. aciditate delicată.5 . Este foarte viguros si cu fertilitate slaba. şi excepţional pentru consumul ca strugure stafidit. Nu rodeste pe copili. cu struguri mari si foarte aspectuosi. proaspăt. Potenţial enologic: Vin neutru cu aciditate pronunţată. Strugurii sunt lungi. Sultanina alba matureaza strugurii in epoca II . piele delicată. 0 Rezistente biologice : slaba la ger (-14 C) si la mana.5.40% lastari fertili. Productiile de struguri sunt mijlocii.conici. mari. 15 . Boabele de marime mijlocie. cilindro . maturarea deplina se realizeaza intre 15 si 30 august. buna la seceta.SOI TEREZA . in prima decada a lunii aprilie.

Soiul Tereza face parte din categoria struguriilor de masa. Boabele sunt de marime foarte mare (5. lungi. Coaja nu foarte groasa. Epoca de maturare : mijloc de septembrie  SUVENIR   Caracteristici: Suvenir este un soi cu crestere mediu spre viguros. Vigoare mare.ovale. Nu necesita multe lucrari in verde. cu internoduri lungi. usor brumate.pentagonale. Necesita doar 2-3 tratamente. Fructifica abundent. de culoare brun-violaceu. corzile sunt drepte.          SOI REZISTENT.verzi deschise.ramificati. Pulpa este tare. Strugurii foarte mari(250-300 g). Este foarte rezistent fata de ger si destul de rezistent fata de boli. cu samburi.tare. Frunzele sunt de marime mijlocie-mare. fara a necesita multe lucrari in verde.nepretentios fata de sol si factori de mediu. cu boabele dispuse rar.6 g). pe partea insorita cu nuante rosiatice. . verzi-galbui.rezistenta buna la ger si putregai.

Vigoare mare.crocanta. verzi deschise. . Strugurii sunt mari(380-400g). foarte alungit .coaja subtire. ESTHER .cu bobul albastru. Frunzele de marime mare-mijlocie. specifica.cu o aroma fina. corzile sunt brun-galbui. Soiul Suvenir face parte din categoria strugurilor de masa.SOI REZISTENT    Caracteristici: SOI REZISTENT. pentagonale.

BUTASI VITA DE VIE . fertilizarea este mai slaba.SOI DUNAWSKA   Caracteristici: Este un soi cu crestere viguroasa. Epoca de maturare : inceput de august. . cu rezistenta buna fata de boli. samburii sunt mici. Boabele nu putrezesc.necesita putine lucrari in verde. Strugurii sunt mari (300-350 g).rezistent la ger si putregai.nepretentios fata de sol si factori de mediu. in aceste cazuri in ciorchine printre boabele coapte raman si boabe verzi. puternic brumate. Coaja este subtire. Boabele sunt mijlocii-mari (3. cu boabele dispuse compact.7 g). insa cu gust neutru.      Este un soi cu fructificatie abundenta. In anii nefavorabili. de culoare albastru inchis. Epoca de coacere inceput de septembrie. zemoasa. Pulpa este tare.

antracnoză. oval-alungit si a gustului fin-atractiv. Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi.crocanta. dupa metoda culturii neprotejate. Epoca de maturare : inceput de septembrie. . masa medie a bobiţei: 5-6 g. Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie.coaja subtire. CODREANCA –( Black Magic)       Caracteristici: SOI REZISTENT. Greutatea medie a strugurelui: 440 g. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii. făinarea.rosiatic.400g. Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului. Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). putregaiul cenuşiu. cu bobul alungit. cu bobul mare. Strugurii sunt foarte mari 380 . ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. Rezistenta la inghet este sporita. Productivitatea – 12-13 t /ha. Soiul Dunawska face parte din categoria strugurilor de masa.

cantarind in medie 420 grame. Rezistenţa la îngheţ: -22º C. . oval-alungit si a gustului fin-atractiv.Soiul are o vigoare de crestere moderata spre puternica. putregaiul cenuşiu.Rezistenţa la îngheţ: -22º C.Boabele nu sunt susceptibile la putrezire. făinarea. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii.Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie. ovale. masa medie a bobiţei: 5-6 g. dupa metoda culturii neprotejate.Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi. cu bobul mare. Productivitatea – 12-13 t /ha.Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului.Boabele sunt mari. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. Greutatea medie a strugurelui: 440 g. Strugurii incep sa se matureze de la inceputul lunii august pentru a putea fi recoltati in a doua jumatate a lunii.Rezistenta la inghet este sporita.Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). Ciorchinii sunt mari. putin sensibil la ger. antracnoză. Sinonim: Black Magic SOI REZISTENT. nu este exigent la locul si tipul de sol in care se planteaza.

Soiul este considerat a fi cel mai universal din cele peste cinci mii de soiuri de masa catalogate de ampelografi. pentru epoca de maturare a celorlaltesoiuri existente in cultura. pulpa aromata si seminte abia vizibile. metoda obisnuita de inmultire a acestor vite este altoirea pe vite americane (vite portaltoi). aceste vite se pot inmulti prin butasi nealtoiti (vite indigene). Este in acelasi timp soiul de referinta. ale caror radacini rezista la atacul acestui primejdios daunator. care se inmulteau prin butasi nealtoiti. deoarece in astfel de terenuri filoxera nu se poate dezvolta. avand pielita subtire.Soiul Eva face parte din categoria strugurilor de masa. Dupa aparitia filoxerei. Strugurii Chasselas Dore fac parte din categoria strugurilor de masa. .19). Numai pe terenurile nisipoase. Pina la aparitia filoxerei (sec.albe aramii. in toata Europa se cultivau numai astfel de vite. este preferat de catre viticultori si consumatori. Datorita epocii de maturare si insusirilor de productivitate. fiind superioare din punct de vedere calitativ vitelor de hibrizi producatori directi. Vitele nobile Se mai numesc si vite europene.

Chasselas rose. Rezistente biologice : buna la ger (-20. Are vigoare redusa.-22 C) si la seceta. infloritul are loc asemenea devreme. in prima decada a lunii aprilie. foarte sensibil la mana si eutipoza. toleranta la oidium. Bobul este sferic. culoare verde-galbuie (aurie). Soiul emite cu usurinta lastari din lemnul batran multianual. cunoscut inca din anul 1200. cu gust specificsoiului ( gust de Chasselas). Cel mai valoros ramane soiul Chasselas Dore care s-a raspandit in toate tarile viticole din lume. cu pete ruginii pe partea insorita. devenind soi cosmopolit. etc. fertilitate si productivitate mare (75-80 % lastari fertili). suculenta. la sfarsitul lunii mai. Exista un grup de Chasselas : Chasselas blanc. . Pulpa semicrocanta. inceputul lunii iunie. Chasselas Queen Victoria. putregaiul cenusiusi la moliile strugurilor. iar maturarea deplina a strugurilor se realizeaza in epoca a III-a. numarul de inflorecente pe lastar fiind in medie de 2-3. Dezmugureste devreme. timp in care necesita 2800-3000 C temperatura globala. Chasselas dore.Chasselas violet. Soi cu perioada de vegetatie mijlocie 150-160 zile.Soi foarte vechi. Strugurii sunt de marime mijlocie. Chasselas persille sau Chasselas Ciuotat. de marime mijlocie. Chasselas Masque. incat butucii se refac rapid in urma accidentelor climatice. cu prima ramificatie a ciorchinelui transformata intr-un carcel de 2-3 bobite. cilindro-conici.

5 g/l H2SO4.Rezistente biologice : foarte slaba la ger (-14C. . excorioza si scurt nodare. timp in care necesita 1800 . toleranta mijlocie la putregaiul cenusiu al strugurilor.A fost obtinut in California. pe la jumatatea lunii. dimiuandu-se procentul de productie marfa. prin hibridarea soiurilor Flame Tokay (Ahmeur bou Ahmeur) x Ribier (Alphonse Lavalle).Irigarea. -16C) si la seceta. Are vigoare mare si fertilitate ridicata (75 . 15-20 zile. Este predispus la meiere si margeluire. din care 80% constituie productia marfa. acestea putand fi folosite la taiere. subcarpatice. cu conditia sa nu survina ploi.2-4. Rodeste si pe copili.cca.In regiunile din sudul tarii. din care cauza nu matureaza lemnul lastarilor decat pe 2/3 din lungimea lor.La maturarea de consum. pe fondul bogat de fertilizare. In schimb vegetatia se preungeste pana toamna tarziu. asigura intotdeauna productii mari de struguri 25-30 t/ha. deoarece boabele fisureaza usor in zona pedicelului si sunt atacate de mucegai. Cardinal ajunge la maturitate de consum intre 1-10 august. la Statiunea Fresno.80 % din lastari sunt fertili). iar in zonele de deal. pentru recuperarea productiei de struguri in iernile cand pierderile de ochi sunt mari. iar aciditatea variaza intre 3. strugurii acumuleaza cantitati mici de zaharuri 100-125 g/l. sensibili la mana si oidium.1900 C temperatura utila. temperaturile scazute si ploile din timpul infloritului accentueaza fenomenele.Cardinal este un soi cu perioada scurta de vegetatie (155-160 zile).Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare .

dar mai ales prin aspectul foarte frumos al strugurilor si prin productivitaea ridicata. Se impune prin timpurietate. de peste 16 . de catre Victoria Lepadatu. cu soluri bine drenate. Maturarea strugurilor are loc in epoca a II-a. Hibridarile s-au efectuat in cadrul I. La maturitatea de consum.Strugurii Victoria fac parte din categoria strugurilor de masa. din care productie marfa 83-85 %. rezistenta mijlocie la boli si daunatori.73 % lastari fertili) si productivitate foarte mare.C. Soiul Victoria se cultiva cu rezultate bune pe tereurile fertile de la baza versantilor. Victoria este un soi cu vigoare mijlocie spre mare. soiul fiind omologat i 1978.H. datorita dezmuguririi tarzii.V Bucuresti. de cca 30 zile. . datorita marimii strugurilor. Rezistente biologice : buna la ger (-18C -20C) si la seceta. strugurii acumuleaza 140-150g/l zaharuri. Productiile lastruguri sunt mari. Ca genotip intruneste insusirile de heterozis. iar aciditatea este relativ scazuta. Este una din cele mai valoroase creatii de soiuri romanesti petru struguri de masa. fiind un hibrid obtinut prin incrucisarea soiurilor Cardinal x Azuf Ali alb. acestea fiind net superioare celor intalnite la soiurile parentale. Lucrarile de selectie au continuat la Statiunea de Cercetari Viticole din Dragasani.18 t/ha. durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare. fertilitate buna (63 . se comporta bine fata de brumele si ingheturile de primavara. in ceea ce priveste marimea strugurilor si boabelor.

Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente . usor brumate. pulpa dulce. Strugurii Muscat de Poloskei fac parte din categoria strugurilor de masa. Este foarterezistent la micoze. dar prefera pozitiile insorite si adapostite. Se poate cultiva si fara tratamente. Strugurii sunt mari (420 g). cu gust tamaios. Se coace la mijloc de septembrie.1 g). Este rezistent la ger. Boabele sunt mari (4. galben-verzui. cu seminte mici. de culoare verde inchis. boabele nu putrezesc. putin alungite. Este un soi de vigoare mare. cu boabele dispuse rar pe ciorchine. fructifica abundent. Frunzele sunt mari. lucioase. cu corzi lungi. Coaja este tare.SOI REZISTENT.

. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. -22C). Dezmugureste devreme. Matureaza bine lemnul lastarilor si diferentiaza mugurii de rod incepand de a baza coardelor. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. in prima parte a lunii aprilie. iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. sensibil la oidium. Soi cu vigoare mijlocie. A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavalleex (Regina Viilor x Muscat Hamburg). Sarcina care se lasa la taiere este de 40-45 ochi/butuc. taierea in cepi scurti de rod sau verigi scurte de rod. rezistenta buna la manasi putregaiul cenusiu al strugurilor. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili). Forma de conducere recomandata este cordonul bilateral cu tulpina semiinalta.Strugurii Napoca fac parte din categoria strugurilor de masa. la SCH Cluj-Napoca.

Dezmugureste tarziu. mai intai in Italia. Soi foarte viguros. Mugurii fertili sunt situati spre mijlocul coardei intre ochii 7-15. la sfarsitul lunii mai si se prelungeste mult pe durata a 8-10 zile. La noi a fost adus din Bulgaria. In timpul infrloritului necesita multa caldura (temperaturi de 18-20 C).Strugurii Azuf Ali fac parte din categoria strugurilor de masa. cu perioada de vegetatie 180-210 zile si cerinte ridicate fata de temperatura (peste 3800 C temperatura globala). In Franta a fost importat din regiunea Beyrouth de catre un negustor de matase (anul 1833). cu nu se cunoaste numele soiului. Fertilitatea mijlocie (60-65% din lastari sunt fertili) si productivitatea mare. Emite foarte putin lastari pe lemnul batran. unde este considerat a fi soi autohton (Bolgar). pentru a se asigura o buna legare a florilor. iar maturarea decurge lent pana la finele lunii septembrie-inceputul . originar din Asia Mica. Infloritul se declanseaza devreme. in a doua parte a lunii aprilie. a fost denumit Dattier de Beyrouth de la forma boabelor .forma de culmala. Parga strugurilor incepe in prima decada a lunii august. A patruns in Europa cu cca 300 de ani in urma. apoi in Franta. de accea butucii se refac greu in urma accidentelor climatice. Soi foarte vechi. apartinand sortogrupului Razaki sau Rozaki. insa fertilitatea maxima se evidentiaza intre ochii 10-15.

la oidium.lunii octombrie. la mana. -18C). Rezistente biologice : slaba la ger (-16C. . antracnoza. buna laseceta si putregaiul cenusiu al strugurilor. cancerul bacterian.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful