P. 1
137076134-Vita-de-Vie-2

137076134-Vita-de-Vie-2

|Views: 11|Likes:
Published by dumitrascu

More info:

Published by: dumitrascu on Nov 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/21/2014

pdf

text

original

Brumariu

Adauga in cos

Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Are struguri de mărime mijlocie, cu boabe verzi gălbui cu nuanţe roşii-gri. Valoare de cultură: Are o toleranţă bună faţă de mană, făinare şi putregaiul cenuşiu. Este rezistent la ger. Ideal pentru viticultură ecologică. Maturaţia strugurilor începe la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Este un soi pretabil si pentru vin, pentru gospodării mai mici. Soiul este ideal pentru consum curent şi materie prima

Helikon Szépe (fara samburi)

Fiziologie: Strugure de marime mijlocie-mare (300 g), cilindrică, rară. Boabe medii mari, alungite , coaja subţire, de culoare galben-aurie, crocantă, suculentă, gust plăcut de muscat, aproape fără sâmbure. Valoare de cultură: Soi de vigoare medie. Nu este pretenţios faţă de sol şi orientare. Are o rezistenţă bună faţă de ger şi îngheţ. Epoca de coacere este in septembrie.

Sultanina (fara samburi)

Fiziologie: Soi cu ciorchine mare (210 g), mediu deasă. Boabele mijlocii - mari, ovoidale, fără sâmburi, de culoare aurie. Pulpa crocantă, gustoasă. Valoare de cultură: Sensibil la frig. Rezistent la putrezire. Se pretează pentru stafide. Epoca de coacere a strugurilor este in septembrie.

BUTASI VITA DE VIE - SOI TAMINA
       Caracteristici: Soi foarte viguros, cu cresteri vegetative puternice. Perioada lunga de vegetatie (180 - 190 zile) si cerinte ridicate fata de temperatura. Fertilitate buna (50 55 % lastari fertili) si productivitate ridicata. Dezmugurire mijlocie, intre 10 - 15 apilie; parga strugurilor in a doua parte a lunii august, iar maturarea se realizeaza tarziu la sfarsitul lunii septembrie - inceputul lunii octombrie. 0 Rezistente biologice : buna la ger (-20 C); buna la boli si daunatori. Productiile de struguri care se obtin sunt mijlocii : 16.0 - 8.3 t/ha, din care productie marfa 86 - 90%. Maturarea strugurilor in epoca V - VI. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri (120 - 135 g/l), iar aciditatea este echilibrata 3.9 - 4.4 g/l H2SO4. Strugurii sunt foarte rezistenti la transport si se pastreaza timp indelungat, 3 - 5 luni peste iarna.

Chasselas dore

Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare, cu corzi brrosiateci, cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari, verzi-inchise.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g), mijlociu

cu internoduri de lungime mijlocie. Are continut ridicat de zaharuri. zemoasa. Boabele nu putrezesc. Frunzele sunt mari. gustoasa. zemoasa. gustoasa. Chasselas roz Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. este relativ rezistent la inghet. Pulpa crocanta. alb-galbui. cu pruina putina. suporta seceta. Din struguri se face un vin gustos. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. Boabele mijlocii-mari. Boabele mijlocii-mari. Din struguri se face un vin gustos. dar rezistenta.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g). este relativ rezistent la inghet. Pulpa crocanta. cu corzi bruni-rosiateci. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. Nu este pretentios fata de sol. Coaja este subtire. suporta seceta. insa nu rezista la transport. Boabele nu putrezesc. verzi-inchise. Moldova . insa nu rezista la transport. rosii. dar rezistenta. Coaja este subtire. rotunde. cu pruina putina. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. rotunde. Are continut ridicat de zaharuri.dese. Nu este pretentios fata de sol. mijlociu dese.

usor brumate. Muscat de Poloske Fiziologie: Este un soi de vigoare mare. Frunza este foarte mare. boabele nu putrezesc. verde-deschisa. cordiforma. suporta bine seceta. fara samburi. putin alungite. Boabele sunt mari (4. galben-verzui. Strugurii sunt mari (420 g). Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente. cu gust tamaios.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. cu corzi groase. Strugurii sunt foarte mari (500-800 g). ovale. de culoare brundeschisa. Frunzele sunt mari. Boabele sunt mari.1 g). Rezistenta la ger este mijlocie. cu seminte mici. de culoare verde inchis. inceput de octombrie. Valoare de cultura: Se coace la mijloc de septembrie. Este sensibil la ger. de culoare albastru-violacee. mijlociu dese. Are productivitate mijlocie sau mare. cu corzi lungi. de aceea prefera expozitiile insorite si adapostite.cu coaja groasa. crocanta. Valoare de cultura: De obicei strugurii se matureaza la sfarsit de septembrie. Pulpa este incolora. cu boabele dispuse rar pe ciorchine. Coaja este tare. Nero . Se poate cultiva si fara tratamente. fructifica abundent. Este foarte rezistent la micoze. lucioase. dar frageda. tare. pulpa dulce.

de obicei insa se culege la inceputul lunii septembrie. Perla de Csaba . galben-aurii. Pulpa este zemoasa. verzi deschise. Pulpa este zemoasa. cu boabele asezate des pe ciorchine. cu boabele dispuse cu desime medie pe ciorchine. cu corzi multe. cu gust muscat. crocanta. Deseori strugurii se matureaza inca de de la sfarsitul lunii august.Fiziologie: Soi de vigoare mare. Pulpa are numerosi samburi mari. alungite. Frunzele sunt mari. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. Frunzele sunt mari. Strugurii sunt mari (200 g). Coaja este subtire. cu gust aromat. Boabele sunt de marime mijlociu-mare. semierecte. Boabele de marime mijlocie sau mare. Nu este sensibil fata de boli.Corzile sunt de culoare brun-galbuie. Coaja este mijlociu de groasa. cu internoduri de lungime medie. Palatina Fiziologie: Vigoare mijlocie sau mare. verzi inchise. Strugurii sunt mari (210 g). Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. crocanta. Este rezistent la ger si mijlociu rezistent la seceta. alungite. Strugurii se matureaza incepand din prima decada a lunii august. albastru-inchise.

Comoara Panoniei . Strugurii sunt de marime mijlocie-mare (130 g). Italia Fiziologie: Soi cu vigoare mare. rotunde. De obicei strugurii sunt buni de consum incepand din a doua decada a lunii octombrie. verziinchise. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie lunga. toleranta la ger este medie. Este predispus la fructificatii secundare. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. Pulpa este carnoasa. Strugurii sunt foarte mari(300 g). zemoasa. In anii favorabili strugurii se matureaza inca de la sfarsit de iulie. cu coaja subtire. Tolereaza seceta.Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. cu corzi semi erecte. Frunzele de marime mijlocie-mare. cu boabe mari. Pulpa este crocanta. gust foarte bun. calde si adapostite. Boabele nu sunt predispuse putregai. Nu-i sunt favorabile solurile nisipoase. muscat. verzi-deschise. de culoare brun-galbui. Frunzele sunt mari. alb-galbui. crocanta. muguri mari. de culoare brun-violacee. cu boabele dispuse mijlociu de des pe ciorchine. galben-deschise. Rezistenta la ger este peste medie. cu internoduri de lungime medie. ovale. cu gust foarte bun. Formeaza rar fructificatii secundare. muscat. rezista bine la seceta.cu maturatie foarte tarzie. cu coaja groasa. Boabele sunt mijlocii-mari. dar frageda. Pentru siguranta maturarii strugurilor are nevoie de expozitii insorite. semi-erecte. Strugurii nu se preteaza la transport. cu corzi rare. Nu este pretentios fata de sol. Rezista bine la transport si depozitare.

Suporta seceta. cu corzi putine. Fructifica abundent. Boabele sunt mari. Cardinal Fiziologie: Soi de vigoare mare. glabrii. fapt ce cauzeaza probleme la transport. crocanta. cu coaja groasa. cu desime mijlocie a boabelor. verzi inchise. Pulpa este carnoasa. Boabele sunt dispuse rar pe ciorchine. este foarte predispus la formarea fructificatiilor secundare. la maturitate galben-ruginii. Este un soi care se preteaza bine la transport. cu muguri mari. avand internoduri lungi. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. crocanta. Rita . Frunzele sunt mari verzi-deschise. putin zemoasa. aproape rotunde. alb-verzui. erecte.Fiziologie: Soi cu vigoare foarte mare. insa acestea se matureaza in fiecare an. Strugurii sunt mari (180 g). Corzile sunt brun-galbui. Strugurii sunt foarte mari (300 g). Coaja este groasa. inceputul lunii septembrie. Mugurii sunt mari. Boabele sunt sensibile la presiune. insa este sensibil la inghet. Valoare de cultura: Soi cu perioada de vegetatie scurta. divergenti. dar frageda. lovituri. au marimi diferite. frageda. strugurii se matureaza inca de la sfarsitul lunii august. de culoare albastru-rosietice. este putin sensibil la putregai. Frunzele sunt de marime mijlocie. cu internoduri de lungime medie. Fructifica abundent. ovale. de culoare brun-deschise. Nu este pretentios fata de sol. maturarea strugurilor incepe inca de la inceputul lunii august. avand printre cele mai mari boabe dintre soiurile de masa. Pulpa este tare.

Este tolerant la toate bolile fungice în afară de putregaiul cenuşiu. şi nu necesită tundere în verde. nu este sensibil la sol. Are strugurii de mărime mijlocie. începutul lunii septembrie. Soiul este cunoscut ca având un vin de calitate. Coaja este subţire. Are o rezistenţă medie la ger. Nervurile sunt roşii. cu corzi divergente. Epoca de maturare este la sfârşitul lunii august. puţin pubescente pe faţa şi pe dos. cu boabe rotunde de culoare galbenă. iar peţiolul lung este roşu-violaceu. Valoare de cultură: Este un soi cu producţie mare. . zemoasă cu un gustul dulce de muscat.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mijlocie. Frunzele sunt mijlociimari de culoare verde deschise. NAPOCA . Vinul are un gust discret de muscat cu aciditate redusă dotat cu un miros plăcut. Pulpa este moale.SOI REZISTENT  Caracteristici: SOI REZISTENT.

Strugurii sunt aspectuosi. Dezmugureste devreme. in jur de 4. Napoca matureaza strugurii cu circa 2 saptamani inaintea soiului Chasselas Dore. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger.5. la SCH Cluj-Napoca. SULTANINA Caracteristici: . Soi cu vigoare mijlocie.3 saptamani. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie.       A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavallee x (Regina Viilor x Muscat Hamburg).140 g/l. sensibil la oidium. -22C). iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august.5 . in prima parte a lunii aprilie. Productiile de struguri sunt mari. depasind 20 t/ha din care productie marfa 80 .85%. rezistenta buna la mana si putregaiul cenusiu al strugurilor.0 g/l H2SO4. colorati uniform si cu rezistenta buna la transport. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri 130 . Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este de 2 . iar aciditatea este normala. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili).

ovale. Strugurii acumuleaza cantitati mari de zaharuri (180 . aciditate delicată. in prima decada a lunii aprilie. Productiile de struguri sunt mijlocii. folositi la producerea stafidelor si pentru consum in stare proaspata. incat boabele se desprind impreuna cu ele foarte usor de pe ciorchine.SOI TEREZA .5 . 2. cu struguri mari si foarte aspectuosi.5 . Pulpa carnoasa. maturarea deplina se realizeaza intre 15 si 30 august.conici. savoare neutră). Potenţial enologic: Vin neutru cu aciditate pronunţată. Sultanina alba matureaza strugurii in epoca II . nearomata. piele delicată.D. crocanta. numai 30 .5 t /ha in cazul vasului evazat si capul inaltat Guyot pe semitulpina. cu rudimente de seminte verzi ramase nedezvoltate. Dezmugureste devreme. cilindro . iar aciditatea este echilibrata (4.18 t/ha prin conducerea in tulpina dubla geneveza (C. mari.190 g/l). Boabele de marime mijlocie.5. Strugure optim pentru consumul proaspăt ( foarte dulce. cu ramificatiile secundare uneori mai dezvoltate incat devin ramurosi. deoarece boabele se usucă uşor şi dau stafide de bună calitate. 0 Rezistente biologice : slaba la ger (-14 C) si la mana. Strugurii sunt lungi. mijlocie la oiium si putregaiul cenusiu al strugurilor.SOI REZISTENT Caracteristici: .3500 C temperatura activa.           Este un soi foarte vechi de provenienta asiatica. Adeseori ca şi vin de bază pentru vinurile spumoase.0 g/l H2 SO4 ). 15 . Nu rodeste pe copili. proaspăt. BUTASI VITA DE VIE .G). Este foarte viguros si cu fertilitate slaba.40% lastari fertili. colorate in galben ca ceara si acoperite cu un strat fin de pruina.200 zile)si cerinte mari fata de caldura : 3200 . in functie de formele de conducere a vitelor in plantatii . şi excepţional pentru consumul ca strugure stafidit. 0 Soi cu perioada lunga de vegetatie (190 . Pedicele lungi.III. subtiri si fragile. buna la seceta.

Coaja nu foarte groasa. Pulpa este tare. Necesita doar 2-3 tratamente. Frunzele sunt de marime mijlocie-mare.tare. . cu internoduri lungi. Fructifica abundent.nepretentios fata de sol si factori de mediu. fara a necesita multe lucrari in verde. cu boabele dispuse rar.ramificati.          SOI REZISTENT. Strugurii foarte mari(250-300 g). de culoare brun-violaceu. Vigoare mare. lungi. cu samburi.ovale. Soiul Tereza face parte din categoria struguriilor de masa. Epoca de maturare : mijloc de septembrie  SUVENIR   Caracteristici: Suvenir este un soi cu crestere mediu spre viguros. Boabele sunt de marime foarte mare (5. corzile sunt drepte. verzi-galbui. usor brumate.pentagonale. Este foarte rezistent fata de ger si destul de rezistent fata de boli. Nu necesita multe lucrari in verde.6 g). pe partea insorita cu nuante rosiatice.verzi deschise.rezistenta buna la ger si putregai.

pentagonale.cu bobul albastru. Vigoare mare. Soiul Suvenir face parte din categoria strugurilor de masa. specifica. ESTHER . corzile sunt brun-galbui. Frunzele de marime mare-mijlocie.SOI REZISTENT    Caracteristici: SOI REZISTENT.cu o aroma fina. Strugurii sunt mari(380-400g). foarte alungit . .coaja subtire. verzi deschise.crocanta.

Strugurii sunt mari (300-350 g). Epoca de maturare : inceput de august. cu rezistenta buna fata de boli.rezistent la ger si putregai. In anii nefavorabili. .      Este un soi cu fructificatie abundenta. zemoasa.nepretentios fata de sol si factori de mediu. puternic brumate. insa cu gust neutru.necesita putine lucrari in verde. samburii sunt mici. Boabele nu putrezesc. Pulpa este tare.7 g). Boabele sunt mijlocii-mari (3. Coaja este subtire. Epoca de coacere inceput de septembrie. cu boabele dispuse compact.SOI DUNAWSKA   Caracteristici: Este un soi cu crestere viguroasa. BUTASI VITA DE VIE . in aceste cazuri in ciorchine printre boabele coapte raman si boabe verzi. de culoare albastru inchis. fertilizarea este mai slaba.

dupa metoda culturii neprotejate. Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie. Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului.coaja subtire. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. CODREANCA –( Black Magic)       Caracteristici: SOI REZISTENT. Greutatea medie a strugurelui: 440 g. . Strugurii sunt foarte mari 380 .rosiatic. oval-alungit si a gustului fin-atractiv. putregaiul cenuşiu.crocanta. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii. Soiul Dunawska face parte din categoria strugurilor de masa. masa medie a bobiţei: 5-6 g. cu bobul mare. Epoca de maturare : inceput de septembrie. cu bobul alungit. Rezistenta la inghet este sporita.400g. Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). antracnoză. făinarea. Productivitatea – 12-13 t /ha. Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi.

Sinonim: Black Magic SOI REZISTENT. Rezistenţa la îngheţ: -22º C. oval-alungit si a gustului fin-atractiv. Strugurii incep sa se matureze de la inceputul lunii august pentru a putea fi recoltati in a doua jumatate a lunii.Boabele nu sunt susceptibile la putrezire. dupa metoda culturii neprotejate. putregaiul cenuşiu. cantarind in medie 420 grame. făinarea. nu este exigent la locul si tipul de sol in care se planteaza. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii.Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi. cu bobul mare. Productivitatea – 12-13 t /ha. antracnoză. Ciorchinii sunt mari.Soiul are o vigoare de crestere moderata spre puternica. Greutatea medie a strugurelui: 440 g.Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile).Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie. putin sensibil la ger. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. . ovale.Boabele sunt mari.Rezistenta la inghet este sporita.Rezistenţa la îngheţ: -22º C. masa medie a bobiţei: 5-6 g.Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului.

metoda obisnuita de inmultire a acestor vite este altoirea pe vite americane (vite portaltoi). aceste vite se pot inmulti prin butasi nealtoiti (vite indigene). pentru epoca de maturare a celorlaltesoiuri existente in cultura. Soiul este considerat a fi cel mai universal din cele peste cinci mii de soiuri de masa catalogate de ampelografi. Datorita epocii de maturare si insusirilor de productivitate.albe aramii. avand pielita subtire. ale caror radacini rezista la atacul acestui primejdios daunator. Strugurii Chasselas Dore fac parte din categoria strugurilor de masa. deoarece in astfel de terenuri filoxera nu se poate dezvolta. Numai pe terenurile nisipoase. . Dupa aparitia filoxerei.Soiul Eva face parte din categoria strugurilor de masa. pulpa aromata si seminte abia vizibile.19). fiind superioare din punct de vedere calitativ vitelor de hibrizi producatori directi. Vitele nobile Se mai numesc si vite europene. in toata Europa se cultivau numai astfel de vite. Pina la aparitia filoxerei (sec. este preferat de catre viticultori si consumatori. care se inmulteau prin butasi nealtoiti. Este in acelasi timp soiul de referinta.

Chasselas persille sau Chasselas Ciuotat. foarte sensibil la mana si eutipoza. Rezistente biologice : buna la ger (-20. Cel mai valoros ramane soiul Chasselas Dore care s-a raspandit in toate tarile viticole din lume. etc. cu prima ramificatie a ciorchinelui transformata intr-un carcel de 2-3 bobite. cu gust specificsoiului ( gust de Chasselas). inceputul lunii iunie.-22 C) si la seceta. Chasselas rose. in prima decada a lunii aprilie. cunoscut inca din anul 1200. putregaiul cenusiusi la moliile strugurilor. Chasselas dore. cu pete ruginii pe partea insorita. toleranta la oidium. Bobul este sferic. incat butucii se refac rapid in urma accidentelor climatice. suculenta. cilindro-conici. la sfarsitul lunii mai. fertilitate si productivitate mare (75-80 % lastari fertili). Soi cu perioada de vegetatie mijlocie 150-160 zile. numarul de inflorecente pe lastar fiind in medie de 2-3. Pulpa semicrocanta. devenind soi cosmopolit. Are vigoare redusa. de marime mijlocie. Chasselas Queen Victoria. iar maturarea deplina a strugurilor se realizeaza in epoca a III-a. . Dezmugureste devreme. infloritul are loc asemenea devreme.Soi foarte vechi. timp in care necesita 2800-3000 C temperatura globala. culoare verde-galbuie (aurie). Exista un grup de Chasselas : Chasselas blanc. Strugurii sunt de marime mijlocie.Chasselas violet. Chasselas Masque. Soiul emite cu usurinta lastari din lemnul batran multianual.

la Statiunea Fresno. pe la jumatatea lunii. din care 80% constituie productia marfa. -16C) si la seceta. Este predispus la meiere si margeluire. In schimb vegetatia se preungeste pana toamna tarziu. 15-20 zile.Irigarea. asigura intotdeauna productii mari de struguri 25-30 t/ha. temperaturile scazute si ploile din timpul infloritului accentueaza fenomenele. excorioza si scurt nodare. strugurii acumuleaza cantitati mici de zaharuri 100-125 g/l.80 % din lastari sunt fertili). . deoarece boabele fisureaza usor in zona pedicelului si sunt atacate de mucegai. Are vigoare mare si fertilitate ridicata (75 .Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare .1900 C temperatura utila. pe fondul bogat de fertilizare. sensibili la mana si oidium. prin hibridarea soiurilor Flame Tokay (Ahmeur bou Ahmeur) x Ribier (Alphonse Lavalle). Cardinal ajunge la maturitate de consum intre 1-10 august.Cardinal este un soi cu perioada scurta de vegetatie (155-160 zile). cu conditia sa nu survina ploi.2-4.In regiunile din sudul tarii. din care cauza nu matureaza lemnul lastarilor decat pe 2/3 din lungimea lor.La maturarea de consum. toleranta mijlocie la putregaiul cenusiu al strugurilor. iar in zonele de deal.Rezistente biologice : foarte slaba la ger (-14C. Rodeste si pe copili.A fost obtinut in California. dimiuandu-se procentul de productie marfa. subcarpatice. pentru recuperarea productiei de struguri in iernile cand pierderile de ochi sunt mari.5 g/l H2SO4. timp in care necesita 1800 . iar aciditatea variaza intre 3.cca. acestea putand fi folosite la taiere.

fertilitate buna (63 . fiind un hibrid obtinut prin incrucisarea soiurilor Cardinal x Azuf Ali alb. strugurii acumuleaza 140-150g/l zaharuri. de catre Victoria Lepadatu.H. . Productiile lastruguri sunt mari. Lucrarile de selectie au continuat la Statiunea de Cercetari Viticole din Dragasani. Hibridarile s-au efectuat in cadrul I. datorita dezmuguririi tarzii. Se impune prin timpurietate.73 % lastari fertili) si productivitate foarte mare. Maturarea strugurilor are loc in epoca a II-a.C. durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare. Victoria este un soi cu vigoare mijlocie spre mare. rezistenta mijlocie la boli si daunatori. iar aciditatea este relativ scazuta. datorita marimii strugurilor. cu soluri bine drenate. in ceea ce priveste marimea strugurilor si boabelor. Soiul Victoria se cultiva cu rezultate bune pe tereurile fertile de la baza versantilor. de peste 16 . Este una din cele mai valoroase creatii de soiuri romanesti petru struguri de masa. dar mai ales prin aspectul foarte frumos al strugurilor si prin productivitaea ridicata. se comporta bine fata de brumele si ingheturile de primavara.18 t/ha. de cca 30 zile. Rezistente biologice : buna la ger (-18C -20C) si la seceta.Strugurii Victoria fac parte din categoria strugurilor de masa. acestea fiind net superioare celor intalnite la soiurile parentale. La maturitatea de consum. Ca genotip intruneste insusirile de heterozis. soiul fiind omologat i 1978. din care productie marfa 83-85 %.V Bucuresti.

cu gust tamaios. galben-verzui. Frunzele sunt mari. dar prefera pozitiile insorite si adapostite. Boabele sunt mari (4. pulpa dulce. Este un soi de vigoare mare. Coaja este tare.SOI REZISTENT. Se coace la mijloc de septembrie. cu boabele dispuse rar pe ciorchine. lucioase. cu seminte mici. usor brumate. de culoare verde inchis. Este rezistent la ger. Se poate cultiva si fara tratamente. boabele nu putrezesc. Strugurii sunt mari (420 g). Strugurii Muscat de Poloskei fac parte din categoria strugurilor de masa. cu corzi lungi. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente .1 g). fructifica abundent. putin alungite. Este foarterezistent la micoze.

Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20. Soi cu vigoare mijlocie. in prima parte a lunii aprilie. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. Sarcina care se lasa la taiere este de 40-45 ochi/butuc. sensibil la oidium. taierea in cepi scurti de rod sau verigi scurte de rod. -22C). parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. Dezmugureste devreme. A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavalleex (Regina Viilor x Muscat Hamburg). la SCH Cluj-Napoca. Forma de conducere recomandata este cordonul bilateral cu tulpina semiinalta.Strugurii Napoca fac parte din categoria strugurilor de masa. rezistenta buna la manasi putregaiul cenusiu al strugurilor. . Matureaza bine lemnul lastarilor si diferentiaza mugurii de rod incepand de a baza coardelor. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili). iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august.

iar maturarea decurge lent pana la finele lunii septembrie-inceputul . in a doua parte a lunii aprilie. Soi foarte viguros. In Franta a fost importat din regiunea Beyrouth de catre un negustor de matase (anul 1833). apoi in Franta. pentru a se asigura o buna legare a florilor. Mugurii fertili sunt situati spre mijlocul coardei intre ochii 7-15.Strugurii Azuf Ali fac parte din categoria strugurilor de masa. cu nu se cunoaste numele soiului. Infloritul se declanseaza devreme. unde este considerat a fi soi autohton (Bolgar). La noi a fost adus din Bulgaria.forma de culmala. Parga strugurilor incepe in prima decada a lunii august. Soi foarte vechi. mai intai in Italia. Emite foarte putin lastari pe lemnul batran. insa fertilitatea maxima se evidentiaza intre ochii 10-15. originar din Asia Mica. In timpul infrloritului necesita multa caldura (temperaturi de 18-20 C). apartinand sortogrupului Razaki sau Rozaki. Fertilitatea mijlocie (60-65% din lastari sunt fertili) si productivitatea mare. A patruns in Europa cu cca 300 de ani in urma. de accea butucii se refac greu in urma accidentelor climatice. la sfarsitul lunii mai si se prelungeste mult pe durata a 8-10 zile. Dezmugureste tarziu. cu perioada de vegetatie 180-210 zile si cerinte ridicate fata de temperatura (peste 3800 C temperatura globala). a fost denumit Dattier de Beyrouth de la forma boabelor .

Rezistente biologice : slaba la ger (-16C. buna laseceta si putregaiul cenusiu al strugurilor. antracnoza. -18C). cancerul bacterian.lunii octombrie. la mana. . la oidium.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->