Brumariu

Adauga in cos

Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Are struguri de mărime mijlocie, cu boabe verzi gălbui cu nuanţe roşii-gri. Valoare de cultură: Are o toleranţă bună faţă de mană, făinare şi putregaiul cenuşiu. Este rezistent la ger. Ideal pentru viticultură ecologică. Maturaţia strugurilor începe la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Este un soi pretabil si pentru vin, pentru gospodării mai mici. Soiul este ideal pentru consum curent şi materie prima

Helikon Szépe (fara samburi)

Fiziologie: Strugure de marime mijlocie-mare (300 g), cilindrică, rară. Boabe medii mari, alungite , coaja subţire, de culoare galben-aurie, crocantă, suculentă, gust plăcut de muscat, aproape fără sâmbure. Valoare de cultură: Soi de vigoare medie. Nu este pretenţios faţă de sol şi orientare. Are o rezistenţă bună faţă de ger şi îngheţ. Epoca de coacere este in septembrie.

Sultanina (fara samburi)

Fiziologie: Soi cu ciorchine mare (210 g), mediu deasă. Boabele mijlocii - mari, ovoidale, fără sâmburi, de culoare aurie. Pulpa crocantă, gustoasă. Valoare de cultură: Sensibil la frig. Rezistent la putrezire. Se pretează pentru stafide. Epoca de coacere a strugurilor este in septembrie.

BUTASI VITA DE VIE - SOI TAMINA
       Caracteristici: Soi foarte viguros, cu cresteri vegetative puternice. Perioada lunga de vegetatie (180 - 190 zile) si cerinte ridicate fata de temperatura. Fertilitate buna (50 55 % lastari fertili) si productivitate ridicata. Dezmugurire mijlocie, intre 10 - 15 apilie; parga strugurilor in a doua parte a lunii august, iar maturarea se realizeaza tarziu la sfarsitul lunii septembrie - inceputul lunii octombrie. 0 Rezistente biologice : buna la ger (-20 C); buna la boli si daunatori. Productiile de struguri care se obtin sunt mijlocii : 16.0 - 8.3 t/ha, din care productie marfa 86 - 90%. Maturarea strugurilor in epoca V - VI. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri (120 - 135 g/l), iar aciditatea este echilibrata 3.9 - 4.4 g/l H2SO4. Strugurii sunt foarte rezistenti la transport si se pastreaza timp indelungat, 3 - 5 luni peste iarna.

Chasselas dore

Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare, cu corzi brrosiateci, cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari, verzi-inchise.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g), mijlociu

insa nu rezista la transport. suporta seceta. Din struguri se face un vin gustos. Coaja este subtire. Boabele mijlocii-mari. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. rotunde. dar rezistenta. suporta seceta. zemoasa. este relativ rezistent la inghet. dar rezistenta. Boabele mijlocii-mari. Coaja este subtire. verzi-inchise. gustoasa.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g).dese. Are continut ridicat de zaharuri. Are continut ridicat de zaharuri. rotunde. Boabele nu putrezesc. cu pruina putina. este relativ rezistent la inghet. Frunzele sunt mari. rosii. Nu este pretentios fata de sol. Pulpa crocanta. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. Moldova . Boabele nu putrezesc. cu corzi bruni-rosiateci. Chasselas roz Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. insa nu rezista la transport. cu internoduri de lungime mijlocie. alb-galbui. cu pruina putina. Din struguri se face un vin gustos. mijlociu dese. gustoasa. Pulpa crocanta. zemoasa. Nu este pretentios fata de sol.

de aceea prefera expozitiile insorite si adapostite. Strugurii sunt mari (420 g). lucioase. dar frageda. usor brumate. boabele nu putrezesc. crocanta. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente. Este sensibil la ger. Nero . verde-deschisa. de culoare brundeschisa. cu corzi lungi. cu gust tamaios. de culoare albastru-violacee. Se poate cultiva si fara tratamente. suporta bine seceta. fructifica abundent. galben-verzui. putin alungite.1 g). Frunza este foarte mare. mijlociu dese. Rezistenta la ger este mijlocie. Este foarte rezistent la micoze. cu boabele dispuse rar pe ciorchine. cu seminte mici. Frunzele sunt mari. Boabele sunt mari. tare. cu corzi groase. de culoare verde inchis. Muscat de Poloske Fiziologie: Este un soi de vigoare mare. Valoare de cultura: Se coace la mijloc de septembrie.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Coaja este tare. Strugurii sunt foarte mari (500-800 g). inceput de octombrie.cu coaja groasa. fara samburi. Boabele sunt mari (4. Are productivitate mijlocie sau mare. Pulpa este incolora. Valoare de cultura: De obicei strugurii se matureaza la sfarsit de septembrie. pulpa dulce. ovale. cordiforma.

cu gust aromat. cu boabele dispuse cu desime medie pe ciorchine. cu gust muscat. Strugurii sunt mari (210 g). Strugurii sunt mari (200 g). Pulpa este zemoasa. Pulpa are numerosi samburi mari. cu corzi multe. Nu este sensibil fata de boli. semierecte. crocanta.Fiziologie: Soi de vigoare mare. Boabele sunt de marime mijlociu-mare. alungite. albastru-inchise.Corzile sunt de culoare brun-galbuie. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. Strugurii se matureaza incepand din prima decada a lunii august. Boabele de marime mijlocie sau mare. Deseori strugurii se matureaza inca de de la sfarsitul lunii august. alungite. Frunzele sunt mari. Este rezistent la ger si mijlociu rezistent la seceta. cu boabele asezate des pe ciorchine. Coaja este mijlociu de groasa. Pulpa este zemoasa. cu internoduri de lungime medie. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. Palatina Fiziologie: Vigoare mijlocie sau mare. verzi inchise. Perla de Csaba . verzi deschise. Coaja este subtire. crocanta. galben-aurii. Frunzele sunt mari. de obicei insa se culege la inceputul lunii septembrie.

Boabele nu sunt predispuse putregai. gust foarte bun. muguri mari.cu maturatie foarte tarzie. De obicei strugurii sunt buni de consum incepand din a doua decada a lunii octombrie. Boabele sunt mijlocii-mari. Rezista bine la transport si depozitare. Pulpa este carnoasa. cu corzi rare. cu corzi semi erecte. alb-galbui. Frunzele de marime mijlocie-mare. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie lunga. crocanta. verzi-deschise. Pulpa este crocanta. dar frageda. Frunzele sunt mari. In anii favorabili strugurii se matureaza inca de la sfarsit de iulie. Nu este pretentios fata de sol. de culoare brun-galbui. Strugurii sunt de marime mijlocie-mare (130 g). de culoare brun-violacee. galben-deschise. semi-erecte. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. Comoara Panoniei . cu gust foarte bun. muscat. cu internoduri de lungime medie. rotunde. Strugurii sunt foarte mari(300 g). ovale. cu boabe mari. zemoasa. Pentru siguranta maturarii strugurilor are nevoie de expozitii insorite. Tolereaza seceta. Este predispus la fructificatii secundare. Formeaza rar fructificatii secundare. rezista bine la seceta. cu coaja groasa.Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. toleranta la ger este medie. cu boabele dispuse mijlociu de des pe ciorchine. Nu-i sunt favorabile solurile nisipoase. Rezistenta la ger este peste medie. cu coaja subtire. Strugurii nu se preteaza la transport. Italia Fiziologie: Soi cu vigoare mare. calde si adapostite. muscat. verziinchise.

insa acestea se matureaza in fiecare an. este foarte predispus la formarea fructificatiilor secundare. avand printre cele mai mari boabe dintre soiurile de masa. cu corzi putine. ovale. Valoare de cultura: Soi cu perioada de vegetatie scurta. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. Pulpa este carnoasa. Boabele sunt sensibile la presiune. crocanta. cu coaja groasa. cu internoduri de lungime medie. maturarea strugurilor incepe inca de la inceputul lunii august. glabrii.Fiziologie: Soi cu vigoare foarte mare. au marimi diferite. Strugurii sunt foarte mari (300 g). Suporta seceta. de culoare brun-deschise. Mugurii sunt mari. crocanta. lovituri. Frunzele sunt de marime mijlocie. Este un soi care se preteaza bine la transport. frageda. dar frageda. putin zemoasa. strugurii se matureaza inca de la sfarsitul lunii august. verzi inchise. la maturitate galben-ruginii. cu desime mijlocie a boabelor. Cardinal Fiziologie: Soi de vigoare mare. divergenti. Boabele sunt dispuse rar pe ciorchine. Fructifica abundent. de culoare albastru-rosietice. Corzile sunt brun-galbui. Strugurii sunt mari (180 g). este putin sensibil la putregai. insa este sensibil la inghet. Frunzele sunt mari verzi-deschise. Nu este pretentios fata de sol. Rita . avand internoduri lungi. aproape rotunde. erecte. Fructifica abundent. Boabele sunt mari. fapt ce cauzeaza probleme la transport. Coaja este groasa. cu muguri mari. inceputul lunii septembrie. Pulpa este tare. alb-verzui.

Pulpa este moale. Vinul are un gust discret de muscat cu aciditate redusă dotat cu un miros plăcut. Este tolerant la toate bolile fungice în afară de putregaiul cenuşiu. NAPOCA . iar peţiolul lung este roşu-violaceu.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mijlocie. nu este sensibil la sol. cu corzi divergente. zemoasă cu un gustul dulce de muscat. Are o rezistenţă medie la ger.SOI REZISTENT  Caracteristici: SOI REZISTENT. . Nervurile sunt roşii. începutul lunii septembrie. cu boabe rotunde de culoare galbenă. Frunzele sunt mijlociimari de culoare verde deschise. şi nu necesită tundere în verde. Epoca de maturare este la sfârşitul lunii august. puţin pubescente pe faţa şi pe dos. Valoare de cultură: Este un soi cu producţie mare. Coaja este subţire. Soiul este cunoscut ca având un vin de calitate. Are strugurii de mărime mijlocie.

in jur de 4. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20.140 g/l. sensibil la oidium. SULTANINA Caracteristici: . parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. Dezmugureste devreme.5. iar aciditatea este normala. Strugurii sunt aspectuosi.5 .3 saptamani. Productiile de struguri sunt mari.85%. colorati uniform si cu rezistenta buna la transport. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili). rezistenta buna la mana si putregaiul cenusiu al strugurilor.0 g/l H2SO4. Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este de 2 . depasind 20 t/ha din care productie marfa 80 . Napoca matureaza strugurii cu circa 2 saptamani inaintea soiului Chasselas Dore.       A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavallee x (Regina Viilor x Muscat Hamburg). in prima parte a lunii aprilie. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri 130 . -22C). la SCH Cluj-Napoca. iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. Soi cu vigoare mijlocie.

cu struguri mari si foarte aspectuosi.SOI TEREZA . proaspăt. numai 30 . Sultanina alba matureaza strugurii in epoca II . colorate in galben ca ceara si acoperite cu un strat fin de pruina. cu rudimente de seminte verzi ramase nedezvoltate.190 g/l). Strugurii sunt lungi. incat boabele se desprind impreuna cu ele foarte usor de pe ciorchine. Boabele de marime mijlocie. in functie de formele de conducere a vitelor in plantatii . maturarea deplina se realizeaza intre 15 si 30 august. şi excepţional pentru consumul ca strugure stafidit. Dezmugureste devreme.SOI REZISTENT Caracteristici: . mari. cilindro .0 g/l H2 SO4 ). 0 Rezistente biologice : slaba la ger (-14 C) si la mana. crocanta. Nu rodeste pe copili. 15 . BUTASI VITA DE VIE . piele delicată.5 .5 t /ha in cazul vasului evazat si capul inaltat Guyot pe semitulpina. deoarece boabele se usucă uşor şi dau stafide de bună calitate. Potenţial enologic: Vin neutru cu aciditate pronunţată.conici.200 zile)si cerinte mari fata de caldura : 3200 .40% lastari fertili. Pedicele lungi. in prima decada a lunii aprilie.3500 C temperatura activa. subtiri si fragile. iar aciditatea este echilibrata (4. 2. nearomata. Strugure optim pentru consumul proaspăt ( foarte dulce. Adeseori ca şi vin de bază pentru vinurile spumoase.D. Pulpa carnoasa. mijlocie la oiium si putregaiul cenusiu al strugurilor.III. savoare neutră). cu ramificatiile secundare uneori mai dezvoltate incat devin ramurosi. 0 Soi cu perioada lunga de vegetatie (190 . folositi la producerea stafidelor si pentru consum in stare proaspata. Este foarte viguros si cu fertilitate slaba. buna la seceta. Productiile de struguri sunt mijlocii. aciditate delicată.5.18 t/ha prin conducerea in tulpina dubla geneveza (C. Strugurii acumuleaza cantitati mari de zaharuri (180 . ovale.           Este un soi foarte vechi de provenienta asiatica.G).5 .

cu internoduri lungi.6 g).tare. de culoare brun-violaceu.ramificati.nepretentios fata de sol si factori de mediu. corzile sunt drepte. Epoca de maturare : mijloc de septembrie  SUVENIR   Caracteristici: Suvenir este un soi cu crestere mediu spre viguros. Nu necesita multe lucrari in verde. Necesita doar 2-3 tratamente.pentagonale. cu boabele dispuse rar. Soiul Tereza face parte din categoria struguriilor de masa. Coaja nu foarte groasa. usor brumate. Strugurii foarte mari(250-300 g). Fructifica abundent.          SOI REZISTENT. fara a necesita multe lucrari in verde. Frunzele sunt de marime mijlocie-mare. Boabele sunt de marime foarte mare (5. .ovale. lungi. Vigoare mare.rezistenta buna la ger si putregai. Este foarte rezistent fata de ger si destul de rezistent fata de boli. verzi-galbui. Pulpa este tare.verzi deschise. pe partea insorita cu nuante rosiatice. cu samburi.

specifica. pentagonale.cu o aroma fina. Frunzele de marime mare-mijlocie.cu bobul albastru. . Vigoare mare.SOI REZISTENT    Caracteristici: SOI REZISTENT. foarte alungit . verzi deschise. corzile sunt brun-galbui.crocanta. Strugurii sunt mari(380-400g).coaja subtire. Soiul Suvenir face parte din categoria strugurilor de masa. ESTHER .

puternic brumate. In anii nefavorabili. Boabele sunt mijlocii-mari (3.      Este un soi cu fructificatie abundenta.nepretentios fata de sol si factori de mediu. Epoca de maturare : inceput de august. fertilizarea este mai slaba.rezistent la ger si putregai. BUTASI VITA DE VIE . cu boabele dispuse compact. de culoare albastru inchis. Strugurii sunt mari (300-350 g). . Coaja este subtire.necesita putine lucrari in verde. Pulpa este tare. Epoca de coacere inceput de septembrie.SOI DUNAWSKA   Caracteristici: Este un soi cu crestere viguroasa. cu rezistenta buna fata de boli. zemoasa. samburii sunt mici. in aceste cazuri in ciorchine printre boabele coapte raman si boabe verzi.7 g). Boabele nu putrezesc. insa cu gust neutru.

dupa metoda culturii neprotejate. Strugurii sunt foarte mari 380 . Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi. Epoca de maturare : inceput de septembrie.crocanta. Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii. Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). făinarea. oval-alungit si a gustului fin-atractiv. Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie. antracnoză. cu bobul alungit. .coaja subtire. putregaiul cenuşiu. Greutatea medie a strugurelui: 440 g. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. cu bobul mare. Soiul Dunawska face parte din categoria strugurilor de masa.400g. Productivitatea – 12-13 t /ha.rosiatic. CODREANCA –( Black Magic)       Caracteristici: SOI REZISTENT. masa medie a bobiţei: 5-6 g. Rezistenta la inghet este sporita.

Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi. cu bobul mare. Greutatea medie a strugurelui: 440 g. ovale. putregaiul cenuşiu. antracnoză. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. cantarind in medie 420 grame. făinarea.Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului. nu este exigent la locul si tipul de sol in care se planteaza. dupa metoda culturii neprotejate. putin sensibil la ger.Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie. oval-alungit si a gustului fin-atractiv. Ciorchinii sunt mari.Boabele nu sunt susceptibile la putrezire. Productivitatea – 12-13 t /ha. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii.Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). masa medie a bobiţei: 5-6 g. Sinonim: Black Magic SOI REZISTENT.Rezistenţa la îngheţ: -22º C. . Rezistenţa la îngheţ: -22º C.Boabele sunt mari.Soiul are o vigoare de crestere moderata spre puternica. Strugurii incep sa se matureze de la inceputul lunii august pentru a putea fi recoltati in a doua jumatate a lunii.Rezistenta la inghet este sporita.

este preferat de catre viticultori si consumatori. ale caror radacini rezista la atacul acestui primejdios daunator. Strugurii Chasselas Dore fac parte din categoria strugurilor de masa. metoda obisnuita de inmultire a acestor vite este altoirea pe vite americane (vite portaltoi).19). avand pielita subtire. Soiul este considerat a fi cel mai universal din cele peste cinci mii de soiuri de masa catalogate de ampelografi. deoarece in astfel de terenuri filoxera nu se poate dezvolta. pulpa aromata si seminte abia vizibile. pentru epoca de maturare a celorlaltesoiuri existente in cultura. aceste vite se pot inmulti prin butasi nealtoiti (vite indigene).Soiul Eva face parte din categoria strugurilor de masa. in toata Europa se cultivau numai astfel de vite. fiind superioare din punct de vedere calitativ vitelor de hibrizi producatori directi. Este in acelasi timp soiul de referinta. Datorita epocii de maturare si insusirilor de productivitate. Numai pe terenurile nisipoase. Vitele nobile Se mai numesc si vite europene. Dupa aparitia filoxerei. care se inmulteau prin butasi nealtoiti. .albe aramii. Pina la aparitia filoxerei (sec.

cilindro-conici. Pulpa semicrocanta. in prima decada a lunii aprilie. de marime mijlocie. numarul de inflorecente pe lastar fiind in medie de 2-3. Soi cu perioada de vegetatie mijlocie 150-160 zile. Chasselas Masque. inceputul lunii iunie.Chasselas violet. la sfarsitul lunii mai. Exista un grup de Chasselas : Chasselas blanc. devenind soi cosmopolit. Are vigoare redusa.Soi foarte vechi. cu gust specificsoiului ( gust de Chasselas). putregaiul cenusiusi la moliile strugurilor.-22 C) si la seceta. . fertilitate si productivitate mare (75-80 % lastari fertili). Cel mai valoros ramane soiul Chasselas Dore care s-a raspandit in toate tarile viticole din lume. culoare verde-galbuie (aurie). incat butucii se refac rapid in urma accidentelor climatice. Dezmugureste devreme. Rezistente biologice : buna la ger (-20. Strugurii sunt de marime mijlocie. Chasselas dore. Chasselas Queen Victoria. Soiul emite cu usurinta lastari din lemnul batran multianual. foarte sensibil la mana si eutipoza. suculenta. iar maturarea deplina a strugurilor se realizeaza in epoca a III-a. cu prima ramificatie a ciorchinelui transformata intr-un carcel de 2-3 bobite. toleranta la oidium. cunoscut inca din anul 1200. cu pete ruginii pe partea insorita. Chasselas persille sau Chasselas Ciuotat. timp in care necesita 2800-3000 C temperatura globala. Chasselas rose. etc. Bobul este sferic. infloritul are loc asemenea devreme.

1900 C temperatura utila. temperaturile scazute si ploile din timpul infloritului accentueaza fenomenele.5 g/l H2SO4. Cardinal ajunge la maturitate de consum intre 1-10 august.cca. Rodeste si pe copili. din care cauza nu matureaza lemnul lastarilor decat pe 2/3 din lungimea lor. dimiuandu-se procentul de productie marfa. In schimb vegetatia se preungeste pana toamna tarziu. strugurii acumuleaza cantitati mici de zaharuri 100-125 g/l.Rezistente biologice : foarte slaba la ger (-14C. -16C) si la seceta.Cardinal este un soi cu perioada scurta de vegetatie (155-160 zile). pe la jumatatea lunii.2-4.La maturarea de consum. asigura intotdeauna productii mari de struguri 25-30 t/ha. timp in care necesita 1800 . la Statiunea Fresno. din care 80% constituie productia marfa. Este predispus la meiere si margeluire. prin hibridarea soiurilor Flame Tokay (Ahmeur bou Ahmeur) x Ribier (Alphonse Lavalle). cu conditia sa nu survina ploi. acestea putand fi folosite la taiere. excorioza si scurt nodare. pentru recuperarea productiei de struguri in iernile cand pierderile de ochi sunt mari. 15-20 zile. iar aciditatea variaza intre 3. deoarece boabele fisureaza usor in zona pedicelului si sunt atacate de mucegai. sensibili la mana si oidium. Are vigoare mare si fertilitate ridicata (75 .In regiunile din sudul tarii. toleranta mijlocie la putregaiul cenusiu al strugurilor.Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare . pe fondul bogat de fertilizare.80 % din lastari sunt fertili). iar in zonele de deal. .A fost obtinut in California.Irigarea. subcarpatice.

fertilitate buna (63 . in ceea ce priveste marimea strugurilor si boabelor. de catre Victoria Lepadatu. Rezistente biologice : buna la ger (-18C -20C) si la seceta. . soiul fiind omologat i 1978. se comporta bine fata de brumele si ingheturile de primavara. Victoria este un soi cu vigoare mijlocie spre mare. dar mai ales prin aspectul foarte frumos al strugurilor si prin productivitaea ridicata. fiind un hibrid obtinut prin incrucisarea soiurilor Cardinal x Azuf Ali alb. datorita marimii strugurilor. La maturitatea de consum. cu soluri bine drenate.V Bucuresti. din care productie marfa 83-85 %.18 t/ha.H. Ca genotip intruneste insusirile de heterozis. Se impune prin timpurietate. acestea fiind net superioare celor intalnite la soiurile parentale. Soiul Victoria se cultiva cu rezultate bune pe tereurile fertile de la baza versantilor.C. Lucrarile de selectie au continuat la Statiunea de Cercetari Viticole din Dragasani. iar aciditatea este relativ scazuta. de peste 16 . Productiile lastruguri sunt mari. rezistenta mijlocie la boli si daunatori. Maturarea strugurilor are loc in epoca a II-a. strugurii acumuleaza 140-150g/l zaharuri. Hibridarile s-au efectuat in cadrul I.73 % lastari fertili) si productivitate foarte mare. Este una din cele mai valoroase creatii de soiuri romanesti petru struguri de masa. datorita dezmuguririi tarzii. de cca 30 zile. durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare.Strugurii Victoria fac parte din categoria strugurilor de masa.

fructifica abundent. Se poate cultiva si fara tratamente. cu seminte mici. Strugurii Muscat de Poloskei fac parte din categoria strugurilor de masa. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente . lucioase. cu boabele dispuse rar pe ciorchine. cu gust tamaios. boabele nu putrezesc. cu corzi lungi. Coaja este tare. Frunzele sunt mari.1 g). galben-verzui. Este rezistent la ger. Este un soi de vigoare mare. pulpa dulce. usor brumate. putin alungite. Boabele sunt mari (4.SOI REZISTENT. Este foarterezistent la micoze. Se coace la mijloc de septembrie. Strugurii sunt mari (420 g). dar prefera pozitiile insorite si adapostite. de culoare verde inchis.

in prima parte a lunii aprilie. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. taierea in cepi scurti de rod sau verigi scurte de rod. Sarcina care se lasa la taiere este de 40-45 ochi/butuc. -22C). Soi cu vigoare mijlocie. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20. la SCH Cluj-Napoca. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili). Dezmugureste devreme.Strugurii Napoca fac parte din categoria strugurilor de masa. iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavalleex (Regina Viilor x Muscat Hamburg). Forma de conducere recomandata este cordonul bilateral cu tulpina semiinalta. rezistenta buna la manasi putregaiul cenusiu al strugurilor. Matureaza bine lemnul lastarilor si diferentiaza mugurii de rod incepand de a baza coardelor. . sensibil la oidium. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie.

cu nu se cunoaste numele soiului. Mugurii fertili sunt situati spre mijlocul coardei intre ochii 7-15. Dezmugureste tarziu. apartinand sortogrupului Razaki sau Rozaki. In Franta a fost importat din regiunea Beyrouth de catre un negustor de matase (anul 1833). iar maturarea decurge lent pana la finele lunii septembrie-inceputul . A patruns in Europa cu cca 300 de ani in urma. la sfarsitul lunii mai si se prelungeste mult pe durata a 8-10 zile. in a doua parte a lunii aprilie. Soi foarte vechi. mai intai in Italia. Soi foarte viguros. Fertilitatea mijlocie (60-65% din lastari sunt fertili) si productivitatea mare. Emite foarte putin lastari pe lemnul batran. Parga strugurilor incepe in prima decada a lunii august. cu perioada de vegetatie 180-210 zile si cerinte ridicate fata de temperatura (peste 3800 C temperatura globala). apoi in Franta.forma de culmala.Strugurii Azuf Ali fac parte din categoria strugurilor de masa. a fost denumit Dattier de Beyrouth de la forma boabelor . pentru a se asigura o buna legare a florilor. La noi a fost adus din Bulgaria. insa fertilitatea maxima se evidentiaza intre ochii 10-15. de accea butucii se refac greu in urma accidentelor climatice. Infloritul se declanseaza devreme. originar din Asia Mica. In timpul infrloritului necesita multa caldura (temperaturi de 18-20 C). unde este considerat a fi soi autohton (Bolgar).

.lunii octombrie. buna laseceta si putregaiul cenusiu al strugurilor. cancerul bacterian. la mana. antracnoza. Rezistente biologice : slaba la ger (-16C. -18C). la oidium.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful