Brumariu

Adauga in cos

Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Are struguri de mărime mijlocie, cu boabe verzi gălbui cu nuanţe roşii-gri. Valoare de cultură: Are o toleranţă bună faţă de mană, făinare şi putregaiul cenuşiu. Este rezistent la ger. Ideal pentru viticultură ecologică. Maturaţia strugurilor începe la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Este un soi pretabil si pentru vin, pentru gospodării mai mici. Soiul este ideal pentru consum curent şi materie prima

Helikon Szépe (fara samburi)

Fiziologie: Strugure de marime mijlocie-mare (300 g), cilindrică, rară. Boabe medii mari, alungite , coaja subţire, de culoare galben-aurie, crocantă, suculentă, gust plăcut de muscat, aproape fără sâmbure. Valoare de cultură: Soi de vigoare medie. Nu este pretenţios faţă de sol şi orientare. Are o rezistenţă bună faţă de ger şi îngheţ. Epoca de coacere este in septembrie.

Sultanina (fara samburi)

Fiziologie: Soi cu ciorchine mare (210 g), mediu deasă. Boabele mijlocii - mari, ovoidale, fără sâmburi, de culoare aurie. Pulpa crocantă, gustoasă. Valoare de cultură: Sensibil la frig. Rezistent la putrezire. Se pretează pentru stafide. Epoca de coacere a strugurilor este in septembrie.

BUTASI VITA DE VIE - SOI TAMINA
       Caracteristici: Soi foarte viguros, cu cresteri vegetative puternice. Perioada lunga de vegetatie (180 - 190 zile) si cerinte ridicate fata de temperatura. Fertilitate buna (50 55 % lastari fertili) si productivitate ridicata. Dezmugurire mijlocie, intre 10 - 15 apilie; parga strugurilor in a doua parte a lunii august, iar maturarea se realizeaza tarziu la sfarsitul lunii septembrie - inceputul lunii octombrie. 0 Rezistente biologice : buna la ger (-20 C); buna la boli si daunatori. Productiile de struguri care se obtin sunt mijlocii : 16.0 - 8.3 t/ha, din care productie marfa 86 - 90%. Maturarea strugurilor in epoca V - VI. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri (120 - 135 g/l), iar aciditatea este echilibrata 3.9 - 4.4 g/l H2SO4. Strugurii sunt foarte rezistenti la transport si se pastreaza timp indelungat, 3 - 5 luni peste iarna.

Chasselas dore

Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare, cu corzi brrosiateci, cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari, verzi-inchise.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g), mijlociu

cu corzi bruni-rosiateci. Boabele nu putrezesc. este relativ rezistent la inghet. insa nu rezista la transport. cu pruina putina. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. Boabele nu putrezesc. Moldova . In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. suporta seceta. dar rezistenta. rotunde. Din struguri se face un vin gustos. Are continut ridicat de zaharuri. Boabele mijlocii-mari. zemoasa. Boabele mijlocii-mari. Din struguri se face un vin gustos. dar rezistenta. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. insa nu rezista la transport. Nu este pretentios fata de sol. rosii. gustoasa. mijlociu dese. alb-galbui. cu pruina putina. Frunzele sunt mari.dese. Pulpa crocanta. rotunde. Nu este pretentios fata de sol.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g). Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. suporta seceta. verzi-inchise. Chasselas roz Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. Coaja este subtire. este relativ rezistent la inghet. Are continut ridicat de zaharuri. Pulpa crocanta. gustoasa. zemoasa. Coaja este subtire. cu internoduri de lungime mijlocie.

cu seminte mici. de culoare brundeschisa. cordiforma. Este foarte rezistent la micoze. Nero . de aceea prefera expozitiile insorite si adapostite. Coaja este tare.cu coaja groasa. Pulpa este incolora. crocanta. tare. Valoare de cultura: De obicei strugurii se matureaza la sfarsit de septembrie. galben-verzui. fructifica abundent. Frunzele sunt mari. Se poate cultiva si fara tratamente. Boabele sunt mari. de culoare verde inchis. Boabele sunt mari (4. cu corzi lungi. de culoare albastru-violacee. Strugurii sunt foarte mari (500-800 g). boabele nu putrezesc. dar frageda. suporta bine seceta. Strugurii sunt mari (420 g).1 g).Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. mijlociu dese. lucioase. Valoare de cultura: Se coace la mijloc de septembrie. Este sensibil la ger. fara samburi. putin alungite. cu boabele dispuse rar pe ciorchine. ovale. cu corzi groase. Muscat de Poloske Fiziologie: Este un soi de vigoare mare. Frunza este foarte mare. cu gust tamaios. Rezistenta la ger este mijlocie. inceput de octombrie. verde-deschisa. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente. pulpa dulce. usor brumate. Are productivitate mijlocie sau mare.

Pulpa este zemoasa. cu gust aromat. Frunzele sunt mari. Coaja este subtire. cu internoduri de lungime medie. Palatina Fiziologie: Vigoare mijlocie sau mare. albastru-inchise. Frunzele sunt mari. cu boabele dispuse cu desime medie pe ciorchine.Corzile sunt de culoare brun-galbuie. cu corzi multe. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. cu gust muscat. verzi inchise. verzi deschise. Strugurii sunt mari (210 g). Este rezistent la ger si mijlociu rezistent la seceta. alungite. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. Strugurii sunt mari (200 g). crocanta. Strugurii se matureaza incepand din prima decada a lunii august. alungite. Pulpa este zemoasa. Pulpa are numerosi samburi mari. Boabele de marime mijlocie sau mare. Nu este sensibil fata de boli. Coaja este mijlociu de groasa.Fiziologie: Soi de vigoare mare. crocanta. cu boabele asezate des pe ciorchine. Deseori strugurii se matureaza inca de de la sfarsitul lunii august. de obicei insa se culege la inceputul lunii septembrie. Perla de Csaba . galben-aurii. Boabele sunt de marime mijlociu-mare. semierecte.

cu internoduri de lungime medie. Rezistenta la ger este peste medie. muscat. cu boabe mari. Italia Fiziologie: Soi cu vigoare mare. calde si adapostite. Boabele sunt mijlocii-mari.cu maturatie foarte tarzie. cu gust foarte bun. dar frageda. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. Boabele nu sunt predispuse putregai. alb-galbui. In anii favorabili strugurii se matureaza inca de la sfarsit de iulie. Este predispus la fructificatii secundare. Strugurii nu se preteaza la transport. verzi-deschise. Pulpa este crocanta. toleranta la ger este medie. de culoare brun-violacee. Nu este pretentios fata de sol. gust foarte bun. crocanta. Nu-i sunt favorabile solurile nisipoase. Pulpa este carnoasa. De obicei strugurii sunt buni de consum incepand din a doua decada a lunii octombrie. Formeaza rar fructificatii secundare. Pentru siguranta maturarii strugurilor are nevoie de expozitii insorite. rotunde. de culoare brun-galbui. muguri mari. Strugurii sunt foarte mari(300 g). cu corzi semi erecte. Rezista bine la transport si depozitare. Strugurii sunt de marime mijlocie-mare (130 g). Frunzele sunt mari. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie lunga. rezista bine la seceta. cu boabele dispuse mijlociu de des pe ciorchine. Comoara Panoniei . cu coaja groasa. semi-erecte. Frunzele de marime mijlocie-mare.Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. cu coaja subtire. Tolereaza seceta. ovale. cu corzi rare. verziinchise. zemoasa. muscat. galben-deschise.

avand internoduri lungi. cu internoduri de lungime medie. Cardinal Fiziologie: Soi de vigoare mare. Strugurii sunt foarte mari (300 g). glabrii. cu muguri mari. cu corzi putine. alb-verzui. insa acestea se matureaza in fiecare an. verzi inchise. cu coaja groasa. Fructifica abundent. crocanta. frageda. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. aproape rotunde. ovale.Fiziologie: Soi cu vigoare foarte mare. Strugurii sunt mari (180 g). Valoare de cultura: Soi cu perioada de vegetatie scurta. dar frageda. Mugurii sunt mari. insa este sensibil la inghet. Fructifica abundent. Nu este pretentios fata de sol. Coaja este groasa. inceputul lunii septembrie. Rita . Pulpa este tare. Este un soi care se preteaza bine la transport. au marimi diferite. maturarea strugurilor incepe inca de la inceputul lunii august. strugurii se matureaza inca de la sfarsitul lunii august. Boabele sunt dispuse rar pe ciorchine. cu desime mijlocie a boabelor. este foarte predispus la formarea fructificatiilor secundare. divergenti. Frunzele sunt de marime mijlocie. de culoare brun-deschise. Suporta seceta. lovituri. Pulpa este carnoasa. la maturitate galben-ruginii. Boabele sunt sensibile la presiune. este putin sensibil la putregai. Boabele sunt mari. putin zemoasa. crocanta. fapt ce cauzeaza probleme la transport. de culoare albastru-rosietice. Corzile sunt brun-galbui. avand printre cele mai mari boabe dintre soiurile de masa. Frunzele sunt mari verzi-deschise. erecte.

iar peţiolul lung este roşu-violaceu.SOI REZISTENT  Caracteristici: SOI REZISTENT. zemoasă cu un gustul dulce de muscat. . Epoca de maturare este la sfârşitul lunii august. Are strugurii de mărime mijlocie. puţin pubescente pe faţa şi pe dos. Vinul are un gust discret de muscat cu aciditate redusă dotat cu un miros plăcut. Frunzele sunt mijlociimari de culoare verde deschise. şi nu necesită tundere în verde. Este tolerant la toate bolile fungice în afară de putregaiul cenuşiu. Coaja este subţire.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mijlocie. cu corzi divergente. Nervurile sunt roşii. cu boabe rotunde de culoare galbenă. Are o rezistenţă medie la ger. Valoare de cultură: Este un soi cu producţie mare. NAPOCA . nu este sensibil la sol. Soiul este cunoscut ca având un vin de calitate. începutul lunii septembrie. Pulpa este moale.

SULTANINA Caracteristici: . Soi cu vigoare mijlocie. depasind 20 t/ha din care productie marfa 80 . colorati uniform si cu rezistenta buna la transport. Dezmugureste devreme. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. -22C).3 saptamani.       A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavallee x (Regina Viilor x Muscat Hamburg). Acumuleaza cantitati mici de zaharuri 130 . la SCH Cluj-Napoca.0 g/l H2SO4. iar aciditatea este normala.140 g/l.5 . Napoca matureaza strugurii cu circa 2 saptamani inaintea soiului Chasselas Dore.5. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20. in jur de 4. in prima parte a lunii aprilie. iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. Productiile de struguri sunt mari.85%. Strugurii sunt aspectuosi. Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este de 2 . sensibil la oidium. rezistenta buna la mana si putregaiul cenusiu al strugurilor. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili).

SOI TEREZA . crocanta. Dezmugureste devreme.200 zile)si cerinte mari fata de caldura : 3200 . iar aciditatea este echilibrata (4. cu rudimente de seminte verzi ramase nedezvoltate. şi excepţional pentru consumul ca strugure stafidit. Pulpa carnoasa. piele delicată.III. Nu rodeste pe copili.0 g/l H2 SO4 ). numai 30 .18 t/ha prin conducerea in tulpina dubla geneveza (C. cu ramificatiile secundare uneori mai dezvoltate incat devin ramurosi. maturarea deplina se realizeaza intre 15 si 30 august. Strugurii acumuleaza cantitati mari de zaharuri (180 . Strugure optim pentru consumul proaspăt ( foarte dulce. savoare neutră). 0 Soi cu perioada lunga de vegetatie (190 . incat boabele se desprind impreuna cu ele foarte usor de pe ciorchine. Boabele de marime mijlocie. 15 . 0 Rezistente biologice : slaba la ger (-14 C) si la mana.conici. mijlocie la oiium si putregaiul cenusiu al strugurilor. proaspăt.G). Pedicele lungi. ovale. mari.190 g/l). Este foarte viguros si cu fertilitate slaba. Productiile de struguri sunt mijlocii.3500 C temperatura activa.5 t /ha in cazul vasului evazat si capul inaltat Guyot pe semitulpina. in functie de formele de conducere a vitelor in plantatii . 2. Potenţial enologic: Vin neutru cu aciditate pronunţată. in prima decada a lunii aprilie.D. folositi la producerea stafidelor si pentru consum in stare proaspata. nearomata. Adeseori ca şi vin de bază pentru vinurile spumoase. cu struguri mari si foarte aspectuosi. buna la seceta. BUTASI VITA DE VIE .40% lastari fertili.5 . aciditate delicată. subtiri si fragile.SOI REZISTENT Caracteristici: . Strugurii sunt lungi.5 .5. cilindro . colorate in galben ca ceara si acoperite cu un strat fin de pruina. deoarece boabele se usucă uşor şi dau stafide de bună calitate. Sultanina alba matureaza strugurii in epoca II .           Este un soi foarte vechi de provenienta asiatica.

cu samburi. fara a necesita multe lucrari in verde. de culoare brun-violaceu. cu internoduri lungi.nepretentios fata de sol si factori de mediu.tare.ramificati. Coaja nu foarte groasa.verzi deschise. Frunzele sunt de marime mijlocie-mare. lungi.pentagonale. verzi-galbui. Este foarte rezistent fata de ger si destul de rezistent fata de boli.rezistenta buna la ger si putregai. Fructifica abundent. .          SOI REZISTENT. Vigoare mare. cu boabele dispuse rar. Epoca de maturare : mijloc de septembrie  SUVENIR   Caracteristici: Suvenir este un soi cu crestere mediu spre viguros. Pulpa este tare. pe partea insorita cu nuante rosiatice. Strugurii foarte mari(250-300 g). corzile sunt drepte. Boabele sunt de marime foarte mare (5. Nu necesita multe lucrari in verde. Soiul Tereza face parte din categoria struguriilor de masa.6 g). usor brumate.ovale. Necesita doar 2-3 tratamente.

cu bobul albastru. corzile sunt brun-galbui.crocanta.cu o aroma fina. verzi deschise.SOI REZISTENT    Caracteristici: SOI REZISTENT. specifica. foarte alungit .coaja subtire. . ESTHER . Strugurii sunt mari(380-400g). Vigoare mare. Frunzele de marime mare-mijlocie. pentagonale. Soiul Suvenir face parte din categoria strugurilor de masa.

Pulpa este tare.nepretentios fata de sol si factori de mediu. insa cu gust neutru. de culoare albastru inchis. Boabele sunt mijlocii-mari (3. in aceste cazuri in ciorchine printre boabele coapte raman si boabe verzi.rezistent la ger si putregai. puternic brumate.SOI DUNAWSKA   Caracteristici: Este un soi cu crestere viguroasa. cu boabele dispuse compact. Boabele nu putrezesc. In anii nefavorabili. .7 g). cu rezistenta buna fata de boli. Coaja este subtire. Epoca de coacere inceput de septembrie. BUTASI VITA DE VIE . samburii sunt mici. zemoasa.necesita putine lucrari in verde.      Este un soi cu fructificatie abundenta. fertilizarea este mai slaba. Strugurii sunt mari (300-350 g). Epoca de maturare : inceput de august.

Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). Greutatea medie a strugurelui: 440 g. antracnoză. dupa metoda culturii neprotejate. Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului. Productivitatea – 12-13 t /ha. Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie.crocanta.400g. cu bobul mare. Soiul Dunawska face parte din categoria strugurilor de masa. Rezistenta la inghet este sporita. . cu bobul alungit. făinarea. oval-alungit si a gustului fin-atractiv. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii. masa medie a bobiţei: 5-6 g. Epoca de maturare : inceput de septembrie. CODREANCA –( Black Magic)       Caracteristici: SOI REZISTENT. Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi.coaja subtire. putregaiul cenuşiu. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte.rosiatic. Strugurii sunt foarte mari 380 .

Boabele sunt mari. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. masa medie a bobiţei: 5-6 g. .Soiul are o vigoare de crestere moderata spre puternica. Productivitatea – 12-13 t /ha. cantarind in medie 420 grame. Strugurii incep sa se matureze de la inceputul lunii august pentru a putea fi recoltati in a doua jumatate a lunii.Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi.Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie. nu este exigent la locul si tipul de sol in care se planteaza.Rezistenta la inghet este sporita. oval-alungit si a gustului fin-atractiv. putin sensibil la ger. Greutatea medie a strugurelui: 440 g. Ciorchinii sunt mari. Rezistenţa la îngheţ: -22º C.Boabele nu sunt susceptibile la putrezire. putregaiul cenuşiu. dupa metoda culturii neprotejate. antracnoză. Sinonim: Black Magic SOI REZISTENT. ovale.Rezistenţa la îngheţ: -22º C.Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului.Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii. făinarea. cu bobul mare.

albe aramii. Soiul este considerat a fi cel mai universal din cele peste cinci mii de soiuri de masa catalogate de ampelografi. pentru epoca de maturare a celorlaltesoiuri existente in cultura. . Vitele nobile Se mai numesc si vite europene. este preferat de catre viticultori si consumatori. ale caror radacini rezista la atacul acestui primejdios daunator. Strugurii Chasselas Dore fac parte din categoria strugurilor de masa. Dupa aparitia filoxerei.Soiul Eva face parte din categoria strugurilor de masa. avand pielita subtire. care se inmulteau prin butasi nealtoiti. Datorita epocii de maturare si insusirilor de productivitate. Numai pe terenurile nisipoase. fiind superioare din punct de vedere calitativ vitelor de hibrizi producatori directi. aceste vite se pot inmulti prin butasi nealtoiti (vite indigene). Este in acelasi timp soiul de referinta. deoarece in astfel de terenuri filoxera nu se poate dezvolta. pulpa aromata si seminte abia vizibile.19). in toata Europa se cultivau numai astfel de vite. Pina la aparitia filoxerei (sec. metoda obisnuita de inmultire a acestor vite este altoirea pe vite americane (vite portaltoi).

Chasselas violet. cunoscut inca din anul 1200. in prima decada a lunii aprilie.-22 C) si la seceta. de marime mijlocie. Cel mai valoros ramane soiul Chasselas Dore care s-a raspandit in toate tarile viticole din lume. cu gust specificsoiului ( gust de Chasselas). . fertilitate si productivitate mare (75-80 % lastari fertili). Chasselas persille sau Chasselas Ciuotat. Rezistente biologice : buna la ger (-20. devenind soi cosmopolit. foarte sensibil la mana si eutipoza. Chasselas rose. Dezmugureste devreme. timp in care necesita 2800-3000 C temperatura globala. cilindro-conici. cu prima ramificatie a ciorchinelui transformata intr-un carcel de 2-3 bobite. Exista un grup de Chasselas : Chasselas blanc. incat butucii se refac rapid in urma accidentelor climatice. Bobul este sferic. putregaiul cenusiusi la moliile strugurilor. iar maturarea deplina a strugurilor se realizeaza in epoca a III-a. Chasselas dore. Chasselas Masque. Soiul emite cu usurinta lastari din lemnul batran multianual. la sfarsitul lunii mai. Chasselas Queen Victoria. culoare verde-galbuie (aurie). Pulpa semicrocanta. toleranta la oidium. infloritul are loc asemenea devreme. suculenta. etc.Soi foarte vechi. inceputul lunii iunie. Are vigoare redusa. Soi cu perioada de vegetatie mijlocie 150-160 zile. numarul de inflorecente pe lastar fiind in medie de 2-3. Strugurii sunt de marime mijlocie. cu pete ruginii pe partea insorita.

sensibili la mana si oidium. prin hibridarea soiurilor Flame Tokay (Ahmeur bou Ahmeur) x Ribier (Alphonse Lavalle). temperaturile scazute si ploile din timpul infloritului accentueaza fenomenele.cca. pe fondul bogat de fertilizare. pe la jumatatea lunii. timp in care necesita 1800 . strugurii acumuleaza cantitati mici de zaharuri 100-125 g/l. dimiuandu-se procentul de productie marfa. excorioza si scurt nodare. 15-20 zile. iar in zonele de deal. cu conditia sa nu survina ploi. deoarece boabele fisureaza usor in zona pedicelului si sunt atacate de mucegai.A fost obtinut in California. Are vigoare mare si fertilitate ridicata (75 . toleranta mijlocie la putregaiul cenusiu al strugurilor. Cardinal ajunge la maturitate de consum intre 1-10 august. acestea putand fi folosite la taiere. pentru recuperarea productiei de struguri in iernile cand pierderile de ochi sunt mari.Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare . din care cauza nu matureaza lemnul lastarilor decat pe 2/3 din lungimea lor. iar aciditatea variaza intre 3. subcarpatice. In schimb vegetatia se preungeste pana toamna tarziu.Cardinal este un soi cu perioada scurta de vegetatie (155-160 zile). -16C) si la seceta. asigura intotdeauna productii mari de struguri 25-30 t/ha.In regiunile din sudul tarii. Este predispus la meiere si margeluire.5 g/l H2SO4.La maturarea de consum. .2-4. din care 80% constituie productia marfa. la Statiunea Fresno.80 % din lastari sunt fertili).1900 C temperatura utila. Rodeste si pe copili.Irigarea.Rezistente biologice : foarte slaba la ger (-14C.

Maturarea strugurilor are loc in epoca a II-a. Soiul Victoria se cultiva cu rezultate bune pe tereurile fertile de la baza versantilor. Se impune prin timpurietate.C. datorita marimii strugurilor. durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare. din care productie marfa 83-85 %. fiind un hibrid obtinut prin incrucisarea soiurilor Cardinal x Azuf Ali alb. Hibridarile s-au efectuat in cadrul I. datorita dezmuguririi tarzii. fertilitate buna (63 . iar aciditatea este relativ scazuta. Rezistente biologice : buna la ger (-18C -20C) si la seceta. strugurii acumuleaza 140-150g/l zaharuri. de peste 16 . de cca 30 zile. Lucrarile de selectie au continuat la Statiunea de Cercetari Viticole din Dragasani. rezistenta mijlocie la boli si daunatori. La maturitatea de consum.18 t/ha.Strugurii Victoria fac parte din categoria strugurilor de masa. . Este una din cele mai valoroase creatii de soiuri romanesti petru struguri de masa. de catre Victoria Lepadatu. soiul fiind omologat i 1978. dar mai ales prin aspectul foarte frumos al strugurilor si prin productivitaea ridicata.H. Productiile lastruguri sunt mari. se comporta bine fata de brumele si ingheturile de primavara. cu soluri bine drenate.V Bucuresti.73 % lastari fertili) si productivitate foarte mare. in ceea ce priveste marimea strugurilor si boabelor. acestea fiind net superioare celor intalnite la soiurile parentale. Ca genotip intruneste insusirile de heterozis. Victoria este un soi cu vigoare mijlocie spre mare.

lucioase.1 g). Coaja este tare. Frunzele sunt mari. Se poate cultiva si fara tratamente. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente .SOI REZISTENT. de culoare verde inchis. Strugurii sunt mari (420 g). cu corzi lungi. Este foarterezistent la micoze. putin alungite. usor brumate. Boabele sunt mari (4. fructifica abundent. Este rezistent la ger. pulpa dulce. dar prefera pozitiile insorite si adapostite. Se coace la mijloc de septembrie. boabele nu putrezesc. Strugurii Muscat de Poloskei fac parte din categoria strugurilor de masa. cu seminte mici. galben-verzui. cu boabele dispuse rar pe ciorchine. cu gust tamaios. Este un soi de vigoare mare.

Matureaza bine lemnul lastarilor si diferentiaza mugurii de rod incepand de a baza coardelor. iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili). A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavalleex (Regina Viilor x Muscat Hamburg). -22C). sensibil la oidium. . Sarcina care se lasa la taiere este de 40-45 ochi/butuc. in prima parte a lunii aprilie. taierea in cepi scurti de rod sau verigi scurte de rod. Dezmugureste devreme. la SCH Cluj-Napoca.Strugurii Napoca fac parte din categoria strugurilor de masa. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20. rezistenta buna la manasi putregaiul cenusiu al strugurilor. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. Soi cu vigoare mijlocie. Forma de conducere recomandata este cordonul bilateral cu tulpina semiinalta.

originar din Asia Mica. Mugurii fertili sunt situati spre mijlocul coardei intre ochii 7-15. la sfarsitul lunii mai si se prelungeste mult pe durata a 8-10 zile. Dezmugureste tarziu. apoi in Franta. In timpul infrloritului necesita multa caldura (temperaturi de 18-20 C). iar maturarea decurge lent pana la finele lunii septembrie-inceputul . mai intai in Italia. in a doua parte a lunii aprilie. In Franta a fost importat din regiunea Beyrouth de catre un negustor de matase (anul 1833). A patruns in Europa cu cca 300 de ani in urma. apartinand sortogrupului Razaki sau Rozaki. Emite foarte putin lastari pe lemnul batran.Strugurii Azuf Ali fac parte din categoria strugurilor de masa. cu perioada de vegetatie 180-210 zile si cerinte ridicate fata de temperatura (peste 3800 C temperatura globala). Soi foarte viguros. pentru a se asigura o buna legare a florilor. Parga strugurilor incepe in prima decada a lunii august. Soi foarte vechi. Fertilitatea mijlocie (60-65% din lastari sunt fertili) si productivitatea mare. Infloritul se declanseaza devreme. de accea butucii se refac greu in urma accidentelor climatice. insa fertilitatea maxima se evidentiaza intre ochii 10-15. La noi a fost adus din Bulgaria. cu nu se cunoaste numele soiului. a fost denumit Dattier de Beyrouth de la forma boabelor . unde este considerat a fi soi autohton (Bolgar).forma de culmala.

cancerul bacterian. -18C). buna laseceta si putregaiul cenusiu al strugurilor. antracnoza. . la mana. la oidium.lunii octombrie. Rezistente biologice : slaba la ger (-16C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful