Brumariu

Adauga in cos

Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Are struguri de mărime mijlocie, cu boabe verzi gălbui cu nuanţe roşii-gri. Valoare de cultură: Are o toleranţă bună faţă de mană, făinare şi putregaiul cenuşiu. Este rezistent la ger. Ideal pentru viticultură ecologică. Maturaţia strugurilor începe la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Este un soi pretabil si pentru vin, pentru gospodării mai mici. Soiul este ideal pentru consum curent şi materie prima

Helikon Szépe (fara samburi)

Fiziologie: Strugure de marime mijlocie-mare (300 g), cilindrică, rară. Boabe medii mari, alungite , coaja subţire, de culoare galben-aurie, crocantă, suculentă, gust plăcut de muscat, aproape fără sâmbure. Valoare de cultură: Soi de vigoare medie. Nu este pretenţios faţă de sol şi orientare. Are o rezistenţă bună faţă de ger şi îngheţ. Epoca de coacere este in septembrie.

Sultanina (fara samburi)

Fiziologie: Soi cu ciorchine mare (210 g), mediu deasă. Boabele mijlocii - mari, ovoidale, fără sâmburi, de culoare aurie. Pulpa crocantă, gustoasă. Valoare de cultură: Sensibil la frig. Rezistent la putrezire. Se pretează pentru stafide. Epoca de coacere a strugurilor este in septembrie.

BUTASI VITA DE VIE - SOI TAMINA
       Caracteristici: Soi foarte viguros, cu cresteri vegetative puternice. Perioada lunga de vegetatie (180 - 190 zile) si cerinte ridicate fata de temperatura. Fertilitate buna (50 55 % lastari fertili) si productivitate ridicata. Dezmugurire mijlocie, intre 10 - 15 apilie; parga strugurilor in a doua parte a lunii august, iar maturarea se realizeaza tarziu la sfarsitul lunii septembrie - inceputul lunii octombrie. 0 Rezistente biologice : buna la ger (-20 C); buna la boli si daunatori. Productiile de struguri care se obtin sunt mijlocii : 16.0 - 8.3 t/ha, din care productie marfa 86 - 90%. Maturarea strugurilor in epoca V - VI. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri (120 - 135 g/l), iar aciditatea este echilibrata 3.9 - 4.4 g/l H2SO4. Strugurii sunt foarte rezistenti la transport si se pastreaza timp indelungat, 3 - 5 luni peste iarna.

Chasselas dore

Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare, cu corzi brrosiateci, cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari, verzi-inchise.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g), mijlociu

cu pruina putina. rotunde. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. suporta seceta. zemoasa. insa nu rezista la transport. Pulpa crocanta. Din struguri se face un vin gustos. insa nu rezista la transport. gustoasa. cu pruina putina. verzi-inchise. rosii. Boabele mijlocii-mari. Nu este pretentios fata de sol. cu corzi bruni-rosiateci. Nu este pretentios fata de sol. dar rezistenta. zemoasa. gustoasa. Chasselas roz Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. este relativ rezistent la inghet. dar rezistenta. rotunde.dese. Boabele nu putrezesc. mijlociu dese. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. alb-galbui. Pulpa crocanta. Are continut ridicat de zaharuri. Moldova . Coaja este subtire. Are continut ridicat de zaharuri. Boabele nu putrezesc.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g). Din struguri se face un vin gustos. Coaja este subtire. este relativ rezistent la inghet. suporta seceta. Boabele mijlocii-mari. cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari.

cu corzi lungi. cu boabele dispuse rar pe ciorchine.cu coaja groasa. de culoare brundeschisa. suporta bine seceta. fara samburi. inceput de octombrie. pulpa dulce. mijlociu dese. Nero . cu corzi groase. Rezistenta la ger este mijlocie. dar frageda. lucioase. putin alungite. Se poate cultiva si fara tratamente. Este sensibil la ger. ovale. cu seminte mici. Este foarte rezistent la micoze. verde-deschisa. galben-verzui. cu gust tamaios. Valoare de cultura: Se coace la mijloc de septembrie. Strugurii sunt foarte mari (500-800 g). Muscat de Poloske Fiziologie: Este un soi de vigoare mare. Frunzele sunt mari. Strugurii sunt mari (420 g). Boabele sunt mari (4. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente. Frunza este foarte mare. de aceea prefera expozitiile insorite si adapostite. de culoare verde inchis. fructifica abundent. boabele nu putrezesc. Coaja este tare. tare.1 g). usor brumate. de culoare albastru-violacee.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Pulpa este incolora. crocanta. Boabele sunt mari. cordiforma. Valoare de cultura: De obicei strugurii se matureaza la sfarsit de septembrie. Are productivitate mijlocie sau mare.

Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. Strugurii se matureaza incepand din prima decada a lunii august. alungite. Palatina Fiziologie: Vigoare mijlocie sau mare. cu corzi multe. Frunzele sunt mari. crocanta. Deseori strugurii se matureaza inca de de la sfarsitul lunii august. cu gust aromat. Pulpa este zemoasa. cu boabele dispuse cu desime medie pe ciorchine. verzi inchise. semierecte. cu gust muscat. Boabele sunt de marime mijlociu-mare. Nu este sensibil fata de boli.Fiziologie: Soi de vigoare mare. Strugurii sunt mari (200 g). Pulpa este zemoasa. Coaja este mijlociu de groasa. alungite.Corzile sunt de culoare brun-galbuie. de obicei insa se culege la inceputul lunii septembrie. cu boabele asezate des pe ciorchine. crocanta. Strugurii sunt mari (210 g). albastru-inchise. Coaja este subtire. Pulpa are numerosi samburi mari. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. verzi deschise. Este rezistent la ger si mijlociu rezistent la seceta. galben-aurii. Boabele de marime mijlocie sau mare. Perla de Csaba . Frunzele sunt mari. cu internoduri de lungime medie.

Boabele sunt mijlocii-mari. toleranta la ger este medie. verziinchise. Rezistenta la ger este peste medie. Comoara Panoniei . Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. Formeaza rar fructificatii secundare. alb-galbui. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie lunga. ovale. crocanta.Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare. cu corzi semi erecte. Pulpa este crocanta. Strugurii nu se preteaza la transport. Frunzele de marime mijlocie-mare. cu corzi rare. gust foarte bun. cu coaja groasa. zemoasa. galben-deschise. cu internoduri de lungime medie. rezista bine la seceta. Tolereaza seceta. Italia Fiziologie: Soi cu vigoare mare. De obicei strugurii sunt buni de consum incepand din a doua decada a lunii octombrie. Pentru siguranta maturarii strugurilor are nevoie de expozitii insorite. In anii favorabili strugurii se matureaza inca de la sfarsit de iulie. muscat. de culoare brun-galbui. Strugurii sunt foarte mari(300 g). cu boabele dispuse mijlociu de des pe ciorchine. Strugurii sunt de marime mijlocie-mare (130 g). calde si adapostite. Rezista bine la transport si depozitare. de culoare brun-violacee. muguri mari. muscat. Frunzele sunt mari. Boabele nu sunt predispuse putregai. cu gust foarte bun.cu maturatie foarte tarzie. semi-erecte. Nu-i sunt favorabile solurile nisipoase. cu boabe mari. Nu este pretentios fata de sol. cu coaja subtire. rotunde. dar frageda. Pulpa este carnoasa. verzi-deschise. Este predispus la fructificatii secundare.

Fructifica abundent. divergenti. avand printre cele mai mari boabe dintre soiurile de masa. Coaja este groasa. dar frageda. Boabele sunt sensibile la presiune. crocanta. glabrii. crocanta. Frunzele sunt de marime mijlocie. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. Boabele sunt mari. putin zemoasa. Pulpa este carnoasa. fapt ce cauzeaza probleme la transport. de culoare brun-deschise. la maturitate galben-ruginii. alb-verzui. lovituri. erecte. Rita . Cardinal Fiziologie: Soi de vigoare mare. cu internoduri de lungime medie. Strugurii sunt mari (180 g). verzi inchise. Pulpa este tare. Nu este pretentios fata de sol. Frunzele sunt mari verzi-deschise. de culoare albastru-rosietice. Suporta seceta.Fiziologie: Soi cu vigoare foarte mare. strugurii se matureaza inca de la sfarsitul lunii august. inceputul lunii septembrie. este foarte predispus la formarea fructificatiilor secundare. ovale. cu desime mijlocie a boabelor. cu corzi putine. au marimi diferite. avand internoduri lungi. aproape rotunde. Mugurii sunt mari. frageda. insa acestea se matureaza in fiecare an. Corzile sunt brun-galbui. este putin sensibil la putregai. Boabele sunt dispuse rar pe ciorchine. cu muguri mari. Valoare de cultura: Soi cu perioada de vegetatie scurta. cu coaja groasa. Fructifica abundent. insa este sensibil la inghet. maturarea strugurilor incepe inca de la inceputul lunii august. Strugurii sunt foarte mari (300 g). Este un soi care se preteaza bine la transport.

Pulpa este moale. . iar peţiolul lung este roşu-violaceu. NAPOCA . Vinul are un gust discret de muscat cu aciditate redusă dotat cu un miros plăcut. Frunzele sunt mijlociimari de culoare verde deschise. Coaja este subţire. puţin pubescente pe faţa şi pe dos. Valoare de cultură: Este un soi cu producţie mare. Este tolerant la toate bolile fungice în afară de putregaiul cenuşiu. nu este sensibil la sol. Soiul este cunoscut ca având un vin de calitate. începutul lunii septembrie. zemoasă cu un gustul dulce de muscat.SOI REZISTENT  Caracteristici: SOI REZISTENT. Nervurile sunt roşii. cu corzi divergente. Are o rezistenţă medie la ger. şi nu necesită tundere în verde. Epoca de maturare este la sfârşitul lunii august. cu boabe rotunde de culoare galbenă.Fiziologie: Este un soi cu vigoare mijlocie. Are strugurii de mărime mijlocie.

sensibil la oidium. depasind 20 t/ha din care productie marfa 80 .3 saptamani.5. la SCH Cluj-Napoca. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. iar aciditatea este normala.140 g/l. Dezmugureste devreme.       A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavallee x (Regina Viilor x Muscat Hamburg). Napoca matureaza strugurii cu circa 2 saptamani inaintea soiului Chasselas Dore. in jur de 4. SULTANINA Caracteristici: . Soi cu vigoare mijlocie. colorati uniform si cu rezistenta buna la transport.5 . Acumuleaza cantitati mici de zaharuri 130 . Strugurii sunt aspectuosi.0 g/l H2SO4. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili). -22C). Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20.85%. rezistenta buna la mana si putregaiul cenusiu al strugurilor. in prima parte a lunii aprilie. Productiile de struguri sunt mari. Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este de 2 .

şi excepţional pentru consumul ca strugure stafidit. iar aciditatea este echilibrata (4. deoarece boabele se usucă uşor şi dau stafide de bună calitate. 0 Rezistente biologice : slaba la ger (-14 C) si la mana. 0 Soi cu perioada lunga de vegetatie (190 .G).3500 C temperatura activa.SOI TEREZA . proaspăt. cu ramificatiile secundare uneori mai dezvoltate incat devin ramurosi. Strugurii acumuleaza cantitati mari de zaharuri (180 . 15 . Dezmugureste devreme.5 .           Este un soi foarte vechi de provenienta asiatica. cu rudimente de seminte verzi ramase nedezvoltate. BUTASI VITA DE VIE . Potenţial enologic: Vin neutru cu aciditate pronunţată. incat boabele se desprind impreuna cu ele foarte usor de pe ciorchine.D. maturarea deplina se realizeaza intre 15 si 30 august. folositi la producerea stafidelor si pentru consum in stare proaspata. Strugurii sunt lungi.conici. Strugure optim pentru consumul proaspăt ( foarte dulce. Adeseori ca şi vin de bază pentru vinurile spumoase.0 g/l H2 SO4 ).SOI REZISTENT Caracteristici: . Este foarte viguros si cu fertilitate slaba. savoare neutră).200 zile)si cerinte mari fata de caldura : 3200 . piele delicată. mari. Boabele de marime mijlocie.190 g/l). colorate in galben ca ceara si acoperite cu un strat fin de pruina. crocanta. buna la seceta.III.5 t /ha in cazul vasului evazat si capul inaltat Guyot pe semitulpina. ovale.40% lastari fertili. nearomata. 2. cilindro . Pedicele lungi. Nu rodeste pe copili. Pulpa carnoasa. in functie de formele de conducere a vitelor in plantatii . Sultanina alba matureaza strugurii in epoca II . cu struguri mari si foarte aspectuosi. mijlocie la oiium si putregaiul cenusiu al strugurilor. Productiile de struguri sunt mijlocii.18 t/ha prin conducerea in tulpina dubla geneveza (C. subtiri si fragile.5. numai 30 . aciditate delicată. in prima decada a lunii aprilie.5 .

corzile sunt drepte. Soiul Tereza face parte din categoria struguriilor de masa. Frunzele sunt de marime mijlocie-mare. pe partea insorita cu nuante rosiatice.rezistenta buna la ger si putregai.tare.ramificati. verzi-galbui. Boabele sunt de marime foarte mare (5. Epoca de maturare : mijloc de septembrie  SUVENIR   Caracteristici: Suvenir este un soi cu crestere mediu spre viguros.nepretentios fata de sol si factori de mediu. Necesita doar 2-3 tratamente.6 g). Vigoare mare. usor brumate. lungi. cu samburi. Nu necesita multe lucrari in verde. cu boabele dispuse rar. Este foarte rezistent fata de ger si destul de rezistent fata de boli. Pulpa este tare. Coaja nu foarte groasa.pentagonale.ovale. cu internoduri lungi.          SOI REZISTENT. de culoare brun-violaceu.verzi deschise. Strugurii foarte mari(250-300 g). . fara a necesita multe lucrari in verde. Fructifica abundent.

 Strugurii sunt mari(380-400g). ESTHER . corzile sunt brun-galbui. . Frunzele de marime mare-mijlocie. verzi deschise.cu o aroma fina.coaja subtire. specifica. Soiul Suvenir face parte din categoria strugurilor de masa. foarte alungit . Vigoare mare.cu bobul albastru.crocanta. pentagonale.SOI REZISTENT    Caracteristici: SOI REZISTENT.

necesita putine lucrari in verde.rezistent la ger si putregai. insa cu gust neutru. Epoca de maturare : inceput de august. Boabele sunt mijlocii-mari (3.7 g). .nepretentios fata de sol si factori de mediu. de culoare albastru inchis. cu rezistenta buna fata de boli. zemoasa. Epoca de coacere inceput de septembrie. cu boabele dispuse compact. Pulpa este tare. In anii nefavorabili. fertilizarea este mai slaba. Boabele nu putrezesc.SOI DUNAWSKA   Caracteristici: Este un soi cu crestere viguroasa. BUTASI VITA DE VIE . in aceste cazuri in ciorchine printre boabele coapte raman si boabe verzi. puternic brumate. Coaja este subtire. samburii sunt mici.      Este un soi cu fructificatie abundenta. Strugurii sunt mari (300-350 g).

cu bobul mare. masa medie a bobiţei: 5-6 g. Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). Strugurii sunt foarte mari 380 . Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie.400g. Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului. oval-alungit si a gustului fin-atractiv. Epoca de maturare : inceput de septembrie. Greutatea medie a strugurelui: 440 g. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte. făinarea. CODREANCA –( Black Magic)       Caracteristici: SOI REZISTENT.crocanta.coaja subtire. antracnoză. cu bobul alungit. Soiul Dunawska face parte din categoria strugurilor de masa. Productivitatea – 12-13 t /ha. putregaiul cenuşiu.rosiatic. Rezistenta la inghet este sporita. . dupa metoda culturii neprotejate. Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi.

Ciorchinii sunt mari. antracnoză. cu bobul mare. oval-alungit si a gustului fin-atractiv. Sinonim: Black Magic SOI REZISTENT. ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte.Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie. creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si Marsaliskii.Boabele sunt mari. putregaiul cenuşiu.Rezistenta la inghet este sporita. Strugurii incep sa se matureze de la inceputul lunii august pentru a putea fi recoltati in a doua jumatate a lunii. Greutatea medie a strugurelui: 440 g.Boabele nu sunt susceptibile la putrezire. Productivitatea – 12-13 t /ha.Rezistenţa la îngheţ: -22º C.Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului. dupa metoda culturii neprotejate. nu este exigent la locul si tipul de sol in care se planteaza.Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile). masa medie a bobiţei: 5-6 g.Soiul are o vigoare de crestere moderata spre puternica. ovale. .Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi. cantarind in medie 420 grame. putin sensibil la ger. făinarea. Rezistenţa la îngheţ: -22º C.

care se inmulteau prin butasi nealtoiti. metoda obisnuita de inmultire a acestor vite este altoirea pe vite americane (vite portaltoi). . in toata Europa se cultivau numai astfel de vite. Dupa aparitia filoxerei. Strugurii Chasselas Dore fac parte din categoria strugurilor de masa.albe aramii. Este in acelasi timp soiul de referinta. aceste vite se pot inmulti prin butasi nealtoiti (vite indigene). Vitele nobile Se mai numesc si vite europene. deoarece in astfel de terenuri filoxera nu se poate dezvolta. fiind superioare din punct de vedere calitativ vitelor de hibrizi producatori directi. Datorita epocii de maturare si insusirilor de productivitate. Soiul este considerat a fi cel mai universal din cele peste cinci mii de soiuri de masa catalogate de ampelografi. Numai pe terenurile nisipoase. este preferat de catre viticultori si consumatori. avand pielita subtire. Pina la aparitia filoxerei (sec. pentru epoca de maturare a celorlaltesoiuri existente in cultura.19).Soiul Eva face parte din categoria strugurilor de masa. ale caror radacini rezista la atacul acestui primejdios daunator. pulpa aromata si seminte abia vizibile.

Pulpa semicrocanta. la sfarsitul lunii mai. Are vigoare redusa. Cel mai valoros ramane soiul Chasselas Dore care s-a raspandit in toate tarile viticole din lume. Chasselas Queen Victoria. Exista un grup de Chasselas : Chasselas blanc. Soi cu perioada de vegetatie mijlocie 150-160 zile. in prima decada a lunii aprilie. inceputul lunii iunie. devenind soi cosmopolit. putregaiul cenusiusi la moliile strugurilor. Rezistente biologice : buna la ger (-20. infloritul are loc asemenea devreme. Dezmugureste devreme. Chasselas persille sau Chasselas Ciuotat. cu gust specificsoiului ( gust de Chasselas). toleranta la oidium. cunoscut inca din anul 1200. etc. . incat butucii se refac rapid in urma accidentelor climatice. Chasselas dore. suculenta. Bobul este sferic. Soiul emite cu usurinta lastari din lemnul batran multianual. timp in care necesita 2800-3000 C temperatura globala.Soi foarte vechi. cilindro-conici. Chasselas Masque.Chasselas violet. cu prima ramificatie a ciorchinelui transformata intr-un carcel de 2-3 bobite. iar maturarea deplina a strugurilor se realizeaza in epoca a III-a. de marime mijlocie. numarul de inflorecente pe lastar fiind in medie de 2-3. foarte sensibil la mana si eutipoza. Strugurii sunt de marime mijlocie.-22 C) si la seceta. fertilitate si productivitate mare (75-80 % lastari fertili). cu pete ruginii pe partea insorita. Chasselas rose. culoare verde-galbuie (aurie).

deoarece boabele fisureaza usor in zona pedicelului si sunt atacate de mucegai. 15-20 zile.5 g/l H2SO4. Este predispus la meiere si margeluire. din care cauza nu matureaza lemnul lastarilor decat pe 2/3 din lungimea lor.1900 C temperatura utila.La maturarea de consum.A fost obtinut in California. Cardinal ajunge la maturitate de consum intre 1-10 august. In schimb vegetatia se preungeste pana toamna tarziu. din care 80% constituie productia marfa.Rezistente biologice : foarte slaba la ger (-14C. . temperaturile scazute si ploile din timpul infloritului accentueaza fenomenele. la Statiunea Fresno.80 % din lastari sunt fertili). prin hibridarea soiurilor Flame Tokay (Ahmeur bou Ahmeur) x Ribier (Alphonse Lavalle).cca. asigura intotdeauna productii mari de struguri 25-30 t/ha. Are vigoare mare si fertilitate ridicata (75 . sensibili la mana si oidium. iar aciditatea variaza intre 3. excorioza si scurt nodare. subcarpatice. -16C) si la seceta.2-4. cu conditia sa nu survina ploi.Irigarea.Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare . dimiuandu-se procentul de productie marfa. toleranta mijlocie la putregaiul cenusiu al strugurilor.Cardinal este un soi cu perioada scurta de vegetatie (155-160 zile). Rodeste si pe copili. pe fondul bogat de fertilizare.In regiunile din sudul tarii. pentru recuperarea productiei de struguri in iernile cand pierderile de ochi sunt mari. iar in zonele de deal. pe la jumatatea lunii. timp in care necesita 1800 . acestea putand fi folosite la taiere. strugurii acumuleaza cantitati mici de zaharuri 100-125 g/l.

Soiul Victoria se cultiva cu rezultate bune pe tereurile fertile de la baza versantilor. soiul fiind omologat i 1978. strugurii acumuleaza 140-150g/l zaharuri. Victoria este un soi cu vigoare mijlocie spre mare.C. de catre Victoria Lepadatu.V Bucuresti. fertilitate buna (63 . datorita dezmuguririi tarzii. dar mai ales prin aspectul foarte frumos al strugurilor si prin productivitaea ridicata. Lucrarile de selectie au continuat la Statiunea de Cercetari Viticole din Dragasani. La maturitatea de consum. Maturarea strugurilor are loc in epoca a II-a. Productiile lastruguri sunt mari. rezistenta mijlocie la boli si daunatori. de peste 16 . cu soluri bine drenate. datorita marimii strugurilor. iar aciditatea este relativ scazuta.18 t/ha. Ca genotip intruneste insusirile de heterozis. se comporta bine fata de brumele si ingheturile de primavara. Rezistente biologice : buna la ger (-18C -20C) si la seceta.Strugurii Victoria fac parte din categoria strugurilor de masa. Se impune prin timpurietate. acestea fiind net superioare celor intalnite la soiurile parentale. fiind un hibrid obtinut prin incrucisarea soiurilor Cardinal x Azuf Ali alb.H. de cca 30 zile. durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare. Este una din cele mai valoroase creatii de soiuri romanesti petru struguri de masa. Hibridarile s-au efectuat in cadrul I.73 % lastari fertili) si productivitate foarte mare. in ceea ce priveste marimea strugurilor si boabelor. . din care productie marfa 83-85 %.

de culoare verde inchis. Se coace la mijloc de septembrie.SOI REZISTENT. cu seminte mici. Strugurii Muscat de Poloskei fac parte din categoria strugurilor de masa. galben-verzui. dar prefera pozitiile insorite si adapostite. Este un soi de vigoare mare. cu boabele dispuse rar pe ciorchine. Strugurii sunt mari (420 g). Coaja este tare. pulpa dulce. Boabele sunt mari (4. putin alungite.1 g). lucioase. Se poate cultiva si fara tratamente. cu gust tamaios. usor brumate. boabele nu putrezesc. Frunzele sunt mari. Este rezistent la ger. fructifica abundent. cu corzi lungi. Este foarterezistent la micoze. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente .

Matureaza bine lemnul lastarilor si diferentiaza mugurii de rod incepand de a baza coardelor. parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie. . la SCH Cluj-Napoca.Strugurii Napoca fac parte din categoria strugurilor de masa. Sarcina care se lasa la taiere este de 40-45 ochi/butuc. Soi cu vigoare mijlocie. Dezmugureste devreme. sensibil la oidium. perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili). rezistenta buna la manasi putregaiul cenusiu al strugurilor. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger. A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavalleex (Regina Viilor x Muscat Hamburg). Forma de conducere recomandata este cordonul bilateral cu tulpina semiinalta. in prima parte a lunii aprilie. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20. iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. taierea in cepi scurti de rod sau verigi scurte de rod. -22C).

cu perioada de vegetatie 180-210 zile si cerinte ridicate fata de temperatura (peste 3800 C temperatura globala). a fost denumit Dattier de Beyrouth de la forma boabelor . apoi in Franta. la sfarsitul lunii mai si se prelungeste mult pe durata a 8-10 zile. Infloritul se declanseaza devreme. in a doua parte a lunii aprilie. Mugurii fertili sunt situati spre mijlocul coardei intre ochii 7-15. Parga strugurilor incepe in prima decada a lunii august. Soi foarte viguros.Strugurii Azuf Ali fac parte din categoria strugurilor de masa. Fertilitatea mijlocie (60-65% din lastari sunt fertili) si productivitatea mare. Dezmugureste tarziu. originar din Asia Mica. unde este considerat a fi soi autohton (Bolgar). mai intai in Italia. pentru a se asigura o buna legare a florilor.forma de culmala. In Franta a fost importat din regiunea Beyrouth de catre un negustor de matase (anul 1833). de accea butucii se refac greu in urma accidentelor climatice. La noi a fost adus din Bulgaria. apartinand sortogrupului Razaki sau Rozaki. In timpul infrloritului necesita multa caldura (temperaturi de 18-20 C). insa fertilitatea maxima se evidentiaza intre ochii 10-15. Emite foarte putin lastari pe lemnul batran. Soi foarte vechi. cu nu se cunoaste numele soiului. A patruns in Europa cu cca 300 de ani in urma. iar maturarea decurge lent pana la finele lunii septembrie-inceputul .

lunii octombrie. la oidium. antracnoza. . buna laseceta si putregaiul cenusiu al strugurilor. Rezistente biologice : slaba la ger (-16C. la mana. cancerul bacterian. -18C).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful