Universitatea VALAHIA din Trgovite Facultatea de Inginerie Electric Specializarea Automatica si Informatica Aplicata

PROIECT LA MIS

Profesor: Gabriel Gorghiu Student: Duu Denisa Alexandra Anul III

Trgovite

2013

TEMA PROIECTULUI MODELAREA FUZZY A SISTEMULUI DE RACIRE A UNUI PROCESOR A !ND ITEZA MA"IM# DE ROTA$IE A ENTILATORULUI 1%00 RPM

PROCESORUL SI SISTEMUL DE RCIRE

I&tro'()ere Procesorul, sau CPU (Central Processing Unit , face !arte dintr"o clasa de #asini logice care !oate executa !rogra#e$ Aceasta definitie generala !oate fi a!licata !ri#elor co#!utere a!arute, ale caror !rocesoare, la %re#ea res!ecti%a o!erau cu a!licatii de un singur ti!$ Cu toate ca for#a, design"ul si i#!le#entarile !rocesorului s"au schi#bat radical de"a lungul ti#!ului, o!eratiile sale funda#entale au ra#as aceleasi$ Standardi&area si de&%oltarea de !rocesoare din ce in ce #ai co#!lexe a ince!ut in era !o!ulari&arii tran&istoarelor si a #ini"co#!uterelor (!rintre care si !ri#ul PC , continuand accelerat o data cu introducerea circuitului integrat$ Atat #iniaturi&area cat si standardi&area !rocesorului au dus la o crestere a !re&entei acestuia in a!aratura digitala de ulti#a generatie, de!asind granitele co#!onentelor destinate exclusi% co#!uterelor Sunt !re&ente in tot, de la #asini la telefoane #obile sau 'ucarii !entru co!ii$ Mi)ro*ro)e+or(, (icro!rocesorul, a!arut in )*+,, este o co#!onenta electronica ce !oate !rocesa date sau co#en&i, !rin i#!ulsuri electrice ce trans#it infor#atii in li#ba' binar$ Un #icro!rocesor incor!orea&a toate functiile CPU intr"un singur circuit integrat$ Procesoarele au fost fabricate !entru o !erioada lunga de ti#! din !lachete de circuite integrate #ici sau #edii, continand cate%a sute de tran&istori$ Pri#ele #odele de #icro!rocesoare au fost utili&ate in calculatoare electronice, ce a%eau ca sco! reali&area de o!eratiuni arit#etice cu cu%inte de #axi# - biti$ In curand au fost de&%oltate #icro!rocesoare !e - sau . biti care au fost introduse in ter#inale de di%erse ti!uri, in i#!ri#ante cat si in di%erse for#e de auto#ati&ari$ Ieftinirea #icro!rocesoarelor !e . biti cu adresare !e )/ biti a dus la creearea !ri#elor #icro"co#!utere la #i'locul anilor )*+,$ Integrarea intregului CPU !e un singur chi! 01SI (0er2 1arge Scale Integration a redus si #ai #ult !retul !e unitatea de ca!acitate de !rocesare$ De&%oltarea #icro!rocesoarelor din !unct de %edere al cresterii co#!lexitatii si a !uterii de !rocesare, cat si scaderea !returilor a cunoscut un !rogres sustinut de la ince!uturile sale$ In )**,, caldura disi!ata 3DP (3her#al Design Po4er , ineficienta electrica alaturi de alti factori sunt, si au fost !rinci!alele constrangeri in de&%oltarea #icro!rocesorului #odern$ De la introducerea !ri#ului #icro!rocesor, Intel -,,-, si !ana la !ri#ul #odel utili&at la scara larga, Intel .,.,, in )*+- aceasta clasa de CPU"uri a!roa!e a eli#inat #etodele alternati%e de i#!le#entare$ In ti#! ce, co#!lexitatea, di#ensiunea, #odul de fabricatie cat si for#a generala a !rocesoarelor s"au schi#bat radical in ulti#ii /, de ani, functiile sale de ba&a si design"ul au ra#as in #are aceleasi$ In !re&ent, #iniaturi&area extere#a a !ortilor electronice cau&ea&a efecte ne!lacute, cu# ar fi #igrarea electronilor cat si !ierderi de i#!uls electric in co#!onentele ti! (5S673 ((etal 5xide 8

Se#iconductor 6ield 7ffect 3ransitor si tran&istoarele din !rocesor, ridicand din ce in ce #ai #ulte intrebari !ri%ind li#itarile tehnologiei ba&ate !e circuite integrate$ O*er-ti(&i 'e .-/5!eratiile funda#entale ale #a'oritatii #icro!rocesoarelor, indiferent de for#a lor fi&ica, este de a executa o serie de instructiuni stocate anterior si denu#ite generic !rogra#e$ Un !rogra# este for#at dintr"o o serie de nu#ere stocate intr"un ti! de #e#orie$ Cei - !asi de ba&a in orice o!eratiune, !arcursi de toate ti!urile de CPU sunt: CI3I97, D7C5DA97, 7:7CU3I7 si 97SC9I797$ )$CI3I97 ; Pri#ul !as, are ca rol cautarea unei instructiuni (re!re&entata de un nu#ar sau de o sec%enta de nu#ere in #e#oria !rogra#ului$ Adesea instructiunea ce trebuie locali&ata este stocata in #e#orii lente, cau&and un lag !rocesorului, lag datorat !erioadei de ti#! necesara !entru adresarea #e#oriei$ Aceasta !roble#a este re&ol%ata in !rocesoarele #oderne !rin utili&area tehnologiilor cache sau !i!eline$ 2$D7C5DA97 ; Instructiunea citita din #e#orie este utili&ata !entru a deter#ina ur#atorul !as al !rocesorului$ In cel de"al doilea !as, decodarea, instructiunea este i#!artita in sectoare, se#nificati%e !entru di%erse !ortiuni ale !rocesorului$ (odul in care %aloarea nu#erica a instructiunii este inter!retata este definita de ISA (Instruction Set Architecture $ 8$7:7CU3I7 ; Du!a reali&area !ri#ilor !asi, !ortiuni ale !rocesorului sunt conectate succesi% !entru a reali&a o!eratiunea dorita$ Acest !roces se nu#este executie$ Daca, de exe#!lu, o o!eratie de adunare este citita si decodata, o unitate A1U (Arith#etic 1ogic Unit %a fi conectata la o serie de in!ut"uri de intrare si de iesire$ Intrarile se ocu!a de nu#erele ce ur#ea&a sa fie adunate, in ti#! ce iesirile contin su#a finala obtinuta$ -$97SC9I797 ; Ulti#ul !as, scrie intr"un anu#it ti! de #e#orie re&ultatul o!eratiunii reali&ate de !asii anteriori$ Du!a acesti - !asi, intregul !roces se re!eta$ In !rocesoare #ai co#!lexe decat cel descris, !asii de citire, decodare, executie si rescriere sunt reali&ate si#ultan$ Fre)ve&t- 'e )e-+ 6rec%enta de ceas #asurata in cicluri !e secunda (unitatea de #asura <& este ti#!ul in care un !rocesor reali&ea&a cea #ai de ba&a o!eratie, cu# ar fi adunarea a doua nu#ere sau transferul de %alori intre doi registri$ In #od u&ual, frec%enta de ceas este utili&ata !entru a deter#ina %ite&a unui CPU$ Producatorii au in general !returi !re#iu# !entru #icro!rocesoarele cu frec%ente #ari$ Pentru un !rocesor ce iese de !e linia de !roductie, testul frec%entei de ceas o!ti#e re!re&inta finalul !rocesului de fabricatie$ Un !rocesor care de exe#!lu este certificat la )$= G<& %a fi %andut la !ret #ai #are decat acelasi !rocesor care atinge frec%ente de ceas #ai #ici, de exe#!lu )$88 G<&$ 6rec%enta de ceas este de obicei se#nificati%a !entru co#!ararea !rocesoarelor, si i#!licit a co#!uterelor$ Cu toate acestea, o #ulti#e de alti factori deter#ina !erfor#anta -

efecti%a a unui !rocesor$ De exe#!lu frec%enta de ceas a 6S>"ului (6ront Side >us , frec%enta de ceas a #e#oriei, lati#ea de banda in biti a #agistralei CPU cat si cantitatea de cache 1e%el ), 12 sau 18$ 6rec%enta de ceas nu trebuie folosita !entru co#!ararea !rocesoarelor care fac !arte din fa#ilii diferite$ Acestea fiind foarte diferentiate !rin %olu#ului de o!eratii reli&ate !e durata unui ciclu$ (a'oritatea !rocesoarelor, si in general #a'oritatea dis!o&iti%elor logice sec%entiale, sunt sincron (lucrea&a cu se#nale sincroni&ate $ Prin calcularea ti#!ului #axi# in care i#!ulsul electric se !oate !ro!aga !rin di%ersele ra#uri ale #ulti!lelor circuite ale unui CPU, fabricantii !ot alege o frec%enta !erfecta !entru se#nalulul de ceas$ Aceasta !erioada trebuie sa fie #ai lunga decat ti#!ul necesar unui se#nal sa se de!lase&e sau sa se !ro!age$ C-)0e 5 unitate de cache a unui CPU este utili&ata !entru a reduce ti#!ul #ediu de acces al #e#oriei !rocesorului$ Cache"ul este o #e#orie #ai #ica si #ai ra!ida care stochea&a co!ii ale datelor accesate cel #ai frec%ent de !rocesor$ Astfel, in #o#entul in care este !ri#ita co#anda de a !rocesa o o!eratie de scriere sau de citire dintr"o locatie de #e#orie, !rocesorul cauta in !ri#ul rand daca o!eratia res!ecti%a se !oate accesa din #e#oria cache$ 5 !roble#a cu care se confrunta cache"ul este necesitatea de echilibrare dintre latenta si cantitatea #axi#a ce se !oate utili&a !entru stocare$ Cu cat este #ai #are cache"ul cu atat latenta este #ai #are, deci %ite&a #ai #ica$ Pentru a adresa aceasta !roble#a, !rocesoarele #oderne utili&ea&a #ai #ulte ni%eluri de cache, unele #ai ra!ide dar #ai #ici sustinute de altele #ai #ari dar #ai incete$ Cache"ul #ulti!lu o!erea&a in general !rin %erificarea in !ri#a instanta a celui #ai #ic cache, 1e%el )$ Daca adresa !oate fi accesata, !rocesorul reali&ea&a o!eratia la %ite&a foarte #are$ Daca adresa res!ecti%a nu este stocata in 1), se continua cautarea in 12, si asa #ai de!arte, !ana in final cand adresa este cautata in #e#oria externa$ Procesoarele #oderne au a'uns sa utili&e&e chiar si 8 ni%eluri de cache, !entru o !erfor#anta cat #ai buna$ FS1 6S>"ul (6ront Side >us este #agistrala de transfer utili&ata !entru reali&area co#unicatiei intre !rocesor si northbridge"ul !lacii de ba&a$ (axi#ul teoretic al %ite&ei de transfer al 6S>"ului este calculat !rin lati#ea ben&ii de transfer, frec%enta de ceas cat si nu#arul de date !e care il !oate transfera !er ciclu$ De exe#!lu un 6S> !e 82 de biti o!erand la o frec%enta de ),, (<& care reali&ea&a - transferuri !er ciclu are o lati#e de banda de )/,, (>?s$ Producatorii s!ecifica %ite&a 6S>"ului in (3?s ((ega 3ransfers ? second $ De exe#!lu, daca o !laca de ba&a are un 6S> tactat la 2// (<&, si reali&ea&a transferuri !e ciclu de ceas, 6S>"ul certificat este de ),// (3?s$

TDP 3DP"ul (3her#al Design Po4er re!re&inta !uterea #axi#a de disi!are a caldurii, a siste#ului de racire necesara !entru racirea unui CPU$ De exe#!lu un !rocesor de la Intel @//,, !oate fi racit utili&and un siste# certificat !entru )8, de 4 3DP, ceea ce insea#na ca !oate disi!a (de exe#!lu racirea acti%a care foloseste un radiator si un %entilator )8, de 4 transfer ter#ic fara a atinge te#!eratura #axi#a de 'onctiune a chi!"ului$ So)2et(, CPU SocAetul CPU este un conector al !lacii de ba&a care acce!ta anu#ite #odele si ti!uri de !rocesoare for#and o interfata electrica cu acesta$ In !re&ent cele #ai #ult co#!utere utili&ea&a arhitecturi ba&ate !e !rocesoare socAetate$ ALU 5 unitate A1U (Arith#etic 1ogic Unit este for#ata dintr"un circuit digital care reali&ea&a o!eratii arit#etice si logice$ A1U este o co#!onenta esentiala a unui CPU, chiar si cele #ai si#!le #odele de !rocesoare fiind dotate cu cel !utin o unitate de acest ti!$ Unitatile A1U gasite in interiorul !rocesoarelor #oderne sunt foarte co#!lexe cat si foarte !uternice, un singur !rocesor !utand contine #ai #ulte unitati de acest ti!$ FPU 5 unitate 6PU (6loating Point Unit este ca!abila sa reali&e&e o!eratii cu nu#ere intregi$ 5!eratiile sale ti!ice sunt: adunarea, scaderea, in#ultirea, di%i&iunea si radacina !atrata$ In cele #ai #ulte dintre !rocesoarele #oderne una sau #ai #ulte unitati 6PU sunt integrate in CPU, acestea fiind constituite in di%i&ii (Intel x./ are registrii de floating !oint integrati $ In anu#ite ca&uri, unitatile 6PU !ot fi s!eciali&ate, si di%i&ate intre o!eratii 6P si#!le (de obicei adunari si in#ultiri si o!eratii #ai co#!licate, asa cu# este di%i&iunea$ $

DESPRE FUZZY
Logica fuzzy (n englez fuzzy, pronun at ['f!zi], nseamn vag, neclar, estompat) a fost definit n 19 ! de ctre prof" #otfi $ade%de la &niversitatea 'aliforniei din (er)ele*" +pre deose,ire de logica clasic, n care se lucreaz cu dou valori de adevr e-acte (notate de e-" . pentru fals i 1 pentru adevrat), logica fuzzy folosete o pla/ continu de valori logice cuprinse n intervalul [., 1], unde . indic falsitatea complet, iar 1 indic adevrul complet" 0stfel, dac n logica clasic un o,iect poate apar ine (1) sau nu (.) unei mul imi date, logica fuzzy lucreaz cu gradul de apartenen al o,iectului la mul ime, acesta put1nd lua valori ntre . "i 1" #ogica fuzzy ofer instrumentele necesare pentru reprezentarea n sistemele inteligente a unor concepte imprecise cum sunt mare, fier,inte, ieftin "a", concepte numite varia,ile lingvistice sau varia,ile fuzzy" 2entru reprezentarea acestora se folosesc seturile fuzzy, care capteaz din punct de vedere cantitativ interpretarea calitativ a termenilor"

REALIZAREA PROIECTULUI
A# deschis #atlabul Bi a# tastat co#anda fu&&2 S"a deschis o nouC fereastrC nu#itC FIS E'itor Dn care se aflC %ariabilele de intrare Bi de ieBire$

6ig$ ) A# dat cliA !e 7dit, !e Add %ariable Bi a!oi !e in!ut3

6ig$ 2 A# selectat in!ut) Bi a# tastat Dn cE#!ul Fa#e nu#ele te#!intcarcasa re!re&entEnd te#!eratura interioarC a carcasei calculatorului$ A# selectat in!ut2 Bi a# tastat Dn cE#!ul Fa#e nu#ele te#!!rocesor re!re&entEnd te#!eratura !rocesorului$ A# selectat out!ut) Bi a# tastat Dn cE#!ul Fa#e nu#ele %itderot%etilator re!re&entEnd %ite&a de rotaie a %entilatorului$

6ig$ 8 A# dat dublu cliA !e una din cele 8 %ariabile Bi s"a deschis fereastra !entru editarea funciilor$ A# a%ut ne%oie doar de 8 funcii triunghiulare !entru fiecare %ariabila Bi acestea erau de'a trasate$ A# setat do#eniul (9ange Dntre , Bi ),, !entru intrCri Bi Dntre , Bi ),,, !entru ieBire$ Pentru %ariabila te#!intcarcasa cele trei funcii sunt: sca&uta cu !ara#etri G, , )=H, #ediu cu !ara#etri G, )= 8,H, bun cu !ara#etri G)= 8, -=H$ 3e#!eratura #axi#C a carcasei este de -= de grade Celsius$ Pentru %ariabila te#!!rocesor cele trei funcii sunt: sca&uta cu !ara#etri G, , 8,H, #edie cu !ara#etri G, 8, /,H, ridicata cu !ara#etri G8, /, *,H$ 3e#!eratura #axi#C a !rocesorului este *, grade Celsius$ Pentru %ariabila de ieBire, %itderot%entilator, cele trei funcii sunt: #icC cu !ara#etri G, , -,,H, #edie cu !ara#etri G),, =,, *,,H, #are cu !ara#etri G/,, *,, )-,,H$

),

0ite&a #axi#C de rotaie a %entilatorului !rocesorului este )-,, 9P($ A# definit regulile cu co#anda 7dit si 9ules

6ig$ DacC te#!eratura internC a carcasei este scC&utC Bi te#!eratura !rocesorului este scC&utC atunci %ite&a de rotaie a %entilatorului este #icC$ DacC te#!eratura internC a carcasei este #edie Bi te#!eratura !rocesorului este #edie atunci %ite&a de rotaie a %entilatorului este #edie$ DacC te#!eratura internC a carcasei este ridicatC Bi te#!eratura !rocesorului este ridicatC atunci %ite&a de rotaie a %entilatorului este #are$ DacC te#!eratura internC a carcasei este scC&utC Bi te#!eratura !rocesorului ridicatC atunci %ite&a de rotaie a %entilatorului este #edie$ DacC te#!eratura internC a carcasei este ridicatC Bi te#!eratura !rocesorului este scC&utC atunci %ite&a de rotaie a %entilatorului este #edie$

))

DacC te#!eratura internC a carcasei este scC&utC Bi te#!eratura !rocesorului este #edie atunci %ite&a de rotaie a %entilatorului este #edie$ DacC te#!eratura internC a carcasei este #edie Bi te#!eratura !rocesorului este scC&utC atunci %ite&a de rotaie a %entilatorului este #icC$ DacC te#!eratura internC a carcasei este ridicatC Bi te#!eratura !rocesorului este #edie atunci %ite&a de rotaie a %entilatorului este #are$ DacC te#!eratura internC a carcasei este #edie Bi te#!eratura !rocesorului este ridicatC atunci %ite&a de rotaie a %entilatorului este #are$

CliA !e 0ie4 "I 9ules

6ig$ = 0i&uali&area graficului 0ie4 "I Surface

)2

)8

CONCLUZIE
Cu cEt te#!eratura internC a carcasei Bi te#!eratura !rocesorului este #ai #are %ite&a de rotaie a %entilatorului este #ai #are$

)-

BIBLIOGRAFIE
At-&-+i( A'ri-&4 JArhitectura calculatoarelor, 7d$ I&5oD-t-, anul 2,,=, >ucureBti htt!:??ro$4iAi!edia$org?4iAi?Procesor htt!:??444$e%o#ag$ro?%i&uali&areKcu%ant$!h!Lidcu%antM2+ htt!:??ro$4iAi!edia$org?4iAi?1ogicNC-N.8Kfu&&2

)=