NR 34 Ianuarie-Februarie 2008

ed!
torial
ªi a fost Anul Nou! Chiar la intersecþia ultimilor doi ani,
douã sesizãri, ºi nu sunt deloc izolate,
Cum a fost? Pentru cã el, de fapt, sunt edificatoare asupra a ceea ce se
din punct de vedere calendaristic, de întâmplã în România, þarã membrã a UE.
abia a început. Doi parlamentari, ºi nu numai ei, pentru
A început într-adevãr, dar nu-i niciun cã este o adevãratã concurenþã care are mai
semn cã va fi Nou, ci mai degrabã unul mult, prin declaraþiile de avere, ca sã ne
îndemne „sã trãim bine“ (ca noi nu ca ei),
Vechi cu toate tarele cu care ne-a „pri- pun o patã neagrã asupra forului legisla-
copsit“ ºi care ne-au spulberat ºi ultimele tiv (în care sunt ºi destui oameni corecþi),
visuri de înnoire în mentalitate ºi acþiune, dar nimeni nu se intereseazã cum au
la care gândeam la începutul fiecãruia realizat averile de care dispun ºi cu care
dintre ultimii 18 ani de pânã acum. aceste lucruri bune pânã la un anumit
jongleazã dupã cum vor muºchii lor. În punct, ºi în acest domeniu se constatã
Este oarecum de neînþeles sã fii primul rând, Parlamentul ar trebui sã
pesimist la un nou început de drum, nu? facã acest lucru. Unul dintre ei, tânãr în destule abateri de la spiritul tradiþional
Nu, nu este vorba despre aºa ceva, jur de 40 de ani, a cumpãrat în 2007 nici românesc.
indiferent de ce vor„emana de sus“ mai mai mult nici mai puþin decât 15 terenuri În oricare þarã din UE ai merge,
intravilane în Bucureºti ºi judeþul Ilfov. Al specificul local este prezent. La noi
marii noºtri politicieni, pentru cã de dez- „debandada“ a pus stãpânire pe tot
voltat România se va dezvolta, numai cã doilea, mare ºef de partid pe la Cluj- traseul, de la proiectare pânã la exe-
mobilul creºterii economice a fost ºi este Napoca, a vândut în decembrie 2007
imobile de 7,6 milioane lei (lei noi nu cuþie ºi exploatare.
dat de investitorii serioºi care îºi vãd de Sub scuza cã banul conteazã, adicã
treabã ºi dacã nu sunt susþinuþi politic! vechi). ªi iar stai ºi te întrebi: cum au fãcut
ei rost de atâta bãnet? cine îl are acela dicteazã, au apãrut (ºi
Pentru cã toþi „vorbã goalã“ de pe tendinþa este de extindere a fenomenului)
panourile partidelor, chiar dacã furã tot Au procedat la fel ca magistraþii de
care aminteam mai înainte? Trageþi ºi tot felul de clãdiri, una mai bizarã ca alta,
de la „ou la bou“, nu lasã decât urme de dvs. singuri concluziile de rigoare. din beton ºi sticlã, care au urâþit cu pri-
jaf, opulenþã, sfidare etc., pentru care Intrarea României în UE ºi trecerea oritate Capitala.
s-ar putea ca, mai devreme sau mai primului an într-o asemenea companie Mãsuri de stopare a fenomenului ºi de
târziu, sã dea socotealã. europeanã nu s-au simþit mai deloc, revenire la ceva care sã ne reprezinte din
Totul depinde de o justiþie corectã ºi chiar cu „stimulentele sau mai bine zis acest punct de vedere sunt absolut nece-
loialã jurãmântului depus la obþinerea ameninþãrile cu clauzele de salvgardare“ sare, pentru ca ºi cei care ne viziteazã sã
titlului de magistrat. venite de la Bruxelles. Am zis ca ei ºi-am fie convinºi cã se aflã în România ºi nu în
Slabe speranþe însã din acest punct de fãcut ca noi, uneori bine, alteori rãu. nu ºtiu ce altã parte a lumii.
vedere în 2008, de seamã ce „concursul“ Bine, atunci când ne-am apãrat intere- Când spui cã ai fost în Germania,
pentru un post de procuror-ºef se sele proprii, alteori rãu, când nepregãtiþi Italia, Franþa, Spania, Anglia etc., ai ce
dobândeºte cu 50.000 euro sau mai mult! n-am putut beneficia sau cheltui niºte povesti pentru fiecare în parte ºi
Stai ca prostul ºi te gândeºti care fonduri statutare, România plãtind însã deosebit între una sau alta.
este miza sã dai atâþia bani (ºi intere- cotizaþia sa anualã. Deºi pare ilar, pen- Când este sã zici ceva de România
sant este ºi de unde îi ai). Pentru ce? Sã tru cã Ignatul a trecut apãrându-ne de astãzi, ce sã spui? Despre monstrul
fii procuror-ºef?! Nu-i chiar greu de înþe- unele rituri autohtone, am reuºit sã-i din faþa Parcului Herãstrãu, despre tur-
les însã cã, odatã „uns“ într-o aseme- convingem pe europeni sã ne accepte nurile diferitelor bãnci sau sedii admi-
nea funcþie, trebuie sã-þi recuperezi mai sacrificarea râtanilor dupã obiceiul nos- nistrative, despre clãdirile din ce în ce
întâi banii „investiþi“ în aceastã afacere, tru strãmoºesc ºi nu dupã „codul“ impus mai nãstruºnice din aºa-zisele cartiere
ºi nu justiþie, pentru ca imediat sã intri de ei, cu substanþe care sã aline sufe- rezidenþiale?!
rinþa bietelor animale. Ne meritãm soarta pentru cã, deºi
pe profit! De unde? Ei, de unde, de la Extrapolând puþin forþat exemplul de existã Inspectoratul de Stat în Construcþii
marile procese unde ºantajul juridic mai sus, se poate înþelege cã ºi alte (dacã o mai fi, pentru cã de 3-4 ani nu s-a
mulþi bani aduce. Aºa se face cã niciun lucruri pot fi adaptate la specificul româ- auzit de el) ºi a promis un „cod al con-
„peºte mare” n-ajunge în undiþã, ba mai nesc, la specificul de bun-simþ ºi nu la strucþiilor“, totul a rãmas la modul
mult iese ºi în câºtig. cel care a denaturat ceea ce individua- declarativ, placa electoralã urmând sã fie
Exemplele sunt numeroase, pedepsele liza ºi mai individualizeazã caracterul ºi pusã în funcþiune însã, din nou, în 2008.
lipsesc cu desãvârºire ºi te întrebi iarãºi: spiritul românilor. În 2008, an electoral, „candidaþii“ vor
de ce îi mai plãtim de la buget pe mai Cine strãbate astãzi România ºi trage sus ºi tare cu… România, þãriºoara
marii dreptãþii? este de bunã-credinþã nu poate sã nu mea, nu a noastrã. În rest, toate cele
Sã ne mai mirãm atunci de ce presa vadã pe viu, cum se spune, amploarea bune în 2008!
este plinã de astfel de cazuri care rãmân luatã de construcþiile de orice gen care
inserate doar pe un petic de hârtie? se întâlnesc la tot pasul. ªi cu toate Ciprian Enache
013935 – Bucureºti, Sector 1 Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47
Redacþia Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16
Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15
Mobil:
E-mail:
0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260
o f f i c e @ r e v i s t a c o n s t r u c t i i l o r. e u
redactie@revistaconstructiilor.eu
www.revistaconstructiilor.eu revistaconstructiilor@rdsmail.ro
Director Ionel CRISTEA Colaboratori

0722.460.990 dr. ing. Gheorghe Polizu Editor:
Redactor-ºef Ciprian ENACHE dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann STAR PRES EDIT SRL
0722.275.957 prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei
Redactor Alina ZAVARACHE conf. univ. dr. ing. Constantin Budan
0723.338.493 prof. univ. dr. ing. Anatolie Marcu
conf. univ. dr. ing. Petru Rãpiºcã
Redactor-corector Viorica Gh. CRISTEA prof. univ. dr. ing. Ioan Tuns
0722.813.018
av. Marius Vicenþiu Coltuc
Tehnoredactor Cezar IACOB
0726.115.426
Procesare text Marilena SZABO Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul
0722.140.375 materialului publicitar (text sau imagini).
Publicitate Elias GAZA Marcã înregistratã la OSIM Articolele semnate de colaboratori repre-
0723.185.170 zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi
Nr. 66161 asumã responsabilitatea pentru ele.
Vasile MÃCÃNEAÞÃ
0744.582.248 ISSN 1841-1290
Parteneriat
Revista Construcþiilor – Patronatul Societãþilor din Construcþii
Filele calendarului se succed înregistrând odatã cu trecerea lor noi edificii rãspândite pe întreg
teritoriul þãrii. Autori sunt toþi cei care, sub o formã sau alta, contribuie pe toatã axa proiectare,
execuþie ºi exploatare la implementarea într-o concepþie nouã, occidentalã, a unor construcþii via-
bile, estetice ºi funcþionale, care sã se integreze cât mai armonios în ansamblul urbanistic al loca-
litãþilor sau sã rãspundã cu eficienþã exigenþelor economice specifice pieþei concurenþiale. Din
pãcate însã, nu întotdeauna reuºesc sã se situeze la aceste deziderate de prim ordin.
Sesizând inadvertenþele apãrute în procesul investiþional, organizaþiile profesionale din con-
strucþii se implicã tot mai mult în ultima perioadã de timp pentru gãsirea modalitãþilor de per-
fecþionare a legislaþiei în domeniu, de armonizare a spiritului de aplicare a tuturor mãsurilor pe
plan organizatoric ºi aplicativ, de „reformare” a forþei de muncã serios „mãcinatã“ de mirajul
occidental, de folosire a celor mai noi tehnici ºi tehnologii apãrute în construcþii, de asigurare a
unei concurenþe loiale etc.
Toate aceste obiective ºi multe altele fac parte din preocupãrile curente ºi de perspectivã a cel
puþin douã dintre cele mai reprezentative organizaþii profesionale: Asociaþia Antreprenorilor
de Construcþii – ARACO ºi Patronatul Societãþilor din Construcþii – PSC. Convinse cã o colabo-
rare cu media le poate asigura o promovare eficientã, acestea au apelat la Revista Construcþiilor.
Mai întâi ARACO, pentru care suntem partener media de trei ani de zile, iar mai recent, în aceleaºi
condiþii, ºi PSC.
Aºadar, Revista Construcþiilor este în prezent partener media pentru cele mai mari ºi reprezentative
bresle din lumea româneascã a construcþiilor – ARACO ºi PSC.
Miºcarea patronalã din construcþii

arh. Gheorghe POLIZU – preºedinte FPSC
Ultimii patru-cinci ani, ºi cu În acest fel, construcþiile deþin vorbind, noi constructorii
precãdere anul 2007, au consti- recordul privind d e z v o l t a r e a puteam face mai mult dacã
tuit o perioadã deosebitã pentru î n e c o n o m i a româneascã, activitatea noastrã se confrunta
constructori. În acest timp, înscriindu-se între cele mai ridi- cu mai puþine bariere legate, în
activitatea a înregistrat, an de cate ritmuri de creºtere din special, de coordonare ºi
an, creºteri de ordinul 20-30%, Europa. A fost, este ºi continuã finanþare, dacã reglementãrile
practic dublându-se în 3-4 ani. sã fie mult de lucru. Sincer care ne ordoneazã munca erau
4 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

mai stimulative. Pe de altã parte, patronale pe piaþa construcþiilor, þãrii noastre ca membru cu
puteam face mai multe dacã privind achiziþia de lucrãri ºi com- drepturi depline UE va constitui
eram mai vizibil reprezentaþi în petenþa formelor, sunt încã un impuls pentru dezvoltarea
peisajul economico-social, mai vãzute ºi înþelese în mod diferit. acestei forme de „aliere” pe
uniþi ºi mai animaþi de spiritul de Acest aspect considerãm a fi plan profesional, la care, pe
breaslã. Important este sã deosebit de important pentru lângã patronate, s-a implicat cu
vedem ce am înþeles din toate calitatea lucrãrilor dacã ne bunãvoinþã ºi administraþia
neîmplinirile de pânã acum ºi gândim la accesul la licitaþiile centralã.
pentru achiziþia de lucrãri a Legat de modernizarea
cum vom acþiona în continuare.
unor firme slab calificate, care reglementãrilor de bazã pentru
Concret, anul 2008 pentru
nu pot prezenta documente construcþii, sperãm cã anul
Patronatul Societãþilor din Con-
nepãrtinitoare privind compe- 2008 va fi anul în care se va
strucþii va fi un an de continui-
tenþa lor de a rezolva cerinþele finaliza actualizarea Legii
tate care va dezvolta ºi împlini
caietelor de sarcini ºi ale 10/1995 privind calitatea în con-
ce am început în 2007 ºi în anii
proiectelor, mai ales, din punct
anteriori. strucþii, cuprinzând elementele
de vedere calitativ.
Pentru a exemplifica, consider care nu au putut sau nu s-a
Din pãcate, intenþiile noastre
utilã o scurtã trecere în revistã a crezut necesar a fi încorporate
de corectare a situaþiei nu au fost
principalelor preocupãri din 2007, în urmã cu 13 ani, în 1995.
înþelese nici de autoritatea de
cu rezultatele lor bune sau mai Între aceste completãri,
reglementare – Ministerul Dez-
puþin bune, punctând ºi paºii pe voltãrii, Lucrãrilor Publice ºi menþionez cuprinderea între
care îi gândim pentru 2008. Locuinþelor, care a amânat dis- factorii interesaþi a asociaþiilor
În primul rând, în anul 2007, cutarea ºi redirecþionarea unor patronale ºi profesionale – puþin
cu sprijinul UGIR am reuºit sã lucrãri comandate. cunoscute în 1995, a instituþiei
facem un pas important în Sperãm ca reglementarea sã certificãrii competenþei profe-
coagularea miºcãrii patronale din se finalizeze în 2008, propu- sionale, a firmelor, specialiºtilor
construcþii. Împreunã cu colegii nându-ºi stabilirea condiþiilor de ºi executanþilor atestaþi sau
din Patronatul Producãtorilor de participare a operatorilor eco- autorizaþi, precum ºi a sis-
Tâmplãrie Termoizolantã (PPTT), nomici – firme de construcþii care temelor de asigurare profesio-
am reuºit sã constituim Federaþia acþioneazã pe piaþa româneascã nale, pentru compensarea
Patronatelor Societãþilor din Con- – la procedurile de atribuire a eventualelor pagube produse
strucþii (FPSC), care cuprinde în contractelor de achiziþie publicã de factori ce poartã responsabi-
jur de 500 de firme reprezenta- în conformitate cu prevederile litatea lor în mod legal.
tive pe piaþã pentru prestaþia lor. legislative naþionale în domeniu
O altã acþiune importantã ce
Avem credinþa cã anul 2008 va (OUG34/2006 aprobatã prin
se poate înscrie în necesitatea
însemna parcurgerea de noi paºi Legea 337).
evoluþiei mentalitãþii privind legis-
în direcþia acestei coagulãri a Pentru a opri alternativa
miºcãrii patronale din construcþii, laþia în construcþii o constituie
egalizãrii ºanselor de a con-
dar nu în orice condiþii, deoarece, cerinþa externalizãrii unor funcþi-
cura alãturi de mari firme inter-
cu toatã dorinþa de a realiza pro- naþionale în competiþia pentru uni ale autoritãþii, în special în
grese, încã nu am reuºit sã achiziþia de lucrãri, alãturi de alþi domeniul reglementãrilor tehnice.
gãsim o formã convenabilã de factori, patronatul nostru s-a Acþiunea iniþiatã în 2007 va con-
colaborare cu ARACO care sã implicat în constituirea unor tinua în 2008 stabilind atribuþii
permitã semnarea unui protocol. „clustere” ce au la bazã comu- atât pentru autoritate, cât ºi pen-
O serie de aspecte legate de nitatea de interese a firmelor tru organizaþiile patronale, profe-
poziþia ºi atribuþiile asociaþiilor autohtone. În 2008, statutul sionale, de certificare etc.
continuare în pagina 6
Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008 5
urmare din pagina 5
În privinþa acþiunilor de dialog, organizate de CCIR-CCIB ºi alte a revenirii în þarã a muncitorilor
subliniez participarea reprezen- instituþii cum sunt SELC, confe- calificaþi, atât la nivelul adminis-
tanþilor patronatului la ºedinþele rinþele Fin Media, canale de tele- traþiei, cât ºi la nivelul angajato-
Comisiilor de Dialog Social, orga- viziune sau radio. Precizez rilor, iar efortul de readucere în
totodatã cã, din 2008, Revista þarã sã intre în costul construcþiilor.
nizate de Ministerul Dezvoltãrii,
Construcþiilor este partenerul Reprezentanþii patronatului care
Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor. media al PSC, prilej cu care PSC au participat la dezbaterile cu
În calitate de stat membru al vã va informa sistematic despre acest subiect au formulat puncte
UE, patronatul nostru va con- toate preocupãrile sale privind de vedere pe care le considerãm
tinua colaborarea cu UEPC, perfecþionarea activitãþii din con- valabile pentru o primã etapã.
organizaþie patronalã internaþi- strucþii, iar firmele din patronat În perspectivã, patronatul se
onalã în care activãm ca membru îºi vor putea face cunoscute va implica alãturi de alte asociaþii
de mai mulþi ani. Vom participa la obiectele lor de activitate, expe- patronale ºi profesionale în acþiu-
jubileul uniunii ce va avea loc în rienþa managerialã, tehnologiile nile de formare profesionalã în
aprilie la Bruxelles, iar în folosite, lucrãrile de referinþã etc. þarã, la toate nivelele de califi-
octombrie, vom organiza reuni- Am lãsat la urmã problema care, de la muncitori ºi maiºtri la
unea UEPC în þara noastrã. cea mai importantã cu care ingineri sau alte cadre calificate
Contãm ca în 2008 sã dãm o firmele de construcþii – ºi nu necesare ºantierelor, labora-
formã concretã propunerilor numai ele – se confruntã în ultimii toarelor din construcþii sau
fãcute de România la reuniunea ani: problema forþei de muncã în birourilor de proiectare.
de la Cracovia, privind manage- construcþii. Din acest punct de În ceea ce priveºte labora-
mentul riscului seismic, cu ocazia vedere, putem spune cã anul toarele, în anul 2007, patronatul,
2008 pentru mulþi înseamnã în parteneriat cu Procema
reuniunii de la Bucureºti.
„supravieþuire“ datoritã crizei de Cercetare ºi alþi parteneri, a
ªi în 2008, patronatul va
oameni calificaþi sau necalificaþi reuºit sã finalizeze proiectul
acorda atenþie sporitã relaþiilor
în acest domeniu. „Perfecþionarea personalului de
cu partenerii de promovare
Camex ºi Policolor, Sphera Implicaþiile acestei penurii în execuþie pentru laboratoarele din
Building Center, precum ºi domeniu, care se accentueazã domeniul reglementat al con-
Rev is t a Construcþiilor. Vom an de an, au de acum efecte strucþiilor ºi materialelor de con-
participa la acþiunile organizate devastatoare pentru firme, punân- strucþii, în vederea creºterii
cu diverse prilejuri prezentând du-le în situaþia de a nu-ºi putea încrederii în rezultatul testelor
materiale care sã contribuie la onora contractele la termen ºi de privind performanþele produselor
mai buna cunoaºtere a PSC, a nu mai putea participa la licita- utilizate în construcþii”, finanþat
precum ºi la susþinerea în cadrul þiile pentru achiziþia de noi lucrãri. din fonduri PHARE.
acþiunilor a unor materiale de Ameliorarea crizei nu poate fi Apelând la fondurile struc-
interes, legate de managementul conceputã, dupã pãrerea noas- turale, în 2008 intenþionãm sã
riscului seismic, reabilitarea ter- trã, fãrã participarea adminis- abordãm noi proiecte privind for-
micã a fondului construit, noi traþiei ºi fãrã importante revederi marea profesionalã, inclusiv a
tehnologii de execuþie ºi profesii ale reglementãrilor specifice muncitorilor care vor putea lucra
în construcþii etc. domeniului. în strãinãtate, în cadrul unor
Pentru a face cunoscute pro- Sã nu uitãm cã lipsa forþei de firme româneºti.
blemele cu care ne confruntãm ºi muncã are implicaþii majore în Ministerul Educaþiei, Cercetãrii
a prezenta unele puncte de asigurarea condiþiilor pentru ºi Tineretului trebuie sã purceadã
vedere în legãturã cu perfec- menþinerea fiinþei ºi, implicit, urgent la revederea programelor
þionarea activitãþii societãþilor ºi dezvoltarea þãrii. de învãþãmânt profesional ºi uni-
PSC, vom organiza conferinþe de Ca mãsuri urgente noi am versitar, bucurându-se de tot
presã, seminarii ºi alte acþiuni. înscrie neplafonarea importului sprijinul PSC.
De asemenea, vom organiza de forþã de muncã calificatã ºi Sunt convins cã, împreunã cu
sau participa în calitate de coor- simplificarea procedurilor biro- membrii patronatului nostru, în
ganizator sau invitat, prin perso- cratice cerute strãinilor care vor anul 2008 vom reuºi sã împlinim
nalitãþi din cadrul staff-ului sau al lucra în þara noastrã. Vor trebui speranþele de mai bine ale con-
conducerii firmelor la acþiuni evaluate ºi mãsurile de stimulare structorilor români.

Piaþa construcþiilor din România
pe baza sistemului de indicatori CEE-ONU
Cristina ENULESCU – INCERC,
Cezar-Petre SIMION – INCERC & Academia de Studii Economice
Caracterizarea stadiului de dezvoltare a activitãþii de construcþii din þara noastrã, în context intern ºi
extern, se realizeazã cu un sistem integrat de indicatori, armonizaþi cu cei folosiþi în statele din zona UE ºi
din America de Nord.
Acest sistem se bazeazã pe un nomenclator de indicatori, utilizaþi în þãrile europene, calculaþi dupã
principii metodologice identice cu raportare în unitãþi valorice, fizice sau procentuale. Sistemul de indica-
tori oferã posibilitatea caracterizãrii activitãþii de construcþii atât pe plan intern (la nivel macroeconomic ºi
al activitãþii propriu-zise ), cât ºi pentru comparaþii cu stadiul performanþelor construcþiilor din alte þãri.
Pe baza analizelor efectuate, se poate aprecia evoluþia construcþiilor într-o anumitã perioadã, con-
tribuþia acestora la creºterea economicã a þãrii, aprecierea apropierii sau decalajului faþã de UE.
Secþia Economia Construcþiilor din cadrul INCERC a mai realizat anterior studii de conjuncturã a con-
strucþiilor, de analizã a stadiului de dezvoltare a acestora pe baza unui set de indicatori utilizaþi de
CEE–ONU ºi de Euroconstruct ºi prezentaþi în rapoarte anuale.
SISTEMUL INTEGRAT DE INDICATORI B3 – Locuinþe dupã perioada de Situaþia gospodãriilor în funcþie

PENTRU PIAÞA CONSTRUCÞIILOR, construcþie; de forma de proprietate ºi numãrul
ÎN EUROPA B4 – Clasificarea locuinþelor dupã de persoane
ªI AMERICA DE NORD gradul de dotare cu echipamente; Acest indicator grupeazã gospo-
Buletinul Statistic al clãdirilor ºi B5 – Situaþia locuinþelor dupã dãriile în funcþie de proprietate ºi
numãrul aferent de persoane.
construcþiilor din Europa ºi America tipul de ocupare (proprietate, chirie);
România înregistra în 2002 un
de Nord a fost editat de Comisia B6 – Situaþia locuinþelor dupã numãr de 7.320 mii gospodãrii, din
Economicã pentru Europa a ONU perioada de construcþie; care 90,5% proprietate privatã, 4,4%
încã din anii ‘80 ºi publicat la un B7 – Aria utilã medie pe o cu chirie ºi 5,1% alte forme. În cadrul
interval de 2 ani cu cei mai locuinþã în funcþie de numãrul de acestor gospodãrii, ponderea cea
reprezentativi indicatori pentru camere. mai mare (27%) o deþin cele cu
activitatea de construcþii, furnizaþi de Grupa C – Locuinþe terminate 2 persoane.
statisticile naþionale ale þãrilor C1 – Total numãr de locuinþe În unele þãri, ponderea cea mai
prezentate în buletin. terminate; mare o deþin gospodãriile compuse
Indicatorii sunt repartizaþi pe 5 C2 – Numãr mediu de camere pe dintr-o singurã persoanã: Austria (34%),
o locuinþã ºi suprafaþã medie utilã ºi Danemarca (38%), Estonia (32%),
grupe: A, B, C, D, E.
locuibilã pe o locuinþã. Finlanda (39%), Germania (37%),
Grupa A – Populaþie ºi gospodãrii
Olanda (33%).
A1 – Populaþia medie, nivel de Grupa D – Valoarea construcþiilor
Ponderea cea mai mare a gospo-
urbanizare, densitatea populaþiei; D1 – Valoare totalã a construcþi- dãriilor în proprietate privatã au avut-o
A2 – Tipuri de gospodãrii (for- ilor executate; urmãtoarele þãri:
mate din proprietari, chiriaºi, altele); D2 – Valoarea construcþiilor rezi- Albania (2002) – 94,8%;
A3 – Clasificarea gospodãriilor denþiale ºi nerezidenþiale executate. Ungaria (2005) – 91,6%;
dupã numãrul de persoane ºi de Grupa E – Materiale de construcþii Lituania (2001) – 91,1%;
camere; România (2002) – 90,5%.
ANALIZA DE STADIU A PIEÞEI
A4 – Clasificarea gospodãriilor CONSTRUCÞIILOR DIN ROMÂNIA ÎN Ponderea mare a gospodãriilor
dupã numãrul de persoane ºi supra- cu chirie s-a înregistrat în urmãtoa-
COMPARAÞIE CU NIVELUL STATELOR
rele þãri:
faþa utilã. DIN EUROPA ªI AMERICA DE NORD Austria (2004) – 40,5%;
Grupa B – Fondul de locuinþe Pentru unii dintre indicatori, în Danemarca (2005) – 46%;
B1 – Fondul de locuinþe la finele funcþie de datele disponibile, s-a Germania (2002) – 57,8%;
anului; efectuat o analizã de stadiu a sec- Olanda (2000) – 48,6%;
B2 – Modificãri în structura fon- torului construcþiilor, în raport cu alte Suedia (1990) – 60,1%;
dului de locuinþe (intrãri, ieºiri); state europene. Elveþia (2000) – 62,2%.

urmare din pagina 10
Clasificarea gospodãriilor dupã Portugalia cu 502 locuinþe/1.000 mai mare faþã de celelalte þãri,
numãrul de camere ºi numãrul de locuitori ºi Elveþia 499 locuinþe/1.000 atingând valori de la cca 40%
persoane locuitori urmate de Danemarca, (Austria, Franþa) la cca 48,5% (Olanda,
Din analiza datelor prezentate Bulgaria, Germania, Olanda. Slovacia).
în buletin, s-au fãcut urmãtoarele România, cu 373 locuinþe din fond Structura fondului de locuinþe în
constatãri: la 1.000 locuitori, se situa în anul funcþie de numãrul de camere relevã
referitor la numãrul de camere: 2002 aproximativ la acelaºi nivel cu urmãtoarea situaþie:
- în þãrile dezvoltate predominã Lituania ºi Slovenia, peste nivelul locuinþele cu 6 camere sunt
gospodãriile situate în locuinþe cu un Slovaciei, Poloniei, Republicii Moldova. predominante în SUA (50%);
numãr mare de camere (peste 3); În anul 2005 s-au înregistrat locuinþele cu 5 camere sunt
- în SUA ºi Regatul Unit al Marii 379,26 de locuinþe din fond/1.000 predominante în Spania (38,16%);
Britanii cca 50% din gospodãrii deþin locuitori înregistrându-se o creºtere locuinþele cu 4 camere sunt
cca 6 camere ºi mai mult, Belgia de 1,7% faþã de anul 2002. predominante în Danemarca (24,2%),
(29,6%); În România, în anul 2005 doar Franþa (25,2%), Grecia (37,3%),
- locuinþele compuse din 5 camere 53,9% din fondul de locuinþe se Italia (33,47%);
predominã în Spania (38,2% ºi situeazã în mediul urban (în creºtere locuinþele cu 3 camere sunt
Portugalia 29,7%); cu 1,3% faþã de anul 2002), sub predominante în Austria (27%),
- þãri ca Franþa, Grecia, Polonia, nivelul celorlalte þãri foste socialiste Republica Cehã (36%), Polonia
Norvegia, raporteazã cea mai mare (62,5% – 68%) ºi al þãrilor europene
(33%), Slovacia (41%), Slovenia
pondere la locuinþele formate din dezvoltate (79% – 98,3%).
(32%);
4 camere; Situaþia locuinþelor dupã modul
locuinþele cu 2 camere sunt
- locuinþele compuse din 3 camere de proprietate:
proprietate privatã;
predominante în Belarus (38%),
au cea mai mare pondere în urmã- Bulgaria (33%), Ungaria (40%),
toarele þãri: Austria (27,1%), Bulgaria cu chirie;
alte tipuri.
Letonia (44%), Lituania (37%),
(32,9%), Republica Cehã (35,6%), Ucraina (36%).
Finlanda (22,5%), România (37,8%), În anul 2005, în România, 97,6%
din fondul de locuinþe era proprietate Locuinþe terminate
Republica Moldova (31,3%), Slovenia
privatã ºi 2,4% proprietate de stat. Buletinul statistic al locuinþelor
(41,4%), Slovacia (32,2%);
În majoritatea þãrilor foste socia- pentru Europa ºi America de Nord
referitor la numãrul de persoane:
liste, ponderea locuinþelor proprie- 2006 prezintã locuinþele terminate în
- în urmãtoarele þãri, se remarcã,
tate privatã a fost mare datoritã þãrile europene, în funcþie de
prin cea mai mare pondere din total,
procesului de privatizare demarat numãrul de camere, aria utilã, aria
gospodãriile formate dintr-o singurã
dupã anul 1990 (Ungaria 87,3%, locuibilã în anii 1995, 2000, 2003,
persoanã: Austria, Estonia, Finlanda,
Olanda, Norvegia, Polonia, Suedia, Lituania 90,9%, Letonia 70,7%, 2004.
Elveþia; Republica Moldova 91,8%, Ucraina Structura locuinþelor terminate, în
- în cele mai multe þãri, predo- 87,8%). funcþie de numãrul mediu de camere/
minã gospodãrii compuse din 2 per- În þãrile europene dezvoltate, locuinþã în anul 2004, este prezen-
soane: Albania, Belarus, Belgia ponderea locuinþelor cu chirie este tatã în tabelul 1.
Bulgaria, Cehia, Franþa, Germania, Tabelul 1
Ungaria, Lituania, Italia, Portugalia,
România, Republica Moldova, Spania,
Ucraina, Regatul Unit, SUA;
- în Slovacia ºi Slovenia sunt pre-
dominante gospodãriile formate din
4 persoane;
- în Turcia predominã locuinþele
compuse din 6 persoane ºi mai multe.
Fondul de locuinþe
Fondul de locuinþe este caracteri-
zat prin urmãtorii indicatori:
numãr total de locuinþe;
numãr de locuinþe / 1000
locuitori;
ponderea locuinþelor din mediul
urban;
ponderea locuinþelor proprietate
privatã;
ponderea locuinþelor ocupate.
Analizând situaþia locuinþelor pe
þãri, în funcþie de numãrul de
locuinþe ce revin la 1.000 locuitori în
cadrul þãrilor care au raportat date,
pe primele locuri se situeazã Franþa
cu 503 locuinþe/1.000 locuitori,

Structura locuinþelor terminate, în Tabelul 2 Tabelul 3
funcþie de aria medie utilã (2004),
este datã în tabelul 2.
Structura locuinþelor terminate, în
funcþie de aria medie locuibilã (2004),
este datã în tabelul 3.
Din analiza datelor statistice se
remarcã faptul cã, în perioada
1995–2004, majoritatea þãrilor ºi-au
îmbunãtãþit confortul de locuire, prin
executarea de locuinþe cu o supra-
faþã locuibilã mai mare. Cele mai
mari creºteri s-au înregistrat în fos-
tele þãri socialiste: Ungaria + 94%, anterioarã, ele deþinând pe parcurs
Bulgaria + 88%, România + 78,3%. ponderi foarte mari în volumul total
Structura construcþiilor rezidenþiale Construcþiile rezidenþiale sunt de construcþii.
ºi nerezidenþiale pe tipuri de lucrãri preponderente în urmãtoarele þãri: În þãrile dezvoltate, evoluþia aces-
Prin aceastã structurare a lucrãrilor Germania – 2003 – 59,2% (în tui tip de lucrãri nu a înregistrat vari-
de construcþii rezidenþiale ºi nerezi- scãdere faþã de anul 1995 – 62,8%); aþii foarte mari, menþinându-se în
denþiale, se evidenþiazã lucrãrile noi ºi SUA – 2004 – 57,6% (în
renovãrile în comparaþie cu lucrãrile jurul aceleiaºi ponderi pe perioade
creºtere faþã de anul 1995 – 48,7%); mai mari de timp.
de întreþinere ºi reparaþii curente, care
Spania – 2003 – 54,1% (în
se executã la cele douã tipuri de Studiul de faþã evidenþiazã anu-
lucrãri de construcþii. creºtere faþã de anul 1995 – 27,6%).
Construcþiile nerezidenþiale au mite aspecte care trebuie abordate
În cadrul construcþiilor reziden- în continuare, pentru elaborarea
þiale, în majoritatea þãrilor au avut deþinut ponderi mari în þãrile con-
semnate în tabelul 5. unei analize de stadiu a evoluþiei
prioritate lucrãrile de construcþii noi
ºi renovãrile. Din analiza structurii lucrãrilor de pieþei construcþiilor, cât mai realã ºi
Situaþia pe þãri se prezintã în anul construcþii executate în þãrile mai bine fundamentatã. Acest lucru
2004 conform tabelului 4. europene ºi America de Nord, se presupune în principal:
În cadrul construcþiilor nereziden- constatã faptul cã în fostele þãri completarea listei de indicatori
þiale în anul 2004, situaþia se prezintã socialiste s-au intensificat eforturile prin includerea în cadrul analizei ºi a
astfel, în cadrul þãrilor cuprinse în pentru dezvoltarea construcþiilor altor indicatori, pentru care în
studiul statistic al Eurostat: nerezidenþiale, neglijate în perioada
s-au executat lucrãri noi, prezent nu existã date suficiente sau
reparaþii capitale ºi renovãri, în pro- Tabelul 5 a cãror relevanþã este mai accentu-
porþie de 100% în urmãtoarele þãri: atã pe plan intern;
Belarus, Portugalia; crearea de ºiruri de date pentru
România este înregistratã în
toþi indicatorii, pentru o perioadã de
anul 2003 cu 76% lucrãri noi;
reparaþii capitale, renovãri ºi
mai mulþi ani.
24% lucrãri de reparaþii curente ºi În cadrul primei probleme, se
întreþinere. impune completarea listei de ter-
Structura producþiei de construcþii meni de referinþã cu:
executate indicatori exprimaþi în unitãþi
Buletinul statistic ONU prezintã fizice (volum, suprafaþã etc.). Este
producþia de construcþii executate,
structuratã pe douã categorii: imperios necesar pentru piaþa con-
construcþii rezidenþiale; strucþiilor cunoaºterea structurii
construcþii nerezidenþiale. lucrãrilor de construcþii executate în
unitãþi fizice, pentru cele trei seg-
Tabelul 4 mente reprezentative (clãdiri rezi-
denþiale, clãdiri nerezidenþiale,
construcþii inginereºti);
indici fizici pe cantitãþi de lucrãri
reprezentative (pe tipuri de lucrãri);
indici de preþ în construcþii ºi
evoluþia structurii acestora.
Pentru realizarea comparaþiilor
internaþionale pentru un numãr cât
mai mare de indicatori, este nece-
sarã utilizarea mai multor surse de
documentare, inclusiv cele de la
Euroconstruct ºi Eurostat.

Isopan Est produce în România
Isopan Est reprezintã singura firmã din România
titularã a brandului Isopan® care produce panouri cu acest nume.
NOUTATE
î n v ede r e a r e a liz ã r i i u n u i în luna ianuarie a producþiei de
OR parteneriat m e n i t s ã o f e r e panouri cu prindere ascunsã,
IVERSIFICAREA PRODUSEL
D cele mai noi ºi moderne soluþii marca „Isoparete Plissé“. Acest
Având capacitatea de a atât pentru produse, cât ºi tip de panou, caracterizat printr-o
interpreta ºi anticipa nece- pentru servicii. esteticã deosebitã ºi prin posibi-
sitãþile clienþilor, Isopan ºi-a Anul 2008 va însemna pentru litãþile extinse de montaj, se
propus mereu sã reprezinte un
Isopan Est diversificarea ofertei fabrica pânã acum doar la cele-
furnizor de calitate. Clientul
ocupã un loc central în strate- de produse ºi servicii, un prim lalte unitãþi productive ale Isopan,
gia de dezvoltare a firmei, pas în acest sens fiind începerea din Italia ºi Spania.

Istorie
TÂRGUL INTERNAÞIONAL BUCUREªTI (I)
Cine trece pragul Complexului Expoziþional Romexpo din Capitalã, cu prilejul numeroaselor manifestãri
organizate aici, este de fiecare datã impresionat de monumentalitatea clãdirilor componente, cu deosebire
cea a Pavilionului Central (unicat în România). Complexul, acest colos desfãºurat pe zeci de hectare,
reprezintã un reper semnificativ pentru potenþialul economiei româneºti din trecut, dar mai ales pentru cel
actual în plinã expansiune pe o piaþã concurenþialã acerbã.
Faptul cã aici ne putem confrunta nu numai între noi, ci, în primul rând, cu cei din alte pãrþi ale lumii,
constituie un element concret al nivelurilor pe care trebuie sã le atingem pentru a supravieþui în economia
europeanã ºi mondialã.
Paleta ºi structura târgurilor care se organizeazã la Romexpo au cunoscut, dupã anul 1990, prefaceri
fundamentale, elemente care stârnesc pe zi ce trece un interes aparte, dacã avem în vedere creºterea
numãrului de participanþi ºi a numãrului de expoziþii.
Printre aceste manifestãri expoziþionale, Construct Expo reprezintã astãzi cel mai mare eveniment
anual organizat pe trei domenii de activitate: antreprenoriat, utilaje, ambient.
Dar, cum s-a ajuns aici, nu credeþi cã ar fi interesant de ºtiut?
Iatã de ce vã propunem sã aveþi rãbdare ºi sã citiþi cele ce urmeazã, o succintã trecere în revistã a
apariþiei ºi dezvoltãrii Complexului Expoziþional Romexpo – locul unde au loc importantele ºi interesantele
manifestãri Construct Expo. Informaþiile pe care le veþi afla sunt cuprinse în „Monografia societãþii comer-
ciale Romexpo SA“, intitulatã „De la târgurile din vechime la Târgul Internaþional Bucureºti“ (autor
Eugen PETRESCU-PRODAN). Mulþumim conducerii Romexpo pentru punerea la dispoziþie a acestei
interesante lucrãri.
În anul 1964, o mare expoziþie care a cãzut din cauza slabei den- al cãrui nucleu îl constituie Pavilionul
româneascã a avut loc la Bucureºti. sitãþi de infrastructurã ºi de reþele Central. Realizat în anul 1962 de un
S-a numit EREN, adicã Expoziþia edilitare de utilitãþi. S-a optat pentru colectiv condus de arhitectul Ascanio
Realizãrilor Economiei Naþionale, ºi varianta din zona Casei Scânteii, în Damian, Pavilionul Central este
a fost organizatã cu prilejul celei primul rând datoritã impactului pe legat de piaþa din capãtul ªoselei
de-a XX-a aniversãri a actului de la care Parcul Herãstrãu îl avea deja în Kiseleff printr-o esplanadã largã,
23 August. În vederea organizãrii conºtiinþa publicului ca zonã expo- mãrginitã de spaþii verzi. Edificiul
EREN din 1964, au fost fãcute ziþionalã tradiþionalã, moºtenitã de se compune din douã pãrþi impor-
primele amenajãri urbanistice ºi edi- pe vremea manifestãrilor din „Luna tante, construcþia perimetralã ºi
litare în perimetrul a ceea ce a Bucureºtilor“, deºi în perimetrul sãu cupola. Prin cele trei galerii situate la
devenit ulterior Centrul Expoziþional mai rãmãsese în funcþiune doar cote diferite, legate între ele prin
Romexpo. pavilionul de pe malul lacului (cunos- scãri libere, dispuse ritmic ºi radial,
Confruntaþi cu accentuata penurie cut ca Pavilionul H). se realizeazã un interesant echilibru
de spaþii, organizatorii de expoziþii Imediat dupã rãzboi, în anii 1947- arhitectural interior.
au reuºit sã convingã autoritãþile 1948, în capãtul ªoselei Kiseleff, în Accesul publicului se face din-
vremii cã a sosit momentul rezolvãrii dreptul punctului în care drumul spre spre esplanadã la nivelul primei
acestei probleme. Studiile de urba- Mogoºoaia se despãrþea de cel spre galerii, prin intermediul unei rampe
nism au avut în vedere câteva vari- Bãneasa, s-a construit Casa Scânteii, care formeazã trena edificiului.
edificiu de mari dimensiuni, destinat
ante de amplasament, printre care Aria construitã este de aproximativ
nu numai celei mai mari tipografii din
terenul din partea de sud a Capitalei, 10.000 mp, pavilionul înscriindu-se
þarã („combinatul“), ci ºi editurilor ºi
unde mai târziu s-a iniþiat amena- presei. Clãdire impunãtoare, deºi în într-un diametru de aproape 180 de
jarea Lacului Vãcãreºti, variantã stil arhitectonic de inspiraþie rãsãri- metri. Înãlþimea totalã este de 42 de
teanã (arhitect Horia Maicu), Casa
Scânteii a fost socotitã o vreme o
construcþie reprezentativã pentru
„noul“ Bucureºti (imaginea sa era
reprodusã pe toate prospectele turis-
tice, pânã ºi pe… biletele de bancã).
Organizarea EREN în aceastã zonã
amplifica mesajul propagandistic
dorit de autoritãþi.
Special pentru gãzduirea Expoziþiei
Realizãrilor Economiei Naþionale, a
fost edificat un ansamblu de construcþii,

metri, iar diametrul cupolei este de

93 de metri.
La încheierea construcþiei, recepþi- jumãtate, precum ºi construcþia exis-
onatã în ianuarie 1962, executantul tentã în parcul Herãstrãu, pe malul
lucrãrii predã Camerei de Comerþ, în lacului, cunoscutã ca Pavilionul H.
calitate de beneficiar, obiectivul de Au fost amenajate, special pentru
investiþii, acesta fiind inclus de la manifestare, douã pavilioane noi exterioare din preajmã. Au fost
bun început în patrimoniul Camerei. (numite I, astãzi sediul Centrului de prezentate noile tehnologii ºi elemen-
Încã de la început a existat o Presã, ºi M, în prezent restaurantul tele tipizate folosite în construcþii.
fireascã preocupare pentru folosirea Hanul târgoveþilor), precum ºi ºase Expoziþia Realizãrilor Economiei
în cea mai mare mãsurã a construcþiei. construcþii uºoare, pentru „complexe Naþionale a fost completatã cu douã
În principal, au fost avute în vedere comerciale“ (construcþii care astãzi noi pavilioane, unul social-cultural ºi
trei direcþii: organizarea de expoziþii nu mai existã). Numeroase exponate altul de artã popularã, dar ºi cu un
româneºti, de expoziþii strãine ºi de au fost prezentate pe platforme exte- cinematograf în aer liber, în care au
manifestãri culturale. rioare sau în amenajãri speciale. fost organizate simpozioane ºi con-
În ceea ce priveºte expoziþiile Parterul Pavilionului Central a ferinþe de specialitate, prezentãri de
româneºti, s-a optat pentru organi- fost destinat prezentãrii realizãrilor filme documentare, spectacole artis-
zarea târgului anual numit „Pavilionul din industria metalurgicã ºi a con- tice, manifestãri folclorice ºi altele.
de mostre”, manifestare expoziþionalã strucþiilor de maºini. Inaugurarea oficialã a EREN a
Inelul al doilea a fost dedicat avut loc vineri, 21 august 1964.
care însoþea contractarea centra-
energiei ºi industriei extractive. Pe Faþã de interesul de care s-a
lizatã a „fondului pieþei“ pentru mãr-
inelul al treilea au expus unitãþile din bucurat EREN ‘64, s-a luat hotãrârea
furi metalochimice, textile-confecþii-
silviculturã, economia forestierã ºi ca o nouã ediþie sã aibã loc în 1969.
încãlþãminte ºi agroalimentare. prelucrarea lemnului. Manifestarea a continuat ºi dupã
Referitor la expoziþiile strãine, au Agricultura a avut parte de o aceea, în ritm de una la cinci ani, dar
fost propuse pentru primul an ºapte prezentare deosebitã. În afarã de sub numele adaptat de EDES, adicã
manifestãri de acest gen, dintre care produsele industriale destinate agri- Expoziþia Dezvoltãrii Economico-
nu s-au materializat decât trei. Prima culturii, de la celebrele tractoare uni- Sociale.
expoziþie strãinã organizatã în Pavi- versale U-650 ºi U-651 fabricate la Ideea organizãrii unui târg
lionul Central a fost Expoziþia indus- Braºov pânã la combinele produse comercial internaþional cu caracter
trialã francezã, care s-a desfãºurat la Semãnãtoarea, au fost amena- industrial la Bucureºti precede,
în iunie 1962, urmatã de manifestãri jate, pe terenuri aflate în zona în fireºte, organizarea primei ediþii a TIB.
similare din Germania Federalã ºi care se gãsesc astãzi hotelurile Parc Ideea organizãrii unui târg indus-
Austria. ºi Flora, culturi demonstrative agri- trial a venit firesc, cu atât mai mult cu
Cea de-a treia direcþie de acþiune cole (cereale, plante tehnice etc.), cât practica desfãºurãrii târgurilor în
n-a avut succes, spaþiul oferit de dar ºi forestiere. strãinãtate era cunoscutã în România.
Pavilionul Central fiind nefuncþional Pe platforma exterioarã a sec- ªi de la idee la materializare n-a
pentru o bunã parte dintre tipurile de torului transporturilor au fost expuse mai fost decât un pas…
spectacole caracteristice epocii. locomotivele Diesel electrice reali- În ziua de 31 mai 1968, în presã
Expoziþia Realizãrilor Economiei zate la Electroputere, vagoanele de a apãrut informaþia având urmãtorul
Naþionale (EREN ‘64) a fost organi- cale feratã produse la Arad, auto- cuprins:
zatã pe un teren de peste 100 de camioanele Carpaþi ºi Bucegi fabri- „Potrivit unei hotãrâri a Consiliului
hectare, întins de la malul Lacului cate la Braºov. Unul dintre cele mai de Miniºtri, cu începere din anul
Herãstrãu pânã dincolo de Pavilionul spectaculoase exponate (mai cu 1970, în Capitalã se va organiza, la
Central ºi de la Casa Scânteii pânã seamã din cauza iluminãrii sale pe fiecare doi ani, în luna octombrie,
cãtre ªtrandul Herãstrãu (numit în timp de noapte) a fost instalaþia de Târgul Internaþional – Bucureºti.
epocã ªtrandul Tineretului). foraj de mare adâncime 3DH-200A La prima ediþie a târgului vor fi
Pentru expoziþie au fost folosite produsã la Uzina 1 Mai din Ploieºti, prezentate produse ale industriei
Pavilionul cel mare, zis „Pavilionul amplasatã pe platforma de prezentare construcþiilor de maºini, maºini-
Central“ (pentru cã, deºi era singu- a sectorului petrolier. unelte, produse electrotehnice ºi
rul, a fost gândit ca element central Sectorului construcþiilor i-au fost electronice, precum ºi unele utilaje
al unui ansamblu expoziþional), dat destinate pavilionul de pe malul pentru industria uºoarã. Pentru ediþi-
în folosinþã în urmã cu doi ani ºi Lacului Herãstrãu ºi platformele ile din anii urmãtori, târgul va putea

Succesul repurtat de TIB n-a tre-
cut fãrã efecte pe plan expoziþional.
S-a hotãrât sã se organizeze ºi alte
manifestãri comerciale. În acest fel
au apãrut TIBCO, Salonul inter-
naþional al chimiei ºi Tehno-Expo.
Cele trei noi manifestãri au fost, pe
bunã dreptate, considerate ca „fraþi
mai mici“, adevãrate mlãdiþe dez-
voltate din trunchiul viguros al TIB.
TIBCO, manifestare comercialã inter-
naþionalã special dedicatã bunurilor
avea ca obiect ºi produse ale altor de consum, a debutat în 1974, studiile ºi proiectele au fost elabo-
sectoare industriale. desfãºurându-se cu o frecvenþã mai rate de Institutul Proiect Bucureºti
Târgul Internaþional – Bucureºti mare, în fiecare an, primãvara. (în perioada 1961-1963) ºi, respec-
va fi organizat pe terenurile din prea- Salonul internaþional al chimiei, tiv, de Institutul de Studii pentru
jma Complexului de expoziþii din manifestare menitã sã promoveze Construcþii, Arhitecturã ºi Sistemati-
Piaþa Scânteii“. produsele industriei chimice ºi zare ISCAS (în perioada 1963-1968).
Prima conferinþã de presã a orga- petrochimice, aflatã în epocã într-un În anul 1973, odatã cu adoptarea
nizatorilor Târgului Internaþional proces de intensã (chiar forþatã) dez- Decretului 623/1973 privind reorga-
Bucureºti a avut loc la 3 iulie 1970, voltare, a debutat tot în 1974 ºi avea nizarea Camerei de Comerþ ºi Indus-
cu prilejul ºi în întâmpinarea primei loc în corelare ºi concomitent cu trie a României, conducerea Camerei
TIBCO. În sfârºit, Tehno-Expo, decide, potrivit atribuþiilor ºi compe-
ediþii a TIB.
expoziþie internaþionalã specializatã tenþelor ce i-au fost stabilite, înfi-
La 10 octombrie 1970, în ajunul
în produse tehnice, un fel de „mini- inþarea Întreprinderii de Târguri ºi
deschiderii oficiale a primei ediþii a
TIB“, a fost organizatã, începând cu Expoziþii.
TIB, ziariºtilor români ºi strãini li s-a
1977, alternativ cu TIB ºi a fost Participarea României la târgurile
pus la dispoziþie primul numãr din menitã sã suplineascã, dupã pãre-
„Buletinul de informaþii al Târgului internaþionale continuã ºi dupã ce
rea factorilor de decizie politicã în Târgul Internaþional Bucureºti a luat
Internaþional Bucureºti“, editat, în domeniu, faptul cã TIB se þinea doar fiinþã. În anul 1989, þara noastrã a
numele organizatorilor, de Camera o datã la doi ani. luat parte cu exponate ºi ofertã de
de Comerþ. Acest buletin a fost editat Un loc de prim plan, alãturi de export, cu pavilion propriu sau cu
ca fasciculã de forma unui comuni- TIB, îl ocupã TIBCO. Certificatul de birou tehnic-comercial, la 37 de târ-
cat de presã de astãzi, în românã, naºtere al TIBCO a fost semnat la guri internaþionale de pe toate meri-
dar ºi în limbile englezã, francezã, 12 mai 1974. În acea zi s-a inaugu- dianele globului (faþã de 18 în 1960
germanã ºi rusã, pentru a fi util ºi rat prima ediþie, orientatã cãtre tex- ºi 23 în 1970).
ziariºtilor strãini acreditaþi la mani- tile ºi confecþii, încãlþãminte, articole În legãturã cu activitatea Între-
festarea comercialã de la Bucureºti. de sticlãrie, porþelan ºi faianþã, prinderii de Târguri ºi Expoziþii,
Cu acelaºi prilej, a fost pus la dis- mobilã, produse cosmetice, deter- precursorul societãþii comerciale
poziþia celor interesaþi ºi primul cata- genþi, coloranþi, fibre sintetice, pro- Romexpo s.a., este important de
log oficial al TIB. duse din materiale plastice, produse subliniat un aspect interesant.
Prima ediþie a Târgului Inter- ale industriei electrotehnice ºi elec- Întreprinderea de Târguri ºi Expoziþii
naþional Bucureºti a fost programatã tronice, artizanat. Din ediþia urmã- a fost înfiinþatã pentru a prezenta
pentru perioada 13-24 octombrie toare, profilul s-a lãrgit cu mãrfurile realizãrile economiei naþionale, în
1970. agroalimentare. TIBCO s-a afirmat special la târgul intern. Includerea în
Desfãºurarea primelor ºase ediþii ca o manifestare economicã stator- structura sa a fostului Oficiu de
ale Târgului Internaþional Bucureºti, nicã, cu o participare de prestigiu, expoziþii se explicã prin nevoia
în deceniul 1970-1980, a cunoscut folosirii în comun a unor elemente
care a generat un uriaº interes în
un mare succes, cu mult peste de infrastructurã. În deceniul al
rândurile publicului larg.
aºteptãri. Câteva cifre sunt semni- IX-lea al secolului trecut, Între-
Complexul Expoziþional din prinderea de Târguri ºi Expoziþii a
ficative. Recordul numãrului de firme Bucureºti, încã de la crearea sa în
expozante: 1.100 în 1972. Recordul ajuns sã desfãºoare o extrem de
anul 1961, a fost dotat cu un teritoriu intensã activitate externã, de câteva
numãrului de pavilioane naþionale: rezervat exclusiv dezvoltãrii sale. zeci de participãri la târguri comer-
22 în 1972. Recordul numãrului de Teritoriul, în suprafaþã totalã de 56 ciale internaþionale pe an. Între-
þãri participante: 34 în 1974. Recor- de hectare, a fost atribuit de stat, în prinderea de Târguri ºi Expoziþii ºi
dul suprafeþei de expunere: 70.000 administrare, Camerei de Comerþ Camera de Comerþ ºi Industrie a
de metri pãtraþi în 1974. pe duratã nelimitatã ºi fãrã platã. României realizau astfel prezentarea
Efectul esenþial asupra economiei Titularul primelor lucrãri de investiþii, economiei româneºti ºi peste
româneºti l-a constituit, în principal, numite la acea datã „Expoziþia hotare, pentru mãrirea volumului
faptul cã, în împrejurãrile epocii, s-a Economiei Naþionale“, a fost, de la exporturilor, pentru identificarea,
realizat o deschidere cãtre importuri început, Camera de Comerþ. Pentru pãtrunderea ºi pãstrarea de noi pieþe
ºi exporturi semnificative. În dece- a stabili planul general de dezvoltare de desfacere pentru producþia auto-
niul 1970-1980, volumul comerþului ºi etapele de realizare ale ansam- htonã ºi pentru achitarea datoriei
exterior al României a sporit de 4,6 ori blului expoziþional, precum ºi pentru externe a þãrii.
(exportul de 4,5 ori, importul de 5 ori). construirea obiectivelor necesare, (Continuare în numãrul viitor)

Hotelul Europa, Ploieºti
ANTREPRENOR: CONSTIL SA, Ploieºti
INVESTITOR: APROMAT SA, Bãrcãneºti - Prahova
PROIECTANT: arh. Mihai M. Rãdulescu
SUBANTREPRENORI: ZIG-ZAG IMPEX SRL – Ploieºti, SINVEX MULTISERVICE SRL – Ploieºti, CON-CON SRL – Ploieºti
CARACTERISTICI TEHNICE Structura de rezistenþã – cadre Clãdirea dispune de un adã-

ªI FUNCÞIONALE din beton armat, este realizatã din: post de protecþie civilã cu 67 de
Hotelul, de categoria 3 stele, - fundaþii izolaþie la stâlpi ºi con- locuri.
tinue sub diafragmele din B.A. ale Faþada – de un modernism
situat pe str. Gh. Gr. Cantacuzino
subsolului; moderat, se încadreazã în arhitec-
nr. 57 din Ploieºti, este o clãdire cu - stâlpi, grinzi, planºee, diafragme
tura zonei, ca ºi amenajãrile exte-
regim de înãlþime S+P+3E+M. subsol din beton armat turnat în sis-
rioare.
Hotelul oferã 60 de locuri de tem monolit.
Prin buna colaborare cu
cazare în camere cu douã paturi ºi Hotelul dispune de douã
restaurante cu un total de 140 de investitorul, proiectantul ºi colabora-

apartamente cu un confort deosebit, tori de diverse specialitãþi, firma
locuri.
fiind conceput pentru a gãzdui Constil SA Ploieºti a realizat o
Sala polivalentã cu 100 de
oameni de afaceri, precum ºi reuni- locuri, situatã la mansardã, oferã clãdire de bunã calitate care oferã
uni ale acestora. spaþiul ºi dotãrile adecvate. confort ºi o ambianþã plãcutã.

Confort Construct la Expo Arad Internaþional
Ediþia a XIV-a a Târgului Confort Construct – târg de tehnologii ºi materiale de construcþii, decoraþiuni interioare,
servicii conexe – cel mai mare eveniment din domeniul construcþiilor din vestul þãrii, va fi organizatã de Expo Arad
Internaþional în perioada 13-16 martie.
Expoziþia Confort Construct 2008 va reuni un numãr de 160 de firme de specialitate din þarã ºi strãinãtate (aproxi-
mativ 30 de firme din Ungaria) care vor expune în cele douã pavilioane ale complexului Expo Arad Internaþional, pe o
suprafaþã interioarã de 3.100 mp ºi 2.500 mp pe spaþiul exterior.
Participarea firmelor din Ungaria, precum ºi întâlnirile de afaceri vor fi organizate de Körós Trade Kft Bekecsaba ºi
finanþate de ITD Hungary.
Firmele participante vor expune produse specifice din lambriuri, podele laminate ºi accesorii, tavane polistiren,
domeniul construcþiilor: panouri termoizolante, pardoseli industriale, linoleum;
materiale de construcþie (gresie, faianþã, vopsele corpuri de arderi ºi grile de aerisire pentru ºeminee;
lavabile interior ºi exterior, blocuri de zidãrie, cimenturi, adi- sisteme solare de încãlzire ºi diverse modele de
tivi, betoane, mortare, protecþii, þigle, placaje din marmurã, lãmpi solare ºi grãdinã;
granit ºi travertin, pervaze, blaturi din marmurã ºi granit, oglinzi, geamuri sablate ºi corpuri de iluminat tip rustic,
materiale pentru finisaje interior ºi exterior, piatrã decorativã); sticlã decorativã ºi vitralii;
balustrade inox ºi aluminiu, scãri interioare lemn ºi tehnicã de piscinã, echipamente ºi accesorii pentru
metal, scule, abrazivi, elemente de asamblare, uºi aparta- piscinã – proiectare, instalare, întreþinere;
mente, uºi interioare din lemn, uºi blindate cu feþe din echipamente pentru curãþenie, spãlãtorie auto;
sisteme construcþii metalice, hale, închideri de diferite tipuri;
lemn pentru construcþii civile ºi industriale, uºi garaj,
finanþãri;
automatizãri uºi, automatizãri porþi; case inteligente;
materiale fono/hidro/termoizolante, termospumante,
reviste ºi cataloage din domeniul construcþiilor.
pentru protecþie la incendiu;
confecþii metalice, inox, fier forjat; În data de 13 martie 2008, va avea loc o conferinþã cu teme
panouri de gard bordurat, plasã împletitã, sârme zincate, de actualitate din domeniul construcþiilor, urmatã de întâlniri de
bare laminate, plase sudate forte, porþi, uºi garaj, automatizãri; afaceri bilaterale între firme din România ºi din Ungaria.
blocuri ceramice ºi de zidãrie;
utilaje pentru producþie tâmplãrie PVC - feronerie, utilaje Program de vizitare:
pentru tencuit, betoniere, cãrucioare pentru transport marfã; Joi, 13 martie: 10.00 – 18.00
tâmplãrie din PVC, aluminiu, lemn, jaluzele, confecþii Vineri, 14 martie: 10.00 – 18.00
metalice din fier forjat, tehnicã parasolarã; Sâmbãtã, 15 martie: 10.00 – 18.00
vopsele, zugrãveli, finisaje; Duminicã, 16 martie: 9.00 – 16.00

Partener de încredere
Ana Maria PREDA– director de vânzãri
Constituitã iniþial ca o micã afacere de familie în anul 1993, societatea Corsarul Roºu de atunci nu lãsa sã se între-
vadã evoluþia rapidã de mai târziu, care a transformat-o astãzi în lider în producþia de agregate de balastierã, materiale
de construcþii, precum ºi în transportul acestora în zona de sud a þãrii, în special în zona Capitalei.
Implementarea susþinutã a unor metode avansate de management ºi marketing, folosirea celor mai noi ºi avansate
tehnologii, calitatea produselor ºi serviciilor, profesionalismul specialiºtilor, precum ºi flerul deosebit în afaceri al
conducerii au asigurat o ascensiune rapidã, Corsarul Roºu transformându-se într-o companie puternicã, eficientã ºi
prosperã, care îºi diversificã rapid sectoarele de activitate, în funcþie de necesitãþile ºi oportunitãþile oferite în special
de piaþa construcþiilor, o piaþã în dezvoltare rapidã ºi susþinutã.
Consecinþã a politicii de dezvoltare în ritm accelerat ºi a modului în care înþelege sã se individualizeze ºi pozi-
þioneze pe piaþã, Corsarul Roºu a obþinut în aceºti ani recunoaºterea eforturilor depuse obþinând locul III pe þarã în
segmentul extracþiei pietriºului ºi nisipului ºi locul III pe judeþul Giurgiu la categoria întreprinderi mijlocii.
AGREGATE TURISM , SPORT CU MOTOR Structura de rezistenþã a caselor, din

Producþia de agregate minerale Corsarul Roºu desfãºoarã activitãþi ºi cartierul rezidenþial „La Rivierre“, este pe
este susþinutã de cele douã balastiere ºi în domeniul turismului ºi al sportului cadre din beton armat cu zidãrie por-
de cele douã staþii de sortare localizate pe cu motor, sectoare pe care doreºte sã tantã din cãrãmidã Porotherm de 30 cm
malul râului Argeº, transportul agregatelor le dezvolte în viitorul apropiat. grosime la exterior ºi 25 cm grosime la
(balast amestec optimal 0-71 mm pentru TRANSPORT AERIAN interior, calculate pentru cutremure de
platforme carosabile ºi fundaþii de dru- Prin achiziþionarea a douã elicoptere 8,5 grade pe scara Richter.
muri, agregate sortate ºi balast de Argeº), EC 120 B ºi EC 135 P2i, SC Corsarul Roºu Pentru mãrirea confortului termic ºi
recunoscute prin calitate, asigurându-se Impex 93 SRL doreºte sã pãtrundã pe o reducerea consumului de energie, par-
cu flota de autocamioane proprii de ultimã piaþã exclusivistã ºi puþin dotatã la aceastã doselile de la parter au un strat ter-
generaþie, mãrcile Volvo, Man ºi Renault. moizolant din polistiren extrudat de 3,0 cm,
BETOANE orã, piaþa operatorilor de transport aerian.
Societatea deþine douã staþii de betoane Posibilul succes al acestei prime încercãri iar faþadele sunt protejate cu termosistem
Liebherr, cu capacitatea de 100 mc/h va duce, cu siguranþã, la dorinþa dezvoltãrii de 6,0 cm grosime de la Baumit, peste
fiecare, unde se fabricã betonul pentru noului domeniu de activitate, în sensul care se aplicã tencuialã decorativã.
structuri ºi betonul rutier, 20 automalaxoare achiziþionãrii ºi a altor aparate de zbor ºi al Învelitoarea este din tablã profilatã tip
Volvo ºi Man ºi patru pompe Putzmeister, construirii unui helioport. þiglã, producþie Plannja Suedia.
cu braþul de 24 m, 36 m ºi 46 m. CARTIER REZIDENÞIAL „LA RIVIERRE” Pentru finisajele interioare s-au folosit:
În condiþiile în care Corsarul Roºu Corsarul Roºu executã lucrãri de con- tâmplãrie PVC armat ºi geam ter-
deþine balastiere ºi staþii de sortare, pre- strucþii ca antreprenor general sau ca sub- mopan, producþie Rehau;
cum ºi opt Cementruck-uri pentru trans- antreprenor de specialitate, un accent parchet laminat de calitate supe-
portul cimentului vrac, aprovizionarea deosebit punându-se pe investiþiile proprii, rioarã importat din Germania;
ritmicã cu materiale a staþiilor de betoane exemplul cel mai grãitor fiind demararea gresie ºi faianþã import Spania ºi Italia;
este garantatã, acestea putând livra beton lucrãrilor pentru construirea cartierului reþeaua de internet ºi cablu TV este
nonstop, dacã necesitãþile pieþei de materi- rezidenþial „La Rivierre“, situat în pe fibrã opticã;
ale de construcþii o cer. apropierea autostrãzii Bucureºti-Piteºti, echipamente tablouri electrice –
CONSTRUCÞII ªI UTILAJE km 30, într-o zonã naturalã tentantã. furnizori Moeller ºi Legrand;
DE CONSTRUCÞII Complexul rezidenþial va fi compus din la garaje se vor folosi uºi secþio-
În ultima perioadã de timp, societatea 60 de vile P+M cu suprafaþa utilã între 250 nale automatizate (cu comandã electricã),
a devenit interesatã ºi a început struc- ºi 300 mp, protejate cu termosistem exte- tip Hormann, Germania.
turarea ºi dezvoltarea sectorului de con- rior, având urmãtoarele detalii construc- încãlzire centralã, independentã
strucþii ºi utilaje pentru construcþii ºi tive: suprafaþa medie a terenului – 850 mp; pentru fiecare casã, de ultimã generaþie
terasamente, iniþiativã materializatã prin amprenta la sol – 170 mp, din care locuibil (consum mic, fiabilitate mare).
constituirea unui parc de utilaje bine dotat, Datoritã volumului mare de forþã de
din care fac parte excavatoare Volvo ºi – 110 mp, garajul – 20 mp ºi terasa – 25 mp;
Hanomag, cilindri compactori Bomag, suprafaþa etajului – 90 ºi 150 mp. muncã concentratã pe aceste lucrãri,
autoîncãrcãtoare frontale cu capacitatea Complexul se dezvoltã pe o zonã dotãrii cu utilaje performante ºi asigurãrii
între 3,5 ºi 5,5 m3 Volvo ºi Caterpilar, înaltã, neinundabilã, amplasatã într-un unui flux permanent de materiale, vã garan-
buldoexcavatoare Volvo, automacarale de peisaj atractiv, ºi dispune de o multitu- tãm termene de finalizare a construcþi-
12 t ºi platforme pentru transport greu tip dine de facilitãþi: ilor foarte bune (lucrãrile pentru primul
Faymonville de 35 ºi 75 t. zonã îngrãditã cu acces controlat; cvartal de 20 de vile au fost demarate la
SERVICE AUTO – STAÞIE ITP pazã permanentã asiguratã de o începutul anului 2007, iar termenele de
Pentru întreþinerea numerosului parc firmã specializatã; finalizare sunt preconizate pentru luna mar-
auto deþinut de companie, a fost luatã în alei de acces de 7 m lãþime cu benzi tie a acestui an.
calcul posibilitatea înfiinþãrii unor structuri de 3,5 m pe sens; Vã invitãm sã deveniþi partenerul
specializate proprii, iniþiativã finalizatã prin alimentare cu apã de calitate excep- nostru de afaceri, garantându-vã o
constituirea unui Service Auto ºi a unei þionalã, din puþuri de mare adâncime – 170 m; colaborare reciproc avantajoasã,
Staþii ITP, dotate cu tehnologie perfor- sisteme de canalizare separate bazatã pe transparenþã, exigenþã ºi
mantã care presteazã servicii ºi pentru terþi. pentru ape menajere ºi ape pluviale; profesionalism.
staþie de epurare ecologicã pentru
ape uzate;
zonã comercialã, club, teren de tenis
ºi parc de joacã pentru copii;
sisteme de telefonie, televiziune prin
cablu, internet, supraveghere video etc;
reþea proprie de energie electricã
de joasã tensiune, legatã direct la reþeaua
de înaltã tensiune;
reþea de gaze naturale pentru
încãlzire ºi consum menajer;
posibilitatea construirii de piscine
exterioare de circa 80 mc.
ªTIINÞÃ APLICATIVÃ
Lumea construcþiilor a fost, este ºi va fi într-o continuã… miºcare de la idei, concepþii, proiecte etc., pânã la ceea ce
vedem cu ochii noºtri realizat în practicã.
Un rol deosebit în aceastã operã îl au furnizorii de soluþii care, aplecaþi asupra studiului, creeazã ºi pun în circuitul
profesional rezultatele cercetãrilor fundamentale ºi ale celor aplicative. În fruntea acestor inovatori ºi creatori sunt cei
cuprinºi în sistemul universitar.
În domeniul construcþiilor, lucrurile se bucurã de o veche tradiþie susþinutã de specialiºti cu reputaþie ºi în afara
hotarelor þãrii. Îmbucurãtor în anii noºtri este faptul cã tânãra generaþie din institutele de construcþii este interesatã ºi se
ocupã sistematic de soarta construcþiilor din punct de vedere fizic, dar ºi al eficienþei punerii lor în operã. Un astfel de
colectiv este ºi cel de „Inginerie Tehnologicã” din cadrul Universitãþii Tehnice de Construcþii Bucureºti, condus de conf.
univ. Constantin BUDAN.
Începând cu acest numãr al Revistei Construcþiilor, vã prezentãm un serial de articole de specialitate: tehnologii pen-
tru construcþii civile, industriale, agricole, construcþii inginereºti (structuri, finisaje, izolaþii, consolidãri, protecþii), exper-
tizare tehnicã, studii ºi încercãri distructive ºi nedistructive, consultanþã tehnicã în construcþii.
Coroziunea betonului (I)

CAUZE ªI FENOMENE
conf. univ. dr. ing. Constantin BUDAN, prep. univ. drd. ing. Mihai NISTE, prep. univ. drd. ing. Iulian SPÃTÃRELU –
Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti
Betonul de ciment este un material durabil ca rezultat al compoziþiei ºi structurii sale, care determinã o comportare
corespunzãtoare în elementele de beton corect dimensionate la sarcini mecanice, bine executate ºi exploatate în timp, în
lipsa unor agresivitãþi chimice (biochimice) intense.
În procesul exploatãrii construcþiilor din beton ºi beton armat, ele sunt supuse acþiunilor lichidelor, gazelor ºi sub-
stanþelor solide. Sub acþiunea acestor substanþe are loc procesul de coroziune a betonului ºi a elementelor componente.
ASPECTE chimice care se deosebesc prin carac- Coroziunea de tipul III

PRIVIND COROZIUNEA BETONULUI terul lor ºi natura produºilor de interacþi- Este rezultatul atacului unor anumitor
Factorii care influenþeazã procesul une, provocând astfel acþiuni corozive sãruri. În faza ei iniþialã se poate observa
de coroziune a betonului, a pietrei de dupã mecanisme diferite. o întãrire a betonului, porii ºi golurile
ciment în particular, pot fi grupaþi în trei În afara factorilor fizici ºi chimici, umplându-se cu formaþii cristaline care
categorii, ºi anume: fizici, chimici ºi coroziunea cimentului este provocatã ºi au tendinþa sã îmbunãtãþeascã densi-
biochimici. de factori biochimici (acþiunea bacteriilor, tatea betonului. Deoarece cristalele de
Dintre factorii fizici care influenþeazã muºchilor, algelor, ciupercilor). sulfatoluminat de calciu ºi de sulfat de
coroziunea construcþiilor de beton, se Dupã analizarea unui numãr mare de calciu hidratat, formate în pori ca un
remarcã, în primul rând, temperatura. date experimentale ºi de informaþii rezultat al acþiunii sulfatice, au tendinþa
Creºterea gradientului de temperaturã privind comportamentul practic al
duce la o mãrire a gradientului de concen- sã creascã ºi sã expandeze, tensiunile
betoanelor în medii agresive, V. M. interne provocate distrug betonul.
traþie; se intensificã astfel fenomenele de Moskvin a dat urmãtoarea clasificare:
difuziune având drept consecinþã accentu- Procesele de coroziune au, de cele
Coroziunea de tipul I mai multe ori, ca rezultat o degradare
area proceselor corozive.
Se manifestã în urma dizolvãrii unor ºi o distrugere treptatã a betonului, de
Fenomenele mecanice de tensionare
produºi de hidratare ai cimentului aceea durabilitatea betonului este
ºi erodare a betonului determinate de
(Ca(OH)2), de cãtre apã sau alte lichide.
temperatura ºi variaþiile de temperaturã esenþialã atunci când acesta se
ale mediului agresiv, de fenomenele de Coroziunea de tipul I nu atinge proporþii
proiecteazã ca material.
contracþie la hidratarea cimentului, pre- excesive decât atunci când puterea de
CAUZE ALE COROZIUNII BETONULUI
cum ºi de variaþiile de nivel ºi miºcarea dizolvare a apei agresive este mare ºi
Tipuri de coroziuni
mediului agresiv, reprezintã fenomene când existã posibilitatea unei schimbãri
Coroziunea prin levigare a beto-
fizice favorizante ale coroziunii. a apei.
Coroziunea de tipul II nului din cauza apei moi
Fenomenul fizic fundamental în
Aceasta are loc ca rezultat al unei Din cauza unor condiþii de mediu
coroziunea betoanelor este însã acela
de solubilizare de cãtre agenþii agresivi a reacþii de schimb de bazã între compuºii foarte diferite, construcþiile pot fi supuse
produselor de hidratare ai cimentului, în uºor solubili din piatrã de ciment ºi acþiunii unor ape de compoziþii diferite, la
particular a Ca (OH)2. soluþia agresivã, sub acþiunea acizilor, ape de râu moi sau industriale deduri-
Acþiunea corozivã de maximã impor- formându-se sãruri care, fiind solubile în zate ºi pânã la ape subterane sau de
tanþã determinatã de agenþii corozivi apã, se dizolvã ºi se eliminã din beton. În suprafaþã puternic mineralizate. În prima
presupune interacþiuni chimice între con- rezultat, structura betonului devine mai etapã, este levigat hidroxidul de calciu
stituenþii acestora din urmã ºi produºii de poroasã, iar rezistenþa lui mecanicã se existent în piatra de ciment, ulterior
hidratare ai cimentului Portland, reacþii micºoreazã. dizolvat ºi levigat.

Intensitatea levigãrii din cauza apei recomandându-se cimenturi amestecate protecþiilor catodice). Curentul electric
moi este influenþatã de urmãtorii factori: cu trass sau cimentul de furnal. (care poate atinge chiar valori de sute de
duritatea apei, starea stagnantã sau Efectul densitãþii betonului amperi intensitate) provoacã în armãturi
curgãtoare a apei, cantitatea de apã Hidroxidul de calciu este levigat de fenomene de electrolizã.
care percoleazã sub presiune, tempe- apa moale din straturile exterioare ale Avarii produse de reacþii chimice
ratura apei moi, tipul cimentului, densi- betonului, care, din aceastã cauzã, ºi biologice
tatea betonului, calitatea ºi starea devine poros. Aceasta în schimb oferã Cauzele apariþiei degradãrilor aflate
suprafeþei betonului, dimensiunile ºi posibilitatea lichidului agresiv de a
vechimea betonului. în medii agresive sunt:
pãtrunde în pãrþile interioare. Levigarea dizolvarea unor produºi de hidratare
Duritatea apei ºi efectele ei este mult mai intensã în betoane slab
Duritatea apei este în funcþie de ioni ai cimentului (hidroxid de calciu);
compactate, cu structura poroasã.
Ca2+ ºi Mg2+ ºi de compuºii lor. Carbonaþii formarea produºilor de reacþie
Efectele suprafeþei betonului
acizi ai acestor metale, ºi anume Ca (HCO3) uºor solubili;
Este favorabil efectul stratului car-
ºi Mg (HCO3)2, determinã duritatea lor formarea unor compuºi care mãresc
bonat. În cazurile foarte severe, poate fi
carbonicã, aºa-numita duritate tempo- volumul ºi pot distruge betonul prin
necesar sã se aplice o metodã de pro-
rarã, iar celelalte sãruri ale lor (sulfaþi, expansiune.
tecþie prin care sã se împiedice complet
cloruri) determinã duritatea permanentã Compuºii chimici existenþi în naturã,
contactul dintre beton ºi lichidul agresiv.
care rãmâne ºi dupã fierbere. în ape, gaze sau sub formã de ºiruri,
În acest scop, se folosesc diferite
Un grad german de duritate cores-
vopsele bituminoase ºi diferite straturi acþioneazã într-un fel sau altul asupra
punde la 10 mg de CaO sau de un com-
de etanºare. betonului, ajungând sã-l degradeze sub
pus echivalent de calciu sau magneziu,
dizolvat într-un litru de apã. Realizarea unei suprafeþe netede cu diverse forme ºi prin diverse mecanisme.
La suprafaþa betonului în contact cu ajutorul unui martor de ciment poate fi Printre cei mai importanþi agenþi chimici,
aerul, hidroxidul de calciu se transformã recomandatã oricând, acesta împiedicând amintim: apa de mare, cu formare de
în carbonat de calciu (carbonatare). în mod efectiv penetraþia apei moi în interi- hidroxid de magneziu ce scade propri-
Pe baza duritãþii totale (grade ger- orul construcþiei de beton. etatea liantã, compuºii de amoniu scad
mane), apa se împarte în urmãtoarele Dimensiunile ºi vârsta betonului rezistenþele mecanice ºi nasc produºii
grupe: foarte moale 00 - 40, moale 40 - 80, Durabilitatea betonului în medii agre- expandabili, sulfaþii produc mãriri de
semidurã 80 - 120, aproape durã 120 - 180, sive depinde ºi de dimensiunile con- volum ce conduc la fisurãri ºi dislocãri în
durã 180 - 250, foarte durã 250 - 500, strucþiei, un factor care trebuie luat în
masa de beton, ionii cloruraþi scad pH-ul
extrem de durã, peste 500. consideraþie, când se evolueazã propri-
betonului sub 9, corodeazã armãturile ºi
Efectele apei moi de râu ºi ale etãþile de levigare ale apei. Pericolul
levigãrii la viteze mari de curgere ºi la exfoliazã betonul, apa dulce spalã varul
apei freatice în miºcare
presiuni moi, este mult mai cimentat liber din ciment creând un sistem poros,
Construcþiile din beton supuse unor
ape staþionare sau cu viteza foarte micã când construcþiile sunt subþiri, ºi nu ºirurile alcaline cristalizeazã în compuºi
de curgere suferã un proces de corozi- groase. care expandeazã betonul.
une prin dizolvare-levigare, practic, În procesul coroziunii, vârsta beto- Trebuie amintiþi ºi factorii de amplifi-
neglijabil. Creºterea vitezei apei care nului are un rol important. Procesele de care ai coroziunii: coroziunea betonului
spalã suprafaþa construcþiei de beton, hidratare, de întãrire etc., sunt mai dez- sub acþiunea apei freatice curgãtoare,
prin înlocuirea permanentã a apei încon- voltate ºi se reduce potenþialul reactiv al coroziunea betonului sub acþiunea vari-
jurãtoare, determinã existenþa unui gra- compuºilor individual sensibili la atac. aþiilor nivelului apei freatice ºi corozi-
dient mare de concentraþie a CaO, între Existã o relaþie inversã între vârsta unea betonului sub acþiunea apei
interiorul betonului ºi apa din jurul sãu. betonului ºi sensibilitatea sa. Rezistenþa freatice calde. Toate acestea pot fi con-
Efectele apei dulci percolând lui la levigare creºte cu vârsta. trolate prin factorii de compoziþie ai
sub presiune FACTORI CHIMICI ºI BIOLOGICI
betonului/mortarului (cimenturi) ºi prin
Apa care percoleazã sub presiune Avarii produse de coroziunea
protecþii de suprafaþã.
are o acþiune agresivã mãritã. Apa per- armãturilor
Se cunoaºte faptul cã, la elementele În concluzie, se poate spune cã sem-
colatã iese din beton cu un conþinut mãrit
de hidroxid de calciu care se carbon- din beton armat, barele de armãturã tre- nele unui atac chimic constau în deza-
ateazã în contact cu atmosfera, sub buie protejate împotriva oxidãrii. Stratul gregãrile suprafeþelor elementelor,
efectul bioxidului de carbon. de protecþie al armãturilor este destul de mãrirea fisurilor ºi a rosturilor, dislocãri
Pericolul pe care îl prezintã apa de mic (uneori 15 mm) ºi acest strat este generale ale maselor de beton, umflãri.
percolare pentru beton creºte cu puri- câteodatã defectuos executat din motive BIBLIOGRAFIE
tatea apei. Percolarea poate fi evitatã fie tehnologice (fisurat, segregat, poros, 1. Biczok, Imre, Coroziunea ºi protec-
fabricând un beton dens, fie printr-un dislocat). þia betonului, Ed. Tehnicã, Bucureºti, 1965.
tratament de suprafaþã sau prin Astfel, armãturile vin în contact direct 2. Teoreanu, Ion º.a., Durabilitatea
etanºarea (izolarea) suprafeþei betonului. cu agenþii corozivi: apã, umiditate, aer, betonului, Ed. Tehnicã, Bucureºti, 1982.
Efectul apei moi calde agenþi chimici sub formã de gaze sau 3. Budan, Constantin, Contribuþii în
Efectul creºterii temperaturii soluþiei soluþii.
managementul ºi ingineria proceselor de
agresive este foarte mic la cimentul Un caz aparte îl constituie corozi-
construcþii, privind lucrãrile de întreþine-
Portland. Coroziunea este mai puþin unea electroliticã. În prezenþa sãrurilor
importantã la 70 0C decât la 25 0C. dizolvate în apã, betonul devine bun rea, repararea ºi consolidarea ele-
Efectul tipului de ciment conducãtor de electricitate. mentelor din beton ºi beton armat, Tezã
Cimenturile cu un conþinut bogat în Fenomenul curenþilor de dispersie de doctorat, UTCB, martie 1998.
C3S, a cãrui hidratare este însoþitã de for- (curenþi vagabonzi) este cunoscut, dar 4. Teodorescu, M., Budan, C.,
marea unei cantitãþi mari de hidroxid de dificil de depistat ºi observat, ei fiind Tehnologia lucrãrilor de întreþinere, repa-
calciu, nu sunt rezistente la apã moale, accidentali sau chiar provocaþi (în cazul raþii ºi consolidãri , Ed. UTCB, 1996.

Mortare de subturnare marca PAGEL
Ioan SOLACOLU – director executiv
Societatea PAGEL ROMÂNIA este unic reprezentant ºi distribuitor în România al cunoscutului

producãtor german PAGEL® SPEZIAL-BETON GmbH & Co. KG care, de mai bine de 30 de ani, este una
dintre companiile de top din domeniul sãu de activitate.
Compania noastrã dezvoltã, produce ºi distribuie – în întreaga lume – mortare speciale,
mortare de subturnare, sisteme de reparare a betonului ºi pardoseli industriale, multe dintre ele
repurtând succes d at o ri t ã n i vel u l u i recunoscut al calitãþii lor. În acest mod, satisfacþia clienþilor
reprezintã principalul scop al activitãþii noastre atât în prezent, cât ºi în viitor.
Gama de produse a firmei PAGEL Ori de câte ori este necesarã o este rezistent la îngheþ-dezgheþ
SPEZIAL-BETON este compusã transmisie durabilã a forþelor în ºi la acþiunea sãrurilor de dezgheþ.
dintr-o mare varietate de mortare stratul suport din beton sau o legã- Dintre domeniile de utilizare ale
(betoane fine) speciale predozate ºi turã strânsã între utilaje ºi fundaþia mortarului de subturnare V1 Pagel,
vopsele acrilice. Ceea ce le face din beton, mortarele de subturnare amintim:
„speciale” sunt calitãþile ieºite din Pagel îºi dovedesc utilitatea. Ele turbine, generatoare, compresoare,
comun, pe care toate aceste mortare garanteazã o subturnare optimã ºi motoare Diesel ºi alte instalaþii cu
reuºesc sã le atingã, datoritã materi- pot fi folosite oriunde existã necesi- vibraþii mari;
alelor de înaltã calitate ºi rezistenþã tatea unui element cu rezistenþe subturnarea cuzineþilor de poduri;
din care sunt alcãtuite ºi aditivilor deosebit de mari, în special la com- subturnarea cãilor de rulare ale
speciali ce intrã în componenþa lor. presiune sau oriunde se doreºte macaralelor;

Dintre aceste calitãþi amintim: nu au descãrcarea unor forþe deosebit de subturnarea stâlpilor metalici ºi
contracþii la uscare, iar mortarele din mari cãtre o altã parte constructivã. din beton;
clasa V au chiar expansiune contro- Principalele mortare de subtur- monolitizarea ºi pozarea prefa-
latã de 1%; au rezistenþe iniþiale ºi nare pe care le oferim sunt: bricatelor din beton;
finale deosebit de mari (de la circa subturnarea buloanelor de
45 N/mm2 la 24 h pânã la 165 N/mm2 1. V1 Pagel este un mortar pe ancorare, fixatori, plãci de fundaþie.
la 90 de zile); fiind predozate, sunt bazã de ciment care are urmãtoarele
foarte uºor de preparat doar prin proprietãþi: 2. V14 Pagel este un mortar de
adãugarea apei; toate pot fi aplicate capacitate mare de curgere de subturnare pe bazã de ciment care
atât manual, cât ºi mecanizat; cele peste 120 de minute; are consistenþã plasticã ºi urmã-
fluide sunt autocompactante (nu creºtere de volum controlatã toarele proprietãþi:
necesitã vibrare) ºi autonivelante, care asigurã o legãturã strânsã între creºtere de volum controlatã;
sunt în mare mãsurã impermeabile; utilaje ºi fundaþia din beton; consistenþã plasticã; la o com-
au rol de protecþie anticorosivã pentru rezistenþe iniþiale ºi finale mari; pactare bunã este stabil, imperme-
beton ºi metal; cu ele se realizeazã nu fisureazã chiar ºi la un raport abil faþã de apã;
atât repararea, cât ºi protecþia anti- scãzut a/c=0,35; nu conþine cloruri, cimenturi
corosivã a elementelor din beton; este admis ºi în instalaþii de apã aluminoase sau alte materiale care
sunt foarte rezistente la cicluri de potabilã; sã favorizeze coroziunea;
îngheþ-dezgheþ ºi la sãrurile (sub- este autocompactant ºi nu nu are contracþii la uscare;
stanþele) folosite pentru dezgheþ etc. necesitã vibrare; rezistenþe iniþiale ºi finale mari.

Dintre domeniile de utilizare ale rezistent la îngheþ-dezgheþ ºi la Mortarul reduce costurile datoritã
mortarului de subturnare V14 Pagel, sãruri de dezgheþ, impermeabil timpilor mai scurþi de lucru, este
amintim: la apã. impermeabil la apã, este autonive-
subturnare la construcþii de V2/40 Pagel poate fi utilizat la: lant ºi nu necesitã vibrare.
oþel sau beton, fixatori, elemente turbine, generatoare, compre- Domeniile de utilizare ale mor-
prefabricate; soare, motoare Diesel ºi alte instalaþii tarului VB3 Pagel sunt urmãtoarele:
umplere de rosturi la elemente cu vibraþii mari; subturnarea capacelor de canal;
subturnarea cuzineþilor de lucrãri mici de reparaþii la beton,
prefabricate;
poduri; borduri de trotuare, trepte;
poate fi folosit ºi ca mortar de
subturnarea cãilor de rulare ale monolitizarea ºi pozarea prefa-
reparaþii pentru tavane ºi pereþi;
macaralelor; bricatelor din beton.
monolitizarea ºi pozarea pre-
subturnarea stâlpilor metalici ºi
fabricatelor din beton.
de beton; Gama de produse prezentate
Mortarul poate fi completat cu
monolitizarea ºi pozarea prefa- poate fi completatã cu:
V14 S Pagel mortar rapid de subtur-
bricatelor de beton; V40 Pagel mortar de reparaþii
nare cu consistenþã plasticã.
subturnarea buloanelor de betoane marca B35-B45;
ancorare, fixatori, plãci de fundaþie. V1A Pagel mortar de subtur-
3. V2/40 Pagel este un mortar nare cu fibre de oþel;
rapid de subturnare pe bazã de 4. VB3 Pagel este un mortar V14 UW Pagel mortar de tur-
ciment ºi are urmãtoarele proprietãþi: ultrarapid pe bazã de ciment care nare sub apã;
poate fi pus sub sarcinã dupã atinge o rezistenþã la compresiune VS Pagel mortar de umplere rosturi;
2 ore chiar ºi la +5 0C; (8 N/mm2 dupã 30 minute) suficientã V15 Pagel mortar de subturnare
nu conþine cloruri; pentru a putea fi pus sub sarcinã. cu agregat bazaltic.

Mortarele uscate Baumit – prezent… cu viitor!
MORTARE DE TENCUIALÃ (II)
ing. Cristian MARINESCU, ing. Mihalache PÃUN – Baumit România
MORTARELE DE TENCUIALÃ –
PARTEA DE “SOFT“ A UNEI CASE
În numãrul din decembrie al Revistei
Construcþiilor am fãcut o prezentare gene-
ralã a mortarelor uscate pe care Baumit
România le produce în fabricile sale de la
Bucureºti ºi Teiuº, insistând mai în detaliu
asupra mortarelor de zidãrie Baumit.
Continuãm în acest numãr cu morta-
rele de tencuialã.
Dacã mortarele de zidãrie sunt mai
elaborate, având în compoziþie pe lângã
apropiate de partea de „hard“ a unei ciment/ipsos, var, nisip, adaosuri ºi mulþi
case ce satisface exigenþele de rezis- aditivi, cu ajutorul cãrora se obþin efec-
tenþã ºi stabilitate, mortarele de tencuialã tele preconizate, atât în stare proaspãtã,
pot fi considerate mai curând din zona dar, mai ales, în stare întãritã, pe timp
de „soft“, ele având implicaþii în reali- îndelungat.
zarea exigenþelor de igienã ºi sãnãtate. MORTARE DE TENCUIALÃ BAUMIT
Astfel, pe lângã rezistenþa la compre- Mortarele de tencuialã Baumit sunt
siune, prin care ne-am obiºnuit sã le produse în conformitate cu SR EN 998-
definim în general, la mortarele de ten- 1/2004 (norma europeanã armonizatã) Dupã modul de punere în lucrare, se
cuialã, sunt foarte importante multe alte „Specificaþie a mortarelor pentru zidãrie
proprietãþi, cum ar fi: sã adere foarte Partea 1: Mortare pentru tencuire ºi gletuire“. disting grupele:
Gama de mortare Baumit, oferitã mortare cu aplicare manualã;
bine la suport, sã fie deformabile, („elas-
tice“) sã nu fisureze în condiþiile variaþi- pieþei din România, cuprinde, practic, mortare cu aplicare mecanizatã:
ilor de temperaturã ºi umiditate, sã fie mortare din toate grupele prevãzute în tencuieli mecanizate.
dupã caz impermeabile la apã , dar per- standard. ªi fiindcã vorbim de prezent cu...
meabile la vapori (sã lase peretele sã Mortarele care se produc în prezent viitor, vom insista în cele ce urmeazã pe
respire), dacã se poate ºi termoizolante în România se încadreazã, în principal, tencuielile mecanizate Baumit.
ºi, nu în ultimul rând, sã asigure un în categoriile: TENCUIELI MECANIZATE
GP – mortare de uz general pentru
suport perfect pentru finisajele care În limba germanã, se utilizeazã în
tencuire/gletuire;
urmeazã. LW – mortar uºor pentru tencuire/
multe cazuri acelaºi cuvânt pentru mate-
În plus, trebuie sã fie ecologice ºi „pri- gletuire; rialul înainte de a fi pus în operã, cât ºi
etenoase“ la preparare ºi punere în operã, T– mortare pentru izolare termicã. pentru elementul obþinut dupã aplicare.
sã poatã fi aplicate manual ºi mecanizat ºi, Dupã „destinaþie“, mortarele se pot Este ºi cazul denumirii „Putz“ care
bineînþeles, sã fie cât mai ieftine posibil. clasifica în: înseamnã atât mortarul de tencuialã, cât
Deci sunt produse „complicate“ ºi mortare pentru tencuieli interioare; ºi tencuiala propriu-zisã, de aceea, când
sensibile, care se fabricã dupã reþete mortare pentru tencuieli exterioare. vorbim de tencuieli mecanizate, trebuie
sã avem în minte atât mortarele care se
pun în operã mecanizat cu pompe spe-
ciale, cât ºi tencuielile realizate prin
aceastã tehnologie.
Baumit România – lider de piaþã
Piaþa tencuielilor mecanizate este
relativ nouã, dar foarte dinamicã în
România, iar Baumit am putea spune cã
este promotorul principal al acestei
tehnologii, în special în varianta cu
livrarea mortarelor în ºantier la siloz.
De fapt, Baumit România este lider
de piaþã în cazul tencuielilor mecanizate
de var-ciment, vânzãrile din 2007 înre-
gistrând o creºtere de peste 50%, faþã
de 2006.
Mortare Baumit
pentru tencuieli mecanizate
Principalele tipuri de mortare de ten-
cuialã Baumit, special create pentru apli-
carea mecanizatã, sunt prezentate în
tabelul 1.

Aºa dupã cum se cunoaºte, morta- Avantajele tencuielilor mecanizate livrat la siloz, faþã de varianta aplicãrii
rele de tencuialã se încadreazã în sis- Mortarele de tencuialã se aplicã tradiþionale: astfel, o echipã de 4 munci-
temul 4 de atestare a conformitãþii, adicã mecanizat, cu maºina de tencuit. tori poate aplica mecanizat aproximativ
responsabilitatea privind conformitatea Livrarea se face fie la sac, fie la siloz, 150–200 mp în 8 ore;
situaþie în care Baumit pune la dispoziþia eliminarea substanþialã a pierde-
cu prevederile standardului revine în aplicatorilor utilajele necesare. Pentru rilor tehnologice (de la cca 14% pierderi
întregime producãtorului. transportul materialului în stare uscatã, la aplicarea mortarului preparat tradiþio-
Baumit România a efectuat testele de la siloz la maºina de tencuit, este uti- nal se poate ajunge la cca 4% în cazul
iniþiale în laboratoare independente, lizatã o instalaþie de transport pneumatic utilizãrii mortarului predozat);
specializate. ce poartã numele de „silomat“. Aceastã reducerea consumului de material
Încercãrile curente de verificare a instalaþie transportã materialul pe dis- pe metru pãtrat, ca urmare a reducerii
producþiei se efectueazã prin laboratorul tanþe de pânã la 100 m pe orizontalã ºi
pânã la 40 m pe verticalã. grosimii tencuielilor faþã de varianta
propriu, conform cu „Planul de control al Avantajele principale ale utilizãrii sis- tradiþionalã:
producþiei în fabricã“. temului sunt urmãtoarele: - la interior: de la 1,5 la 1 cm;
În consecinþã, produsele au pe saci productivitatea la punerea în operã - la exterior: de la 2,5 cm la 1,5 cm –
marcajul CE, iar livrãrile sunt însoþite de este de 5-6 ori mai mare atunci când apli- reducerea timpilor de uscare, de la cca
Declaraþia de conformitate CE. carea se face mecanizat cu materialul 14 zile la cca 10 zile/cm.
Livrarea la siloz
Tabelul 1: Mortare de tencuialã Baumit Baumit România este prima companie
producãtoare de mortare uscate care a
introdus, încã din 2005 în România, con-
ceptul de livrare la siloz – sistem modern
de transport, depozitare ºi alimentare
în lanþul de utilaje necesar punerii în
operã a mortarelor uscate de zidãrie ºi de
tencuialã.
În cele ce urmeazã, sunt menþionate
o serie de avantaje pe care le conferã
utilizarea acestui sistem:
livrarea rapidã a mortarelor de la
fabrica de mortare uscate pânã la ºantier;
reducerea pierderilor de material la
transport ºi preparare;
spaþiile de depozitare se reduc de
aproximativ 5 ori faþã de depozitarea
materiilor prime pentru prepararea mor-
tarului tradiþional (ciment + nisip + var);
materialele la siloz sunt protejate
împotriva intemperiilor ºi a furtului;
se reduc costurile de transport,
manipulare ºi depozitare comparativ cu
aprovizionarea pe ºantier a cimentului,
nisipului ºi varului;
se asigurã protecþia mediului ºi o
curãþenie impecabilã pe ºantier, cerinþe
care, dacã nu sunt respectate, se sol-
deazã tot mai des cu amenzi.
INVITAÞIE LA BAUMIT!
Acest articol este doar un semnal!
Dacã am reuºit sã vã reþinem atenþia
ºi dacã… sunteþi:
investitor/dezvoltator ºi sunteþi inte-
resat de cele mai bune soluþii din punct
de vedere tehnico-economic (cost total
minim), pentru proiecte mari sau/ºi în
condiþii deosebite;
antreprenor general, ºi sunteþi presat
de timp ºi de bani;
firmã de consultanþã;
firmã de construcþii specializatã în
finisaje;
firmã/echipã specializatã în tencuieli
mecanizate;
întreprinzãtor care doreºte sã punã
bazele unei firme/echipe de tencuieli
mecanizate,
Vã invitãm cu plãcere la Baumit
România, în prezentul imediat, la o
întâlnire pe tema „Tencuieli mecanizate“
pentru o prezentare completã ºi în
detaliu, pentru consultanþã privind cele
mai bune soluþii, în cazul unor proiecte
de anvergurã ºi/sau speciale, pentru
posibile demonstraþii, seminarii ºi instruiri
ale echipelor de lucru pe ºantiere –
pentru un viitor apropiat împreunã!

Strategia calitãþii
ÎNCERCAREA MOARTE… N-ARE!
Nici nu am început bine 2008 ºi firmele serioase, cu pretenþii în ceea ce priveºte managementul perfor-
manþei, au debutat cu preocupãri pe mãsurã, ca urmare a valorificãrii unui proiect derulat din fondurile
PHARE.
De unde ºi concluzia cã, atunci când vrei sã faci faþã pieþei concurenþiale, aceasta te îndeamnã sã
foloseºti orice posibilitate pentru a realiza produse ºi servicii competitive. Mai toatã lumea, deci ºi cea a
constructorilor, este convinsã cã reuºita ºi eficienþa în afaceri nu mai merg dupã… ureche, dupã folclor.
Într-o asemenea competiþie nu existã azi decât învinºi ºi învingãtori, ultimii punându-ºi în evidenþã valori-
ficarea superioarã a potenþialului lor tehnic, tehnologic, logistic ºi managerial.
Într-o asemenea posturã se aflã SC Anticorosiv, cunoscutã firmã producãtoare de materiale de con-
strucþii solicitate pe mai toate ºantierele, firmã care ºi-a pus la punct, pe baza unei finanþãri PHARE neram-
bursabile, un sistem modern privind managementul performanþei. Pentru a ºti ºi dvs. cum s-a putut împlini
un asemenea deziderat, vã prezentãm succint datele furnizate cu altruism de domnul Doru OHOTÃ,
director general SC Anticorosiv, cu speranþa cã vã intereseazã ºi, totodatã, vã îndeamnã sã-i urmaþi
exemplul.
Proiectul Strategia Calitãþii – marketing, financiar, producþie ºi calitate; Experþii acestui partener au adus
Program de dezvoltare a perso- introducerea unui sistem modern know-how de ultimã orã. Asistenþa
nalului, managementului ºi per- de management participativ în soci- oferitã de Smart Sigma nu s-a redus
formanþei, în valoare de 65. 000 de etate, numit Balanced Scorecard. la pregãtirea ºi livrarea de cursuri, ci
euro, a fost finanþat prin Contractul Acest sistem dezvoltat în anul 1992 a cuprins implicarea directã în
de finanþare nerambursabilã PHARE urmãreºte performanþele unei com- obþinerea rezultatelor ºi atingerea
2004/016-772.04.02.02.01.01.804, panii din 4 perspective (financiar,
obiectivelor propuse în proiect.
în cadrul schemei de finanþare neram- piaþã – clienþi, producþie – calitate,
bursabilã PHARE 2004 Ces Dru în înnoire – dezvoltare organizaþionalã). În cadrul aceluiaºi proiect: Strategia
proporþie de 75% (49.000 de euro). Sistemul pune accent pe dezvol- Calitãþii, prin colaborarea cu Siveco SA,
Durata proiectului finalizat deja a tarea ºi valorificarea potenþialului am dezvoltat ºi implementat softul
fost de 12 luni ºi s-a axat pe uman din societate ºi de aceea Siveco Balanced Scorecard ºi am
creºterea competitivitãþii angajaþilor, asigurã transparenþã ºi participare la instruit 50 de angajaþi în operarea
dar a rãspuns mai multor probleme stabilirea obiectivelor strategice, cu acest sistem informatic. Pentru
generale: având ca rezultat creºterea gradului Siveco SA acest proiect a constituit
angrenarea în procesul învãþãrii de delegare, implicare ºi responsa- o provocare, fiind prima transpunere
pe tot parcursul vieþii a tuturor cate- bilizare în societate; pe piaþa româneascã a conceptelor
goriilor de angajaþi: instruirea a 50 de persoane în
Balanced Scorecard într-un sistem
înþelegerea ºi asumarea prin- utilizarea softului Siveco Balanced
informatic.
cipiilor ºi standardelor de calitate; Scorecard;
înrolarea ºi aderarea la con- asigurarea sustenabilitãþii pro-
Chiar dacã Proiectul s-a încheiat,
ceptul de îmbunãtãþire continuã. iectului prin introducerea rezultatelor procesul de învãþare continuã se va
Pe tot parcursul implementãrii proiectului în documentele ºi proce- menþine, deoarece Anticorosiv alocã
proiectului, Anticorosiv SA a primit durile organizaþiei: revizuirea planu- anual un buget de aproximativ 1%
asistenþã din partea Ministerului lui de instruire (care sã reflecte mai din cifra de afaceri pentru pregãtirea
Muncii, Familiei ºi Egalitãþii de bine nevoile reale ale angajaþilor), personalului.
ªanse prin Organismul Intermediar actualizarea regulamentului de orga- De asemenea, formularea unei
Pos Dru Regiunea Bucureºti Ilfov. nizare ºi funcþionare, actualizarea strategii care implicã angajaþii în sta-
În mod concret, activitãþile reali- fiºelor de post, revizuirea planului de bilirea ºi asumarea obiectivelor con-
zate în cadrul acestui proiect au fost management vizual ºi a planului de ferã durabilitate rezultatelor proiectului.
urmãtoarele: îmbunãtãþiri.
În mod formal, rezultatele proiec-
instruirea a 12% din personal Partener în acest proiect este
în domeniul managementului strate- Smart Sigma care a contribuit cu tului s-au concretizat în revizuirea
gic, marketing, resurse umane, finan- expertiza de instruire, consultanþã ºi planului de instruire, a regulamen-
ciar, producþie ºi calitate; asistenþã în domeniul managementului tului de organizare ºi funcþionare, a
instruirea a 90% din personalul strategic, al dezvoltãrii organiza- procedurilor (din documentaþia ISO),
operaþional în principii ºi generalitãþi þionale, managementului producþiei, a fiºelor de post, a planului de dez-
de management, resurse umane, resurselor umane ºi financiare. voltare ºi îmbunãtãþire.

Inovaþie Doka
Sistemul TLS pentru manevrarea meselor cofrante
Expansiune internaþionalã expansiune Doka îl constituie ino- Xclimb 60, Staxo 100, sistemul
Factorul cheie în acest demers vaþiile, perfecþionarea continuã pen- ascensor TLS, rama de susþinere
este concentrarea asupra beneficiu- tru a îndeplini cele mai ridicate Universal F, sistemul XS, cofrajul
lui clientului. Doka are un obiectiv cerinþe privind produsele ºi serviciile. cãþãrãtor automat SKE 50 plus, sis-
clar, acela de a oferi antreprenorilor Experþii companiei doresc sã reducã temul de platforme Xsafe.
cofraje ºi servicii de cea mai înaltã cât mai mult posibil munca pe
calitate, pentru ca aceºtia sã poatã ºantier ºi, prin urmare, costurile ºi Sistemul TLS
construi cât mai rapid, mai bine ºi durata de realizare a proiectului de Noul sistem ascensor TLS (table
mai economic. Fie cã este vorba de construcþie – toate acestea în lifting sistem) de la Doka impune noi
cea mai înaltã clãdire din lume, de condiþii de maximã securitate. Astfel, standarde pentru manevrarea verti-
cel mai adânc tunel subteran sau cel la ediþia Bauma, 2004, Doka a calã a meselor Dokamatic, fiind
mai întins pod suspendat – compani- prezentat inovaþii ce au revoluþionat folosit pentru manevrarea fãrã
ile de construcþii din toatã lumea se tehnica de cofrare: grinda H20 top, macara a componentelor complexe
bazeazã pe competenþa, experienþa singura cu tampon încorporat, sis- de cofrare la nivelul de înãlþime dorit
ºi know-how-ul Doka. temul Framax Xlife dotat cu o foaie
– cu o vitezã de 10 m/min. Timpul
cofrantã cu duratã de viaþã foarte
valoros economisit, în care ar fi fost
Inovaþie ridicatã. De asemenea, în 2007
necesarã utilizarea macaralei, poate
Mizând pe faptul cã succesul de standul Doka la Bauma a concentrat
fi destinat altor operaþiuni pe
duratã este rezultatul satisfacþiei întreaga putere inovatoare a organi-
ºantier, accelerând întregul proces
clientului, motorul planului de zaþiei Doka: cofrajul cãþãrãtor
de construcþie. Poziþionarea orizon-
talã poate fi de asemenea realizatã
fãrã macara, folosindu-se un cãru-
cior de transfer telescopic sau un
cãrucior motor.
Masa Dokamatic este conceputã
pentru cofrarea foarte rapidã a
planºeelor, fiind un modul premontat
din cadrul sistemului Dokaflex 1-2-4.
Serviciul de prefabricare Doka
livreazã orice model de execuþie „la
gata” direct pe ºantier, economisind
astfel timpul ºi costurile de mano-
perã ale firmei de construcþii.
Datoritã riglelor metalice cu care
este prevãzut, sistemului i se pot
ataºa elemente auxiliare pentru
securitatea muncii: elemente de
compensare, adaptãri de margine
Foto 1: Sistemul TSL accelereazã ritmul de construcþie ºi reduce necesarul de personal de planºeu, platforme de lucru de

Fig. 1: Deplasare verticalã printr-o simplã apãsare de buton a meselor cofrante
• Chemaþi platforma ascensoare • Trageþi cãruciorul • Deschideþi uºa etajului

(ascensorul) TLS acþionând • Asiguraþi mesele de la margine • Coborâþi rampa ºi deschideþi
butonul la nivelul la care vã • Închideþi uºile platformei ºi ridi- uºile platformei
aflaþi (ca în cazul unui lift pentru caþi rampa de încãrcare • Preluaþi masa de pe platformã
persoane) • Închideþi uºa etajului • Închideþi uºile platformei TLS ºi
• Deschideþi uºa de etaj • Acþionaþi butonul, pentru a ridicaþi rampa de încãrcare
• Coborâþi rampa de încãrcare ºi transporta platforma TLS incl. • Închideþi uºile etajului – repetaþi
deschideþi uºile platformei masa la etajul dorit acest ciclu pânã când toate
• Plasaþi masa pe platformã mesele se aflã în locul vizat
pânã la 1,50 m lãþime. Sistemul uti- Dokamatic ºi peste 1.000 mp de ulterioarã se realizeazã fãrã eforturi
lizeazã popi Eco ºi Eurex cu o por- cofraje Dokaflex pentru suprafeþele sau planificare preliminarã. Datoritã
tanþã de 20, respectiv 30 kN, omologaþi de egalizare. Pentru nivelurile cu sistemului de prindere prin sus-
conform EN 1065. Construcþia com- înãlþimi cuprinse între 3 m ºi 5,50 m pendare, suprafaþa de amplasare
pactã a meselor permite un transport cu grosimi ale planºeului între 30 ºi rãmâne liberã.
eficient, pânã la 6 niveluri de stivuire 50 cm, marginile de planºeu având Mesele cofrante se deplaseazã în
pe verticalã ºi pânã la 18 mese pe sau nu grinzi de coronament, mesele sus sau în jos, printr-o simplã apãsare
un camion – deci costuri reduse de Dokamatic de 5 m lungime ºi 2,50 m de buton, putând fi manevrate foarte
lãþime s-au dovedit a fi optime. uºor ºi în siguranþã.
transport.
Mesele de format mare au fost Imediat dupã primele experienþe,
Sistemul TLS permite mane-
rapid amplasate ºi înglobate, securi- firma Hochtief s-a decis sã închirieze
vrarea pe verticalã printr-o simplã
tatea fiind garantatã ºi la marginile un al doilea TLS. Acesta a facilitat,
apãsare de buton a meselor
de planºeu, deoarece mesele inte- prin suprafaþa sa de 2,70 x 5 m ºi
cofrante, fiind aplicat cu succes în
capacitatea portantã de 2,5 t, trans-
numeroase þãri, iar pentru România grate se pot foarte uºor ataºa datoritã
portul rapid al materialelor la fiecare
reprezintã o premierã absolutã – riglelor metalice longitudinale. În
dintre etaje.
neexistând nimic similar pe ºan- acest fel, s-au economisit cel puþin
„Colaborarea foarte bunã ºi
tierele din þara noastrã. 200 metri liniari de platforme.
manevrarea uºoarã a meselor m-au
Sistemul ascensor TLS, care per-
impresionat. Datoritã coordonãrii
Material, timp ºi costuri economisite mite repoziþionarea fãrã macara a
perfecte între sistemele de cofrare ºi
Sistemul TLS prezentat în cadrul meselor, a fost utilizat de Hochtief manevrarea verticalã a meselor
Bauma i-a convins repede pe ºeful AG pentru a compensa macaralele Doka fãrã macara, am reuºit sã
de ºantier ºi pe inginerii de la com- în zonele critice cu capacitãþi reduse respectãm termenul convenit de
pania Hochtief AG, care l-au aplicat de manipulare a lor. În afarã de predare a construcþiei la roºu“, mãr-
pentru proiectul MIRA München. aceasta, este foarte dificilã mutarea turiseºte emoþionat ºeful de echipã
MIRA este un nou centru comer- unei macarale, contrar sistemului Dierk Hill.
cial în nordul oraºului München, cu TLS, ce poate fi montat în funcþie de
legãturã directã la metrou, totalizând necesitãþi ºi în alte sectoare ale Informaþii suplimentare:
16.000 mp suprafaþã utilã. S-au ºantierului. Prinderea se executã pe www.doka.ro
utilizat circa 8.000 mp de mese marginea planºeului: amplasarea www.doka.com

Consolidarea structurilor din beton armat
Ioan TUNS, Petru RÃPIªCÃ, Florin TÃMAª –
Universitatea Transilvania Braºov, Facultatea de Construcþii
O perioadã lungã de timp s-a considerat cã betonul prezintã o mare durabilitate, fiind comparat, sub
acest aspect, cu „rezistenþa ºi durabilitatea pietrei naturale“.
Pe mãsurã ce nivelul cunoºtinþelor despre caracteristicile mecanice, fizice ºi chimice ale betonului au
crescut ºi s-a acumulat o anumitã experienþã privind performanþele structurilor din beton situate în medii
agresive, conceptul de durabilitate a cãpãtat semnificaþii deosebite.
S-a constatat astfel cã atât elementele din beton simplu, cât ºi cele de beton armat, situate în medii cu
agresivitate chimicã, precum ºi cele aflate în condiþii normale de exploatare, suferã degradãri dupã o anu-
mitã perioadã de timp.
Din cauza acestui proces de deteriorare, durata de serviciu a unei construcþii este limitatã. Dupã un
anumit numãr de ani, starea tehnicã a clãdirilor trebuie analizatã pentru a se stabili mãsurile de remediere,
consolidare sau, în situaþie extremã, de demolare parþialã sau totalã.
În funcþie de gradul de depreciere a elementului avariat, de condiþiile concrete de lucru, de rolul ºi
importanþa acestuia în structurã, se alege soluþia optimã de reabilitare.
Soluþia trebuie sã asigure satisfacerea condiþiilor de rezistenþã, rigiditate, stabilitate ºi durabilitate atât
pentru elementul consolidat, cât ºi pentru construcþie în ansamblu.
Începutul anilor '70 aduce în lite- asociate de prezenþa superplastifi- REABILITAREA PRIN CÃMÃªUIRE
ratura de specialitate elemente de anþilor, a adaosurilor minerale ºi /sau A ELEMENTELOR STRUCTURALE
noutate privind rezultatele expe- metalice ºi prin utilizarea mijloacelor DEGRADATE
rimentale obþinute pe betoane adecvate de punere în operã ºi com- Noþiuni de bazã la metoda
preparate iniþial cu agregate de pactare, s-a ajuns la realizarea consolidãrii prin cãmãºuire
concasaj provenite din roci dure, betoanelor de foarte înaltã ºi ultra Metoda constã în îmbrãcarea,
cimenturi cu rezistenþã mare la com- înaltã performanþã. dupã o prealabilã pregãtire a ele-
presiune, rapoarte A/C reduse ºi Caracteristicile fizico-mecanice ºi mentului degradat, într-o cãmaºã de
procedee de punere în operã ce de durabilitate deosebite ale betoa- BIP armat, executatã prin turnare
asigurã o compactare energicã, nelor menþionate anterior, în com- directã în cofraj sau prin torcretare.
Procedeul se aplicã în general
denumite betoane de înaltã rezis- paraþie cu cele obiºnuite, au condus
atunci când starea de degradare a
tenþã sau înaltã performanþã, notate în ultimele decenii la extinderea uti-
elementelor din beton armat este
prescurtat BIR sau BIP. lizãrii acestei game de betoane în
pronunþatã, ca urmare a reducerii
Apariþia ºi extinderea ulterioarã cadrul structurilor de rezistenþã a
secþiunii active a betonului ºi a
asupra plastifianþilor obþinuþi pe bazã clãdirilor de orice gen.
armãturii.
de naftalinã formaldehidã sulfonatã În contextul celor prezentate,
Refacerea prin cãmãºuire a
(NFS) ºi melaminã formaldehidã studiul experimental conþinut în
capacitãþii portante a elementelor
sulfonatã (MFS) au condus la elimi- cadrul lucrãrii, urmãreºte compor-
structurale trebuie conceputã ºi diri-
narea dificultãþilor legate de pro- tarea în exploatare a unor elemente jatã astfel încât sã nu conducã la
cedeele de punere în operã ºi de rezistenþã din beton armat, ce au creºteri prea mari ale rigiditãþii
compactare datoritã valorilor reduse dobândit o anumitã stare de zonelor consolidate. Cãmaºa nou
ale rapoartelor A/C. degradare ºi care sunt reabilitate creatã trebuie sã conlucreze cu ele-
Printr-o dozare ºi o selectare prin îmbrãcarea acestora într-o mentul degradat în scopul realizãrii
riguroasã a componenþilor de bazã, cãmaºã rigidã realizatã din BIR capacitãþii de rezistenþã preconizate
însoþitã de rapoarte A/C reduse armat. pentru acesta.

Satisfacerea acestei condiþii pre- spargerile practicate în betonul Desfãºurarea programului
supune, pe lângã alte operaþii, asigu- vechi, în vederea înnãdirii prin sudurã Prin programul experimental
rarea unei legãturi cât mai bune între a armãturilor noi de cele vechi; desfãºurat, s-a urmãrit comportarea
solidarizarea, din loc în loc, prin unor elemente structurale degradate
cele douã betoane de vârste diferite
sudurã a armãturilor noi de cele aparþinând unor clãdiri din industria
ce vin în contact, deziderat ce poate
existente: chimicã.
fi atins prin:
utilizarea etrierilor închiºi sudaþi; În acest sens, au fost realizate
aderenþa directã dintre betonul
introducerea de ºuruburi con- ºase modele experimentale, având
vechi ºi cel nou; expand sau bolþuri metalice împuº- forma ºi dimensiunile geometrice din
creºterea rugozitãþii betonului cate cu pistolul în betonul existent; figura 1, care sunt frecvent întâlnite
vechi, prin îndepãrtarea betonului fenomenul de contracþie al
în cadrul structurilor industriale
degradat; betonului nou. investigate.
Pentru stabilirea dimensiunilor
geometrice ºi a ariei de armãturã
longitudinalã ºi transversalã, s-a
considerat o sarcinã de exploatare
pe consolã de 20 tf.
Programul experimental s-a
desfãºurat în trei etape de lucru,
dupã cum urmeazã:
I – încercarea tuturor modelelor
experimentale, dintre care trei ele-
mente pânã la rupere ºi trei ele-
mente pânã la valoarea sarcinii
verticale de 30 tf;
II – consolidarea elementelor
experimentale încercate în prima
etapã de lucru pânã la 30 tf, prin
îmbrãcarea acestora într-o cãmaºã
rigidã realizatã din BIR armat;
III – încercarea pânã la rupere a
Fig. 1: Forma ºi dimensiunile geometrice ale elementelor experimentale modelelor experimentale consoli-
date în etapa de lucru nr. II.
a b Încercarea pânã la rupere
a modelelor experimentale
Pentru modelele CS1-1; CS1-2;
CS1-3 (încercate la sarcini verticale
pânã la rupere), cedarea s-a produs
la valoarea forþei de 48 tf pentru
CS1-2; CS1-3 ºi de 50 tf pentru
CS1-1.
Tabloul formãrii ºi dezvoltãrii
fisurilor aratã cã acestea apar în
numãr de douã pânã la trei, care, ulte-
rior, se ramificã în fisuri noi de lungime
Fig. 2: Releveul fisurilor ºi cedarea consolei: a. releveu formare fisuri; b. releveu consolã ruptã.
ºi deschidere mai micã, fig. 2.a.

Cedarea consolelor s-a produs Tabelul 1
prin deschiderea pronunþatã a
fisurilor 1, 2, ºi 3, deschiderea ºi
îndesirea ramificaþiilor formate din
fisurile existente ºi strivirea betonului
din vecinãtatea colþului inferior de
racordare consolã-stâlp, fig. 2.b.
Încercarea modelelor experimentale
pânã la valoarea sarcinii de 30 tf dezvoltãrii fisurilor, se desprind fisura a cincea apare la con-
În cazul modelelor realizate în urmãtoarele aspecte: sola CS2-3, la sarcina verticalã de

prezenþa pe feþele laterale ale 82 tf;
seria a doua de turnare, inscripþio-
consolei a unui numãr de patru pânã ordinea apariþiei fisurilor pentru
nate CS2-1; CS2-2; CS2-3, sarcina toate elementele este dinspre zona
la cinci fisuri principale;
maximã de încãrcare s-a limitat la de racordare cu stâlpul a consolei
prima fisurã apare în zona de
valoarea de 30 tf. spre capãtul acesteia.
legãturã consolã-stâlp pentru toate
Se constatã ºi în aceastã vari- Cedarea consolelor s-a produs la
consolele, la o sarcinã verticalã de
antã de încercare apariþia pe feþele o sarcinã verticalã de 102 tf pentru
45 tf pentru CS2-1, 38 tf pentru CS2-2
CS2-2 ºi de 105 tf pentru CS2-1,
laterale ale consolelor a unui numãr ºi 40 tf pentru CS2-3;
CS2-3, prin deschiderea ºi ramifi-
de una pânã la trei fisuri de lungime celelalte fisuri sunt înclinate,
carea fisurilor principale ºi strivirea
ºi deschidere mai micã. (aproximativ 450), pornesc de betonului de la baza stâlpului de
Încercarea modelelor experimentale sub/sau din vecinãtatea plãcuþei susþinere a consolei, fig. 3.
degradate ºi reabilitate metalice de reazem ºi se dezvoltã Pe baza observaþiilor ºi a inter-
pe înãlþimea consolei; pretãrii rezultatelor obþinute în urma
prin îmbrãcare într-o cãmaºã
fisura a doua apare la 50 tf studiului experimental, se desprind
realizatã din BIP armat
pentru CS2-1, CS2-3 ºi la 62 tf, pen- urmãtoarele aspecte principale:
Cãmaºa rigidã pentru consoli- consolidarea elementelor expe-
tru CS2-2;
dare a fost realizatã din beton de fisura a treia apare la 67 tf pen- rimentale degradate prin îmbrãcare
înaltã performanþã, clasa Bc60/70 tru CS2-1, la 70 tf pentru CS2-3 ºi la într-o cãmaºã rigidã realizatã din
având reþeta de preparare din 75 tf pentru CS2-2; BIP, clasa Bc 60/70, conduce la
refacerea capacitãþii portante cu cca
tabelul 1. fisura a patra este observatã la
130% peste valoarea corespunzã-
Din analiza fiºelor de încercare 74 tf pentru CS2-1 ºi la 80 tf pentru
toare elementului nedegradat;
ºi examinând tabloul formãrii ºi CS2-2, CS2-3;
cedarea elementelor consoli-
date s-a produs la o sarcinã verticalã
mai mare decât cea estimatã teo-
a b retic cu aproximativ 35%;
se remarcã rolul benefic al
cãmãºii realizate asupra restabilirii
capacitãþii portante ºi sporirea ducti-
litãþii prin efectul de confinare exerci-
tat asupra betonului nedegradat;
la cedarea consolelor, deschi-
derea maximã a fisurilor atinge
valoarea de 0,12 mm pentru varianta
cãmãºii din BIP;
varianta de consolidare cu BIP
conduce la grosimi reduse ale
cãmãºii, eliminându-se în acest fel
variaþii bruºte de rigiditate de la o
Fig. 3: Releveu fisuri consolã consolidatã
secþiune la alta.

Proiectul Autostrada Transilvania
Consilier Construct, societate având ca obiect principal de activitate proiectarea, consultanþa ºi asis-
tenþa tehnicã în domeniul construcþiilor civile ºi industriale, îºi desfãºoarã activitatea atât pe plan intern,
cât ºi pe plan extern, în strânsã corelare cu strategia de dezvoltare a pieþei serviciilor ºi se adapteazã per-
manent cerinþelor impuse de integrarea României în Uniunea Europeanã. Societatea utilizeazã programe
moderne de proiectare cu tehnicã de calcul adecvatã ºi personal de înaltã calificare, beneficiind în acelaºi
timp de un management curajos ºi eficient. Printre partenerii sãi de afaceri se numãrã companii de
renume, precum: Scetauroute, BCEOM, Spea, Bonifica Spa, Louis Berger, Pöyry Infra GmbH, care au fost
atrase de perspectiva de a forma parteneriate cu Consilier Construct datoritã resurselor pe care le deþine.
În prezent, dupã 12 ani de activi- – Fãgãraº, 53 km, iar Consilier Con- de mãrfuri dinspre Europa. Realizarea
tate, Consilier Construct desfãºoarã struct în parteneriat cu Pöyry Infra integralã a Autostrãzii Transilvania,
în asociere cu Pöyry Infra GmbH GmbH actualizeazã studiul de feza- prin completarea cu secþiunea 1A,
proiectul de amploare: Servicii de bilitate, elaboreazã proiectul tehnic, conduce la reducerea impactului
proiectare ºi asistenþã tehnicã întocmeºte detaliile de execuþie ºi negativ asupra mediului prin dimi-
pentru Secþiunea 1A Braºov (Cris- asigurã serviciile de asistenþã nuarea emisiilor de poluanþi prin
tian) – Fãgãraº al Autostrãzii tehnicã pentru îndeplinirea acestui destatuarea unui trafic fluent, viteze
Braºov-Cluj-Borº 2007, având ca obiectiv. de transport superioare, ºi prin
beneficiar Compania Naþionalã de Sectorul de autostradã face parte proiectarea unor sisteme de protecþie
Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din din Autostrada Transilvania. Necesi- a mediului. Acest fapt este în confor-
România SA. Obiectivul acestui tatea realizãrii acestei autostrãzi a mitate cu politica de transport avutã în
proiect este Autostrada Braºov-Cluj- fost accentuatã ºi de intensificarea vedere de cãtre Uniunea Europeanã
Borº, Secþiunea 1A Braºov (Cristian) transporturilor ºi atragerea fluxurilor pe întregul sãu teritoriu.
Materiale speciale
pentru impermeabilizãri
În urma inundaþiilor care au afectat serios unele zone ale þãrii prin creºterea cantitãþilor de precipitaþii,
a reapãrut în atenþia multor proprietari de clãdiri o problemã extrem de sensibilã: hidroizolaþia, ºi aici ne
referim, în mod special, la subsoluri, pivniþe etc. Dacã în cazul construcþiilor ce urmeazã a fi ridicate
problema pare mai simplã, în cazul celor existente metodele clasice se pot dovedi ineficiente. Trebuie sã
menþionãm cã, atât la construcþiile subterane, cât ºi la acoperiºuri, e necesar sã fie asiguratã o
întreþinere permanentã pentru o bunã funcþionare a hidroizolaþiei. Din pãcate, în destul de multe cazuri
avem de-a face cu o execuþie defectuoasã sau cu utilizarea materialelor neperformante.
Pornind de la cauzele enumerate, vã oferim soluþii de hidroizolare alternative, folosind materiale de
construcþie produse de cãtre Fosroc Ltd. ºi comercializate de SC Iridex Group Plastic.
O etapã foarte importantã în superioarã la substrat. Se aplicã cu În prezenþa umezelii, compuºii chimici
realizarea hidroizolaþiilor este mistria sau manual, asigurând un activi din Integra penetreazã betonul
pregãtirea substratului. Astfel, pen- contact maxim cu suprafaþa ce ºi reacþioneazã chimic cu oxidul de
tru reparaþii sau colmatãri rapide ale urmeazã a fi reparatã înainte ca calciu liber pentru a produce cristale
elementelor din beton, refacerea mortarul sã facã priza. insolubile. Creºterea cantitãþii de
integritãþii pereþilor din cãrãmidã sau În continuare, se poate trece la cristale reduce porozitatea betonului,
beton la tunele, subsoluri ºi pivniþe, efectuarea unei noi hidroizolaþii. blocând capilarele ºi acoperind
fundaþii, conducte din beton, cãmine Pentru aceasta, putem folosi mor- microfisurile non-structurale. Mortarul
de vizitare sau mine se foloseºte tarul de impermeabilizare Integra. reprezintã un tratament hidroizolant
mortarul cu întãrire rapidã pentru Dintre utilizãrile sale, putem enu- real pentru condiþii hidrostatice, fiind
reparaþii ºi colmatãri, Renderoc mera: fundaþii, pereþi de retenþie a uºor de aplicat pe suprafeþele de
Plug. Disponibil în douã variante, cu apei, cãmine de vizitare sau con- beton noi ºi vechi ºi putând fi utilizat
întãrire la un minut sau la 20 de ducte. Integra este un sistem la suprafaþã sau subteran.
minute, mortarul Renderoc Plug cristalin hidroizolant al capilarelor O altã gamã de produse de
este monocomponent, preambalat din beton, conþinând un amestec de hidroizolaþie moderne este repre-
pentru a evita variaþiile în ºarjã, nu cimenturi Portland, agregate cuar- zentatã de membranele lichide.
conþine cloruri ºi prezintã o aderenþã þoase ºi substanþe chimice speciale. Mulseal DP este o emulsie bitum/
latex gata preparatã, încorporarea
cauciucului latex conferind elastici-
tate membranei uscate.
Domeniile de utilizare ale
Mulseal DP includ folosirea acesteia
ca membranã hidroizolantã pentru
ziduri de sprijin, barierã de vapori
pentru panouri prefabricate sau
poate fi utilizatã pentru repararea
fisurilor fine de pe suprafeþele de
asfalt.
Emulsia Mulseal DP este rezis-
tentã la sulfaþii ºi sãrurile din sol,
poate fi aplicatã pe betonul proaspãt
sau pe suprafeþe umede ºi prezintã
o aderenþã excelentã la majoritatea
Foto 1: Aplicarea mortarului Integra materialelor de construcþii.

Înainte de aplicarea Mulseal DP,
suprafaþa suport trebuie curãþatã de
urmele de gheaþã, ulei, unsori, praf
sau muºchi ºi trebuie îndepãrtatã
apa care bãlteºte. Pe beton sau pe
zidãria din cãrãmidã, se va aplica un
strat de amorsã constând dintr-un
amestec 1:1 de Mulseal DP ºi apã.
Emulsia se aplicã în douã straturi
uniforme, cu bidineaua sau racleta.
Pentru edificare, vã prezentãm
un studiu de caz pentru un subsol
din Bucureºti. Pe radier (aflat la cota
– 1,50 m) a fost ridicat un perete din
zidãrie de cãrãmidã (de douã Foto 2: Strat de amorsã din Mulseal DP
cãrãmizi), hidroizolaþia fiind realizatã
calcul mai multe scenarii. Dintre ºah“) ºi curãþarea peretelui de pro-
prin intermediul cartonului bitumat,
acestea, a fost ales ºi apoi aplicat tecþie, s-a trecut la aplicarea direct
protejat cu un strat de zidãrie de pro-
cel mai eficient din punct de vedere pe zidãrie a emulsiei Mulseal DP.
tecþie. Din cauza aplicãrii defec-
tehnic ºi, totodatã, accesibil din Dupã atingerea maturitãþii mem-
tuoase a cartonului bitumat, subsolul
punct de vedere financiar. Practic, în branei, s-a trecut la protejarea aces-
nu a fost corect etanºeizat, apãrând
cazul de faþã s-au parcurs urmã- teia prin tencuirea cu un mortar de
infiltraþiile. Pentru a remedia aceastã
ciment, pe care a fost apoi aplicat un
problemã într-un mod eficient, atât toarele etape: dupã decopertarea ºi
strat de Integra. Unul dintre avanta-
tehnic cât ºi financiar, au fost luate în realizarea sãpãturii (în „tabla de
jele acestei proceduri constã în apli-
carea facilã ºi rapidã a Mulseal DP
(se aplicã la rece ºi nu necesitã
mânã de lucru calificatã, ca în cazul
aplicãrii la cald a altor membrane
hidroizolante). Rezultatul obþinut: o
hidroizolaþie de calitate, care, dato-
ritã dublei protecþii (Mulseal DP ºi
Integra), a dus la transformarea
subsolului, altãdatã de nefolosit, într-o
zonã sigurã ºi feritã de intemperii.
SC Iridex Group Plastic SRL vã
stã la dispoziþie, oferindu-vã ºi alte
soluþii dintr-o gamã largã de materi-
ale ºi tehnologii speciale pentru
Foto 3: Tencuialã de protecþie din mortar de ciment construcþii.

Autorizarea responsabililor cu urmãrirea specialã
a comportãrii în exploatare a construcþiilor
dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN
A apãrut pe site-ul Inspectoratului de Stat în Construcþii „Procedura de autorizare a personalului de
specialitate în construcþii“ care mi-a stârnit interesul prin faptul cã se referea, printre altele, la autorizarea
aºa-numiþilor „Responsabili cu urmãrirea specialã a comportãrii în exploatare a construcþiilor“. Cred cã nu
mai este necesar sã menþionez cã Inspectoratul nu a fost interesat sã afle pãrerea asociaþiei profesionale
ce poartã denumirea de „Comisie Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor“ pe care o reprezint ºi
care se ocupã de aceastã activitate de peste 20 de ani, adicã de la înfiinþare, din 1983, sau dacã a aflat-o din
presa de specialitate, în care am publicat mult, a preferat sã o ignore, aºa cum ne ignorã, nu numai pe noi,
dar ºi pe alþi reprezentanþi ai diverselor ocupaþii din profesia de „inginer constructor“.
Dar sã trecem peste aceste sentimente de frustrare pe care ni le provoacã una dintre componentele autoritãþii
actuale a statului ºi sã prezentãm observaþiile cu privire la unele prevederi ale acestei noi reglementãri.
Pornim de la art. 5 care spune cã „Autorizarea se Aici intervine problema atestãrii competenþei.
referã la evaluarea capacitãþii tehnice ºi a experienþei Competenþa este rezultatul calificãrii pentru o profe-
profesionale a specialiºtilor care solicitã obþinerea sie, completatã de experienþa exercitãrii profesiei în
autorizaþiei în vederea executãrii uneia din funcþiile de la cadrul unei ocupaþii. Aºa este cazul inginerului construc-
art. 1“ ºi trecem la definiþia autorizãrii din art. 10, redactor, calificat ca atare printr-o diplomã în urma absolvirii
tatã astfel: „autorizare – procedura prin care Inspec- unei facultãþi ºi care lucreazã ca proiectant, cercetãtor,
toratul de Stat în Construcþii, prin comisiile teritoriale de executant, cadru didactic, consultant…, deci care are o
autorizare constituite la nivelul inspectoratelor teritoriale ocupaþie în cadrul cãreia dobândeºte experienþa nece-
de construcþii, atestã cã personalul de specialitate din sarã pentru a deveni un specialist competent.
construcþii este competent sã efectueze ºi sã îndepli- Cu alte cuvinte, un „calificat“ inginer constructor nu
neascã sarcinile specifice pentru care a fost autorizat“. poate fi competent „în toate“, ci numai în ocupaþiile pe
Ne oprim aici deocamdatã. care le-a practicat sau le practicã.
În urmã cu câþiva ani, la una dintre întâlnirile mem- ªi acum sã revenim la textul documentului ISC: este
brilor asociaþiei noastre profesionale, un reprezentant al Inspectoratul de Stat în Construcþii autorizat de cãtre
ISC a þinut sã ne atenþioneze ºi sã ne explice foarte clar cineva sã ateste competenþele în profesia de inginer
diferenþa dintre procedura de autorizare ºi cea de constructor? Are Inspectoratul de Stat în Construcþii
atestare. De ce revin asupra acestui aspect? Tocmai calitatea de a atesta competenþa ocupaþionalã pentru
pentru cã în documentul ISC actual apare o confuzie pe care îºi arogã dreptul?
aceastã temã: autorizarea nu atestã competenþa per- Nu mã voi referi la atestarea competenþei pentru
sonalului ce urmeazã a îndeplini anumite activitãþi, ci funcþiile de ºef laborator încercãri, ºef staþie produse,
exprimã doar acordul ca un anumit specialist (deci specialist încercãri nedistructive, responsabil cu con-
având competenþa atestatã) sã ducã acea activitate cu trolul tehnic de calitate, pentru care las pe alþii sã se
girul celui ce autorizeazã. Cu alte cuvinte, autorizarea exprime, dar îmi spun pãrerea în ceea ce priveºte
este un act de voinþã prin care cel ce autorizeazã dã per- „Responsabilul cu urmãrirea specialã a comportãrii în
misiunea/puterea/dreptul de a face ceva autorizatului. exploatare a construcþiilor“.
Condiþia este ca cel ce autorizeazã sã fie, la rândul sãu, Anexa 1 precizeazã, printre altele, condiþiile de auto-
împuternicit sã o facã, sau sã fie capabil a susþine, în rizare pentru acest „Responsabil cu urmãrirea specialã a
caz de nevoie, financiar ºi în faþa legii pe cel pe care l-a comportãrii în exploatare a construcþiilor“, anume:
autorizat.
Din acest punct de vedere, cuprinsul art. 6, respectiv
„Autorizarea personalului de specialitate în construcþii
de cãtre Inspectoratul de Stat în Construcþii nu conduce
la transferul responsabilitãþii de la persoana auto-
rizatã la organismul de autorizare ºi nici nu-i
exonereazã pe aceºtia (n.a. – care aceºtia?) de obliga-
þiile ºi responsabilitãþile ce le revin“, este complet
incorect ºi exprimã doar fuga de responsabilitate a ISC. Ei bine, o asemenea tratare a problemei denotã o totalã
Dupã pãrerea mea, în cazul în care un „autorizat“ comite necunoaºtere a activitãþilor pe care le implicã ocupaþia de
greºeli în activitatea pentru care a fost autorizat, rãspun- „Monitorizare a comportãrii in situ a construcþiilor“
derea consecinþelor o poartã în primul rând „autorizatul“, ºi chiar o lipsã de interes ºi respect faþã de ceea ce pre-
dar o parte a rãspunderii revine ºi celui ce a autorizat, de vãd reglementãrile în vigoare în acest domeniu. De alt-
exemplu o persoanã incompetentã. fel, în cap. III al documentaþiei ISC „Cadrul legal“ nici nu

Hidro-termoizolaþii competitive
Peisajul edilitar din ultimii ani este dominat de ritmul neîntâlnit pânã acum privind construcþiile de orice gen care
se ridicã în mai toatã þara.
Firmele de construcþii, ºi, mai ales, cele care oferã materialele necesare execuþiei clãdirilor s-au pus din mers la
punct cu cele mai noi, moderne ºi eficiente produse, tehnologii ºi servicii utile investitorilor, Bucureºtiul dominând pe
toate planurile acest complex ansamblu. Una dintre firmele de top care oferã produse competitive este SC Acum Com.
Iatã doar douã exemple din categoria hidro-termoizolaþiilor, mereu în actualitate ºi în strânsã legãturã cu
economisirea energiei.
VEDAG TURBO ROOF Ele includ un domeniu larg de mem-

Indiferent dacã aveþi în vedere un brane bituminoase de înaltã performanþã,
proiect nou sau renovarea unor clãdiri de membrane poliolefinice, amorse ºi mem-
locuit sau administrative, hale industriale, brane bituminoase.
depozite, Vedag Turbo Roof vã oferã Unul dintre cele mai performante sis-
avantaje semnificative faþã de un sistem teme este „Sistemul grãdina verde (terasã
de hidro-termoizolaþie uzual. Beneficiaþi înierbatã)“. Le Corbusier spunea în 1923:
de o punere în operã rapidã ºi curatã, „Terasa verde este locul preferat al tuturor
datoritã proprietãþilor autoadezive ale sis- locatarilor ºi, în afarã de aceasta, reprezintã
temului (lipire la rece cu activare termicã). pentru oraº recâºtigarea terenului construit“.
Sistemul Vedag Turbo Roof are o Astãzi, terasele verzi sunt mai actuale
mare rezistenþã la îmbãtrânire ºi la ca niciodatã. Acest tip de acoperiº natural
rupere ºi prezintã o rezistenþã excelentã se dezvoltã ca un sistem de acoperiº al
la foc. Sistemul are un grad de versatili- viitorului. Sunt foarte multe avantaje ale
tate deosebit de ridicat ºi beneficiazã de sistemului de terasã verde Vedag, unul
garanþii reale de pânã la 15 ani. dintre acestea fiind aspectul ecologic ºi
de tehnicã de construcþie. În acest mod,
TERASA VERDE se poate returna mediului înconjurãtor un
Vedag produce ºi comercializeazã o fragment din naturã.
gamã largã de produse hidroizolatoare Sistemele Vedag de terase verzi
de înaltã calitate ºi fiabilitate, produse (înierbare) conferã siguranþã absolutã ºi
care sunt parte componentã a sistemelor sunt garantate pentru o duratã de viaþã
hidroizolatoare Vedag. extrem de mare.
sunt pomenite douã reglementãri de bazã pentru Ar mai fi de fãcut o observaþie: de fiecare datã când
aceastã activitate, respectiv „Normativ privind urmãrirea apare o formulã nouã de reglementare, reprezentanþii
comportãrii în timp a construcþiilor“ P 130-1999 ºi autoritãþii de avizare se considerã datori sã o
„Instrucþiuni privind autorizarea responsabililor cu „îmbunãtãþeascã“; ºi cum, de regulã, nefiind specialiºti,
urmãrirea specialã a comportãrii în exploatare a con-
strucþiilor“ elaborat chiar de ISC (Ord. MLPAT nr. 31N din nu au formule mai pertinente, adaugã fel de fel de nimi-
2.10.1995). curi care nu fac decât sã dilueze esenþa, mãrind sterilul.
Or, Normativul P130 prevede clar: „Urmãrirea spe- Aºa am pãþit cu prima redactare a Legii nr. 10 dupã 1990,
cialã a comportãrii construcþiilor se efectueazã prin aºa am pãþit cu redactarea Normativului P130-1988. Nici
mijloace de observare ºi mãsurare complexe ºi specia- pânã acum nu s-a înþeles esenþa activitãþii de monitori-
lizate, adaptate obiectivelor specifice ale fiecãrui caz în zare a comportãrii in situ a construcþiilor ºi nici rostul
parte ºi þinând seama de prevederile reglementãrilor prezentãrii în reglementare a urmãririi comportãrii sub
tehnice în vigoare”… sau „Urmãrirea specialã a com- douã forme distincte: urmãrirea curentã ºi urmãrirea
portãrii construcþiilor efectuându-se cu mijloace com- specialã.
plexe ºi specializate necesitã un personal specializat Urmãrirea curentã se aplicã tuturor construcþiilor pe
în astfel de lucrãri, specialiºti în domeniul cercetãrii toatã durata lor de existenþã ºi se realizeazã de cãtre
experimentale a elementelor ºi structurilor de con-
proprietari (direct sau prin alþii), cu mijloace tehnice sim-
strucþii, specialiºti în dispozitive ºi aparaturã de
mãsurã ºi control, cât ºi specialiºti în achiziþia ºi ple, de uz curent, având drept obiectiv prevenirea
prelucrarea automatã a datelor. Acest personal va fi degradãrii premature, a disfuncþionalitãþilor ºi acciden-
organizat în echipe „specializate pentru urmãrirea spe- telor, în scopul justificãrii intervenþiilor de mentenanþã;
cialã a construcþiilor“. documentul director este instrucþiunea de urmãrire
Apare în mod evident cã urmãrirea specialã a com- curentã elaboratã de proiectant (acesta cunoaºte cel
portãrii în exploatare a construcþiilor reprezintã mai mult mai bine slãbiciunile construcþiei proiectate).
o activitate de cercetare specializatã, pentru care com- Urmãrirea specialã se aplicã anumitor construcþii pe
petenþele de proiectant sau executant sunt insuficiente, diverse durate de timp ºi se realizeazã de cãtre spe-
la fel ca ºi calificãrile de tehnician sau subinginer. cialiºti, cu mijloace tehnice sofisticate, în scopul
Dacã ne mai uitãm ºi la obligaþiile ºi rãspunderile soluþionãrii motivelor care au generat-o; documentul
executanþilor urmãririi construcþiilor, vom constata ime- director este proiectul de urmãrire specialã.
diat ºi evident cã cerinþele de calificare cerute prin regle-
Din nefericire, elaboratorul primelor instrucþiuni
mentarea de procedurã propusã acum de ISC pentru
responsabilul cu urmãrirea specialã nu-i asigurã aces- privind autorizarea responsabilului cu urmãrirea com-
tuia, nici pe departe, competenþa necesarã desfãºurãrii portãrii în exploatare a construcþiilor (ing. Avram C. din ISC)
unei activitãþi de asemenea responsabilitate, ce include nu a înþeles cã responsabilul era numit de proprietar
posibilitatea nesesizãrii unui eventual risc de accident cu pentru urmãrirea curentã ºi nici domnul ing. Noica N.,
urmãri chiar catastrofale. atunci inspector de stat, nu a sesizat diferenþa, astfel cã
Printr-o asemenea abordare a problemei autorizãrii a apãrut nãzbâtia de reglementare, perpetuatã pânã acum.
responsabilului cu urmãrirea specialã a comportãrii în Ceea ce mã intrigã ºi îmi provoacã o oarecare frus-
exploatare a construcþiilor, ISC ar putea fi tras la rãspun- trare (dar nu prea mare) este faptul cã – deºi lansez
dere în caz de accident, chiar dacã nu-ºi asumã rãspun- provocare dupã provocare prin ideile promovate,
derea în mod formal. punând sub semnul întrebãrii justeþea reglementãrilor
Ar trebui ca ISC sã renunþe la pretenþia ca prin auto- oficiale într-un domeniu atât de important – nimeni nu se
rizare sã ºi ateste competenþa solicitantului, lãsând aceastã
sesizeazã, nu reacþioneazã, nu porneºte un dialog, o
atestare a competenþei pentru ocupaþia „Monitorizarea
comportãrii in situ a construcþiilor“ celor ce o practicã ºi-i dezbatere pe aceastã temã. Oare sã fie atât de lipsitã de
cunosc particularitãþile. interes? Oare în ceea ce afirm nu existã niciun sâmbure
O posibilã acþiune beneficã din partea ISC ºi care ar de adevãr? Nici autoritatea de reglementãri în con-
susþine efectiv scopul ºi obiectivele deosebit de impor- strucþii, nici asociaþiile profesionale nu dau nici cel mai
tante ale activitãþii de monitorizare a comportãrii in situ a mic semn de interes. Pãcat, mare pãcat.
construcþiilor cu privire la siguranþa populaþiei ºi protecþia Cine totuºi doreºte sã se documenteze pe aceastã
mediului ar fi promovarea ocupaþiei cu aceastã denu- temã se poate adresa Comisiei Naþionale Comportarea
mire, cu stabilirea condiþiilor de calificare, apelând ºi la in situ a Construcþiilor, ªoseaua Pantelimon 266 (la INCERC)
experienþa asociaþiilor profesionale de profil. Bucureºti, tel: 021-252.61.36; fax: 021-255.062;
Dar, înainte de toate, ar trebui ca profilul acestei ocu- e-mail: hannfelician@yahoo.com; www.cncisc.3x.ro.
paþii sã fie bine definit – aºa cum apare în documentele REFERINÞE
din colecþia „Comentarii ºi recomandãri CNCisC“ ale Hann F.E.I. – Comportarea in situ a construcþiilor ºi
Comisiei Naþionale Comportarea in situ a Construcþiilor
aptitudinea lor pentru exploatare. Colecþia „Comentarii ºi
– ºi însuºit de reprezentanþii autoritãþii publice pentru
construcþii, care sã-i înþeleagã ºi avantajul economic ºi recomandãri CNCisC nr. 1“, mai 1999, INCERC,
social: apariþia unei noi ocupaþii profitabile atât per- Bucureºti.
soanelor fizice, cât ºi celor juridice ce s-ar lansa pe Hann F.E.I. – Comentarii privind reglementãrile
aceastã cale, dar profitabilã ºi societãþii în ansamblu ce româneºti referitoare la urmãrirea comportãrii in situ a
ºi-ar vedea construcþiile date în grija unor specialiºti construcþiilor. Colecþia „Comentarii ºi recomandãri
competenþi, de încredere. CNCisC nr. 3“, mai 2004, INCERC, Bucureºti.

Sisteme de pavaje Leier
V-am prezentat în articolele anterioare diferite momente din activi-

tatea firmei Leier din judeþul Alba, comuna Unirea, precum ºi câteva
produse ale acestei unitãþi de producþie.
Acest numãr este dedicat prezentãrii câtorva produse din gama
pavajelor fabricate de firma Leier în România.
PIAZZA
Prin elementele geometrice de

diferite mãrimi, pietrele de pavaj
Piazza dau posibilitatea unei ample
manifestãri a imaginaþiei. Nenumãratele
opþiuni de variere îmbie la realizarea
unor noi modele.
Pavajele Piazza reprezintã nu
doar o atmosferã, ci, depinzând de
modelul realizat, se potrivesc per-
fect cu ambientul construit în diferite
stiluri.
SERPENTINO se îmbinã perfect asigurã o legãturã

solidã, stabilã, fãcând posibilã în
Pietrele de pavaj Serpentino sunt acelaºi timp realizarea diferitelor
unele dintre cele mai cunoscute ca modele. Prin utilizarea acestor
formã. Pavarea cu acestea se exe- pavaje, se pot obþine suprafeþe colo-
cutã uºor ºi repede. Curburile care rate, ce încântã privirea.

SOLIDO
Pietrele de pavaj Solido se

îmbinã prin legãturã dublã, fãcând
faþã astfel chiar ºi solicitãrilor foarte
puternice. Se pot utiliza ºi la pavarea
intersecþiilor, a staþiilor de mijloace pentru bicicliºti sau a parcãrilor din
de transport în comun, a traseelor marile centre comerciale.
EUROLINE ºtrandurilor, fiind recomandatã în de culori, conferã un stil ºi o ele-

special pentru trafic pietonal. Fabri- ganþã aparte. Pavarea se poate exe-
Plãcile Euroline sunt soluþia ide- cate din beton, cu dimensiunea de cuta atât pe un teren pregãtit, ca în
alã în cazul aleilor, pieþelor, curþilor ºi 40 x 40 x 3,8 cm, cu o paletã largã cazul pavajelor clasice, cât ºi pe un
suport de beton, câºtigând o
suprafaþã rezistentã la îngheþ, care
nu este alunecoasã.
Nu este de neglijat nici uºurinþa
punerii în operã a plãcilor, ceea ce
duce la reducerea timpului de lucru,
implicit ºi a costurilor.
Pentru a vã convinge cã produsele firmei Leier reprezintã alegerea perfectã pentru a pune în aplicare visele
dumneavoastrã, vã invitãm sã vizitaþi standul nostru de la târgul Ambient Construct care se va desfãºura la
Expo Transilvania, din Cluj-Napoca, în perioada 20-24 februarie, 2008.
Plãci din policarbonat celular
CARBOPLAK
Anticorosiv SA, companie cu peste 50 de ani de experienþã, orientatã pe diversificarea tehnologiilor, a
producþiei ºi serviciilor, a devenit in cursul anului 2007 primul producãtor român de plãci din policarbonat
celular – marca Carboplak.
Aceste produse sunt materiale lor face posibilã creºterea eficienþei tenþã excelentã la impact ºi rupere, o
termoplastice care combinã propri- energetice a construcþiilor. bunã transmisie a luminii, precum ºi
etãþi mecanice avansate ºi caracte- Gama Carboplak se caracteri- proprietãþi termoizolante deosebite.
ristici optice ºi termice deosebite. zeazã atât prin gradul de inflama- Fiind producãtor local, Anticorosiv
Caracterul multifuncþional al plã- bilitate redus, cât ºi prin menþinerea poate furniza un avantaj major pen-
cilor din policarbonat celular face stabilitãþii la temperaturi ridicate. tru utilizatori, respectiv livrarea plã-
posibilã utilizarea acestora într-o Plãcile Carboplak se recomandã cilor ºi la dimensiuni non-standard,
serie largã de aplicaþii industriale ºi printr-o instalare uºoarã – pot fi prin tãierea acestora la dimensiunea
civile. tãiate in situ ºi se pot curba la rece. doritã, direct de pe linia de producþie
Proprietãþile optice, termice ºi Pierderile de material la montare
(tabelul 1). În acest fel, se eliminã
rezistenþa la impact fac din plãcile de sunt minime, deoarece plãcile nu se
policarbonat Carboplak, materialul rup si nu se sparg în timpul instalãrii. pierderile de material ºi costurile
ideal pentru aplicaþii de tip acoperiri Gama de plãci Carboplak, pro- suplimentare.
sau închideri transparente ºi flexibile. duse de Anticorosiv Bucureºti, Toate produsele din gama
Sunt de 250 de ori mai rezis- reprezintã soluþia optimã pentru con- Carboplak sunt garantate timp de
tente la impact decât sticla. strucþia de: 10 ani împotriva decolorãrii ºi îngãl-
Sunt de 30 de ori mai rezis- cupole ºi luminatoare; benirii, a pierderii coeficientului de
tente decât plãcile acrilice. pereþi cortinã pentru clãdiri transmisie a luminii ºi a rezistenþelor
Eficienþã termicã mai mare cu comerciale ºi birouri, vitraje; mecanice ca urmare a expunerii la
40% decât sticla. construcþii de sere rezidenþiale radiaþii ultraviolete ºi intemperii.
Montaj ºi instalare facile. ºi industriale; Garanþia este asiguratã atât de
Costuri de întreþinere mai reduse. cupole/copertine pentru sta- utilizarea materiilor prime de la cei
Mai uºoare decât sticla de 10 ori. dioane, piscine, sãli de sport; mai importanþi producãtori mondiali,
Produsele din gama CARBO- copertine staþii de gaz, parcãri, cât ºi de linia de producþie modernã,
PLAK oferã soluþii constructive ºi verande ºi terase; care înglobeazã cele mai noi echipa-
arhitecturale flexibile pentru acoperiri copertine pieþe; mente de co-extrudare.
ºi vitraje. Aceste materiale inova- pasaje pietonale;
ªi nu în ultimul rând, gama
toare, concepute pentru o montare pereþi despãrþitori ºi comparti-
Carboplak este fabricatã în regim de
uºoarã ºi rapidã, reduc costurile de mentãri interioare; management al calitãþii, mediului,
construcþie ºi întreþinere în condiþiile staþii de metrou, autobuze,
sãnãtãþii ºi securitãþii operaþionale
creºterii durabilitãþii, a termoizolaþiei tramvaie;
ºi a securitãþii clãdirilor. panouri fonoabsorbante pentru
conform prevederilor SR EN ISO
Plãcile Carboplak sunt protejate ºosele ºi autostrãzi; 9001/2001, SE EN ISO 14001/2005
UV pe o faþã, ceea ce asigurã pe ter- tavane false; ºi OHSAS 18001/2004. Toate aceste
men lung calitãþi optice deosebite închideri de balcoane; sisteme de management sunt imple-
în condiþiile expunerii îndelungate la ferestre ºi uºi tip termopan mentate în Anticorosiv SA ºi certifi-
radiaþii ultraviolete ºi intemperii. Plãcile de policarbonat celular cate de cãtre firma Qualitas SA.
Structura tip multiwall a plãcilor din gama Carboplak, disponibile cu Plãcile Carboplak sunt agremen-
de policarbonat conferã proprietãþi 2 sau 3 pereþi, la dimensiuni stan- tate INCERC, cu agrementul tehnic
termoizolante ridicate, iar utilizarea dard 2.100 x 6.000, asigurã o rezis- nr. 001-02/927-2007.
Tabelul 1

Sisteme de aluminiu
pentru construcþii moderne
ing. Carmen Pascu
Sectorul construcþiilor înregistreazã în etapa actualã o deosebitã expansiune, iar aluminiul ºi sticla sunt
douã elemente care definesc cel mai bine noile tendinþe în arhitectura de astãzi. Acest lucru face ca
sistemele din aluminiu sã fie preferate altor sisteme pentru combinaþia de durabilitate, coloristicã diversã
ºi siguranþa în exploatare, fiind recomandate pentru proiectele moderne care conþin suprafeþe vitrate de
mari dimensiuni.
Compania Aluprof System la 60 de minute, sisteme de uºi rezis- la unul dintre cele mai respectabile
România, membrã a Grupei Kety tente la fum, dar ºi sisteme pentru institute de cercetare din Europa,
din Bielsko-Biala, Polonia, cel mai faþade: MB-SR50, clasice, semi- IFT din Rosenheim.
mare extruder producãtor ºi dis- structurale ºi structurale; pentru Începând cu cea de-a doua jumã-
tribuitor est-european de diverse sis- aplicaþii speciale sunt sistemele tate a lunii decembrie 2007, compa-
teme din aluminiu pentru construcþii, MB-SG50, MB-SR80, MB-SR100, nia a deschis un depozit în Popeºti
este prezentã pe piaþa autohtonã MB-SG60, uºi glisante, uºi de garaj, Leordeni, str. Taberei, nr. 1 A, din
încã din anul 2005. inclusiv jaluzele din aluminiu. Toate care poate livra majoritatea
Sistemele de aluminiu furnizate accesoriile ºi feroneria aferentã tipurilor de produse pe care le
de cãtre compania Aluprof System acestora sunt produse de cãtre firme comercializeazã.
România sunt de departe unele din- renumite ca: Roto, Dr. Hahn etc. Cu sistemele oferite, firma
tre cele mai moderne, de o calitate Paleta coloristicã în care pot fi Aluprof System Romania are
ireproºabilã, acoperind o gamã livrate sistemele din aluminiu este numeroase lucrãri terminate sau în
foarte variatã de lucrãri: de la foarte diversã: toatã gama RAL, imi- curs de execuþie în Bucureºti, dintre
închideri de balcoane, compartimen- taþii de lemn, sau profilele pot fi care enumerãm: Twin Tower Pipera I
tãri interioare, lucrãri cu suprafeþe livrate natur, ele fiind vopsite ulterior (sisteme utilizate la realizarea
mici, pânã la pereþi cortinã, lucrãri de de cãtre client în culoarea doritã. clãdirii: MB-SR50, MB-SR50 PL,
mii de metri pãtraþi, de o complexi- Toate sistemele sunt livrate MB-78EI, MB-60), Sala de sport din
tate sporitã. însoþite de certificatele de calitate Parcul Lacul Tei (MB-SR50, MB-
Oferta companiei include: sis- ale producãtorului din Polonia, firma 59S), Sediul Poliþiei Capitalei (MB-
teme de aluminiu pentru uºi ºi feres- deþinând agremente emise de 59S), Sediul Poliþiei Circulaþiei
tre, cu sau fãrã barierã termicã: INCERC, pentru toate tipurile de sis- (MB-SR50, MB-60, MB-SR50EFEKT,
MB-23P, MB-45, MB-59S, MB-60, teme furnizate. MB-45), Huedin Center (MB-SR50,
MB-70, sisteme de aluminiu pentru Testãrile produselor oferite de MB-60), International Leasing (MB-SR50),
uºi ºi ferestre, rezistente la foc pânã cãtre firma noastrã au fost efectuate Hotel Dominion, Parcare City Mall,

Centrul Comercial Ghencea, nume-
roase clãdiri de birouri (Cristal Brad, Iatã câteva dintre avantajele
Te-ma, Mondoconstruct) etc.
Lucrarea Twin Tower Pipera I
utilizãrii sistemelor de aluminiu Aluprof:
este finalizatã în proporþie de 100%, raport optim între preþ ºi calitate;
în acest moment urmând a fi
obþinerea de lucrãri cu o arhitecturã deosebitã
demarate lucrãrile la obiectivul Twin
Tower Pipera II. Sistemele din alu- în conformitate cu cerinþele arhitecturale;
miniu utilizate pentru realizarea
primei lucrãri sunt: MB-SR50, MB-
calitatea ireproºabilã a produselor;
SR50 PL, MB-78EI, MB-60, faþada utilizarea pentru o gamã largã de lucrãri;
fiind de tip clasic ºi structural.
Tot cu sisteme de aluminiu
suport tehnic, incluzând ºi softul specializat.
Aluprof, în cel mai scurt timp, vor fi
demarate lucrãrile de execuþie/mon-
taj pentru peretele cortinã al centru-
lui de afaceri Twin Tower Pipera II.
Execuþia acestui obiectiv presupune
prelucrarea sistemelor din aluminiu
tip MB-SR50, MB-SR50 PL, ºi
MB-60, realizându-se un perete cor-
tinã combinat cu elemente de tip cla-
sic ºi structural, suprafaþa totalã
cumulatã a lucrãrii fiind de peste
17.000 mp. ªi pentru aceastã con-
strucþie este utilizat sistemul
MB-78EI, din care se realizeazã
uºi rezistente la foc de pânã la
60 de minute.
Sala de sport din Parcul Lacul Tei
– Bucureºti este o lucrare în curs de
execuþie, realizatã cu seriile Aluprof
MB-SR50 – pentru perete cortinã ºi
MB-60 – pentru tâmplãrie termo-
izolatoare, aria lucrãrii fiind de
1.500 mp.
În viitorul apropiat, cu sistemele
Aluprof vor fi demarate lucrãrile pen-
tru execuþia unui ansamblu de
birouri, clasa A, în zona de nord a
oraºului, având o suprafaþã constru-
itã de 27.000 mp.

Încãlzirea eficientã cu tuburi radiante
a spaþiilor de tip hale industriale
GRUP ROMET, în parteneriat cu firma SCHULTE – Germania, propune o tehnologie de încãlzire prin
care costurile energetice pot fi reduse cu pânã la 30%, iar emisia de CO 2 este mai micã cu 33%,
comparativ cu încãlzirea convenþionalã.
Avantaje la prima vedere:

pânã la 30% economii la costurile energetice încãlzire uniformã pe spaþii foarte mari
costuri de operare extrem de mici încãlzirea prin radiaþie a podelelor ºi corpurilor
ecologice ºi economice temperaturã plãcutã la nivelul podelei
fãrã pãturã de cãldurã formatã sub plafon
lipsa curenþilor de aer nu antreneazã deloc praful
aerul proaspãt este introdus, iar gazele de ardere
sunt evacuate din halã încãlzirea blândã asigurã o atmosferã plãcutã
nu existã risc de îngheþ, zgomot minim pentru vizitatori
tehnologie perfecþionatã confort incomparabil
Atunci când se ia în considerare SCHULTE-ETASTAR, puteþi reduce Zonele vizate sunt încãlzite prin
problema investiþiei ºi a costurilor de costurile tipice de pânã acum cu radiaþie ºi nu prin convecþie (fig. 1).
operare pentru sistemele de pânã la 30% ºi deci puteþi trans- Aerul din halã este încãlzit numai
încãlzire în toate tipurile de hale, forma banii economisiþi în capital indirect, prin podea ºi alte suprafeþe
este bine sã se facã o analizã detali- disponibil. încãlzite.
Sistemele de încãlzire în continuare în pagina 70
atã, cuprinzãtoare ºi comparativã.
infraroºu SCHULTE-ETASTAR
În prezent, datoritã duratei mari
lucreazã pe acelaºi principiu
de funcþionare/exploatare a sis- ca ºi soarele!
temelor de încãlzire, costurile de Soarele este cel mai bun
investiþii nu mai joacã rolul decisiv, în exemplu pentru a explica ºi
schimb costurile anuale cu energia înþelege propagarea radiaþiei
au devenit mai importante. calorice ºi senzaþia de cãl-
Consumul de energie constituie durã plãcutã pe care o
acum criteriul esenþial pentru majori- creeazã. În zona radiaþiei
tatea investitorilor. solare, senzaþia de cãldurã
Când se instaleazã un sistem de plãcutã depinde numai parþial
încãlzire pentru o halã, nu este de temperatura realã a
important numai sã se furnizeze o aerului. Oricine cunoaºte acest
anumitã cantitate de cãldurã, ci sã o lucru – ºi exact acesta este
facã sã devinã operativã în zona în principiul conform ETASTAR.
care personalul se aflã de fapt. În vederea încãlzirii spa-
Pentru aceastã instalaþie de þiilor mari, sistemele SCHULTE-
încãlzire, tuburile radiante sunt cele ETASTAR folosesc radiaþia
mai potrivite. Prin alegerea siste- cu lungime de undã mare, care
mului de încãlzire în infraroºu produce o senzaþie foarte plãcutã. Fig. 1

Cãldura radiaþiei cu undã lungã Tabelul 1
creeazã senzaþia de temperaturã
mai mare decât temperatura realã
a aerului care înconjoarã corpul
omenesc. Temperatura halei încãl-
zite prin radiaþie este determinatã de
cãldura transmisã de la podea.
Se evitã concentrarea de aer
fierbinte sub plafon. Cãldura radiatã
este menþinutã chiar ºi atunci când
uºile sunt deschise ºi, datoritã lipsei
miºcãrii aerului, nu se ridicã nicio
particulã de praf.
Atât personalul, cât ºi utilajele,
produsele sau vehiculele, podelele
sau pereþii sunt încãlziþi de raze cu
lungime de undã mare ºi transmit
aceastã cãldurã mediului ambiant.
Încãlzirea indirectã are ca rezultat EFICACITATEA TUBURILOR RADIANTE uniformã a cãldurii pe toatã lungi-
o distribuþie uniformã a temperaturii. Se datoreazã faptului cã radiaþia mea tuburilor radiante. Cãldura este
La nivelul plafonului temperatura caloricã penetreazã aerul aproape radiatã de pe suprafaþa tuburilor în
este doar cu puþin mai mare decât fãrã rezistenþã (tabelul 1). Radiaþia mediul ambiant fãrã nicio energie
cea la nivelul solului (fig. 2 ºi 3). nu devine eficientã înainte sã atingã conducãtoare. Tuburile sunt încãlzite
corpuri solide. cu ajutorul unui arzãtor special cu
Datoritã transmisiei directe a cãl- depresiune.
durii, radiaþia ajunge chiar ºi de la STRUCTURA INSTALAÞIILOR
înãlþimi mari în zona unde se aflã DE ÎNCÃLZIRE ETASTAR
personalul. Carcasa tuburilor radiante în
Componentele de bazã ale sis- infraroºu ETASTAR este de con-
temului sunt corpuri radiante sus- strucþie specialã. Funcþia ei este de
pendate de obicei sub plafonul halei. a reduce la minimum pierderile prin
Corpul radiant constã din douã tuburi convecþie.
acoperite, dispuse paralel (fig. 4). Din cauza temperaturii suprafeþei
În partea superioarã tuburile sunt tuburilor, se formeazã o zonã de aer
Fig. 2: Încãlzirea radiantã. Radiaþia de unde lungi fierbinte în interiorul carcasei. Cu toate
înconjurate de ecrane izolante, în
încãlzeºte obiectele solide ºi podeaua, acestea, deoarece apãrãtorile izo-
vederea sporirii randamentului
aerul fiind încãlzit indirect late se întind pânã sub cantul inferior
radiaþiei. În zona de ardere a flãcãrii
unul din cele douã tuburi radiante al tubului, aerul fierbinte nu scapã.
este echipat cu o izolaþie internã ter- Astfel, pierderile de convecþie sunt
îndepãrtate.
morezistentã care asigurã distribuþia
La tuburile radiante care uti-
lizeazã ca ecran de protecþie soluþia
standard, adicã numai un panou
reflectorizant fãrã izolaþie ºi ghidare,
este mult mai uºor ca aerul fierbinte
sã se distribuie în partea superioarã
a halei.
Fig. 4. Componentele de bazã ale sistemului:
Pierderile prin convecþie produc
Fig. 3: Încãlzirea prin convecþie. Aerul încãlzit cu 1. Inveliº exterior, 2. Izolaþie, 3. Înveliº reflec- aer fierbinte nedorit sub plafon. Mai
radiatoare, convectoare sau calorifere se ridicã ºi torizant, 4. Tub radiant cu izolaþie refractarã la mult, proporþia de radiaþie este
formeazã o pãturã ineficientã de cãldurã sub plafon. interior, 5. Tub radiant de retur redusã.

PRINCIPIUL DE FUNCÞIONARE Spaþiul redus necesar permite o pentru asigurarea unei atmosfere
A TUBURILOR RADIANTE instalare uºoarã în hale deja exis- plãcute, fãrã costuri mari, în spaþii
În interiorul tuburilor radiante tente, precum ºi în hale cu poduri închise, mai ales în mall-uri ºi com-
ETASTAR, flacãra este produsã de
rulante. plexe de birouri (foto 1-4).
un arzãtor special ºi este trasã prin
Pot fi, de asemenea, utilizate în ETASTAR este alcãtuit din unitãþi
depresiune.
Cu ajutorul arzãtoarelor cu centre de distribuþie a mãrfurilor, în de 3 sau 6 m ºi poate fi asamblat în
depresiune poate fi produsã o centre comerciale, hangare, ºantiere instalaþii radiante.
flacãrã lungã care, ea însãºi, creeazã navale. Sursele de energie sunt gazul
o distribuþie de temperaturã. Printr-o Tuburile radiante ETASTAR pot fi natural sau GPL.
acoperire ceramicã de grosimi adaptate individual pentru fiecare Unitãþile radiante necesitã în
diferite, la interiorul tuburilor, tempe- formã ºi dimensiune de halã. teren un termen scurt de asamblare.
ratura este uniform distribuitã pe Pot fi montate în plafon sau fixate
toatã lungimea acestora. În vederea Pe timpul perioadei de construcþie
pe pereþii laterali, lucru ce constituie
intensificãrii radiaþiei, zona inferioarã sau reconstrucþie, necesitã doar mici
un mare avantaj când se renoveazã
a tuburilor are o acoperire specialã. întreruperi în fluxul de producþie.
sau se echipeazã halele existente,
Prin aceastã suprafaþã inferioarã, SISTEMUL DE EVACUARE
energia sub formã de radiaþie cu inclusiv cele cu poduri rulante.
A GAZELOR ARSE
lungime de undã lungã este trans- Cãldura plãcutã mãreºte perfor-
Este construit complet din oþel
misã halei. Datoritã construcþiei manþa ºi asigurã o atmosferã plã-
inoxidabil, existând varianta simplã
compacte a carcasei tuburilor radi- cutã pentru desfãºurarea lucrului
ante, care previne pierderile prin pentru o singurã instalaþie sau vari-
chiar ºi în halele foarte mari.
convecþie în sus, este atins un ran- antã duplex pentru douã instalaþii de
Radiaþiile infraroºii asigurã un
dament înalt de radiaþie. încãlzire a minimum 35 kw.
sistem de încãlzire economic în
Figura 5 aratã calea flãcãrii de la Sistemele pot fi scoase prin
fabrici ºi depozite, staþii de con-
arzãtor prin tuburile radiante, cãtre acoperiº sau printr-un perete lateral,
tainere ºi magazii, ºantiere navale ºi
ventilatorul care produce depre- la dreapta sau la stânga instalaþiei.
siunea necesarã în sistem. docuri, ºi, împreunã cu sistemul
brevetat de ventilaþie aerostar, ºi SISTEM DE REGLARE A TEMPERATURII
UTILIZAREA INSTALAÞIILOR
în sãli de expoziþie ºi de sport. Sistemul de comandã ºi control
DE ÎNCÃLZIRE CU TUBURI RADIANTE
Se pot utiliza în aproape toate Caracteristicile pozitive ale ETASTAR permite programarea sãptãmânalã,
halele înalte cum ar fi: terenuri de îl definesc ca cea mai bunã soluþie zi/noapte, fiind dotat cu ceas digital,
tenis acoperite ºi alte sãli de sport, termostate de blocare, telecomandã,
hale de producþie, depozite, sãli de comutator manual/automat. Cele
expoziþie/prezentare. mai complexe sisteme permit con-
trolul în întregime automat al proce-
sului, transmisie de date prin reþea
BUS, display de supraveghere,
memorare a datelor, temperaturilor,
iar opþional, conexiuni prin modem,
Fig. 5: Calea flãcãrii de la arzãtor prin tuburile radiante, cãtre deservire de la consola PC, afiºarea
ventilatorul care produce depresiunea graficã a datelor memorate.
Foto 1 Foto 2 Foto 3 Foto 4

TERMOCLIMA
Sisteme de încãlzire prin radiaþie

SC TERMOCLIMA SRL, unic importator al sistemelor de încãlzire prin radiaþie marca CARLIEUKLIMA,
vã oferã cele mai bune soluþii în domeniul încãlzirii, utilizând produse de cea mai înaltã calitate ºi la stan-
darde europene. Prin calitatea superioarã oferitã de noi, confortul dumneavoastrã este asigurat.
SISTEME DE ÎNCÃLZIRE PRIN RADIAÞIE – CARLIEUKLIMA

Sistemul EUCERK este un sistem radiant cu
funcþionare pe combustibil gazos sau lichid, destinat în
special atât pentru încãlzirea spaþiilor civile mari ºi medii,
cât ºi a spaþiilor comerciale ºi industriale. Este realizat cu
totul special, având rezultate care meritã sã fie cunoscute,
în ceea ce înseamnã siguranþã, uniformitatea temperaturii
ºi reducerea emisiilor în atmosferã. EUCERK este un sis-
tem compus din tuburi aluminizate care sunt poziþionate
pe tavanul încãperilor ce urmeazã a fi încãlzite.
Tuburile sunt încãlzite pânã în jurul unei temperaturi cuprinse între 150 0C ºi 250 0C. Dupã atingerea temperaturii
ele emit raze infraroºii care încãlzesc încãperile fãrã a provoca miºcãri ale aerului. Cãldura necesarã atingerii tem-
peraturii optime a tuburilor radiante este furnizatã de cãtre un arzãtor cu aer insuflant. Schimbul de cãldurã dintre
camera de combustie ºi tuburile radiante este asigurat de o circulaþie constantã a gazelor cu ajutorul unui ventilator
centrifugal.
Sistem convenþional
Costuri de operare 100%
Sistem convenþional
• Arzãtor modulant cu aer insuflat Costuri reduse 40-70%
• Camerã de ardere din oþel inox
• Camerã de circulatie din oþel inox
• Ventilator centrifugal cu palete din oþel inox ºi poziþionate contrar
• Placã electronicã
• Racord evacuare gaze
• Rampã gaz
• Camera de combustie, patentatã, din oþel inox rezistent la tempera-
turi ridicate
• Carcasã externã din oþel aluminizat
FUNCÞIONARE ªI SIGURANÞÃ CERTIFICATÃ

Tuburile radiante EURAD sunt încãlzitoare radiante de o performanþã
ridicatã, realizate prin folosirea celor mai moderne tehnologii care
respectã cele mai stricte reguli privind siguranþa, salvarea de energie ºi
protecþia mediului înconjurãtor. Fiecare componentã a fost astfel fabricatã
pentru obþinerea unor performanþe maxime ºi consumuri minime.
Sistemul radiant EURAD este recomandat pentru încãlzirea în totali-
tate a încãperilor, indiferent dacã acestea sunt mici, medii sau mari.
Construcþia atentã a sistemului face posibilã încãlzirea parþialã a spaþiilor.

Tuburi calorizate aluminizate
Elementele radiante ale sis-
temului EURAD sunt fabricate
din oþel HT aluminizat ºi calorizat
care este, în special, foarte
rezistent la temperaturi ridicate
ºi la coroziune. Tratamentul
superficial la care tuburile sunt Instalare sistem
supuse (calorizare) asigurã o cu înclinare variabilã
emisie de duratã la cel mai înalt Instalare pe tavan
nivel. La modelele MSU ºi MSC, cu module înclinate
cotul la 180 0 este fabricat din
acelaºi material ca ºi tuburile. Instalare pe tavan
Legendã:
1. Arzãtor
2. Evacuare gaze
3. Ventilator de extracþie
4. Tub radiant flanºat din oþel special
5. Reflector de aluminiu/inox – finisat în oglindã
6. Cot
7. Punct de prindere
8. Console de susþinere

Clãdiri de locuit din lemn
CONSIDERAÞII PENTRU MANAGEMENT
Al. CIORNEI, D. COSTINESCU – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi

Concepþia ºi execuþia clãdirilor de locuit din lemn se vor dezvolta în viitor în þara noastrã datoritã unor
avantaje precum: utilizarea raþionalã a lemnului – material regenerabil, economia de energie, costul
redus ºi timpul scurt de execuþie. Apare necesitatea punctãrii unor repere ale aptitudinii liderilor firmei
de a realiza aceste deziderate. Articolul de faþã cuprinde date din experienþa SUA în construcþia de
locuinþe din lemn.
Construcþia de locuinþe din lemn specialitate în procent redus, pro- membrii firmei ºi lider. Natura mem-
este diversã ºi fragmentatã. Firmele venind din diverse domenii: afaceri, brilor firmei ce realizeazã clãdiri din
care construiesc aceste clãdiri pot fi: inginerie, operaþiuni bancare, dul- lemn se va schimba, dupã formarea
mici (80%), ce realizeazã pânã la gherie etc. acestora, urmând o cale diferitã de
25 de case, mijlocii (15%) cu un Constructorii din firmele medii ºi cea iniþialã.
numãr de clãdiri între 26 ºi 100, mari mari vor subcontracta majoritatea Schimbarea în cadrul unei firme
(5%) la care numãrul de clãdiri este activitãþilor pentru execuþia clãdirilor este determinatã de dorinþa mem-
cuprins între 100 ºi 500. de locuit din lemn. Activitãþile care brilor de a avea un potenþial eco-
Lansarea construcþiei de clãdiri pot fi subcontractate în cazul exe- nomic ºi profesional mãrit (foto 1, 2).
din lemn este invers proporþionalã cu cuþiei proiectului sunt (în SUA): Aceastã presiune, în continuã schim-
mãrimea firmelor (în SUA): 14% (firme fundaþii, structura de rezistenþã, bare, va acþiona pânã când satis-
învelitoare, planºee, pardosealã, pereþi facþia personalã va fi resimþitã de
mici), 16% (firme mijlocii) ºi 70%
de compartimentare, ºemineu, insta- majoritatea membrilor firmei.
(firme mari). Firmele mari constru- Schimbarea se mai datoreazã
iesc un procent substanþial de case, laþii sanitare, electrice, de încãlzire,
placãri exterioare, uºi interioare, conºtientizãrii de cãtre membrii
dar cu suprafaþã desfãºuratã mai micã. firmei a faptului cã existã o dis-
vopsitorii, lucrãri de betoane etc.
Firmele ce construiesc aceste Deci majoritatea constructorilor ºi-au tribuþie inegalã a satisfacþiei, care
produse – clãdiri de locuit din lemn – asumat rolul de coordonatori (mana- rezultã din participarea acestora la
se pot clasifica în funcþie de profit, geri) ai execuþiei clãdirilor de locuit activitatea firmei.
lansarea execuþiei ºi recepþia pro- din lemn. În conducerea firmei ce con-
dusului final. Particularitãþile cadrului de mana- struieºte clãdiri de locuit din lemn, se
Constructorii de clãdiri sunt impli- gement sunt: pot deosebi urmãtoarele etape: con-
caþi începând cu proiectarea con- majoritatea constructorilor clã- ducerea naturalã, perioada de tranzi-
ceptualã pânã la finalizarea ºi dirilor din lemn (firme mici sau medii) þie ºi conducerea prin management.
vânzarea casei. Ei au o pregãtire de nu sunt conºtienþi de necesitatea Etapa conducerii naturale se
aptitudinilor de management ce tre- manifestã în situaþia în care un individ
buie sã le posede, pentru a reuºi sau îºi asumã, pentru prima datã, o pozi-
a supravieþui într-o industrie extrem þie de lider în conducerea unei firme
de ciclicã; nou-înfiinþate. Firma exprimã ten-
constructorii de clãdiri nu au dinþa spre o acþiune intuitivã, din
timpul sau înclinarea de a aborda momentul în care conducãtorul se
sistematic managementul firmelor. confruntã cu membrii ei, pentru cã
Evoluþia conducerii unei firme va aceºtia dau prioritate nevoilor proprii
rezulta din analiza relaþiei dintre comparativ cu cele ale firmei, dar ºi
cu obiectivele acesteia. În acest caz,
e necesar un lider, care posedã
(parþial sau total) urmãtoarele carac-
teristici: promovarea intereselor per-
sonale, accentuarea specializãrii
tehnicii, luarea deciziilor centrali-
zate, acþiuni intuitive, organizarea
personalizatã a firmei, comunicare
unidirecþionalã, control prin inspecþie.
Caracteristicile menþionate favori-
zeazã conducãtorii firmelor mici spre
medii. Constructorii ce conduc firme
Foto 1: Împrãºtierea pneumaticã a termoizolaþiei în Foto 2: Montarea suportului învelitorii la mari trebuie sã posede aptitudini de
podul clãdirilor din lemn acoperiºurile clãdirilor din lemn management.

ÎNCÃLZIREA SPAÞIILOR INDUSTRIALE
Systema România oferã soluþii tehnice pentru încãlzirea oricãrui tip de spaþiu industrial, în condiþiile obþinerii unor
economii importante de energie (pânã la 65%). În cele ce urmeazã, vã prezentãm gama echipamentelor de încãlzire prin radi-
aþie, urmând ca, în numerele viitoare, sã vã aducem în atenþie ºi echipamentele destinate încãlzirii cu aer cald sau climatizãrii.
Tubulaturã radiantã Oha Systema este singurul producãtor de De asemenea, existã tuburile radiante
Tubulatura radi- astfel de echipamente care poate crea Infra BAF concepute special pentru încãl-
antã Oha este o sisteme de tubulaturã radiantã, cu zirea serelor ºi a fermelor cu înãlþimi reduse.
soluþie excelentã lungimi ce pot ajunge pânã la 250 m Systema produce module radiante
în sectorul încãlzirii datoritã gamei foarte mari de puteri ter- cu o gamã de puteri cuprinsã între 15 ºi
spaþiilor industriale mice cuprinse între 50 ºi 400 kW. 60 kW ºi lungimi de 3, 6, 9, 12, 15, 18 m,
cu înãlþimi medii ºi fiind printre puþinii care, la nivel mondial,
mari. Flexibilitatea Tuburi radiante modulare Infra mai realizeazã produse din inox.
sistemului constã Se preteazã
în adaptarea tubu- foarte bine pentru Panouri radiante ceramice Infra
laturii radiante la încãlzirea zonalã, Rosso Scr
orice exigenþe privind traseul acesteia. În obþinându-se zone Destinate încãl-
funcþie de necesarul de cãldurã, tubu- de temperaturi dife- zirii spaþiilor cu
latura radiantã poate avea configuraþie înãlþimi mari, pano-
monotubularã sau bitubularã. Grupul de rite în aceeaºi incintã.
Echipamentele pot urile radiante cera-
combustie, care se plaseazã în exteri- mice produse de
orul clãdirii, are rolul de a genera cãldura fi utilizate în spaþii
cu înãlþimi cuprinse Systema au o pute-
prin intermediul arzãtorului ºi de a rea- re termicã variabilã
liza, prin intermediul unui ventilator, cir- între 4 ºi 30 de
metri. Concentreazã fluxul de cãldurã în între 12 ºi 25 kW ºi
cuitul continuu al fluidului caloportor. între 24 ºi 50 kW.
Temperatura suprafeþei exterioare a zona de lucru ºi, în acelaºi timp, limi- Ecranul reflectori-
tubulaturii radiante, etanºe ºi în depre- teazã ºi stratificarea aerului între par- zant din inox garan-
siune în raport cu mediul, se poate situa dosealã ºi planºeu. teazã o distribuþie maximã în zona de
în intervalul 120-290 0C. Marele avantaj Infra este un sistem foarte economic, lucru a cãldurii emise de placa ceramicã,
al acestui sistem de încãlzire este acela încãlzeºte rapid suprafeþele aflate sub indiferent de condiþiile de montaj (la pla-
al economiilor energetice importante conul de radiaþie, suprafeþe ce emanã la fon sau înclinat la perete). Sistemul de
obþinute atât prin direcþionarea cãldurii rândul lor cãldurã. Toate acestea, combustie este modulant, reglajul puterii
doar în zona de lucru, cât ºi prin recir- coroborate cu un regim de funcþionare termice realizându-se cu ajutorul pano-
cularea gazelor de ardere în proporþie termostatat, vor duce la economii de ener- urilor de comandã care constituie parte
de 80%. gie de 30-65% faþã de sistemele clasice. integrantã a echipamentului.
Systema România vã stã la dispoziþie cu orice informaþie din domeniul încãlzirii ºi climatizãrii spaþiilor industriale,
consultanþã, studii de fezabilitate.
Etapa de tranziþie. Apare la În dezvoltarea firmei, poate Timpul este un factor major pen-
inadecvarea conducerii naturale. apãrea ºi o situaþie de crizã, când tru constructorii din firmele mici ºi
Odatã cu dezvoltarea firmei, creºte fondatorul iniþial (constructor din medii la clãdirile de locuit din lemn.
încrederea ºi eficienþa tehnicã a prima generaþie) este în pragul pen- Acesta este insuficient, datoritã
membrilor sãi. Într-o firmã nou-înfiin- sionãrii ºi nu înþelege sã treacã la activitãþii susþinute ºi nevoii de a
þatã membrii doresc frecvent sã faza de conducere prin management, schimba (constant) concentrarea de
accepte autoritatea unui conducãtor ceea ce poate periclita supravie-
þuirea firmei. pe negocierea cu cumpãrãtorii de
natural. Membrii firmei, prin maturi- case, la contactarea subcontracto-
zare, dobândesc o înþelegere mai Activitatea managerialã a firmelor
care concep sau executã clãdiri de rilor, activitate ce se realizeazã de
bunã a obiectivelor firmei, doresc
locuit din lemn cuprinde caracteris- obicei la sfârºitul zilei. Managerii
mai multã libertate de a iniþia ºi
implementa propriile lor decizii. tici comune ale activitãþii manage- devin incapabili sã rezolve problemele
rilor ºi rolurile acestora. pe care trebuie sã le îndeplineascã.
În tranziþie poate sã aparã o Caracteristicile ce au rezultat din
etapã criticã, atunci când liderii natu- Lipsa stringentã de timp nu furni-
observarea directã a managerilor zeazã posibilitatea de schimbare a
rali, de succes, opun rezistenþã la (indiferent de nivelul lor, în structura
schimbare. În stadiul conducerii na- prioritãþilor, în scopul reuºitei sau al
firmei unde activeazã) sunt:
turale, succesul firmei s-a datorat activitate intensã (timp mult
supravieþuirii firmei.
efortului ºi abilitãþii liderului, care nu fãrã pauze), flux continuu pentru înde- Funcþiile principale ce trebuie
poate accepta dezvoltarea firmei în plinirea sarcinilor; îndeplinite de toþi managerii firmelor
afara persoanei sale. duratã redusã, varietate, frag- (indiferent de mãrime) sunt prezen-
În consecinþã, în firmã pot apãrea mentare - managerii vor aloca tate în figura 1. Managerii firmelor
simptome ca: insatisfacþia angaja- perioade scurte de timp pentru mari au departamente pentru fiecare
þilor, micºorarea inovaþiei, punerea fiecare activitate, ei trebuie sã-ºi dintre cele cinci funcþii principale ale
accentului pe firmã, creºterea chel- schimbe rapid cadrul de gândire ºi managementului (fig. 1).
tuielilor, micºorarea productivitãþii ºi atitudine, pe durata unei zile; Planificarea „este cheia de boltã“
apariþia birocraþiei. preferinþa pentru acþiune – în
a celor cinci funcþiuni ale manage-
Etapa conducerii prin management. special activitãþi specifice ºi concrete
în locul celor generale (de exemplu mentului (fig. 1), fiind catalizatorul
Apare când membrii firmei încep sã celorlalte funcþiuni ºi punctul forte în
capete încredere ºi eficienþã. Deci planificarea pe termen lung);
atracþia pentru comunicarea filozofia de management complet.
au nevoie de o nouã formã de
conducere. Eficienþa membrilor firmei verbalã. Tipurile de media utilizate Planificarea antreneazã ºi con-
(se lucreazã la întreaga capacitate) frecvent de manageri vor fi: poºta, secinþe nedorite ale unei abordãri de
va continua numai în cazul schim- telefon, ºedinþe neprogramate ºi management de crizã ce se exprimã
bãrii modului de conducere. Apare programate; prin luarea deciziilor instantanee,
legãtura comunicãrii (mana- care ar fi fost mai eficiente, în cazul
conducerea prin management.
Caracteristicile acestei conduceri gerii) realizatã între firmã ºi exterior; unei gândiri premergãtoare. Nu se
controlul propriei activitãþi ºi
sunt: dominaþia obiectivelor de firmã, iau în considerare, în mod frecvent,
folosirea acesteia în avantajul
accentul pe management (arta de a managerilor. consecinþele pe termen lung ale
realiza prin angajaþi), deciziile sunt Rolurile de activitate a mana- deciziilor din managementul de crizã.
descentralizate, acþiune logicã, gerului rezultã din observarea Comportarea interpersonalã a
organizare raþionalã, comunicare directã. Identificarea acestor roluri constructorului de clãdiri din lemn
bidirecþionalã (lider – membrii firmei), îndeplinite de lideri la toate nivelurile furnizeazã un cadru în jurul celor
control prin excepþie. firmei sunt: cinci funcþii principale ale manage-
Înþelegerea acestor etape va per- interpersonale – figura dominantã mentului; se vor descrie activitãþile ºi
mite constructorilor de clãdiri din (lider); relaþiile slab definite pe care o per-
lemn sã se adapteze, realizând decizionale – antreprenor, dis- soanã le are cu o alta.
modificãri în cadrul firmei concomi- tribuitor comercial, alocator de resurse, Comportarea interpersonalã este
tent cu evoluþia acesteia. negociator.
reflectatã prin: tonul vocii, expresiile
faciale, cuvintele folosite, sensibili-
tatea la nevoile ºi motivaþiile mem-
brilor firmei. Relaþiile interpersonale
au o importanþã deosebitã asupra
succesului afacerii constructorilor de
case.
Noþiunile principale (caracteristici,
roluri) ale managementului clãdirilor
de locuit din lemn sunt necesar a fi
cunoscute în etapele de evoluþie a
firmelor. În final, activitatea manage-
rialã se va transforma cu ajutorul
celor cinci pârghii principale (fig. 1),
dintre care planificarea va domina
managementul complet al concepþiei
ºi execuþiei clãdirilor de locuit din
Fig. 1: Schema procesului de transformare managerialã. Funcþiile principale ale managementului lemn.

Sistemul calitãþii în construcþii
CONSULTANÞÃ JURIDICÃ
avocat Marius Vicenþiu COLTUC
Sistemul calitãþii în construcþii reprezintã ansamblul echipamente noi în construcþii stabilesc, în condiþiile
de structuri organizatorice, responsabilitãþi, regulamente, prezentei legi, aptitudinea de utilizare, condiþiile de fabri-
proceduri ºi mijloace, care concurã la realizarea calitãþii caþie, de transport, de depozitare, de punere în operã ºi
construcþiilor în toate etapele de concepere, realizare, de întreþinere a acestora. La lucrãrile de construcþii care
exploatare ºi postutilizare a acestora. trebuie sã asigure nivelul de calitate conform cerinþelor
Sistemul calitãþii în construcþii se compune din: a) regle- se vor folosi produse, procedee ºi echipamente
mentãrile tehnice în construcþii: b) calitatea produselor tradiþionale, precum ºi altele noi pentru care existã agre-
folosite la realizarea construcþiilor; c) agrementele mente tehnice corespunzãtoare.
tehnice pentru noi produse ºi procedee; d) verificarea Verificarea proiectelor pentru execuþia construcþiilor,
proiectelor, a execuþiei lucrãrilor ºi expertizarea
în ceea ce priveºte respectarea reglementãrilor tehnice
proiectelor ºi a construcþiilor; e) conducerea ºi asigu-
rarea calitãþii în construcþii; f) autorizarea ºi acreditarea referitoare la cerinþe, se va face numai de cãtre spe-
laboratoarelor de analize ºi încercãri în activitatea de cialiºti verificatori de proiecte atestaþi, alþii decât spe-
construcþii; g) activitatea metrologicã în construcþii; h) recepþia cialiºtii elaboratori ai proiectelor. Se interzice aplicarea
construcþiilor; i) comportarea în exploatare ºi intervenþii în proiectelor ºi a detaliilor de execuþie neverificate în
timp; j) postutilizarea construcþiilor; k) controlul de stat condiþiile alineatului precedent. Verificarea calitãþii
al calitãþii în construcþii. execuþiei construcþiilor este obligatorie ºi se efectueazã
Reglementãrile tehnice se stabilesc prin regulamente de cãtre investitori prin diriginþi de specialitate sau
ºi proceduri ºi au ca obiect concepþia, calculul ºi alcã- prin agenþi economici de consultanþã specializaþi.
tuirea, execuþia ºi exploatarea construcþiilor. Prin Expertizele tehnice ale proiectelor ºi construcþiilor se
reglementãrile tehnice se stabilesc, în principal, efectueazã numai de cãtre experþi tehnici atestaþi.
condiþiile minime de Conducerea ºi asigurarea calitãþii în construcþii
calitate cerute con- constituie obligaþia tuturor factorilor care participã la
strucþiilor, produselor conceperea, realizarea ºi exploatarea construcþiilor
ºi procedeelor uti- ºi implicã o strategie adecvatã ºi mãsuri specifice pentru
lizate în construcþii, garantarea calitãþii acestora. Agenþii economici care
precum ºi modul de executã lucrãri de construcþii asigurã nivelul de calitate
determinare ºi de corespunzãtor cerinþelor, prin personal propriu ºi
verificare a acestora. responsabili tehnici cu execuþia atestaþi, precum ºi
Certificarea cali- printr-un sistem propriu conceput ºi realizat.
tãþii produselor folo- Autorizarea ºi acreditarea laboratoarelor de analize
site în construcþii se ºi încercãri în construcþii se fac în conformitate cu
efectueazã prin grija prevederile legale.
producãtorului, în con- Asigurarea activitãþii metrologice în construcþii se
formitate cu metodolo- realizeazã conform prevederilor legale privind
gia ºi procedurile etalonarea, verificarea ºi menþinerea în stare de
stabilite pe baza funcþionare a mijloacelor de mãsurare ºi control uti-
legii. La lucrãrile de lizate în acest domeniu.
construcþii se inter- Recepþia construcþiilor constituie certificarea
zice folosirea de pro- realizãrii acestora pe baza examinãrii lor nemijlocite, în
duse fãrã certificarea conformitate cu documentaþia de execuþie ºi cu docu-
calitãþii lor, care mentele cuprinse în cartea tehnicã a construcþiei.
trebuie sã asigure Cartea tehnicã a construcþiei cuprinde documentaþia de
nivelul de calitate execuþie ºi documente privitoare la realizarea ºi
corespunzãtor exploatarea acesteia. Ea se întocmeºte prin grija
cerinþelor. investitorului ºi se predã proprietarului construcþiei,
Agrementele care are obligaþia sã o pãstreze ºi sã o completeze la zi;
tehnice pentru pro- prevederile din cartea tehnicã a construcþiei referitoare
duse, procedee ºi la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar ºi utilizator.

Recepþia construcþiilor se face de cãtre investitor-propri-
etar, în prezenþa proiectantului ºi a executantului
ºi/sau a reprezentanþilor de specialitate, legal desemnaþi
de aceºtia.
Urmãrirea comportãrii în exploatare a construcþiilor
se face pe toatã durata de existenþã a acestora ºi
cuprinde ansamblul de activitãþi privind examinarea
directã sau investigarea cu mijloace de observare ºi
mãsurare specifice, în scopul menþinerii cerinþelor.
Intervenþiile la construcþiile existente se referã la lucrãri
de reconstruire, consolidare, transformare, extindere,
desfiinþare parþialã, precum ºi la lucrãri de reparaþii, care
se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul
iniþial al clãdirii sau a unei expertize tehnice întocmite de
un expert tehnic atestat, ºi se consemneazã obligatoriu
în cartea tehnicã a construcþiei.
Postutilizarea construcþiilor cuprinde activitãþile
de dezafectare, demontare ºi demolare a construcþiilor,
de recondiþionare ºi de refolosire a elementelor ºi a pro-
duselor recuperabile, precum ºi reciclarea deºeurilor cu
asigurarea protecþiei mediului potrivit legii.
Controlul de stat al calitãþii în construcþii cuprinde
inspecþii la investitori, la unitãþile de proiectare, de exe-
cuþie, de exploatare ºi de postutilizare a construcþiilor,
privind existenþa ºi respectarea sistemului calitãþii în
construcþii. Controlul de stat al calitãþii în construcþii
se exercitã de cãtre Inspecþia de Stat în Construcþii,
Lucrãri Publice, Urbanism ºi Amenajarea Teritoriului,
care rãspunde de executarea controlului statului cu
privire la aplicarea unitarã a prevederilor legale în dome-
niul calitãþii construcþiilor.
OBLIGAÞII ªI RÃSPUNDERI
ALE INVESTITORILOR
Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care
finanþeazã ºi realizeazã investiþii sau intervenþii la con-
strucþiile existente în sensul legii ºi au urmãtoarele obli-
gaþii principale referitoare la calitatea construcþiilor:
a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin
proiectare ºi execuþie pe baza reglementãrilor tehnice,
precum ºi a studiilor ºi cercetãrilor efectuate;
b) obþinerea acordurilor ºi a avizelor prevãzute de lege,
precum ºi a autorizaþiei de construire; c) asigurarea
verificãrii proiectelor prin specialiºti verificatori de proiecte
atestaþi; d) asigurarea verificãrii execuþiei corecte a
lucrãrilor de construcþii prin diriginþi de specialitate sau
agenþi economici de consultanþã specializaþi, pe tot par-
cursul lucrãrilor; e) acþionarea în vederea soluþionãrii
neconformitãþilor, a defectelor apãrute pe parcursul exe-
cuþiei lucrãrilor, precum ºi a deficienþelor proiectelor;
f) asigurarea recepþiei lucrãrilor de construcþii la ter-
minarea lucrãrilor ºi la expirarea perioadei de garanþie;
g) întocmirea cãrþii tehnice a construcþiei ºi predarea
acesteia cãtre proprietar; h) expertizarea construcþiilor
de cãtre experþi tehnici atestaþi, în situaþiile în care, la
aceste construcþii, se executã lucrãri de natura celor pre-
vãzute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.
15 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România
...vã oferã
TEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII
la Construct Expo UTILAJE
09-13 aprilie 2008
Platforma:
Asociaþia Distribuitorilor
de Utilaje pentru Construcþii (ADUC)
Baraj Poiana Ruscã
ANTREPRENOR: HIDROCONSTRUCÞIA SA, Sucursala Bistra, Poiana Mãrului
BENEFICIAR: HIDROELECTRICA SA – Sucursala Hidrocentrale, Caransebeº
PROIECTANT: I.S.P.H. SA, Bucureºti
CARACTERISTICI TEHNICE Barajul Poiana Ruscã, amplasat

ªI FUNCÞIONALE pe Râul Rece, s-a realizat în dublu
Situatã în judeþul Caraº-Severin, arc din beton ºi are urmãtoarele
lucrarea reprezintã amenajarea caracteristici: înãlþime maximã 75 m;
complexã a bazinului hidrografic al grosime maximã la naºteri 19 m ºi la
râului Timiº, pe afluenþii Bistra ºi cheie 4 m; lungime coronament
Râul Alb care acoperã o suprafaþã 272,8 m; volum de beton 140.000 mc.
totalã de cca 6.900 kmp. Pentru cofrarea barajului s-a ales
Cele mai importante lucrãri tipul de cofraje PERI, cu mobilitate
hidrotehnice executate sunt: sporitã, iar betonul a fost pus în
Amenajarea hidro-energeticã operã cu macaraua funicular Kabel-
AHE Ruieni, alcãtuitã din: Kran, amplasatã deasupra barajului.
- aducþiunea principalã Turnu- Rãcirea artificialã a betonului s-a
Ruieni; fãcut cu ajutorul circulaþiei apei prin
- acumularea Zerveºti; serpentine.
- Barajul Poiana Mãrului cu înãlþi- Etanºarea rosturilor s-a realizat
mea de 125 m, construit din anroca- cu benzi din PVC 035; pentru mono-
mente cu nucleu de argilã; litizarea ploturilor separate ºi trans-
- centrala Turnu Ruieni cu o putere formarea barajului într-o structurã
instalatã de 140 MW. spaþialã, rosturile au fost injectate cu
Amenajarea hidro-energeticã ciment.
AHE Râul Alb cuprinzând: Calitatea lucrãrilor, precum ºi
- aducþiunea principalã; execuþia conform standardelor ºi
- galeria de fugã Râul Alb; caietelor de sarcini, realizatã de
- nodul de presiune; Hidroconstrucþia SA – Sucursala
- Barajul Rusca; Bistra, au fost confirmate atât pe
- Centrala Râul Alb cu o putere insta- parcursul execuþiei, cât ºi la recepþie
latã de 42 MW. de personal autorizat.

Gama Utility Komatsu
are în dotarea standard
sistemul Komtrax
Komatsu Utility Europe, fabrica producãtoare a utilajelor Komatsu din gama Utility (buldoexcavatoare,
mini-încãrcãtoare frontale multifuncþionale, mini ºi midi-excavatoare, manipulatoare telescopice), va oferi,
în standardul de fabricare al utilajelor, sistemul de monitorizare prin satelit, Komtrax, pentru întreaga sa
gamã mai mare de 1,5 tone.
Komtrax este un sistem de moni- flotei de utilaje: posibilitatea locali- Ca beneficiu pe perioada închirierii,
torizare ºi gestionare a datelor zãrii maºinii, a setãrii eventualelor în plus faþã de avantajele obþinute
descãrcate prin intermediul satelitului arii geografice de lucru ale echipa- datoritã localizãrii ºi monitorizãrii uti-
de la echipamentele Komatsu. În acest mentului, înregistrãrii informaþiilor lajelor, sistemul va micºora costurile
moment, la nivel mondial, mai mult despre modul de lucru al acestora – de operare deoarece pune la dispo-
de 70.000 de echipamente Komatsu câte ore a lucrat echipamentul, care
furnizeazã zilnic informaþii cãtre uti- a fost programul de lucru al opera- ziþie informaþii detaliate complete
lizatorii lor. În România, la mai mult torului, ce fel de operaþiuni a efec- despre modul în care utilajul a fost
de 350 de echipamente, clienþii au tuat, în ce regim de lucru a fost utilizat.
acces zilnic la informaþii prin inter- folosit utilajul, cât combustibil a con- Domnul Di Pace a afirmat cã expe-
mediul Internetului. sumat ºi dacã echipamentul funcþio- rienþa din Japonia, acolo unde Kom-
Sistemul, care a fost introdus în neazã în parametrii normali, totul din trax este disponibil de peste 5 ani,
Europa la începutul lui 2006 în gama biroul clientului. aratã cã preþul de revânzare poate fi
utilajelor mari Komatsu, va exista din Armando Di Pace, Manager cu 5% mai mare atunci când maºina
ianuarie 2008 în dotarea standard a General de Vânzãri ºi Marketing al
buldoexcavatoarelor Komatsu, urmând este vândutã cu istoricul sãu complet.
Komatsu Utility Europe, a declarat Compania apreciazã cã acest sis-
manipulatoarele telescopice ºi exca- cã, astfel, Komatsu este primul pro-
vatoarele mini ºi midi. tem va asigura clientului, care doreºte
ducãtor care oferã sistemul de moni-
Pânã în aprilie 2008, întreaga gamã sã achiziþioneze utilaje Komatsu,
torizare în dotarea standard pe
Utility – inclusiv mini-încãrcãtoare avantajul unor costuri mai mici la
echipamentele compacte. „Sistemul
frontale multifuncþionale, buldoexcava- asigurarea acestora, scãderea riscu-
toare, manipulatoare telescopice, mini a fost arãtat unor clienþi importanþi, ºi
aceºtia sunt extrem de entuziaºti“, a lui în ceea ce priveºte achiziþia prin
ºi midi-excavatoare pânã la 11 tone –
informat dl Di Pace. companii de leasing, ºi, totodatã,
va avea sistemul Komtrax în dotarea
standard. Singurele excepþii sunt mini- Komatsu Utility estimeazã cã sis- va creºte valoarea de revânzare a
excavatoarele de 0,9 t ºi 1,5 t. temul va fi de un interes deosebit echipamentului.
Sistemul montat pe gama Utility pentru proprietarii de firme de Pentru a beneficia de sistemul
este o versiune simplificatã a sis- închiriere utilaje, care, în total, repre- Komtrax, la achiziþia unui echipament
temului standard Komtrax. Acesta zintã 40% din vânzãrile de echipa- Komatsu, solicitaþi distribuitorului
oferã posesorilor controlul total asupra mente compacte ale Komatsu. autorizat în România, Marcom, acce-
sul la echipamentele dumneavoastrã.
Astfel, puteþi avea toate aceste
rapoarte la biroul dumneavoastrã,
de acasã sau din concediu, doar prin
accesarea unei pagini web.
Pentru mai multe informaþii,
contactaþi compania Marcom, dis-
tribuitorul Komatsu pentru România,
la telefon: 021-325.21.64, fax: 021-
325.21.67, e-mail: office@marcom.ro.

ICE (Olanda) – ciocane vibratoare hidraulice
ICE, al carei sediu central se afla in
Almere – Olanda, este o companie
specializata in utilaje pentrru fundatii,
in principal ciocane hidraulice pentru
vibro-infigere palplanse, tevi, piloni
metalici sau de lemn, in aproape toate
tipurile de soluri. Infiintata in urma cu
Foto 1
28 de ani, International Consstruction flexibile – leasing extern sau intern,
Equipment BV este reprezentata in venind astfel in intâmpinarea cerin-
circa 50 de tari, oferind calitate si telor unei variate categorii de clienti
Foto 2
experienta in fundaatii pe sol sau pe din România. de la 490 kg pâna la 3.895 kg,
terenuri acoperite de ape. Exista 3 tipuri diferite de utilaje: uzând menghina, specifica ele-
inclu
Firma pune la dispozitie utilizato- montate pe excavatoare, suspendate mentului ce se infige in pamânt. in
rilor o gama larga de ciocane
de cârligul unei macarale si sustinute functie de tipul aplicatiei, cu accelasi
hidraulice certificate ISO 9001 pentru
de un sistem de ghidare. 25 de mo- utilaj se poate scoate palplansa in ace-
asigurarea calitatii, unitati vândute cu
dele diferite sunt disponibile pentru lasi timp foarte scurt. In locul men-
20 de anii in urma continuând sa-si
atasarea pe excavatoare sau minie
ex- ghinei, se poatt e monta o placa
faca datoria pe santierele de construc-
cavatoare (foto 1 si 2), folosind compactoare, folosindu-se astfel utila-
tii din lumea intreaga.
circuitul hidraulic al acestora, ceea ce jul pentru compactari la nivelul solului
Romned imp
p reuna cu ICE ofera,
reduce substantial costurile de sau in excavatii. Deosebita, din punct
de asemenea, solutii de finantare
investitie. de vedere tehnic, este solutia Reso-
Gama esste de la 2 pâna la 34 Kgm nance Free care face ca utiilajul sa nu
moment excentric, cu greutati proprii vibreze la pornire sau oprire, existând

astfel posibilitatea lucrului in imediata
vecinaatate a altor cladiri sau in centrul
oraselor (foto 3).
Foto 3 Foto 4 Foto 5

ulice (picoane), foreze,
ciocane hidrau
pompe, utilaje de demolat, cilindri
hidraulici, precum si orice alta apli-
catie ce necesita debitul si presiunea
corespunzatoare.
Echipa Romned asigura service-ul la
punctul de
e lucru, diminuând astfel tim-
Foto 6 Foto 7 pul de interventie. Exista, de aseme-
Gama acestora se intinde de la 5 Ele sunt puse in functiune de motoare
nea, posibilitatea inchirierii de utilaje
pâna la 64 Kgm moment excentric, cu Diesel John Deere sau Caterpillar de
cu specialistii necesari diferitelor
greutati proprii intre 1.490 kg
g si la 103 CP pâna la 1.256 CP, asigurând
tipuri de lucrari. ICE asigura fiabilitate
9.500 kg. Aceste utilaje se pot monta
un debit de la 120 l a 1.368 l/min si si calitatt e, recuperarea rapida a
pe excavatoare sau lucreaza inde-
o presiune de la 340 la 370 bar. investitiei, service rapid si solutii
pendent, fiind alimentatte de corpuri
Unitatile pot, de asemenea, comanda deosebite pentru aplicatii speciale.
separate de putere hidraulica, pro-
duse, de asemenea, de ICE. In astfel de
situatii uttilajele sunt suspendate cu
ajutorul unor macarale (foto 4 si 5),
forta de impact fiind data de greutatea
proprie si de momentul excentric pro-
dus de ciocane.
Gama de ciocane hidraulice vibra-
toare de frecventa normala se intinde
de la 23 la 110 Kgm moment excen--
tric, cu greutati proprii (incluzând si
menghina) de la 4.390 kg la 15.865 kg.
utate etans, putând
Unitatile sunt execu
astfel fi efectuate lucrari sub nivelul
apei (foto 6).
Menghinele utilizate sunt specifice
in functie de ceea ce se introduce in
sol, putând fi universale sau pentru
piloni, tevi, diferite profile sau
palplanse.
Exista modele care apuca si ridica
palplanse
ele sau care sustin tevile ce
trebuie infipte in pamânt. Unitatile de
putere hidraulica (foto 7) furnizate de
ICE asigura debitul si presiunea
hidraulica atunci când acestea nu sunt
disponibile la locul aplicatiei sau cele
asigurate de excavator sunt insuficiente.
Impactul realizãrii construcþiilor în excavaþii adânci
asupra clãdirilor existente în vecinãtate (II)
DETERMINAREA PRACTICÃ A ZONEI DE INFLUENÞÃ A UNEI CONSTRUCÞII
ªI A INTERACÞIUNII CU STRUCTURILE EXISTENTE
prof. dr. ing. Anatolie MARCU, conf. dr. ing. Horaþiu POPA –
Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, ing. Dragoº MARCU,
ing. Mãdãlin COMAN, ing. Andrei VASILESCU, ing. Daniela MANOLE –
SC Popp & Asociaþii SRL Bucureºti
(urmare din numãrul 33) În continuare, sunt descrise câteva Prisma de pãmânt care produce
COMPONENTELE PRINCIPALE metode simplificate pentru evaluarea presiunea activã „Pa“ pe sprijinire
ALE TASÃRILOR INDUSE ÎN TEREN componentelor tasãrii din relaþia (1), delimiteazã ºi zona de influenþã a
DE REALIZAREA UNEI CONSTRUCÞII precum ºi rezultatele aplicãrii unor excavaþiei (distanþa Li ).
Pentru rezistenþa ºi stabilitatea metode mai perfecþionate de calcul. Pentru asigurarea încastrãrii în
unei construcþii existente în zona de Se prezintã datele concrete obþinute baza sãpãturii, trebuie realizatã mobi-
influenþã a unei structuri noi, sunt lizarea rezistenþei pasive Pp (sau a
pentru câteva situaþii proprii condiþi- unei fracþiuni a acesteia – în vederea
semnificative mãrimea ºi evoluþia în
timp a tasãrilor (deplasãrilor verti- ilor geotehnice ale oraºului Bucureºti. limitãrii deformaþiilor).
cale) induse în terenul de fundare de METODE SIMPLIFICATE Se cunoaºte faptul cã deplasarea
noua construcþie. PENTRU EVALUAREA ZONEI peretelui spre masiv, pentru mobi-
În cele mai frecvente cazuri, DE INFLUENÞÃ ªI A TASÃRILOR lizarea integralã a valorii Pp, este
tasãrile suplimentare „s“ provocate de ÎN CUPRINSUL ACESTEIA relativ mare, chiar pentru pãmânturi
execuþia ºi încãrcarea noii structuri, în Tasãri datorate deformãrii lucrãrilor compacte: între 0,05 Dp ºi 0,10 Dp
terenul adiacent, sunt constituite din de sprijinire – componenta s1 conform recomandãrilor din norma
urmãtoarele componente principale: a) Sprijiniri încastrate în baza europeanã [1]. În schimb, pentru
s = s1 + sH + s2 (1) mobilizarea unei rezistenþe egale cu
sãpãturii (fãrã ºpraiþuri). Acest sis-
în care: 0,5 Pp sunt necesare deplasãri mult
tem de susþinere este justificat, în
s1 – tasãri cauzate de execuþia mai mici δf = (0,01 - 0,02) Dp.
excavaþiilor; condiþiile geotehnice din Bucureºti,
Având în vedere cã tasarea „s” a
sH – tasãri provocate de schim- pentru construcþiile cu 1 - 2 subsoluri, suprafeþei terenului adiacent exca-
barea regimului apelor subterane când excavaþia (cu adâncimea vaþiei depinde de deplasarea orizon-
(epuismente, ecranare etc.); Df < 5 - 6 m) nu coboarã sub nivelul talã maximã a peretelui δmax, apare
s2 – tasãri datorate încãrcãrii trans- apei subterane (fig. 1). Sprijinirea raþional sã se limiteze δf la situaþia
mise la teren de noua construcþie. poate fi realizatã din ºiruri de piloþi corespunzãtoare mobilizãrii parþiale
Desigur, în situaþii particulare, în (cvasitangenþi, cu interspaþii) sau de a presiunii pasive (cel mai frecvent
legãturã cu terenul de fundare sau cu la 0,5 Pp ).
tip „berlinez“ (fig. 1).
modul de exploatare a noii construcþii
pot apãrea ºi alþi factori de influenþã
(umezirea straturilor sensibile la
umezire, afectarea stabilitãþii generale
a terenului, efecte dinamice etc.).
Fig. 1: Zona de influenþã a unei sprijiniri

încastrate în baza excavaþiei Fig. 2: Exemplu de calcul al tasãrilor provocate de rotirea sprijinirii libere la partea superioarã

Observaþiile realizate asupra unui
nou numãr de excavaþii sprijinite
aratã cã, în mod acoperitor, se poate
accepta dependenþa [2]:
S1 max ≈ 0,5 δmax
În exemplul din fig. 2, se aratã cã
tasarea maximã calculatã a terenului
în imediata vecinãtate a sprijinirii
este S1 max ≈ 35 mm ºi ea scade liniar
pânã la limita zonei de influenþã.
În mod curent, asemenea valori ale
tasãrii nu pot fi acceptate pentru
construcþii existente, având fundaþii
de suprafaþã în apropierea excavaþiei.
b) Sprijiniri rezemate (ºpraiþuite)
la partea superioarã.
La acest procedeu de execuþie Fig. 3: Exemplu de calcul al tasãrilor produse de deplasarea sprijinirii rezemate la partea superioarã
se recurge tocmai pentru a reduce Coborârea nivelului hidrostatic În cazul unei excavaþii care
tasãrile în imediata vecinãtate a are drept efect creºterea presiunii pãtrunde 1 - 3 nu sub nivelul hidro-
excavaþiei ºi pentru a îmbunãtãþi static apare raþionalã realizarea unor
geologice în straturile situate sub
comportarea staticã a elementelor pereþi de incintã de micã profunzime
cota iniþialã a apei subterane,
sprijinirii prin micºorarea semnifica- (neîncastraþi în stratul argilos
deoarece greutatea volumicã a
tivã a momentelor încovoietoare. impermeabil) ºi un epuisment din
pãmântului în zona de variaþie a
Din exemplul arãtat în fig. 3, primul strat acvifer. Pentru o denive-
nivelului apei creºte de la valori
unde δmax ≈ 0,005 Dp, conform lare medie ΔH1 ≈ 2 m, rezultã în zona
tabelului C2 din standardul indicat [1], y′ ≈ 10 kN/m3 (în stare submersatã)
la y = 18 - 20 kN/m3. adiacentã excavaþiei – o creºtere a
rezultã cã tasãrile calculate la supra- presiunii geologice în straturile situate
faþa terenului adiacent sunt cu mult Aceastã mãrire a eforturilor verti-
sub cota -6,0, egalã cu Δσg′ = 20 kPa,
inferioare celor prezentate în fig. 2. cale conduce la tasãri suplimentare
ceea ce conduce la o tasare a
Efectul coborârii nivelului ale straturilor pe o adâncime apre-
terenului sH ≈ 8 mm.
hidrostatic – componenta sH ciabilã; în cazul straturilor argiloase,
În cazul unor excavaþii adânci
Lucrãrile de epuisment, inerente aceste tasãri de consolidare evolu-
(pentru construcþii cu 4 - 6 subsoluri),
în cazul excavaþiilor care coboarã sub eazã în timp pe durata multor luni (în
excavaþia pãtrunde în stratul argilos
nivelul hidrostatic, produc scãderi funcþie de grosimea stratului argilos
impermeabil (ca incinta etanºã –
ale cotei apei subterane în afara ºi de durata de menþinere a lucrãrilor reprezentatã prin linii întrerupte în
conturului excavaþiei, dacã incinta de epuisment). fig. 4), dar, din cauza subpresiunii
nu este etanºã ºi nu pãtrunde cu În fig. 4 se prezintã douã situaþii exercitate la partea inferioarã a
baza într-un strat impermeabil. frecvente pentru oraºul Bucureºti. acestuia de apa cantonatã în al doilea
strat acvifer (de regulã NHII ≈ NHI),
devine necesarã realizarea unor
pompãri de adâncime.
În exemplul arãtat în fig. 4, în
urma depresionãrii stratului de nisip
de Mostiºtea, se produce o creºtere
a eforturilor verticale în straturile iniþial
submersate corespunzãtoare deni-
velãrii ΔHw = 15 m; deci Δσg′ = 150 kN.
Calculând sporurile de tasare în stra-
turile cuprinse în zona activã (pânã
la adâncimi de 30 m) rezultã urmã-
toarele valori:
stratul 2, între adâncimile
de 6 ºi 15 m – Δs ≈ 10 mm;
stratul 3, între 15 ºi 22 mm
– Δs ≈ 30 mm;
Fig. 4: Exemplu de calcul al tasãrilor provocate de lucrãri de epuismente stratul 4, între 22 ºi 30 mm –
(I – epuisment din acviferul superior; II – epuisment din acviferul inferior) Δs ≈ 10 mm.
Deci tasarea maximã în apro- acviferul II (nisip fin de „Mostiºtea“) Efectul încãrcãrii
pierea incintei poate atinge valori cu debite de cca 50 l/s pe o duratã noii construcþii – componenta s2
sH ≈ 50 mm, dacã epuismentul va fi de peste un an ºi jumãtate. Deoarece Încãrcarea transmisã de sistemul
de lungã duratã (ceea ce ar per- lucrãrile de construcþie la acest de fundare al noii construcþii produce
mite consumarea integralã a obiectiv au stagnat în intervalul deformaþii în terenul de fundare,
care se extind în afara amprizei
tasãrilor de consolidare în stratul 1998-2005, mãsurãtorile de tasare
acesteia. În fig. 6 este prezentat,
argilos). nu s-au desfãºurat pe toatã perioada
orientativ, volumul de pãmânt în care
Ca exemplificare, în fig. 5 se de funcþionare a epuismentelor.
eforturile verticale de compresiune
prezintã rezultatele parþiale ale Totuºi, tasãrile înregistrate pe clãdiri conduc la tasãri semnificative pentru
mãsurãtorilor de tasare la clãdirile situate la distanþe de 10 - 20 m de la cazurile curente. Desigur, mãrimea
învecinate incintei pentru infrastruc- incintã sunt semnificative; trebuie men- acestui „bulb de influenþã“ variazã în
tura construcþiei Bucharest Tower þionat cã ele s-au produs în condiþiile funcþie de presiunea „p“ transmisã
Center (fosta Industrialexport). în care sistemul de fundare al tur- de noua fundaþie ºi de parametrii de
Epuismentul principal s-a realizat din nului nu a fost, practic, încãrcat [3]. deformabilitate ai straturilor.
Metodele actuale de calcul per-
mit evaluarea cu o acurateþe accep-
tabilã, a tasãrilor provocate de noua
structurã, þinând seama ºi de influ-
enþa adâncimii de fundare, de prezenþa
piloþilor (în cazul sistemelor de fundare
mixte – „radiere pilotate“) etc.
METODE PERFECÞIONATE
PENTRU CALCULUL DEFORMAÞIILOR
TERENULUI ÎN FAZELE DE EXCAVAÞII
ªI DE ÎNCÃRCARE
Deformaþiile care se produc în
terenul de fundare în urma conlucrãrii
peretelui de susþinere cu masivul de
pãmânt, în diferite faze de realizare a
excavaþiei ºi de ºpraiþuire a sprijinirii,
precum ºi în urma descãrcãrii cauzate
de excavaþii ºi a încãrcãrii transmise
de noua construcþie, pot fi evaluate cu
ajutorul modelelor de calcul acceptate
în mecanica pãmânturilor.
Pentru lucrãri mai complexe,
autorii au utilizat programe de calcul
bazate pe metoda elementelor finite
[4, 5], pãmântul a fost modelat ca un
masiv elastoplastic (acceptând criteriul
de cedare Mohr-Coulomb, cu para-
metrii rezistenþei la forfecare φ ºi c).
Evoluþia tasãrilor mãsurate
Fig. 6: Linia de egal efort vertical (z)

Fig. 5: Tasãri mãsurate ale clãdirilor adiacente excavaþiei turnului Industrialexport sub o fundaþie continuã

Comportarea terenului în dome- Aceasta dã posibilitatea proiec- În diagramele din fig. 7, se pre-
niul de deformare linearã este carac- tantului sã „corecteze“ eventualele zintã variaþia deplasãrilor peretelui
terizatã prin valorile modulului de tasãri excesive prin intervenþii asupra pentru cele patru etape succesive de
deformaþie E în faza de încãrcare ºi peretelui de susþinere (modificarea
excavare („exc. 1 - 4“) între care se
a modulului E în fazele de descãr- rigiditãþii, a punctelor de rezemare,
intercaleazã fazele de precomprimare
care ºi de reîncãrcare. precomprimarea ºpraiþurilor, etc.).
Încãrcãrile de probã pe placã ºi În fig. 7 se prezintã cazul excavaþiei ale celor trei niveluri de ºpraiþuri
mãsurãtorile deformaþiilor efective ale adânci pentru o construcþie proiec- („forþa 1 - 3“); urmeazã apoi turnarea
unor lucrãri de sprijinire realizate tatã în imediata vecinãtate a clãdirii radierului („blocare radier“) ºi încãr-
(a se vedea ºi cap. urmãtor „Mãsurãtori Academiei de ªtiinþe Economice. carea radierului cu noua construcþie
efectuate ºi calibrarea parametrilor În cazul susþinerii peretelui de („q radier“).
geotehnici“) au arãtat cã, pentru stra- incintã din piloþi secanþi numai cu Din diagrama tasãrilor antecalcu-
turile caracteristice terenului de fun- ºpraiþuri „pasive“ (care doar blocheazã
late ale suprafeþei terenului adia-
dare din zona oraºului Bucureºti, se deplasarea orizontalã la nivelul con-
pot accepta în calcul urmãtoarele valori siderat în momentul montãrii), rezul- cent, se remarcã faptul cã acestea
ale modulului de deformaþie liniarã la tau, în fazele finale de excavare – nu depãºesc valori s = 3 - 5 mm (ºi
decomprimare/ recomprimare [5]: deplasãri orizontale ale peretelui au un caracter relativ uniform); în
pentru stratul de nisip cu pietriº δmax = 50 mm, ceea ce ar fi condus urma aplicãrii încãrcãrii integrale a noii
(„Colentina“): E = (2÷3) E; la tasãri ale suprafeþei terenului adi- construcþii, tasarea maximã a supra-
pentru stratul de argilã „inter- acent smax ≈ 25 mm. feþei terenului devine smax = 14 mm,
mediarã“: E = (2÷2,5) E. Evident, asemenea tasãri nu puteau
iar efectul acesteia se atenueazã
Metodele de calcul care mode- fi acceptate pentru fundaþiile clãdirii
leazã etapele succesive de excavare, ASE (în special a corpului vechi). sensibil la distanþe de 10 - 12 m de la
montare a sprijinirilor ºi de încãrcare Drept urmare, s-au încercat diverse peretele de incintã.
a terenului cu sarcina noii construcþii variante de precomprimare a celor trei BIBLIOGRAFIE
permit atât evaluarea eforturilor ºi a niveluri de ºpraiþuri pentru a reduce [1] SR EN 1997-1 (mai 2006).
deformaþiilor în structura de susþi- deplasãrile orizontale ale peretelui de Eurocod 7, Proiectarea geotehnicã.
nere, cât ºi a deplasãrilor în terenul susþinere (ºi implicit tasãrile con- Partea 1: Reguli generale.
adiacent (deci a tasãrilor provocate strucþiei învecinate), fãrã o mãrire
[2] Société Canadienne de
în zonele învecinate). excesivã a eforturilor în perete.
Géotechnique, Manuel Canadien
d’ingénieurie des foundations –
Second édition, 1994.
[3] Dubinã D., Dinu F., Stratan
A., Marcu A., Marcu D., Coman M.,
„Probleme specifice proiectãrii unei
clãdirii înalte cu structurã metalicã.
Partea a II-a. Studiu de caz;
Clãdirea Bucharest Tower Center“.
Buletinul AICPS Nr. 2/2006.
[4] Popp T., Marcu A., Marcu D.,
Coman M., „Clãdirea de birouri din
Piaþa Charles de Gaulle. Proiectare
ºi execuþie“ – Buletinul AICPS
Nr. 4/2003 - 1/2004.
[5] Marcu A., Popa H., Borºaru
I., Dumitrescu F., „Calcule ºi
mãsurãtori de deformaþii ºi de
deplasãri la o incintã adâncã din
pereþi mulaþi ºi la construcþiile înveci-
nate“ – Lucrãrile celei de a X-a Con-
ferinþe Naþionale de Geotehnicã ºi
Fig. 7: Incintã cu ºpraiþuri precomprimate. fundaþii, vol. II, Bucureºti, 2004.
Diagrame de deplasare a peretelui de incintã ºi de tasare a suprafeþei terenului. (continuare în numãrul viitor)

Construcþii monumentale în Bucureºti
HOTEL NOVOTEL
Edificiul de pe Calea Victoriei nr. 37B adãposteºte un hotel de patru stele, o salã polivalentã, o galerie
comercialã ºi un garaj subteran. Intrarea principalã se face printr-un portic decorativ care reproduce
elemente din faþada fostului Teatru Naþional, aflat pe acest amplasament pânã la distrugerea sa în urma
bombardamentului din 1944. Clãdirea Hotelului Novotel – amplasatã pe un teren de cca 4.000 m2 – are trei
subsoluri, parter, mezanin intermediar, mezanin 1, mezanin 2 ºi 11 etaje.
Pentru realizarea acestui edificiu, însemnând finanþarea,
proiectarea, verificarea, execuþia ºi recepþia, au fost impli-
cate urmãtoarele entitãþi:
• Beneficiar: Victoria Business Plazza SA
• Antreprenor general: Bouygues Romania SRL
• Proiectant general: BIP SA – director general
ing. Gabriela POP
• Autor: prof. arh. Romeo BELEA
• ªefi de proiect: Calcul structural: prof. dr. ing. Dan
ZAMFIRESCU; Fundaþii speciale: prof. dr. ing. Nicoleta
RÃDULESCU; Arhitectura: arh. Ruxandra FOTINO;
Structura: ing. Anton IONESCU, ing. Sergiu VLAICU
• Consultanþi structurã: prof. ing. Alexandru CIªMIGIU,
prof. dr. ing. Tudor POSTELNICU
• Verificatori: prof. dr. ing. Tudor POSTELNICU, prof. dr.
ing. Iacint MANOLIU
Detaliile privind aceastã investiþie le puteþi consulta în Revista Construcþiilor nr. 33 (dec. 2007).
din sumar Revista
Editorial 3
Construcþiilor
În prim-plan
„Revista Construcþiilor“ este o Caracteristici:
Patronatul Societãþilor din Construcþii (PSC) 4–6 publicaþie lunarã care se distribuie gra-
Materiale pentru construcþii ºi instalaþii 8–9 tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele Tiraj: 8.000 de exemplare
mai importante societãþi de: proiectare (10.000 ex. în lunile Constructexpo)
Piaþa construcþiilor din România Frecvenþa de apariþie: lunarã
ºi arhitecturã, construcþii, producþie,
(indicatori CEE-ONU) 10, 12, 14 import, distribuþie ºi comercializare de Aria de acoperire: întreaga þarã
Produse termoizolante 11 materiale, instalaþii, scule ºi utilaje pen- Format: 210 mm x 282 mm
tru construcþii, prestãri de servicii, bene- Culori: integral color
Carburanþi pentru constructori 13 ficiari de investiþii (bãnci, societãþi de Suport:
Panouri termoizolante performante 16–19 asigurare, aeroporturi, antreprizele judeþene hârtie LWC 70 g/mp în interior
pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii ºi DCL 170 g/mp la coperte
TIB – istorie pentru zilele noastre 20, 22, 24
centrale (Parlament, ministere, Compania de
Nu rata oferta Bosch! 28–29 investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri
Materiale de construcþii, cartiere rezidenþiale 30–31 naþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii
ºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerele
Coroziunea betonului 32–33 de Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.
Mortare de subturnare 34–35 Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitari
Mortare uscate 36–37
la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cu
ocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de
Strategia calitãþii 38 difuzare a presei.
Sisteme de cofraje 39–41, 42–43 Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii cât
Adezivi pulberi conform normelor europene 44–45
mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.
În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi
Consolidarea structurilor din beton armat 46, 48, 50 tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,
Materiale speciale pentru impermeabilizãri 52–53 comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã
Autorizarea responsabililor societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentele
legate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de la
cu urmãrirea specialã a comportãrii
patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,
în exploatare a construcþiilor 54–56 programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.
Hidro-termoizolaþii competitive 55
Sisteme de pavaje 58–59
Adezivi pentru piatrã naturalã Talon pentru abonament
ºi piatrã recompusã 60–61
„Revista Construcþiilor“
Plãci din policarbonat celular 62–63
Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cu
Izolanþi profesionali 64–65
numãrul .................. .
Sisteme de aluminiu
pentru construcþii moderne 66–67 11 numere - 150,00 lei
Încãlzirea cu tuburi radiante Nume ........................................................................................................................................

a halelor industriale 68–71, 72–73, 75 Adresa ......................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Clãdiri de locuit din lemn 74, 76 persoanã fizicã persoanã juridicã
Vopsele pentru protecþia lemnului, Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................
vopsele lavabile 77–79 Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)
Sistemul calitãþii în construcþii – nr. ..............................................................................................................................................
în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.
consultanþã juridicã 80–81
Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu
Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 82–83, 85–89
copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“,
Impactul realizãrii construcþiilor Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.
în excavaþii adânci * Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.
asupra clãdirilor din vecinãtate 90–92, 94

NR 34 Ianuarie-Februarie 2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NR 34 Ianuarie-Februarie 2008

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ed!

013935 – Bucureºti, Sector 1 Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Director Ionel CRISTEA Colaboratori

Miºcarea patronalã din construcþii

4 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

SISTEMUL INTEGRAT DE INDICATORI B3 – Locuinþe dupã perioada de Situaþia gospodãriilor în funcþie

10 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

12 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

14 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008 17

20 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

metri, iar diametrul cupolei este de

22 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

24 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

CARACTERISTICI TEHNICE  Structura de rezistenþã – cadre  Clãdirea dispune de un adã-

restaurante cu un total de 140 de investitorul, proiectantul ºi colabora-

26 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008 27

AGREGATE TURISM , SPORT CU MOTOR Structura de rezistenþã a caselor, din

Coroziunea betonului (I)

ASPECTE chimice care se deosebesc prin carac- Coroziunea de tipul III

32 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008 33

Societatea PAGEL ROMÂNIA este unic reprezentant ºi distribuitor în România al cunoscutului

speciali ce intrã în componenþa lor. presiune sau oriunde se doreºte macaralelor;

34 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008 35

ing. Cristian MARINESCU, ing. Mihalache PÃUN – Baumit România

36 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008 37

38 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

40 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

• Chemaþi platforma ascensoare • Trageþi cãruciorul • Deschideþi uºa etajului

Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008 41

46 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

48 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

În cazul modelelor realizate în urmãtoarele aspecte: sola CS2-3, la sarcina verticalã de

50 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

52 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008 53

54 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

VEDAG TURBO ROOF Ele includ un domeniu larg de mem-

56 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

V-am prezentat în articolele anterioare diferite momente din activi-

Prin elementele geometrice de

SERPENTINO se îmbinã perfect asigurã o legãturã

58 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

Pietrele de pavaj Solido se

EUROLINE ºtrandurilor, fiind recomandatã în de culori, conferã un stil ºi o ele-

62 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

66 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008 67

Avantaje la prima vedere:

68 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

70 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

Foto 1 Foto 2 Foto 3 Foto 4

Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008 71

Sisteme de încãlzire prin radiaþie

SISTEME DE ÎNCÃLZIRE PRIN RADIAÞIE – CARLIEUKLIMA

FUNCÞIONARE ªI SIGURANÞÃ CERTIFICATÃ

72 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2008

CARACTERISTICI TEHNICE Structura de rezistenþã – cadre Clãdirea dispune de un adã-