Brumariu

Adauga in cos

Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Are struguri de mărime mijlocie, cu boabe verzi gălbui cu nuanţe roşii-gri. Valoare de cultură: Are o toleranţă bună faţă de mană, făinare şi putregaiul cenuşiu. Este rezistent la ger. Ideal pentru viticultură ecologică. Maturaţia strugurilor începe la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Este un soi pretabil si pentru vin, pentru gospodării mai mici. Soiul este ideal pentru consum curent şi materie prima

Helikon Szépe (fara samburi)

Fiziologie: Strugure de marime mijlocie-mare (300 g), cilindrică, rară. Boabe medii mari, alungite , coaja subţire, de culoare galben-aurie, crocantă, suculentă, gust plăcut de muscat, aproape fără sâmbure. Valoare de cultură: Soi de vigoare medie. Nu este pretenţios faţă de sol şi orientare. Are o rezistenţă bună faţă de ger şi îngheţ. Epoca de coacere este in septembrie.

Sultanina (fara samburi)

Fiziologie: Soi cu ciorchine mare (210 g), mediu deasă. Boabele mijlocii - mari, ovoidale, fără sâmburi, de culoare aurie. Pulpa crocantă, gustoasă. Valoare de cultură: Sensibil la frig. Rezistent la putrezire. Se pretează pentru stafide. Epoca de coacere a strugurilor este in septembrie.

BUTASI VITA DE VIE - SOI TAMINA
       Caracteristici: Soi foarte viguros, cu cresteri vegetative puternice. Perioada lunga de vegetatie (180 - 190 zile) si cerinte ridicate fata de temperatura. Fertilitate buna (50 55 % lastari fertili) si productivitate ridicata. Dezmugurire mijlocie, intre 10 - 15 apilie; parga strugurilor in a doua parte a lunii august, iar maturarea se realizeaza tarziu la sfarsitul lunii septembrie - inceputul lunii octombrie. 0 Rezistente biologice : buna la ger (-20 C); buna la boli si daunatori. Productiile de struguri care se obtin sunt mijlocii : 16.0 - 8.3 t/ha, din care productie marfa 86 - 90%. Maturarea strugurilor in epoca V - VI. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri (120 - 135 g/l), iar aciditatea este echilibrata 3.9 - 4.4 g/l H2SO4. Strugurii sunt foarte rezistenti la transport si se pastreaza timp indelungat, 3 - 5 luni peste iarna.

Chasselas dore

Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare, cu corzi brrosiateci, cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari, verzi-inchise.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g), mijlociu

rotunde. Chasselas roz Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. Moldova . alb-galbui. Are continut ridicat de zaharuri.dese. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. Coaja este subtire. este relativ rezistent la inghet. cu internoduri de lungime mijlocie. rosii. rotunde. Din struguri se face un vin gustos. insa nu rezista la transport. dar rezistenta. suporta seceta.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g). dar rezistenta. Boabele nu putrezesc. Coaja este subtire. Pulpa crocanta. Are continut ridicat de zaharuri. zemoasa. Boabele mijlocii-mari. verzi-inchise. insa nu rezista la transport. Boabele nu putrezesc. gustoasa. Pulpa crocanta. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. suporta seceta. Boabele mijlocii-mari. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. cu pruina putina. cu corzi bruni-rosiateci. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. Frunzele sunt mari. este relativ rezistent la inghet. cu pruina putina. mijlociu dese. Nu este pretentios fata de sol. zemoasa. gustoasa. Nu este pretentios fata de sol. Din struguri se face un vin gustos.

pulpa dulce. Frunza este foarte mare. Valoare de cultura: De obicei strugurii se matureaza la sfarsit de septembrie. de aceea prefera expozitiile insorite si adapostite. Boabele sunt mari. fructifica abundent. Se poate cultiva si fara tratamente. Frunzele sunt mari. cu seminte mici. Are productivitate mijlocie sau mare. Este sensibil la ger. Este foarte rezistent la micoze. crocanta. cu gust tamaios. Strugurii sunt foarte mari (500-800 g). usor brumate. Pulpa este incolora. cu corzi lungi. putin alungite. Strugurii sunt mari (420 g).Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Boabele sunt mari (4. de culoare brundeschisa. ovale. Coaja este tare. Valoare de cultura: Se coace la mijloc de septembrie. Rezistenta la ger este mijlocie. boabele nu putrezesc.1 g). lucioase. tare. Muscat de Poloske Fiziologie: Este un soi de vigoare mare. fara samburi.cu coaja groasa. mijlociu dese. verde-deschisa. cu corzi groase. Nero . suporta bine seceta. galben-verzui. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente. cordiforma. de culoare verde inchis. inceput de octombrie. dar frageda. de culoare albastru-violacee. cu boabele dispuse rar pe ciorchine.

semierecte. Frunzele sunt mari. Este rezistent la ger si mijlociu rezistent la seceta. Boabele sunt de marime mijlociu-mare. cu gust aromat. albastru-inchise. Frunzele sunt mari. Strugurii sunt mari (200 g). Coaja este subtire. Boabele de marime mijlocie sau mare. cu boabele asezate des pe ciorchine. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. alungite. alungite. verzi inchise. cu internoduri de lungime medie. galben-aurii. Deseori strugurii se matureaza inca de de la sfarsitul lunii august. Nu este sensibil fata de boli. Pulpa este zemoasa. Pulpa este zemoasa. crocanta. Coaja este mijlociu de groasa. de obicei insa se culege la inceputul lunii septembrie. crocanta. Pulpa are numerosi samburi mari. verzi deschise. cu corzi multe. cu boabele dispuse cu desime medie pe ciorchine.Corzile sunt de culoare brun-galbuie. Perla de Csaba . Strugurii sunt mari (210 g). Palatina Fiziologie: Vigoare mijlocie sau mare. Strugurii se matureaza incepand din prima decada a lunii august.Fiziologie: Soi de vigoare mare. cu gust muscat.

muscat. cu gust foarte bun. Comoara Panoniei . crocanta. Formeaza rar fructificatii secundare.cu maturatie foarte tarzie. cu coaja groasa. Pentru siguranta maturarii strugurilor are nevoie de expozitii insorite. de culoare brun-violacee. Tolereaza seceta. rotunde. Strugurii nu se preteaza la transport. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. rezista bine la seceta. verziinchise. toleranta la ger este medie. zemoasa. cu corzi rare. Frunzele de marime mijlocie-mare. cu boabe mari. cu coaja subtire. muguri mari. Boabele sunt mijlocii-mari. muscat. calde si adapostite. cu internoduri de lungime medie. cu corzi semi erecte. dar frageda. Este predispus la fructificatii secundare. cu boabele dispuse mijlociu de des pe ciorchine. In anii favorabili strugurii se matureaza inca de la sfarsit de iulie. semi-erecte. Pulpa este crocanta. Frunzele sunt mari. galben-deschise. Strugurii sunt de marime mijlocie-mare (130 g). Italia Fiziologie: Soi cu vigoare mare. alb-galbui.Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. gust foarte bun. Nu este pretentios fata de sol. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie lunga. Nu-i sunt favorabile solurile nisipoase. ovale. De obicei strugurii sunt buni de consum incepand din a doua decada a lunii octombrie. Boabele nu sunt predispuse putregai. Pulpa este carnoasa. Strugurii sunt foarte mari(300 g). Rezistenta la ger este peste medie. verzi-deschise. Rezista bine la transport si depozitare. de culoare brun-galbui.

de culoare brun-deschise. Nu este pretentios fata de sol. erecte. avand internoduri lungi. insa este sensibil la inghet. divergenti.Fiziologie: Soi cu vigoare foarte mare. Rita . cu desime mijlocie a boabelor. cu coaja groasa. Frunzele sunt mari verzi-deschise. Strugurii sunt foarte mari (300 g). crocanta. maturarea strugurilor incepe inca de la inceputul lunii august. Pulpa este carnoasa. Cardinal Fiziologie: Soi de vigoare mare. Suporta seceta. la maturitate galben-ruginii. avand printre cele mai mari boabe dintre soiurile de masa. alb-verzui. crocanta. glabrii. cu muguri mari. verzi inchise. Fructifica abundent. Este un soi care se preteaza bine la transport. frageda. cu internoduri de lungime medie. Pulpa este tare. aproape rotunde. Corzile sunt brun-galbui. Strugurii sunt mari (180 g). insa acestea se matureaza in fiecare an. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. putin zemoasa. este putin sensibil la putregai. Fructifica abundent. dar frageda. Mugurii sunt mari. cu corzi putine. Frunzele sunt de marime mijlocie. lovituri. Boabele sunt mari. ovale. Coaja este groasa. strugurii se matureaza inca de la sfarsitul lunii august. de culoare albastru-rosietice. au marimi diferite. Boabele sunt sensibile la presiune. fapt ce cauzeaza probleme la transport. este foarte predispus la formarea fructificatiilor secundare. Boabele sunt dispuse rar pe ciorchine. inceputul lunii septembrie. Valoare de cultura: Soi cu perioada de vegetatie scurta.

Valoare de cultură: Este un soi cu producţie mare. nu este sensibil la sol. Vinul are un gust discret de muscat cu aciditate redusă dotat cu un miros plăcut. începutul lunii septembrie. cu corzi divergente. Nervurile sunt roşii. . Frunzele sunt mijlociimari de culoare verde deschise. Este tolerant la toate bolile fungice în afară de putregaiul cenuşiu. puţin pubescente pe faţa şi pe dos. Soiul este cunoscut ca având un vin de calitate. Epoca de maturare este la sfârşitul lunii august. Are o rezistenţă medie la ger. Coaja este subţire. NAPOCA . şi nu necesită tundere în verde. Are strugurii de mărime mijlocie. iar peţiolul lung este roşu-violaceu.SOI REZISTENT  Caracteristici: SOI REZISTENT. cu boabe rotunde de culoare galbenă. zemoasă cu un gustul dulce de muscat. Pulpa este moale.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mijlocie.

in prima parte a lunii aprilie. rezistenta buna la mana si putregaiul cenusiu al strugurilor. sensibil la oidium. Napoca matureaza strugurii cu circa 2 saptamani inaintea soiului Chasselas Dore.140 g/l. Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este de 2 .3 saptamani. in jur de 4. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri 130 . Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20. SULTANINA Caracteristici: . colorati uniform si cu rezistenta buna la transport. -22C).       A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavallee x (Regina Viilor x Muscat Hamburg). Productiile de struguri sunt mari. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. la SCH Cluj-Napoca.85%. Strugurii sunt aspectuosi. Dezmugureste devreme. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili). Soi cu vigoare mijlocie.5 .5. iar aciditatea este normala.0 g/l H2SO4. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. depasind 20 t/ha din care productie marfa 80 . iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august.

5. proaspăt.190 g/l).40% lastari fertili.3500 C temperatura activa.5 . Adeseori ca şi vin de bază pentru vinurile spumoase. numai 30 . in prima decada a lunii aprilie. Dezmugureste devreme. 0 Soi cu perioada lunga de vegetatie (190 . Productiile de struguri sunt mijlocii. Este foarte viguros si cu fertilitate slaba. Strugurii sunt lungi.0 g/l H2 SO4 ). Strugure optim pentru consumul proaspăt ( foarte dulce. savoare neutră). buna la seceta.SOI REZISTENT Caracteristici: . cu rudimente de seminte verzi ramase nedezvoltate. aciditate delicată. maturarea deplina se realizeaza intre 15 si 30 august.III. ovale. şi excepţional pentru consumul ca strugure stafidit. Strugurii acumuleaza cantitati mari de zaharuri (180 . Nu rodeste pe copili. piele delicată. mijlocie la oiium si putregaiul cenusiu al strugurilor. Potenţial enologic: Vin neutru cu aciditate pronunţată. Boabele de marime mijlocie. cu ramificatiile secundare uneori mai dezvoltate incat devin ramurosi.5 t /ha in cazul vasului evazat si capul inaltat Guyot pe semitulpina.conici. incat boabele se desprind impreuna cu ele foarte usor de pe ciorchine. deoarece boabele se usucă uşor şi dau stafide de bună calitate. Sultanina alba matureaza strugurii in epoca II . mari. 2. iar aciditatea este echilibrata (4.5 .G). colorate in galben ca ceara si acoperite cu un strat fin de pruina. folositi la producerea stafidelor si pentru consum in stare proaspata.D.           Este un soi foarte vechi de provenienta asiatica. cilindro . BUTASI VITA DE VIE . cu struguri mari si foarte aspectuosi. subtiri si fragile. in functie de formele de conducere a vitelor in plantatii . 0 Rezistente biologice : slaba la ger (-14 C) si la mana. 15 . Pedicele lungi. Pulpa carnoasa.18 t/ha prin conducerea in tulpina dubla geneveza (C. crocanta.200 zile)si cerinte mari fata de caldura : 3200 . nearomata.SOI TEREZA .

Soiul Tereza face parte din categoria struguriilor de masa. Fructifica abundent. Necesita doar 2-3 tratamente.nepretentios fata de sol si factori de mediu.tare.6 g). Frunzele sunt de marime mijlocie-mare.rezistenta buna la ger si putregai. . verzi-galbui. cu internoduri lungi. cu samburi. Epoca de maturare : mijloc de septembrie  SUVENIR   Caracteristici: Suvenir este un soi cu crestere mediu spre viguros.ramificati. Nu necesita multe lucrari in verde. cu boabele dispuse rar. pe partea insorita cu nuante rosiatice. usor brumate.ovale. Coaja nu foarte groasa. lungi. Strugurii foarte mari(250-300 g). Pulpa este tare.pentagonale.          SOI REZISTENT. Este foarte rezistent fata de ger si destul de rezistent fata de boli. Boabele sunt de marime foarte mare (5. Vigoare mare.verzi deschise. de culoare brun-violaceu. fara a necesita multe lucrari in verde. corzile sunt drepte.

coaja subtire. Soiul Suvenir face parte din categoria strugurilor de masa. ESTHER .crocanta. Strugurii sunt mari(380-400g).SOI REZISTENT    Caracteristici: SOI REZISTENT. .cu o aroma fina. Vigoare mare. pentagonale.cu bobul albastru. specifica. corzile sunt brun-galbui. verzi deschise. Frunzele de marime mare-mijlocie. foarte alungit .

SOI DUNAWSKA   Caracteristici: Este un soi cu crestere viguroasa. puternic brumate. de culoare albastru inchis. . fertilizarea este mai slaba. zemoasa. Boabele sunt mijlocii-mari (3. insa cu gust neutru. Epoca de maturare : inceput de august.rezistent la ger si putregai. cu boabele dispuse compact.nepretentios fata de sol si factori de mediu. Coaja este subtire. Strugurii sunt mari (300-350 g). BUTASI VITA DE VIE .      Este un soi cu fructificatie abundenta.7 g). in aceste cazuri in ciorchine printre boabele coapte raman si boabe verzi. In anii nefavorabili. Pulpa este tare. cu rezistenta buna fata de boli. Boabele nu putrezesc.necesita putine lucrari in verde. samburii sunt mici. Epoca de coacere inceput de septembrie.

Soiul Dunawska face parte din categoria strugurilor de masa. . Epoca de maturare : inceput de septembrie. putregaiul cenuşiu. făinarea. Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi. Strugurii sunt foarte mari 380 . Rezistenta la inghet este sporita. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii. oval-alungit si a gustului fin-atractiv. Productivitatea – 12-13 t /ha.rosiatic. Greutatea medie a strugurelui: 440 g. antracnoză. CODREANCA –( Black Magic)       Caracteristici: SOI REZISTENT. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului.400g.coaja subtire.crocanta. cu bobul alungit. dupa metoda culturii neprotejate. cu bobul mare. Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie. masa medie a bobiţei: 5-6 g.

oval-alungit si a gustului fin-atractiv. făinarea. .Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi. putregaiul cenuşiu. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii.Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului.Boabele sunt mari.Rezistenţa la îngheţ: -22º C. Greutatea medie a strugurelui: 440 g. putin sensibil la ger.Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). Ciorchinii sunt mari. masa medie a bobiţei: 5-6 g.Rezistenta la inghet este sporita. Rezistenţa la îngheţ: -22º C. Productivitatea – 12-13 t /ha. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. cantarind in medie 420 grame.Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie. cu bobul mare. nu este exigent la locul si tipul de sol in care se planteaza. Sinonim: Black Magic SOI REZISTENT. ovale. Strugurii incep sa se matureze de la inceputul lunii august pentru a putea fi recoltati in a doua jumatate a lunii.Boabele nu sunt susceptibile la putrezire.Soiul are o vigoare de crestere moderata spre puternica. antracnoză. dupa metoda culturii neprotejate.

Soiul Eva face parte din categoria strugurilor de masa. pulpa aromata si seminte abia vizibile. Dupa aparitia filoxerei. pentru epoca de maturare a celorlaltesoiuri existente in cultura. metoda obisnuita de inmultire a acestor vite este altoirea pe vite americane (vite portaltoi). Datorita epocii de maturare si insusirilor de productivitate. Pina la aparitia filoxerei (sec.albe aramii. deoarece in astfel de terenuri filoxera nu se poate dezvolta. avand pielita subtire. Soiul este considerat a fi cel mai universal din cele peste cinci mii de soiuri de masa catalogate de ampelografi. . care se inmulteau prin butasi nealtoiti. este preferat de catre viticultori si consumatori. ale caror radacini rezista la atacul acestui primejdios daunator. Vitele nobile Se mai numesc si vite europene. fiind superioare din punct de vedere calitativ vitelor de hibrizi producatori directi. Strugurii Chasselas Dore fac parte din categoria strugurilor de masa. in toata Europa se cultivau numai astfel de vite. Este in acelasi timp soiul de referinta. aceste vite se pot inmulti prin butasi nealtoiti (vite indigene).19). Numai pe terenurile nisipoase.

de marime mijlocie. Strugurii sunt de marime mijlocie. Bobul este sferic. Are vigoare redusa. Exista un grup de Chasselas : Chasselas blanc. cu gust specificsoiului ( gust de Chasselas). suculenta. Chasselas dore. devenind soi cosmopolit. cu prima ramificatie a ciorchinelui transformata intr-un carcel de 2-3 bobite. numarul de inflorecente pe lastar fiind in medie de 2-3. in prima decada a lunii aprilie. Chasselas rose. la sfarsitul lunii mai. timp in care necesita 2800-3000 C temperatura globala. Chasselas Queen Victoria. incat butucii se refac rapid in urma accidentelor climatice. fertilitate si productivitate mare (75-80 % lastari fertili). cunoscut inca din anul 1200.Soi foarte vechi. inceputul lunii iunie. Chasselas Masque.Chasselas violet. iar maturarea deplina a strugurilor se realizeaza in epoca a III-a. Soiul emite cu usurinta lastari din lemnul batran multianual. cu pete ruginii pe partea insorita. Pulpa semicrocanta. Chasselas persille sau Chasselas Ciuotat. Dezmugureste devreme. . foarte sensibil la mana si eutipoza. Rezistente biologice : buna la ger (-20. cilindro-conici. Soi cu perioada de vegetatie mijlocie 150-160 zile. culoare verde-galbuie (aurie). toleranta la oidium. infloritul are loc asemenea devreme. etc. Cel mai valoros ramane soiul Chasselas Dore care s-a raspandit in toate tarile viticole din lume.-22 C) si la seceta. putregaiul cenusiusi la moliile strugurilor.

din care cauza nu matureaza lemnul lastarilor decat pe 2/3 din lungimea lor. asigura intotdeauna productii mari de struguri 25-30 t/ha.cca.80 % din lastari sunt fertili). pe la jumatatea lunii. pentru recuperarea productiei de struguri in iernile cand pierderile de ochi sunt mari. -16C) si la seceta. sensibili la mana si oidium. iar aciditatea variaza intre 3. cu conditia sa nu survina ploi.1900 C temperatura utila. timp in care necesita 1800 . acestea putand fi folosite la taiere. Are vigoare mare si fertilitate ridicata (75 .Rezistente biologice : foarte slaba la ger (-14C. prin hibridarea soiurilor Flame Tokay (Ahmeur bou Ahmeur) x Ribier (Alphonse Lavalle). dimiuandu-se procentul de productie marfa. pe fondul bogat de fertilizare. subcarpatice. Rodeste si pe copili. 15-20 zile. la Statiunea Fresno. iar in zonele de deal.5 g/l H2SO4.La maturarea de consum.A fost obtinut in California.Cardinal este un soi cu perioada scurta de vegetatie (155-160 zile). din care 80% constituie productia marfa. deoarece boabele fisureaza usor in zona pedicelului si sunt atacate de mucegai.Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare . strugurii acumuleaza cantitati mici de zaharuri 100-125 g/l. temperaturile scazute si ploile din timpul infloritului accentueaza fenomenele.In regiunile din sudul tarii. Este predispus la meiere si margeluire. toleranta mijlocie la putregaiul cenusiu al strugurilor. In schimb vegetatia se preungeste pana toamna tarziu. excorioza si scurt nodare. .Irigarea. Cardinal ajunge la maturitate de consum intre 1-10 august.2-4.

din care productie marfa 83-85 %. cu soluri bine drenate.73 % lastari fertili) si productivitate foarte mare. Lucrarile de selectie au continuat la Statiunea de Cercetari Viticole din Dragasani. Victoria este un soi cu vigoare mijlocie spre mare.Strugurii Victoria fac parte din categoria strugurilor de masa. Rezistente biologice : buna la ger (-18C -20C) si la seceta. rezistenta mijlocie la boli si daunatori.18 t/ha. datorita marimii strugurilor. Hibridarile s-au efectuat in cadrul I.H. Se impune prin timpurietate. se comporta bine fata de brumele si ingheturile de primavara. Productiile lastruguri sunt mari. . datorita dezmuguririi tarzii. Soiul Victoria se cultiva cu rezultate bune pe tereurile fertile de la baza versantilor. fertilitate buna (63 .V Bucuresti. Este una din cele mai valoroase creatii de soiuri romanesti petru struguri de masa. iar aciditatea este relativ scazuta. La maturitatea de consum. acestea fiind net superioare celor intalnite la soiurile parentale. Ca genotip intruneste insusirile de heterozis. de peste 16 . Maturarea strugurilor are loc in epoca a II-a. de cca 30 zile. durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare. soiul fiind omologat i 1978. de catre Victoria Lepadatu.C. fiind un hibrid obtinut prin incrucisarea soiurilor Cardinal x Azuf Ali alb. in ceea ce priveste marimea strugurilor si boabelor. dar mai ales prin aspectul foarte frumos al strugurilor si prin productivitaea ridicata. strugurii acumuleaza 140-150g/l zaharuri.

cu boabele dispuse rar pe ciorchine. Este un soi de vigoare mare. Este rezistent la ger.SOI REZISTENT. usor brumate. Este foarterezistent la micoze. de culoare verde inchis. boabele nu putrezesc. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente . Coaja este tare. Frunzele sunt mari.1 g). galben-verzui. cu corzi lungi. pulpa dulce. putin alungite. Se poate cultiva si fara tratamente. cu seminte mici. lucioase. Boabele sunt mari (4. Se coace la mijloc de septembrie. fructifica abundent. Strugurii Muscat de Poloskei fac parte din categoria strugurilor de masa. Strugurii sunt mari (420 g). cu gust tamaios. dar prefera pozitiile insorite si adapostite.

Strugurii Napoca fac parte din categoria strugurilor de masa. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. Dezmugureste devreme. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. taierea in cepi scurti de rod sau verigi scurte de rod. la SCH Cluj-Napoca. Sarcina care se lasa la taiere este de 40-45 ochi/butuc. Soi cu vigoare mijlocie. in prima parte a lunii aprilie. Forma de conducere recomandata este cordonul bilateral cu tulpina semiinalta. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20. iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. -22C). Matureaza bine lemnul lastarilor si diferentiaza mugurii de rod incepand de a baza coardelor. A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavalleex (Regina Viilor x Muscat Hamburg). rezistenta buna la manasi putregaiul cenusiu al strugurilor. sensibil la oidium. . perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili).

Strugurii Azuf Ali fac parte din categoria strugurilor de masa. A patruns in Europa cu cca 300 de ani in urma. Infloritul se declanseaza devreme. de accea butucii se refac greu in urma accidentelor climatice. a fost denumit Dattier de Beyrouth de la forma boabelor . Parga strugurilor incepe in prima decada a lunii august. Emite foarte putin lastari pe lemnul batran. apartinand sortogrupului Razaki sau Rozaki. cu nu se cunoaste numele soiului. Soi foarte viguros. Mugurii fertili sunt situati spre mijlocul coardei intre ochii 7-15. in a doua parte a lunii aprilie. In Franta a fost importat din regiunea Beyrouth de catre un negustor de matase (anul 1833). insa fertilitatea maxima se evidentiaza intre ochii 10-15. la sfarsitul lunii mai si se prelungeste mult pe durata a 8-10 zile.forma de culmala. iar maturarea decurge lent pana la finele lunii septembrie-inceputul . mai intai in Italia. In timpul infrloritului necesita multa caldura (temperaturi de 18-20 C). originar din Asia Mica. pentru a se asigura o buna legare a florilor. Fertilitatea mijlocie (60-65% din lastari sunt fertili) si productivitatea mare. apoi in Franta. Dezmugureste tarziu. unde este considerat a fi soi autohton (Bolgar). Soi foarte vechi. La noi a fost adus din Bulgaria. cu perioada de vegetatie 180-210 zile si cerinte ridicate fata de temperatura (peste 3800 C temperatura globala).

la oidium. -18C).lunii octombrie. antracnoza. buna laseceta si putregaiul cenusiu al strugurilor. cancerul bacterian. la mana. . Rezistente biologice : slaba la ger (-16C.