137076134-Vita-de-Vie-2

Brumariu

Adauga in cos

Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Are struguri de mărime mijlocie, cu boabe verzi gălbui cu nuanţe roşii-gri. Valoare de cultură: Are o toleranţă bună faţă de mană, făinare şi putregaiul cenuşiu. Este rezistent la ger. Ideal pentru viticultură ecologică. Maturaţia strugurilor începe la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Este un soi pretabil si pentru vin, pentru gospodării mai mici. Soiul este ideal pentru consum curent şi materie prima

Helikon Szépe (fara samburi)

Fiziologie: Strugure de marime mijlocie-mare (300 g), cilindrică, rară. Boabe medii mari, alungite , coaja subţire, de culoare galben-aurie, crocantă, suculentă, gust plăcut de muscat, aproape fără sâmbure. Valoare de cultură: Soi de vigoare medie. Nu este pretenţios faţă de sol şi orientare. Are o rezistenţă bună faţă de ger şi îngheţ. Epoca de coacere este in septembrie.

Sultanina (fara samburi)

Fiziologie: Soi cu ciorchine mare (210 g), mediu deasă. Boabele mijlocii - mari, ovoidale, fără sâmburi, de culoare aurie. Pulpa crocantă, gustoasă. Valoare de cultură: Sensibil la frig. Rezistent la putrezire. Se pretează pentru stafide. Epoca de coacere a strugurilor este in septembrie.

BUTASI VITA DE VIE - SOI TAMINA
       Caracteristici: Soi foarte viguros, cu cresteri vegetative puternice. Perioada lunga de vegetatie (180 - 190 zile) si cerinte ridicate fata de temperatura. Fertilitate buna (50 55 % lastari fertili) si productivitate ridicata. Dezmugurire mijlocie, intre 10 - 15 apilie; parga strugurilor in a doua parte a lunii august, iar maturarea se realizeaza tarziu la sfarsitul lunii septembrie - inceputul lunii octombrie. 0 Rezistente biologice : buna la ger (-20 C); buna la boli si daunatori. Productiile de struguri care se obtin sunt mijlocii : 16.0 - 8.3 t/ha, din care productie marfa 86 - 90%. Maturarea strugurilor in epoca V - VI. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri (120 - 135 g/l), iar aciditatea este echilibrata 3.9 - 4.4 g/l H2SO4. Strugurii sunt foarte rezistenti la transport si se pastreaza timp indelungat, 3 - 5 luni peste iarna.

Chasselas dore

Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare, cu corzi brrosiateci, cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari, verzi-inchise.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g), mijlociu

zemoasa. gustoasa. Boabele mijlocii-mari. alb-galbui. cu corzi bruni-rosiateci. rosii. Chasselas roz Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. este relativ rezistent la inghet. Boabele nu putrezesc. Nu este pretentios fata de sol. mijlociu dese. suporta seceta. Pulpa crocanta. rotunde. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. Coaja este subtire. Coaja este subtire. insa nu rezista la transport. dar rezistenta. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. cu internoduri de lungime mijlocie. insa nu rezista la transport. Din struguri se face un vin gustos. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. Din struguri se face un vin gustos. suporta seceta. Nu este pretentios fata de sol. Moldova . zemoasa. Are continut ridicat de zaharuri. Boabele mijlocii-mari. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. este relativ rezistent la inghet. verzi-inchise. cu pruina putina. dar rezistenta. Pulpa crocanta. gustoasa. rotunde.dese. Are continut ridicat de zaharuri. cu pruina putina. Boabele nu putrezesc.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g). Frunzele sunt mari.

Pulpa este incolora. verde-deschisa. Are productivitate mijlocie sau mare. Valoare de cultura: De obicei strugurii se matureaza la sfarsit de septembrie. ovale. cu gust tamaios. fara samburi. usor brumate. de culoare verde inchis. cu corzi groase. fructifica abundent. Strugurii sunt foarte mari (500-800 g). cordiforma. boabele nu putrezesc. Frunzele sunt mari. Este foarte rezistent la micoze. Rezistenta la ger este mijlocie. Muscat de Poloske Fiziologie: Este un soi de vigoare mare. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente. Coaja este tare. cu boabele dispuse rar pe ciorchine. mijlociu dese. de aceea prefera expozitiile insorite si adapostite. suporta bine seceta. de culoare albastru-violacee. cu seminte mici. tare.cu coaja groasa.1 g). Frunza este foarte mare. Valoare de cultura: Se coace la mijloc de septembrie.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Boabele sunt mari. dar frageda. galben-verzui. cu corzi lungi. pulpa dulce. inceput de octombrie. Strugurii sunt mari (420 g). de culoare brundeschisa. Este sensibil la ger. putin alungite. crocanta. Nero . Boabele sunt mari (4. lucioase. Se poate cultiva si fara tratamente.

de obicei insa se culege la inceputul lunii septembrie.Fiziologie: Soi de vigoare mare. verzi inchise. Pulpa are numerosi samburi mari. Deseori strugurii se matureaza inca de de la sfarsitul lunii august. Nu este sensibil fata de boli. crocanta. semierecte. Pulpa este zemoasa. cu boabele asezate des pe ciorchine. crocanta. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. Strugurii se matureaza incepand din prima decada a lunii august. Pulpa este zemoasa. cu boabele dispuse cu desime medie pe ciorchine. Frunzele sunt mari. Coaja este subtire. Este rezistent la ger si mijlociu rezistent la seceta. Boabele sunt de marime mijlociu-mare. verzi deschise. Palatina Fiziologie: Vigoare mijlocie sau mare. galben-aurii. alungite. albastru-inchise. Boabele de marime mijlocie sau mare. cu gust aromat. Coaja este mijlociu de groasa. alungite. cu corzi multe. Perla de Csaba . Strugurii sunt mari (200 g). Frunzele sunt mari. cu gust muscat.Corzile sunt de culoare brun-galbuie. Strugurii sunt mari (210 g). Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. cu internoduri de lungime medie.

cu coaja groasa. verziinchise.Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. galben-deschise. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. De obicei strugurii sunt buni de consum incepand din a doua decada a lunii octombrie. muscat. Comoara Panoniei . cu internoduri de lungime medie. Pulpa este crocanta. cu corzi rare. Rezistenta la ger este peste medie. Strugurii sunt foarte mari(300 g). cu boabele dispuse mijlociu de des pe ciorchine. muscat. In anii favorabili strugurii se matureaza inca de la sfarsit de iulie. zemoasa. Italia Fiziologie: Soi cu vigoare mare. Pulpa este carnoasa. semi-erecte. Rezista bine la transport si depozitare. dar frageda. de culoare brun-galbui. Boabele sunt mijlocii-mari. rotunde. crocanta. cu gust foarte bun. de culoare brun-violacee. Pentru siguranta maturarii strugurilor are nevoie de expozitii insorite. Strugurii sunt de marime mijlocie-mare (130 g). Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie lunga. cu boabe mari. verzi-deschise. Este predispus la fructificatii secundare. toleranta la ger este medie. rezista bine la seceta. cu corzi semi erecte. Nu-i sunt favorabile solurile nisipoase. cu coaja subtire. Tolereaza seceta.cu maturatie foarte tarzie. muguri mari. Formeaza rar fructificatii secundare. gust foarte bun. Nu este pretentios fata de sol. calde si adapostite. Frunzele sunt mari. ovale. alb-galbui. Frunzele de marime mijlocie-mare. Strugurii nu se preteaza la transport. Boabele nu sunt predispuse putregai.

cu coaja groasa. ovale. putin zemoasa. Cardinal Fiziologie: Soi de vigoare mare. Frunzele sunt de marime mijlocie. Fructifica abundent. Pulpa este carnoasa. inceputul lunii septembrie. alb-verzui. Nu este pretentios fata de sol. insa este sensibil la inghet. Rita . Strugurii sunt mari (180 g). Mugurii sunt mari. glabrii. Pulpa este tare. de culoare brun-deschise. strugurii se matureaza inca de la sfarsitul lunii august. Este un soi care se preteaza bine la transport. crocanta. este putin sensibil la putregai. Corzile sunt brun-galbui. Boabele sunt mari. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. Coaja este groasa. insa acestea se matureaza in fiecare an. aproape rotunde. cu internoduri de lungime medie. divergenti. frageda. avand internoduri lungi. au marimi diferite. Valoare de cultura: Soi cu perioada de vegetatie scurta. Boabele sunt dispuse rar pe ciorchine. lovituri. maturarea strugurilor incepe inca de la inceputul lunii august. cu muguri mari. verzi inchise. dar frageda. crocanta. de culoare albastru-rosietice.Fiziologie: Soi cu vigoare foarte mare. este foarte predispus la formarea fructificatiilor secundare. Boabele sunt sensibile la presiune. Fructifica abundent. fapt ce cauzeaza probleme la transport. la maturitate galben-ruginii. cu corzi putine. erecte. Suporta seceta. Frunzele sunt mari verzi-deschise. avand printre cele mai mari boabe dintre soiurile de masa. cu desime mijlocie a boabelor. Strugurii sunt foarte mari (300 g).

Pulpa este moale. zemoasă cu un gustul dulce de muscat. Nervurile sunt roşii. puţin pubescente pe faţa şi pe dos. Coaja este subţire. . cu boabe rotunde de culoare galbenă. NAPOCA . nu este sensibil la sol. Frunzele sunt mijlociimari de culoare verde deschise. Soiul este cunoscut ca având un vin de calitate. Vinul are un gust discret de muscat cu aciditate redusă dotat cu un miros plăcut.SOI REZISTENT  Caracteristici: SOI REZISTENT. Epoca de maturare este la sfârşitul lunii august. Are o rezistenţă medie la ger. şi nu necesită tundere în verde. Valoare de cultură: Este un soi cu producţie mare. Are strugurii de mărime mijlocie. începutul lunii septembrie. cu corzi divergente. iar peţiolul lung este roşu-violaceu.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mijlocie. Este tolerant la toate bolile fungice în afară de putregaiul cenuşiu.

Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este de 2 . -22C). iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august.85%. Soi cu vigoare mijlocie. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20. in prima parte a lunii aprilie. SULTANINA Caracteristici: .3 saptamani. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. sensibil la oidium. rezistenta buna la mana si putregaiul cenusiu al strugurilor. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili).140 g/l. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger.0 g/l H2SO4. Napoca matureaza strugurii cu circa 2 saptamani inaintea soiului Chasselas Dore.       A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavallee x (Regina Viilor x Muscat Hamburg). la SCH Cluj-Napoca. depasind 20 t/ha din care productie marfa 80 . in jur de 4. Dezmugureste devreme. iar aciditatea este normala. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri 130 .5. colorati uniform si cu rezistenta buna la transport. Productiile de struguri sunt mari.5 . Strugurii sunt aspectuosi.

in prima decada a lunii aprilie. in functie de formele de conducere a vitelor in plantatii . mari. Potenţial enologic: Vin neutru cu aciditate pronunţată. iar aciditatea este echilibrata (4. ovale.SOI REZISTENT Caracteristici: . nearomata. Strugurii sunt lungi. Sultanina alba matureaza strugurii in epoca II .18 t/ha prin conducerea in tulpina dubla geneveza (C. 2.           Este un soi foarte vechi de provenienta asiatica. crocanta.40% lastari fertili.5 . aciditate delicată. piele delicată. şi excepţional pentru consumul ca strugure stafidit. numai 30 . folositi la producerea stafidelor si pentru consum in stare proaspata. Boabele de marime mijlocie.200 zile)si cerinte mari fata de caldura : 3200 .III. Productiile de struguri sunt mijlocii. cu ramificatiile secundare uneori mai dezvoltate incat devin ramurosi. deoarece boabele se usucă uşor şi dau stafide de bună calitate. mijlocie la oiium si putregaiul cenusiu al strugurilor.0 g/l H2 SO4 ). colorate in galben ca ceara si acoperite cu un strat fin de pruina. proaspăt.D.5.conici.5 t /ha in cazul vasului evazat si capul inaltat Guyot pe semitulpina. Strugure optim pentru consumul proaspăt ( foarte dulce. Nu rodeste pe copili. 0 Rezistente biologice : slaba la ger (-14 C) si la mana. maturarea deplina se realizeaza intre 15 si 30 august. cu struguri mari si foarte aspectuosi.190 g/l). Pulpa carnoasa. savoare neutră).3500 C temperatura activa. Adeseori ca şi vin de bază pentru vinurile spumoase. 15 . subtiri si fragile. cu rudimente de seminte verzi ramase nedezvoltate.5 . Dezmugureste devreme. Pedicele lungi. BUTASI VITA DE VIE . Strugurii acumuleaza cantitati mari de zaharuri (180 . Este foarte viguros si cu fertilitate slaba. incat boabele se desprind impreuna cu ele foarte usor de pe ciorchine.SOI TEREZA . cilindro .G). buna la seceta. 0 Soi cu perioada lunga de vegetatie (190 .

Coaja nu foarte groasa.ramificati. cu samburi. corzile sunt drepte. Vigoare mare.          SOI REZISTENT. Frunzele sunt de marime mijlocie-mare. Nu necesita multe lucrari in verde. verzi-galbui. Soiul Tereza face parte din categoria struguriilor de masa.rezistenta buna la ger si putregai. pe partea insorita cu nuante rosiatice.pentagonale. Necesita doar 2-3 tratamente.6 g).ovale. Este foarte rezistent fata de ger si destul de rezistent fata de boli. de culoare brun-violaceu. Fructifica abundent.verzi deschise. Pulpa este tare. . Boabele sunt de marime foarte mare (5.tare. fara a necesita multe lucrari in verde.nepretentios fata de sol si factori de mediu. cu internoduri lungi. Strugurii foarte mari(250-300 g). Epoca de maturare : mijloc de septembrie  SUVENIR   Caracteristici: Suvenir este un soi cu crestere mediu spre viguros. cu boabele dispuse rar. lungi. usor brumate.

corzile sunt brun-galbui. specifica.cu bobul albastru. pentagonale.crocanta. ESTHER . Soiul Suvenir face parte din categoria strugurilor de masa.coaja subtire. Frunzele de marime mare-mijlocie. Strugurii sunt mari(380-400g).cu o aroma fina. Vigoare mare. . foarte alungit . verzi deschise.SOI REZISTENT    Caracteristici: SOI REZISTENT.

nepretentios fata de sol si factori de mediu. In anii nefavorabili. in aceste cazuri in ciorchine printre boabele coapte raman si boabe verzi.      Este un soi cu fructificatie abundenta.SOI DUNAWSKA   Caracteristici: Este un soi cu crestere viguroasa. cu rezistenta buna fata de boli. Epoca de coacere inceput de septembrie. de culoare albastru inchis. puternic brumate. cu boabele dispuse compact. BUTASI VITA DE VIE .rezistent la ger si putregai.necesita putine lucrari in verde. Pulpa este tare. Epoca de maturare : inceput de august. samburii sunt mici. insa cu gust neutru. zemoasa. . Strugurii sunt mari (300-350 g). Boabele sunt mijlocii-mari (3. Boabele nu putrezesc.7 g). Coaja este subtire. fertilizarea este mai slaba.

400g.crocanta. cu bobul mare. masa medie a bobiţei: 5-6 g. Epoca de maturare : inceput de septembrie. Soiul Dunawska face parte din categoria strugurilor de masa. făinarea. Strugurii sunt foarte mari 380 . Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului. Productivitatea – 12-13 t /ha. Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi. putregaiul cenuşiu. Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie. cu bobul alungit. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii. . Greutatea medie a strugurelui: 440 g.coaja subtire. dupa metoda culturii neprotejate. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. Rezistenta la inghet este sporita.rosiatic. CODREANCA –( Black Magic)       Caracteristici: SOI REZISTENT. antracnoză. oval-alungit si a gustului fin-atractiv.

ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. putin sensibil la ger.Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului. făinarea. putregaiul cenuşiu. oval-alungit si a gustului fin-atractiv. dupa metoda culturii neprotejate. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii. cantarind in medie 420 grame.Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). cu bobul mare. antracnoză. .Boabele sunt mari. Productivitatea – 12-13 t /ha.Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie.Soiul are o vigoare de crestere moderata spre puternica. masa medie a bobiţei: 5-6 g. nu este exigent la locul si tipul de sol in care se planteaza.Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi. Sinonim: Black Magic SOI REZISTENT. Ciorchinii sunt mari. Rezistenţa la îngheţ: -22º C. ovale.Rezistenta la inghet este sporita. Strugurii incep sa se matureze de la inceputul lunii august pentru a putea fi recoltati in a doua jumatate a lunii.Rezistenţa la îngheţ: -22º C.Boabele nu sunt susceptibile la putrezire. Greutatea medie a strugurelui: 440 g.

ale caror radacini rezista la atacul acestui primejdios daunator. Datorita epocii de maturare si insusirilor de productivitate. Dupa aparitia filoxerei. este preferat de catre viticultori si consumatori. aceste vite se pot inmulti prin butasi nealtoiti (vite indigene).19). avand pielita subtire. Pina la aparitia filoxerei (sec.Soiul Eva face parte din categoria strugurilor de masa. deoarece in astfel de terenuri filoxera nu se poate dezvolta. pentru epoca de maturare a celorlaltesoiuri existente in cultura. in toata Europa se cultivau numai astfel de vite. Numai pe terenurile nisipoase. metoda obisnuita de inmultire a acestor vite este altoirea pe vite americane (vite portaltoi). Strugurii Chasselas Dore fac parte din categoria strugurilor de masa.albe aramii. Vitele nobile Se mai numesc si vite europene. pulpa aromata si seminte abia vizibile. . Soiul este considerat a fi cel mai universal din cele peste cinci mii de soiuri de masa catalogate de ampelografi. Este in acelasi timp soiul de referinta. care se inmulteau prin butasi nealtoiti. fiind superioare din punct de vedere calitativ vitelor de hibrizi producatori directi.

incat butucii se refac rapid in urma accidentelor climatice. devenind soi cosmopolit. Cel mai valoros ramane soiul Chasselas Dore care s-a raspandit in toate tarile viticole din lume. cu prima ramificatie a ciorchinelui transformata intr-un carcel de 2-3 bobite. fertilitate si productivitate mare (75-80 % lastari fertili).Chasselas violet. Chasselas dore. iar maturarea deplina a strugurilor se realizeaza in epoca a III-a.-22 C) si la seceta. toleranta la oidium. de marime mijlocie. etc. Chasselas Masque. Soi cu perioada de vegetatie mijlocie 150-160 zile. infloritul are loc asemenea devreme. putregaiul cenusiusi la moliile strugurilor. timp in care necesita 2800-3000 C temperatura globala. Dezmugureste devreme. cilindro-conici. Bobul este sferic. Chasselas rose. Rezistente biologice : buna la ger (-20. cu gust specificsoiului ( gust de Chasselas). Pulpa semicrocanta. in prima decada a lunii aprilie. inceputul lunii iunie. foarte sensibil la mana si eutipoza. Soiul emite cu usurinta lastari din lemnul batran multianual. numarul de inflorecente pe lastar fiind in medie de 2-3. la sfarsitul lunii mai. cunoscut inca din anul 1200. Are vigoare redusa. . culoare verde-galbuie (aurie). Exista un grup de Chasselas : Chasselas blanc. Strugurii sunt de marime mijlocie.Soi foarte vechi. suculenta. Chasselas persille sau Chasselas Ciuotat. cu pete ruginii pe partea insorita. Chasselas Queen Victoria.

la Statiunea Fresno. subcarpatice.In regiunile din sudul tarii.A fost obtinut in California. 15-20 zile. Rodeste si pe copili. In schimb vegetatia se preungeste pana toamna tarziu.5 g/l H2SO4. temperaturile scazute si ploile din timpul infloritului accentueaza fenomenele. excorioza si scurt nodare. Cardinal ajunge la maturitate de consum intre 1-10 august. din care cauza nu matureaza lemnul lastarilor decat pe 2/3 din lungimea lor.2-4. deoarece boabele fisureaza usor in zona pedicelului si sunt atacate de mucegai. pe fondul bogat de fertilizare. Are vigoare mare si fertilitate ridicata (75 . . toleranta mijlocie la putregaiul cenusiu al strugurilor. pe la jumatatea lunii.Rezistente biologice : foarte slaba la ger (-14C. pentru recuperarea productiei de struguri in iernile cand pierderile de ochi sunt mari. strugurii acumuleaza cantitati mici de zaharuri 100-125 g/l. prin hibridarea soiurilor Flame Tokay (Ahmeur bou Ahmeur) x Ribier (Alphonse Lavalle).80 % din lastari sunt fertili).Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare .Irigarea. cu conditia sa nu survina ploi.cca. timp in care necesita 1800 . din care 80% constituie productia marfa. dimiuandu-se procentul de productie marfa.La maturarea de consum. sensibili la mana si oidium. acestea putand fi folosite la taiere. iar in zonele de deal. asigura intotdeauna productii mari de struguri 25-30 t/ha.1900 C temperatura utila. iar aciditatea variaza intre 3.Cardinal este un soi cu perioada scurta de vegetatie (155-160 zile). Este predispus la meiere si margeluire. -16C) si la seceta.

H. La maturitatea de consum. Se impune prin timpurietate. de peste 16 . Maturarea strugurilor are loc in epoca a II-a. Soiul Victoria se cultiva cu rezultate bune pe tereurile fertile de la baza versantilor. Rezistente biologice : buna la ger (-18C -20C) si la seceta. Ca genotip intruneste insusirile de heterozis. in ceea ce priveste marimea strugurilor si boabelor. Lucrarile de selectie au continuat la Statiunea de Cercetari Viticole din Dragasani. iar aciditatea este relativ scazuta. Hibridarile s-au efectuat in cadrul I. rezistenta mijlocie la boli si daunatori. Productiile lastruguri sunt mari. de cca 30 zile. durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare. acestea fiind net superioare celor intalnite la soiurile parentale. fertilitate buna (63 . soiul fiind omologat i 1978. .V Bucuresti. Este una din cele mai valoroase creatii de soiuri romanesti petru struguri de masa.73 % lastari fertili) si productivitate foarte mare. datorita marimii strugurilor. din care productie marfa 83-85 %.C. Victoria este un soi cu vigoare mijlocie spre mare. de catre Victoria Lepadatu.18 t/ha. dar mai ales prin aspectul foarte frumos al strugurilor si prin productivitaea ridicata. fiind un hibrid obtinut prin incrucisarea soiurilor Cardinal x Azuf Ali alb. strugurii acumuleaza 140-150g/l zaharuri. se comporta bine fata de brumele si ingheturile de primavara.Strugurii Victoria fac parte din categoria strugurilor de masa. datorita dezmuguririi tarzii. cu soluri bine drenate.

Este un soi de vigoare mare. dar prefera pozitiile insorite si adapostite. cu gust tamaios. cu corzi lungi. Se coace la mijloc de septembrie. putin alungite. Boabele sunt mari (4. usor brumate. galben-verzui. Strugurii sunt mari (420 g). lucioase. Coaja este tare. Strugurii Muscat de Poloskei fac parte din categoria strugurilor de masa. de culoare verde inchis. Este rezistent la ger. cu seminte mici.SOI REZISTENT. boabele nu putrezesc. pulpa dulce. fructifica abundent. Se poate cultiva si fara tratamente. cu boabele dispuse rar pe ciorchine.1 g). Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente . Frunzele sunt mari. Este foarterezistent la micoze.

Forma de conducere recomandata este cordonul bilateral cu tulpina semiinalta. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20. iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. Matureaza bine lemnul lastarilor si diferentiaza mugurii de rod incepand de a baza coardelor. Sarcina care se lasa la taiere este de 40-45 ochi/butuc. rezistenta buna la manasi putregaiul cenusiu al strugurilor. A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavalleex (Regina Viilor x Muscat Hamburg). Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. Dezmugureste devreme.Strugurii Napoca fac parte din categoria strugurilor de masa. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili). taierea in cepi scurti de rod sau verigi scurte de rod. in prima parte a lunii aprilie. la SCH Cluj-Napoca. sensibil la oidium. -22C). Soi cu vigoare mijlocie. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. .

Soi foarte vechi. Dezmugureste tarziu. Emite foarte putin lastari pe lemnul batran. in a doua parte a lunii aprilie. apoi in Franta. La noi a fost adus din Bulgaria. Soi foarte viguros. Parga strugurilor incepe in prima decada a lunii august. In timpul infrloritului necesita multa caldura (temperaturi de 18-20 C). la sfarsitul lunii mai si se prelungeste mult pe durata a 8-10 zile. A patruns in Europa cu cca 300 de ani in urma. de accea butucii se refac greu in urma accidentelor climatice. cu nu se cunoaste numele soiului. iar maturarea decurge lent pana la finele lunii septembrie-inceputul . originar din Asia Mica. Fertilitatea mijlocie (60-65% din lastari sunt fertili) si productivitatea mare. insa fertilitatea maxima se evidentiaza intre ochii 10-15.forma de culmala. unde este considerat a fi soi autohton (Bolgar). a fost denumit Dattier de Beyrouth de la forma boabelor . cu perioada de vegetatie 180-210 zile si cerinte ridicate fata de temperatura (peste 3800 C temperatura globala). pentru a se asigura o buna legare a florilor. Infloritul se declanseaza devreme. Mugurii fertili sunt situati spre mijlocul coardei intre ochii 7-15. apartinand sortogrupului Razaki sau Rozaki.Strugurii Azuf Ali fac parte din categoria strugurilor de masa. In Franta a fost importat din regiunea Beyrouth de catre un negustor de matase (anul 1833). mai intai in Italia.

la oidium. Rezistente biologice : slaba la ger (-16C. la mana. cancerul bacterian.lunii octombrie. . antracnoza. -18C). buna laseceta si putregaiul cenusiu al strugurilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful