Geologie generala

Metoda observatiei directe pe teren : -aceasta metoda consta in obs pe teren , in aflorimetre a dif. aspecte geologice: * alc. litologica a formatiunilor * raporturile geometrice care exista intre stratele care alc. formatiunile resp. * extinderea spaatiala a formatiunilor geologice * eventuale urme de flora si fauna fosila in stratele sedimentare Metoda observatiei in laborator : Asupra probelor de roci aduse din teren se pot face urm. investigatii : *analize mineralogice prin microscopie,spectroscopie *analize fizice asupra rocilor privind densit, plasticitatea , rezistenta, magnetismul *cercetarea fosilelor Metoda experimentala In lab. s-a incercat simularea unor fen. care au loc in natura, la o scara redusa si la cond pe care ni le ofera mediul de lab. , fara a putea tine seama de factorul timp , esential in geologie. Principiul actualismului sau al cauzelor actuale : Ptr studiile geologice cea mai mare parte a mat. de cercetare il repr. : *rocile care intra in constitutia scoartei terestre *raporturile spatiale dintre dif. strate si formatiuni geologice *resturile fosile ale organismelor animale si vegetale *raspandirea si extinderea diferitelor zacaminte de subst. minerale utile. Studiul acestor mat. prin metoda ibs, prin aplicarea met. Fizice si c imice si prin experiente in lab conduce la obt unor date fol. !a reconstituirea proceselorr care au avut loc in trecutul geologic si a cauzelor care au det aceste procese. Ptr interpretarea ddatelor obt. din obs. de teren si a celor experimentale , se fol principiul actualismului sau metoda cauzelor actuale. Compozitia meteoritilor "lasific. care reflecta cel mai bine provenienta #. de la dif. adancimi din corpul unei planete dezagregate, avand compozitii asemanatoare cu cele pp. ptr interiorul Pam. "uprind $ tipuri fundamentale : 1.sideritele%meteoriti ferosi& ' sunt corpuri f. grele, form. din Fe()i * se consid. "a provin din zonele cele m. adanci ale unor foste planete. 2.siderolitele ' sunt constituite din Fe()i si #g(Fe, cul negru verzui 3.litosideritele- sunt form din silicate de Al, Fe, #g, "a 4.meteoritii siliciosi ' sunt alc din silicate de Al, "a, )a

Meteoritii sunt considerati ca fiind fragmente ce provin de la diverse adaancimi ale unei foste planete. Limitele dintre placile tectonice : + caract. imp. A placilor tect e ca se deplaseaza unele in raport cu altele. ,eplasarea relative a placilor tect det. si limitele dintre ele care pot fi : -limite divergente : sit. pe dorsalele medio-oceanice, unde se naste scoarta oceanica de natura bazaltica. "oresp. unor falii adanci fata de care placile se misca indepartandu-se una fata de cealalta. -limite convergente : printr-o miscare de coliziune placile se aproprie sau se incaleca una peste alta. Falii transformate ' sunt fracture crustale perpendicular pe directia rifturilor, permit translatii laterale ale placilor in lungul limitei de separatie dintre ele. Zone de coliziune- situate intre - placi continentale unde s-au nascut catene de cutare alpine.Formeaza aliniamente de paleosubductie si centuri pe cutremure recente. Corpurile abisale(plutonice& sunt repr. de : bat olite, stoc.-uri. Batholitele- corpuri magmatice plutonice largi, dezv. Pe sute de .m, cu supr. neregulate, discordante fata de formatiunile din /ur. Stockurile sunt intruziuni magmatice de dim m. mici, cu forme neregulate, pana la cativa .m.0epr. partea superioara a unor bat olite. Sillul-format prin in/ectiaa magmei intre stratele cu care vine in contact, limitele sale sunt paralele. Lacolitul- corp ipabisal concordant cu stratificatia, deformeaza stratele acoperitoare, in forma unui dom larg. Facolitul- repr o intruziune concordanta cu stratificatia, in forma de semilunar, localiz. In creste anticlinale sau in depr sinclinale. Dyke`ul- e un corp magmatic tabular discordant, care intretaie stratificatia rocilor.1rosimea lui e de oridinul cm sau m.,eformarea produsa de catre magma det. formarea unui sistem complex de fisuri,pe care se insiuneaza magma si dezvolta sisteme de sute si mii de d2.e3uri, apar f. rar izolat. Vulcanismul repr ansamblul fen. det. de e/ectia lavelor si a gazelor associate si aparitia acestor produse la supr. Pam. 4senta acestui fen. e transferul de energie caloric si de substanta, din profunzime spre suprafata. ruptia de tip !a"aiian ' e o eruptive de lave f. bazice care dau revarsari linistite sub forma de curgeri intinse pe zeci de .m."and a/ung in ocean uneori formeaza cascade.,atorita intinderii

mari de curgeri de lava de tip oceanic, ia nastere un con volcanic cu pante line pe o supr. extinsa avand o inaltime absoluta de peste 5666m.Se aseamana cu un gigantic scut rotund si de aceea poarta numele de 7ulcan scut. ruptia de tip strombolian ' lavele bazice acestui tip de eruptive dau curgeri dar si bombe sau lapilli."urgerile de lava formeaza pe supr lor cruste relative subtiri care se rup mereu. Sunt insotite de un zgomot tipic . eruptiile se produc la fiecare doua ore. ruptia de tip vulcanian ' e exploziva.#ateria topita provine dintr-o zona adanca de crusta continental.Spre sfarsitul unei faze eruptive, lava se consolideaza pe cosul vulcanului si formeaza un dop care la urm. 4ruptive, e aruncat si pulverizat in aer sub forma de cenusa vulcanica.4ruptia e violenta si provoaca cutremure."urgerile de lava sunt reduse sau lipsesc. Prognoza eruptiilor vulcanice 4laborarea unor prognoze privind eruptiile vulcanice continua sa fie dificila, datorita: *varietatii tipurilor de aparate vulcanice* *modului cum se desfasoara eruptiile *pauzele mari si neregulate ce exista in activitatea unor dintre ei. Aproape fiecare 7ulcan prezinta manifestari de tipvariat si relatii specific cu procesele care ii anunta o viitoare eruptive. Activitatea de supraveg era permanenta in cadrul unor observatoare vulcanologice, special dotate, urmareste 8 aspecte principale : 1.zonarea vulcanica 2.fenomenele geochimice 3.fenomenele geofizice 4.schimbarile topografice Vulcanii noroiosi -sunt edificii de forma conica, de dim. variabile cu o inaltime de 3-- m pana la cateva sute de metri, construiti din emisii de material argilos amestecat cu apa si gaze. -repr. un aspect morp ologic si se manifesta exploziv sau linistit ca si vulcanii propriu-zisi. -au un crater si un cos volcanic, din care erup noroi, ce curge pe pantele unui con. -se formeaza la supr. unor zone active tectonic, prin ascensiunea gazelor -gazele care antreneaza apa si rocile argiloase pe planul de falie det. eruptia la supr., a unui noroi amestecat cu sfaramituri de roci si bule de gaze. -in 0om. Au fost identificati vulcaani noroiosi in Fforedeep-ul "arpaatic, depresiunea 9ransilvaniei si Platf. #oldoveneasca. -sunt o sursa naturala de ":8 ptr atmosfera, cu impact negative asupra climei. Fenomenul de cutare repr ansamblul proceselor de deformare plastica prin indoire fara intreruperea continuitatii stratelor. lementele unei cute: -sarniera - lanul a!ial al cutei

-"lancurile -unghiul cutei -#olta sau crestetul cutei -al#ia sau tal a cutei Cutele diapire se form atunci cand samburele constituit din roci plastic strapunge stratele acoperitoare. Se form datorita presiunii litostatice si plasticitatii sarii. !ipocentrul- e locul de unde se initiaza un cutremur, de unde se declanseaza energia. Magnitudinea- e cantitatea de energie declansata din ipocentru. !azardul seismic si predictia macrosistemelor :azardul seismic se refera la consecintele potentiale ale macrosistemelor de o anumita magnitudine, produse intr-un anumit loc si se asociaza cu preocupari de predictive a momentului de manifestare si a intensitatii pe care o va avea la declansare. Ptr constrructii sunt f importante , prevederile caracteristicilor terenului si durata socului in anumite regiuni. In ultimii ani s-au real. Succese privind monitorizarea unor seisme in ;aponia, S<A, " ina si 0usia. <nele cercetari vizeaza fen care anunta un seism intr-un viitor apropiat cum ar fi: modificari ale propr. Fizico-mecanice ale rocilor inainte de producerea rupturilor ma/ore din litosfera* starea de tensiune din ipocentru* scaderea anuala, intr-un timp indelungat, a energiei seismice dintr-o zona epicentrala. Altele au in vedere fen ce vizeaza iminenta unui cutremur, cum ar fi: modificari alea vitezelor undelor prime si secunde ale macroseismelor, producerea de mare sau starea de agitatie a animalelor. ,in perspective riscului seismic, e imp alarma sau informarea pop asupra iminentului seism.4ficienta sistemului de avertizare e esentiala in reducerea alarmelor false, cu efecte negative, reflectate in perturbari sociale si economice. #ctiunea omului asupra biosferei Fondul genetic al atmosferei e grav afectat si perturbaat dat. activitatilor umane prin despaduriri, sc imbari de cursuri de ape, desecari , activit. miniere care au dus in primul rand la disparitia ptr totdeauna a unui nr mare de specii. In sec =I= omul a det disparitia a -5 specii de mamifere si a >5 specii de pasari, iar in sec. == a ?@ de specii de mamifere si 5$ de pasari. Se prevede ca sunt in pericol de disparitie inca -66 de speciide mamifere si $85 specii de pasari. ,e asemnea sunt in pericol -6666-5666specii de plante. In acest ritm e posibil ca in acest secol sa dispara peste 86A din formele de viata existente. Pierderea acestor specii nu repr numai o saracire a biosferei* odata cu ele dispare si un imens captal genetic. Saracirea faunei e un prim pas spre disparitia unor specii.Se datoreaza in primul rand vanatorii excesive. Sunt pe cale de disparitie bizonii, tigrii, ursii polari, castorii, rinocerii. + alta cauza a disp. speciilor e det. de reducerea abitatelor ca urmare a despaduririi , a transf biotopului initial in teren agricol. "onstruirea unei autostrazi sau a unui canal constituie bariere antropice care impiedica circulatia animalelor. ,espaduririle au loc ptr marirea supr agricole si ptr extragerea lemnului. ,in padurile indoneziene si indoc ineze au mai ramas doar 56A, din pad. Africane $6A , iar din cele sudamericane- ?5A.

"onsecintele despaduririlor sun multiple si extreme de grave : desertificarea din cauza distrugerii solului* sc imbarea drena/ului apelor* saracirea florei si disparitia multor specii* accentuarea efectului de sera e det. de defrisari , deoarece o buna parte din dioxidul de carbon din atm e absorbit de padure. In lipsa acestuia are loc o acumulare suplimentara de dioxid de carbon. #ctiunea omului asupra litosferei Stricarea ec ilibrerol natural a inceput odata cu explozia demografica, prin prezenta activitatilor antropice in mi/locul naturii. +mul-consumator permanent de resurse, in lupta sa ptr existent a modificat cadrul natural prin exploatari miniere, dezvoltari de goluri subterane, exploatari prin cariere, a acoperit prin deseuri de tot felul solul si a creat premiza unor nelimitate focare de poluare. +mul contemporan contamineaza permanent- prin ind. " imicee, prin cele alimentare, prin statiile de prelucrare a minereurilor, prin rafinarii si fabric de ciment. Actiunea omului asupra litosferei e extreme de varita si in gen cu efecte regionale sau locale. ,egradarea solului e det. de activitatea umana.Se apreciaza ca annual e indepartata pe glob o cant de -5,8 miliarde t de sol fertile. + alta cauza a degradarii o constituie intoxicarea lui cu fertilizanti si pesticide precum si saracirea lui prin supraexploatare. Acoperirea terenurilor cu deseuri repr o agresiune grava prin distrugerea si reducerea supr cu zone fertile.,epozitarea deseurilor e o calamitate care a aparut odata cu omul. )u exista activitate umana care sa nu prodduca deseuri, dar cantitatea lor a crescut odata cu progresul societatii umane. <n mare pericol ptr apele subterane e contaminarea lor cu substante ,)AP!% solvent, pesticide, uleiuri& Aceste subst pot cobor sub nivelul apei subterane unde se dizolva f incet. "onstructiile ocupa supr tot mai intinse. +rasele ocupa azi BA din supr globului dar genereaza BBA din poluarea mondiala.. "onstruirea cailor de comunicatii repr de asemnea o agresiune asupra mediului ambiant. 0etelele de autostrazi,soselele so liniile ferate induc poluari multiple, deteriorari ale terenurilor din /ur, eroziunea solului, poluarea puternica a aerului, poluare sonica. "analele de unire a unor ape repr de asemenea o modificare ma/ora, indusa de om, celebre sunt canalele : Panama, Suez, "orint,cel care leaga #. )ordului de # )eagra sau ,unarea de 0in. "rearea lor, permite sc imburi permanente de apa de natura dif, transfer de poluare si prod modificari climatice si biogeografice. #odificarea reliefului de catre om e det. si de exploatarile miniere unde in urma excavatiei materiei utile raman imense cratere miniere. Producerea seismelor de catre om e o realitate. Saracirea subsolului e tot o modificare a starii initiale a globului prin extragerea de materii prime utile omului. Aceste materii- minerale,roci,minereuri, carbuni, petrol, gaze ' sunt rez. <nui process indelungat de formare si concentrare si nu sunt regenerabile. +rice extragere constituie o saracire a capitalului initial al Pam. si o mod. a ec ilibrului nat. .