Originile cretinismului

In primul secol al erei noastre, in Imperiul roman si-a fcut apariia o noua religie: cretinismul. Aducnd un mesaj universal, mai presus de diviziunile naionale sau sociale, cretinismul avea sa devin religia dominanta pe ntreg cuprinsul Imperiul roman I !""A #$%A&A !in anul '( i. )r., Ideea este inclusa in provincia romana *iria. #egii Iudeii domnesc su+ autoritatea proconsului roman. $cupaia romana i-a divizat pe evrei in mai multe grupri. *aduc,eii reprezentau +ogata si influenta aristocraie preoeasca, cola+oratoare a romanilor. -ariseii erau partizanii respectrii cu strictee a .egii lui %oise. /elotii erau adepii rezistentei armate, violente contra romanilor. "senienii erau o secta care, dezgustata de societatea din timpul ei, a preferat sa triasc in comunitati monar,ale izolate. $ componenta eseniala a iudaismului era ideea venirii unui salvator, %esia, care sa eli+ereze poporul evreu. )#"*0I&I*% . *I %"*A1 . *A &ucleul ntregii doctrine 2doctrina reprezint pentru cretini totalitatea credinelor, a ideilor, a regulilor, care definesc o concepie a omului fata de !umnezeu, fata de lume si fata de ceilali3 cretine este Iisus, pe care discipolii si l-au numit %esia 2 nsul, in grecete ),ristos3. &scut in 4alestina, in anul 5 i. )r., el a fost rstignit in anul (6 d. )r. 7iata si scurta lui apariie de %esia sunt descrise de "vang,elii. Iisus nu a contestat religia evreilor, dar a ncercat sa depaseasca limitele unei comunitati umane restrnse, mesajul sau fiind adresat tuturor oamenilor. )retinismul este o religie ntemeiata pe iu+irea aproapelui si pe virututi morale. )retinilor li se promitea dup moarte viata eterna in imparatia lui !umnezeu, 4aradisul. I&)"4 0 #I." )#"*0I&I*% . I )omponenta eseniala a acestei noi religii este iudaismul, care a promovat monoteismul, sperana mesianica, sistemul etic cel mai riguros e8istent atunci 2cele 96 porunci3, o filozofie a istoriei 2 !umnezeu va triumfa asupra eecului pe care omul l-a nregistrat in ncercarea lui de a aduce in istorie o epoca de aur3, si o carte sfnta 27ec,iul 0estament3, care, mpreuna cu &oul 0estament, vor constitui :i+lia.

.im+a in care s-a difuzat cretinismul a fost cea greaca, o adevrata lim+a universala antica. %omentul-c,eie care a dus la distrugerea credinelor politeiste greceti a fost apariia filozofiei raionale in secolul al 7I-lea i. )r. Insa foarte curnd, filozofia nu va mai reui sa ofere o unitate spirituala a lumii greceti 2cum fuseser nainte panteonul zeilor, cultul lor, marile ser+ri panelenice3. "a insasi se va diviza in diverse scoli filozofice: stoicismul2 cu detaarea sa3, epicureismul 2cu individualismul si urmrirea satisfactiei personale3 si materialismul, care au influenat profund orientarea generala. "lementele prin care s-au manifestat insa afinitatile religioase intre greci si religia cretina nou aparuta au fost platonismul, cu ideea nemuririi sufletului, si stoicismul, cu ideea lumii de dincolo. )ontri+uia romanilor la constituirea noii religii a fost una special politica. "i au avut ca nimeni alii pana atunci sentimentul unitarii omenirii su+ o lege universala. )uceririle romane au dus, pe de alta parte, la pierderea credinei multor popoare in propriii lor zei, instituind un model comun. #A*4A&!I#"A )#*0I&I*% . I )retinismul s-a adresat mai nti evreilor. "l s-a e8tins repede la Ierusalim, dar tot aici si-a avut primul martir, pe ;tefan, ucis cu pietre de evrei. 4ersonalitatile cele mai importante care au ajutat la rspndirea cretinismului au fost 4avel si 4etru, care a convertit pentru prima data un ne-evreu, pe )ornelius, un suta roman. )onciliul de la Ierusalim din anul <= d. )r. a decis ca noua religie sa ias din graniele ei iniiale, adresndu-se si celorlalte popoare. )retinismul devine prin aceasta o religie destincta de iudaism. )u ajutorul lui 4avel apar primele comunitati de cretini printre evrei, dar si printre greci si romani. !oua acte rituale tre+uiau respectate in primul rnd pentru a fi considerat cretin : +otezul si eu,aristia 2 impartasania3. . 40A )#"*0I&I*% . I 4"&0# * 4#A7I"0 I#" :iserica a avut de infrantat circa (66 de ani pro+lema e8terna a persecuiilor 2din partea statului roman3 si pe cea interna a ereziei. )auzele persecuiilor romane au fost de mai multe feluri. %ai nti politice, cci cretinii ii erau loiali lui )ristos, iar romanii )ezarului, cele doua ordini intrnd adesea in conflict. Alte cauze au fost de natura religioasa, crstinii refuznd sacrificiile pe altare si in general idolii> sociala, cretinii militnd pentru egalitate sociala, ceea ce in oc,ii

aristocraiei romane constituia o adevrata revoluie> economica, fa+ricanii de idoli, pictorii, ar,itecii, preoii nefiind entuziasmai de acesta religie care le amenina mijloacele de e8istenta. 4ersecutarea cretinilor a fost att religioasa, cat si politica. 4rimul mare persecutor a fost &ero, care a rspndit zvonul ca incendierea #omei s-ar fi datorat acestora. )a urmare a acestei acuze, crestinii au fost martirizai - au fost ucii in amfiteatrele romane, sfasiati fiind de animale sl+atice. "i au adoptat, datorita persecuiei, o viata clandestina, mutndu-si reuniunile in catacom+e. *e organizau insa temeinic, comunitatile lor fiind conduse de episcopi. mpratul !iocletian. . 40A 4"&0# !$)0#I&A :iserica a tre+uit sa lupte pe de alta parte si pentru aprarea doctrinei, in special cu cei care ncercau sa m+race filozofia greaca in ,aine cretine. Astfel de erezii au fost gnosticismul, mani,eismul. Acestora le-au rspuns apologeii, prin intermediul crora doctrna si-a precizat contururile, devenind mai riguroasa. "i s-au adresat evreilor sau statului roman pentru o ncetare a persecuiilor. )ei mai importani apologei cretini au fost Iustin %artirul, 0ertullian si $rigene. )onfruntrile doctrinare au condus la necesitatea clarificrii corpului de +aza al credinei cretine, pentru aceasta episcopii ncepnd sa se reuneasc in adunri numite )oncilii. ltima mare persecuie dateaz din (6( si a fost ordonata de

7ocaia universala a cretinismului timpuriu I%4"#I . #$%A& !"7I&" )#"*0I& 4rocesul de mpcare intre :iserica si *tatul roman a nceput cu )onstantin cel %are. -iu nelegitim al generalului )onstantiu ),lorus si al unei cretine orientale cu numele de

"lena, )onstantin s-a antrenat la nceputul sec. al I7-lea in raz+oaiele pentru succesiunea imperiala. In anul (9?, naintea confruntrii militare cu %a8entius la 4odul %ilvius, )onstantin a adoptat cretinismul, ci si pentru ca dorea sa dea o noua unitate imperiului. "l s-a angajat in politica de favorizare a cretinismului, acordnd, prin "dictul de la %ilano, li+ertatea de cult noii religii. In (?5, din ordinul sau are loc primul )onciliu ecumenic al :isericii cretine la &iceea, avnd ca scop com+aterea arianismului. In (=<, mpratul 0,eodosius face din cretinism singura religie oficiala. 0emplele sunt transformate in +iserici, iar 1ocurile $limpice sunt suspendate. ltima lovitura data @ pgnismuluiA a avut loc in 5?=, cnd Iustian a ordonat nc,iderea scolii de filozofie din Atena. !e la acordarea li+ertatii de cult la ,egemonia noii religii nu trecuser dect ? secole. Imparatii cretini ncearc sa stearga urmele politeismului si sa instaureze o dogma universala. A4A#I0IA #"B #I.$# !" )#"!I&0A Imparatii romani care au o dogma religioasa unitara pentru ntreg imperiul. )redinele si principiile noii religii sunt fi8ate acum intr-un sistem> este fi8at, de asemenea, crezul, pentru a-i recunoate si testa pe cei credincioi. !ogmele nu reprezint doar norme canonice nou-aprute, ci si rezumate ale doctrinelor +i+lice majore. Aceasta este epoca de aur a 4arintilor :isericii, care au nceput interpretarea "vang,eliilor, cel mai important dintre ei fiind Augustin 2(5<-<(63. 0ot acum apare monasticismul. )ei mai mari conductori monastici au fost, in estul "uropei, 4a,omie 2sec. al 7I-lea3. "i au fondat mnstiri ale cror principii conductoare erau srcia, munca si ascultarea. * 4"#I$#I0A0"A "4I*)$4 . I #$%"I In ierar,ia +isericeasca, rangul de episcop este rangul suprem. "piscopul #omei castiga treptat supremaia in raport cu ceilali episcopi si ia titlul onorific de papa 2 papa se considera succesor al apostolului 4etru, crucificat la #oma3. !up mutarea capitaliei imperiului la )onstantinopol 2(663, pentru lung timp episcopul #omei a fost cea mai puternica persoana din #oma. Autoritatea sa a sporit si mai mult dup ce, in <C', Imperiul roman de apus s-a destrmat, aceasta intuite incarnnd rezintanta mpotriva nvlirilor +ar+are.

#"-"#A0 )#";0I&I*%