Sunteți pe pagina 1din 4

Aristotel

Aristotel este cel dintai mare ganditor al lumii care s-a preocupat cu egal interes de toate domeniile cunoasterii umane; este primul om de stiinta care sistematizeaza toate cunostintele acumulate pana la vremea sa, aducand contributii originale in politica, economie, stabilind reperele fundamentale in teoria valorilor.Aristotel foloseste cuvantul economie" pentru a se referi la administrarea casei si caminului. Pentru a se referi la problemele pe care noi le consideram economice, Aristotel folosea cuvantul grec crematistica". Aristotel s-a nascut in 385 i. r. la !tagira, oras grecesc situat pe partea estetica a peninsulei "#alcidica din $racia, in nordul %arii &gee.$atal sau, 'icoma#, era medical si prietenul regelui %acedoniei, %idas al ((-lea, tatal viitorului rege )ilip si bunic a lui Ale*andru %acedon. (n 3+, i. r. Aristotel pleaca la Atena si devine discipolul lui Platon, a carui Academie o va frecventa vreme de -. ani. Aici participa active la viata comunitatii filosofice din /urul lui Platon. Probabil se practicau dezbateri de etica, politica, psi#ologie, metafizica, epistemologie si logica. !e stie de asemena ca Platon incura/a studiul matematicii si astronomiei precum si a altor stiinte naturale. (n anul 30, Platon moare desemnandu-l pe !peusip ca succesor la conducerea Academiei. Aristotel pleaca, impreuna cu prietenul si colegul sau 1enocrates, spre Atarneus, pe coasta Asiei %ici. %otivele plecarii nu sunt cunoscute, dar s-au emis ipoteze privitoare la cauze politice. Aristotel avea legaturi cu familia regale macedoneana. 2r, in anul 30,, orasul 2l3nt#us cade sub asediul macedonenilor, in timp ce la Atena partida anti-macedoneana, condusa de oratorul 4emostene era in ascensiune. $iranul orasului Atarneus, ermias, avea legaturi cu Academia si se pare ca in Atarneus c#iar e*ista o mica comunitate platoniciana. ermias i-a intampinat pe Aristotel si pe prietenul sau oferindu-le ca resedinta orasul Assos. Aristotel urma sa se casatoreasca cu P3t#ias, nepoata lui ermias.(n perioada 30,-30- Aristotel se afla la Assos. 5lterior se va afla la %itilene, in insula 6esbos. Aici il va intalni pe $#eop#rastos, care avea sa

devina cel mai important discipol al sau. $ot in aceasta perioada se presupune ca Aristotel s-a ocupat cu cercetari de biologie. 2pera lui Aristotel. 4escriere. 7elatarile spun ca te*tele lasate de Aristotel au fost pastrate de catre elevul si succesorul sau $eofrast, care le-a transmis lui 'eleus, propriul sau elev. 5rmasii acestuia, din dorinta de a le prote/a de furt, le-au ascuns intr-o pivnita. Aici, ele s-au distrus in timp. Au fost descoperite in timpul anului 8.. i. r. de catre un colectionar pe nume Apellicon. 4upa cucerirea Atenei de catre !3lla, in 8+ i. r., cartile au fost transportate la 7oma si editate de catre Andronicos din 7#odos 9circa 0. :. r.;, studiul aristotelismului cunoscand un reviriment. Aceasta colectie constituie sursa tuturor veniturilor pe care le va cunoaste cultura europeana pana astazi. !pecificul pierselor aristotelice pastrate este ca ele nu reprezinta versiuni definitive, ci te*te in lucru, probabil manuscrie asupra carora Aristotel intervenea cu modicari, in urma discutiilor cu elevii sai. 5n bun e*emplu in acest sens sunt lucrarile de etica< &tica 'icoma#ica, &tica &udemica respectiv %agna %oralia sunt trei tratate care pot fi considerate la fel de bine versiuni ale unei singure = proiectate- carti. >asta opera a lui Aristotel a fost scindata dupa mai multe criterii. "el mai vec#i se bazeaza pe marturia lui Plutar#, care a transmis un sc#imb de scrisori intre Aristotel si Ale*andru %acedon, scrisori din care reiese faptul ca opera lui Aristotel era scindata in doua parti< te*te interne-destinate elevilor si membrilor scolii 9esoterice;, respectiv te*te destinate publicului 9e*oterice;. "icero, de asemenea, mentioneaza aceste doua tipuri de te*te, spunand ca cele e*oterice erau redactate definitiv, in timp ce te*tele esoterice au fost lasate in stadiul de notite.

Comunicarea interpersonala
1. Ce este comunicarea? (definitie) Din punct de vedere cronologic, comunicarea este primul instrument spiritual al omului n procesul socializarii sale. Comunicarea umana se ocupa de sensul informatiei verbale, prezentata n forma orala sau scrisa si de cel al informatiei non verbale, reprezentata de paralimbaj, miscarile corpului si folosirea spatiului. 2. ipuri de comunicare !volu"ia miraculoas# $i continu# a comunic#rii umane a f#cut ca ast#zi s# e%iste o ampl# tipologie a acesteia, disting&ndu'se numeroase tipuri de comunicare socio'uman#. (stfel (dler $i )odman propun mai multe criterii de clasificare a comunic#rii umane* 'dup# criteriul prezen"ei sau absen"ei inten"iei e%plicite de a comunica, distingem comunicare refle%# (spontan#, neinten"ionat#, prin stereotipuri comportamentale, grimase, z&mbet, pl&ns, interjec"ii etc), comunicare purposiv# (prin arsenalul lingvistic propriu'zis, dar $i prin mimic#, gestic# dirijat# etc) 'dup# modul specific la care se recurge se pot identifica tipuri $i subtipuri. +n prim tip ar fi comunicarea nonverbal# cu cele trei subtipuri ale sale* alternativ# ( tam'tam, crest#turi pe lemn, foc, fum, vestimenta"ie, culori etc), preverbal# (distan"a, postura, mi$carea, gestica etc), postverbal# (desene, figuri, fotografii, reprezent#ri grafice etc.). +n al doilea tip ar fi reprezentat de comunicare paraverbal# ce asociaz# elementele specifice comunic#rii verbale cu semne de alt# natur#* alfabetele ,-).! $i /)(011!, sistemul /10.. pentru surdo'mu"i etc. 2u n ultimul r&nd, vom vorbi despre comunicarea verbal#, ale c#rei componente sunt * intona"ia, ritmul, ortografia, sunetele $i cuvintele etc 'dup# domeniul sectorial sau domenial privind lucrurile e%ist# comunic#ri specializate* politic#, militar#, cultural'artistic#, religioas#, judiciar#, civic#, medical#, educa"ional#, pedagogic#, $colar#. 3. Comunicarea interpersonala ' este cea mai importanta forma de comunicare si cel mai des folosita. -amenii nu pot evita acest tip de comunicare4 e%istenta lor sociala depinde de abilitatea cu care pot angaja discutii cu altii. 5iata de familie, relatiile cu prietenii, activitatea profesionala, toate depind de aceasta calitate. Comunicare interpersonala se refera la comunicarea fata n fata. (cest tip de comunicare este important pentru a te ntelege pe tine si pentru a construi relatiile tale cu ceilalti. 6entru a realiza acest lucru trebuie dezvoltata capacitatea de autoanaliza, autocunoastere, autoe%punere c&t si cunoasterea barierelor si factorilor perturbatori care ngreuneaza procesul comunicarii. 7reud considera ca a te autocunoaste, a fi complet onest cu tine nsuti constituie un efort uman deosebit deoarece aceasta onestitate cu sine reclama cautare, descoperirea si acceptarea de

informatie despre sine si o dorinta de autoperfectionare. 8n comunicarea didactic# vom nt&lni ca tipuri de comunicare interpersonal#, comunicarea* a. direct# b. de grup c. indirect# (mediat#) 9. /ariere in comunicare /locajele comunic#rii pot avea o asemenea intensitate, nc&t ntre informa"ia transmis# $i mesajul perceput s# e%iste diferen"e vizibile. Comunicarea ineficient# cauzeaz# singur#tate, conflicte, probleme n familie, insatisfac"ii profesionale, stres psi:ologic, boli fizice $i c:iar moartea, atunci c&nd comunicarea este complet ntrerupt#. 8n raporturile interumane !. 1imbos identific# patru tipuri de bariere personale care bloc:eaz# comunicarea* bariere cauzate de conte%tul socio'cultural (conflictul de valori $i lipsa cadrelor de referin"a, condi"ionarea $i manipularea prin mass'media, prejudec#"ile, diferen"ele culturale)4 bariere cauzate de frica endemic# (nfruntarea, agresivitatea, principiul competi"iei, rezisten"a la sc:imbare, lipsa ncrederii n sine)4 bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric, necunoa$terea propriei persoane, sentimentul de incompeten"# sau ineficien"#, lipsa de obiectivitate $i realism, pasivitate e%cesiv#)4 bariere referitoare la rela"iile individ'grup (marginalizarea, lipsa de autenticitate, izolare). 1eonard .aules considera ca n procesul de comunicare pot interveni* bariere de limbaj (acelea$i cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane, starea emo"ional# a receptorului poate deforma ceea ce aude, ideile preconcepute $i rutina influen"eaz# receptivitatea, dificult#"i de e%primare, etc)4 bariere de mediu (climat de munca necorespunzator, folosirea de suporturi informa"ionale inadecvate, etc)4 bariere de concep"ie (e%istenta presupunerilor, e%primarea cu st&ng#cie a mesajului de c#tre emi"#tor, concluzii pripite asupra mesajului, lipsa de interes a receptorului fa"# de mesaj). .idne; .:ore identifica trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme in realizarea procesului de comunicare* bariere de ordin emo"ional (teama de a nu comite gre$eli, nencrederea fa"# de superiori, colegi, dificultatea de a sc:imba modul de g&ndire, dependen"a e%cesiv# de opiniile altora, etc)4 bariere de ordin cultural (dorin"a de a se conforma modelelor sociale, dorin"a de apartenen"a, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, etc)4 bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge ntre cauz# $i efect, refuzul de a sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile, ngustarea e%cesiv# a punctului de vedere).