Sunteți pe pagina 1din 176

ed!

torial
De la lume adunate… ceva temporar, deci pasager, or, dupã
1990, prea puþin s-a fãcut pentru a se
… ªi la lume înapoi date sau – trece la producþia lor în þarã.
cum s-ar spune – „folclorul“ în miºcare, Doar câteva firme de prestigiu din
pentru cã nimic nu-i mai în floare de ani domeniul mortarelor, adezivilor, vopse-
buni încoace, începând chiar de la mai lelor ºi izolanþilor profesionali s-au încu-
marii þãrii, decât pãlãvrãgeala noii clase metat sã-ºi ridice capacitãþi de producþie
politice care face orice, nu pentru a crea în România; puþin în raport cu resursele
o Românie nouã, nu, ci pentru a aca- materiale ºi de forþã de muncã existente
para toate resursele ei, în scopuri per- în þarã ºi nevalorificate. Prea suntem
sonale. Nimic nu conteazã în mintea subordonaþi importurilor, iar investitorii
reprezentanþilor acestei clase amorfe de români sau strãini încã nu încearcã sã a câºtiga o licitaþie sunt – de la început –
politicieni, cu aceeaºi origine ambiguã, determine formarea unei extinse indus- „tabu“ pentru firmele româneºti. Nu este
care ºi-a însuºit în mod fraudulos tot trii indigene de materiale de con- momentul sã mai intrãm în detalii arhi-
ceea ce era, pe drept cuvânt, al nostru, strucþii, fie ºi numai în virtutea faptului cunoscute de cei în cauzã. ªi aceasta
al tuturor. cã, în prezent ºi, mai ales, în viitor, con-
Sigur cã societatea capitalistã are la strucþiile de orice gen vor fi punctul forte pentru cã, în funcþie de „interesele“
bazã proprietatea privatã, dar asta nu al creºterii economiei româneºti. Din beneficiarului (sã nu înþelegeþi, cumva,
înseamnã sã þi-o însuºeºti oricum dintr-o pãcate, nici în momentul actual nu cã-i vorba de ºpagã...), interese stipu-
fostã proprietate colectivã. Aºa s-a existã creionate ºi cunoscute direcþiile late în caietele de sarcini, se ºtiu a priori
ajuns ca, dupã decembrie '89, econo- pe etape de dezvoltare ale economiei cãºtigãtorii.
mia româneascã – aºa cum era ea (ºi noastre naþionale, un lucru deosebit de
nu era deloc de aruncat la fiare vechi) – Cu ce ne-am „pricopsit“ dintr-o ase-
urgent. Devenind „europeni“ cu acte în
sã fie obiectul unor dispute ca-n junglã, regulã, trebuie sã ne dezmeticim din menea „viziune“ originalã, se poate
unde – pe rând, odatã cu venirea la putere nebunia politicã iniþiatã, promovatã, vedea ºi de aproape ºi de la distanþã,
a unora sau altora – aceasta sã fie dis- dezlãnþuitã ºi susþinutã de la primul dacã vrem sã parcurgem ºi noi un kilo-
trusã de fiecare grupare politicã prin nivel al þãrii, care se face în detrimentul metru de autostradã, realizat de strãini,
însuºirea valorilor rezultate din aºa-zisa unei cauze mai bune pentru prezentul ºi
privatizare. În acest mod, a apãrut ºi pe care se poate circula ca la... ei!
viitorul þãrii ºi al cetãþenilor sãi. Singurele locuri unde firmele româneºti
noua pãturã de nababi care sfideazã Existenþa timidã, foarte timidã, a
nemãsurat restul populaþiei lipsite de industriei proprii de materiale de con- au acces la lucrãri de acest gen sunt cele
„ºansa“ valorificatã de ei prin tot felul de strucþii la nivel competitiv influenþeazã, de reparare a „autostrãzilor“ existente.
inginerii financiare. Recent, distrugerea evident, ºi alte aspecte economice ale Ghilimelele sunt puse pentru cã, în ade-
capacitãþilor de producþie furnizoare de þãrii.
produse, inclusiv pentru export, s-a fãcut vãratul sens al cuvântului, în România
pentru folosirea în scopuri imobiliare Unul dintre ele este cel legat de nu existã nicio autostradã autenticã.
a suprafeþelor pe care acestea erau „exportul“ profitului realizat în România Sunt cele douã cunoscute mai mult ca
amplasate. spre þãrile de origine, de unde se fac
importurile. niºte drumuri mai largi ºi cu mai puþine
Aºa s-a ajuns sã-ºi dea mâna gropi decât restul drumurilor naþionale.
„frãþeºte“ tot felul de impostori, la baza Am devenit prea repede o societate
afacerilor stând „sfânta“ mitã sau ºpagã, de consum, dar una bazatã, aproape ªi se mai doreºte sã se perceapã ºi
cum vreþi s-o numiþi. exclusiv, pe importuri. taxe pe ele!? Întâi sã fie autostrãzi ade-
Nu m-aº fi referit la acest aspect, dacã Un alt aspect este legat de depen- vãrate ºi apoi sã se plãteascã taxe. Aºa
manifestarea expoziþionalã Construct denþa nelimitatã ºi în cazul materialelor ar fi corect ºi, mai ales, normal, pentru
Expo 2008, care are loc în aceastã lunã ºi instalaþiilor pentru construcþii aduse
din alte þãri. cã, în general, românii plãtesc taxe ºi
în capitalã, nu mi-ar fi oferit destule
exemple edificatoare. Extinzând judecata, ajungem la ceea impozite nejustificate real de cãtre
Unul dintre ele este cel care priveºte ce se întâmplã de 18 ani încoace ºi în impunãtorii lor.
prezenþa produselor „pur“ româneºti. domeniul infrastructurii rutiere, feroviare Cât priveºte expoziþiile Construct
Sigur cã sunt destule firme autohtone ºi utilitare. Expo 2008, ele trebuie vizitate nu numai
care-ºi expun produsele, dar aproape În ceea ce priveºte drumurile ºi, mai de cãtre specialiºti, ci ºi de marele public,
toate produc sub licenþe strãine sau ales, autostrãzile, situaþia este mai mult
comercializeazã diverse materiale de decât edificatoare, pentru cã nicio firmã pentru cã – vã asigurãm – meritã.
construcþii prin reprezentanþe aflate în autohtonã nu are mãcar un tronson în
România. Acest lucru ar fi trebuit sã fie execuþie proprie. Condiþiile impuse pentru Ciprian ENACHE

013935 – Bucureºti, Sector 1 Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83


Fax: 021.232.14.47
Redacþia Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16
Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15
Mobil:
E-mail:
0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260
o f f i c e @ r e v i s t a c o n s t r u c t i i l o r. e u
redactie@revistaconstructiilor.eu
www.revistaconstructiilor.eu revistaconstructiilor@rdsmail.ro

Director Ionel CRISTEA Colaboratori


0722.460.990 dr. ing. Gheorghe Polizu Editor:
Redactor-ºef Ciprian ENACHE dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann STAR PRES EDIT SRL
0722.275.957 prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei
Redactor Alina ZAVARACHE prof. dr. ing. Anton Chiricã
0723.338.493 ing. Petre Ioniþã
Redactor-corector Viorica Gh. CRISTEA prof. dr. ing. Nicolae Florea
0722.813.018 conf. univ. dr. ing. Constantin Budan
Tehnoredactor Cezar IACOB av. Marius Vicenþiu Coltuc
0726.115.426
Procesare text Marilena SZABO Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul
0722.140.375 materialului publicitar (text sau imagini).
Publicitate Elias GAZA Marcã înregistratã la OSIM Articolele semnate de colaboratori repre-
0723.185.170 zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi
Nr. 66161 asumã responsabilitatea pentru ele.
Vasile MÃCÃNEAÞÃ
0744.582.248 ISSN 1841-1290
Construct Expo 2008
Luna mãrþiºorului debuteazã pentru lumea constructorilor nu numai cu lucrãri, ci ºi cu posibilitatea
etalãrii potenþialului tehnic, tehnologic ºi logistic de care dispun sau pot sã dispunã în viitor firmele
cuprinse în cel mai dinamic sector al economiei româneºti. Prilejul este oferit de manifestãrile expo-
ziþionale incluse generic în ceea ce ne-am obiºnuit – Construct Expo.
Prin ce se vor caracteriza ele în 2008, reþinem din interviul cu domnul George COJOCARU, preºedinte –
director general SC ROMEXPO SA.

Ciprian ENACHE: Construcþiile în prezent, ROMEXPO organizeazã


în România tind sã fie într-o con- într-un an Construct Expo-uri, cât
tinuã expansiune. Acest fenomen organiza altãdatã în trei ani ºi cã, de
influenþeazã (ºi cum) manifes- altfel, toate manifestãrile expoziþio-
tãrile expoziþionale organizate de nale care converg cãtre acest sector
ROMEXPO? sunt în dezvoltare, ºi mã refer aici la
George COJOCARU: Desigur, BIFE – Târgul Internaþional de
într-o economie de piaþã, relaþiile de Mobilã, TIB – Târgul Tehnic Inter-
interdependenþã între diverºii actori naþional, ROMTHERM etc. Desigur,
sunt foarte strânse ºi, astfel, orice evoluþia sectorului construcþiilor se
agent economic are un oarecare reflectã ºi în dezvoltarea unei clase
efect pe piaþã, efect care depinde de mijloc ºi, astfel, observãm un
foarte mult de importanþa firmei sau trend pozitiv ºi la manifestãrile
a activitãþii. Mergând chiar mai departe, expoziþionale dedicate timpului liber
dacã trebuie sã vorbim despre sec- ºi hobby-urilor.
George COJOCARU,
toare ale economiei, atunci ne este C.E.: Desfãºurarea Construct
preºedinte – director general SC ROMEXPO SA
imposibil sã spunem cã acestea nu Expo 2008 pe parcursul a trei
influenþeazã în vreun fel miºcãrile ediþii are, la prima vedere, un pentru construcþii ºi unelte de mânã.
pieþei. Iar acest lucru se întâmplã cu scop comercial pentru organiza- Se asigurã, astfel, o mai bunã
atât mai pregnant într-o economie tori sau este un lucru necesar? punere în valoare a celor trei mari
globalizatã, unde ºi cel mai mic fac- G.C.: La o primã vedere, ar putea componente ale manifestãrii – cea
tor de preþ sau de inflaþie într-un stat pãrea cã primeazã un scop comer- antreprenorialã, dedicatã materi-
ca SUA poate afecta economiile cial, dar, credeþi-mã, aceastã trans- alelor ºi sistemelor de construcþii,
tuturor statelor din lume, direct sau formare a fost cât se poate de cea ambientalã, adresatã firmelor de
indirect. Revenind la sectorul con- necesarã. Prima ramificare a avut tâmplãrie, finisaje ºi decoraþiuni inte-
strucþiilor din România, trebuie sã loc, dupã cum se ºtie, în 2006, când rioare, ºi cea de utilaje pentru con-
spun cã statisticile care indicã per- legendara expoziþie Construct Expo strucþii ºi unelte de mânã. Toate sunt
formanþe constante în domeniu au s-a constituit în douã ramuri: menite sã creeze condiþii optime de
fost ºi continuã sã fie confirmate la Construct Expo Antreprenor, dedi- stabilire a contactelor de afaceri între
manifestãrile expoziþionale pe care catã materialelor, sistemelor ºi expozanþi ºi publicul specialist, pre-
le organizãm. Mã refer la o creºtere echipamentelor pentru construcþii, ºi cum ºi sã armonizeze tendinþa de
constantã a numãrului de expozanþi Construct Expo Ambient, o expo- extindere a suprafeþei expoziþionale
ºi vizitatori ºi la creºterea numãrului ziþie pentru amenajãri interioare, solicitate cu disponibilitãþile Com-
de manifestãri expoziþionale pe care materiale de finisaj, acoperiri murale plexului Expoziþional. Ba mai mult,
le organizãm. Un sector cum este ºi pardoseli, uºi ºi ferestre, tâmplãrie decizia se dovedeºte a fi una foarte
cel al construcþiilor este, cred, unul ºi vitraje, decoraþiuni ºi corpuri de bunã în condiþiile în care de puþinã
dintre cele mai importante în econo- iluminat. În continuare, am luat vreme au demarat lucrãrile de mod-
mia oricãrei þãri. Iar faptul cã acest decizia ca din 2007 sã organizãm ernizare etapizatã a Complexului
sector este într-o continuã expansi- trei manifestãri expoziþionale Construct Expoziþional. Astfel, suprafaþa expozi-
une în România ajunge sã schimbe Expo, adãugând celor douã existente, þionalã va fi vãduvitã anul acesta de
multe aspecte, inclusiv din viaþa încã una, Construct Expo Utilaje circa 5.000 de metri pãtraþi, reprezen-
noastrã cotidianã. Aºa se face cã, având ca tematicã echipamentele tând cele douã pavilioane vechi care

4 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


au fost demolate pentru a face loc oferta, atât în sectorul rezidenþial, G.C.: Vã mulþumesc pentru aceastã
unui spaþiu expoziþional modern. cât ºi în cel comercial ºi de spaþii de întrebare. Iatã cum, iarãºi, ajungem
Vom demara, astfel, construcþia birouri. În primele nouã luni din la ceea ce spuneam mai înainte,
celui mai modern complex expo- 2007, conform datelor oficiale, cea respectiv cã sectorul construcþiilor
ziþional din România ºi chiar din mai importantã creºtere în formarea
ajunge sã ne schimbe ºi viaþa de zi
aceastã zonã a Europei. Într-o primã produsului intern brut a înregistrat-o
sectorul construcþiilor, respectiv de 34,4%. cu zi. La fel se întâmplã ºi cu
etapã, pânã în martie 2009, vom
Astfel, ponderea domeniului con- lucrãrile care au loc în spaþiul din
construi douã pavilioane a câte
16.000 de metri pãtraþi fiecare. În strucþiilor a fost, în valoare adãugatã faþa Porþii A ROMEXPO, vizavi de
continuare, planul de dezvoltare brutã, de 8,4%, depãºind ponderea Piaþa Presei Libere. Concesionarea
prevede construcþia a încã 40.000 mp, înregistratã de segmentul agricul- suprafeþei de teren aferente intrãrii
deci în circa 3-4 ani ROMEXPO va turii, de 7,5%. Având în vedere principale ºi execuþia unor lucrãri de
dispune de aproximativ 75.000 mp aceastã evoluþie, precum ºi contex- construcþie de cãtre terþi au cauze
dispuºi în pavilioane supermoderne, tul economiei de piaþã, în care
independente de voinþa ROMEXPO.
inclusiv cu tuneluri subterane pentru funcþioneazã legea cererii ºi a ofer-
tei, cred cã cel mai eficient stimulent Desigur, nu putem asista indiferenþi
evacuare în caz de incendiu. faþã de aceastã situaþie, aºa cã deja
îl reprezintã însãºi organizarea celor
În legãturã cu întrebarea dum-
trei manifestãri expoziþionale, care s-au întreprins mai multe acþiuni.
neavoastrã, ca sã vã demonstrez cã
oferã firmelor din domeniu, prilejul Astfel, la intrarea principalã am redi-
existenþa celor trei manifestãri expozi-
de a se face cunoscute, de a-ºi pro- recþionat traficul pietonal cãtre intrarea
þionale din domeniul construcþiilor
mova ofertele ºi deci de a-ºi spori dinspre World Trade Center, cu aju-
este necesarã, vã voi prezenta câteva
numãrul de clienþi ºi cifra de afaceri. torul unor bannere de dimensiuni
cifre pe care le considerãm edificatoare.
C.E.: Ce noutãþi din punct de
Astfel, Construct Expo Utilaje 2007 a importante. Apoi, am regândit întreg sis-
vedere organizatoric oferã în
reunit peste 200 de firme, din 13 þãri temul de acces în incinta Complexului
2008 ROMEXPO pentru ca firmele
care au ocupat o suprafaþã de peste Expoziþional ºi l-am popularizat în presã.
40.000 mp. Mai departe, Construct participante sã obþinã o eficienþã
sporitã pe linia actului promoþional? Nu ne rãmâne decât sã sperãm cã
Expo Antreprenor 2007 a reunit
G.C.: Lansarea unui ghid interac- publicul vizitator va respecta indica-
peste 500 de firme, din 19 þãri pe o
suprafaþã de peste 27.000 mp. tiv, realizat în colaborare cu BICAU þiile ºi va apela la toate intrãrile de pe
În condiþiile în care componenta (Banca de Informaþii în Construcþii, raza Complexului Expoziþional. ªi toc-
de utilaje s-a desprins, devenind Arhitecturã ºi Urbanism) pe site-urile mai pentru cã revista dumneavoastrã
expoziþie de sine-stãtãtoare, numãrul expoziþiilor www.constructexpo-antre- se adreseazã unei categorii impor-
participanþilor s-a menþinut la acelaºi prenor.ro, respectiv www.constructexpo-
tante de cititori, care, în marea lor
nivel, fiind chiar în uºoarã creºtere ambient.ro ºi http://expo.bicau.ro,
începând cu data de 10 februarie majoritate, sunt ºi clienþii noºtri, per-
faþã de anul trecut. Cât priveºte miteþi-mi sã le reamintesc principalele
Expoziþia internaþionalã de amena- 2008, respectiv 10 aprilie 2008, ghid
care va permite specialiºtilor în con- cãi de acces în complex:
jãri interioare, materiale de finisaj,
acoperiri murale ºi pardoseli, uºi ºi strucþii sã-ºi organizeze cât mai efi- Acces Pietonal General:
ferestre, tâmplãrie ºi vitraje, deco- cient vizita la expoziþii. Practic, este Poarta A – Piaþa Presei Libere
raþiuni, corpuri de iluminat, articole vorba de versiuni virtuale ale celor (dinspre World Trade Center)
diverse – Construct Expo Ambient 2007, trei expoziþii, în cadrul cãrora vor fi Poarta B – Bdul Expoziþiei (vizavi
aceasta a reunit peste 700 de firme, prezentate firmele participante, gru- de Universitatea Româno-Americanã)
din 17 þãri, pe o suprafaþã ocupatã pate în funcþie de produsele, sis-
Poarta C – Bdul Expoziþiei
de peste 46.000 mp, ediþie vizitatã temele sau serviciile pe care le oferã.
Astfel, pe baza unor hãrþi interactive Poarta F – Bdul Poligrafiei
de peste 10.000 de specialiºti, cu o
sau a selecþiilor de expozanþi ºi Acces Auto Vizitatori, VIP-uri,
creºtere de 10% faþã de anul 2006.
Sunt tot atâtea cifre care aratã cã localizarea lor dupã diferite criterii, Mass-media:
decizia luatã a fost una bunã ºi cã orice utilizator interesat sã viziteze târ- Poarta B – Bdul Expoziþiei (vizavi
s-a bazat pe studii serioase de piaþã. gul va avea posibilitatea de a-ºi alcã- de Universitatea Româno-Ameri-
C.E.: Dinamica participãrilor la tui un ghid itinerar, cu evidenþierea canã)
Construct Expo reflectã tabloul propriilor puncte de interes. Acces Auto Expozanþi:
real al construcþiilor din România? C.E.: În ce mãsurã lucrãrile de Poarta C – Bdul Expoziþiei
Care sunt stimulentele pentru construcþii de la intrarea princi-
Poarta D – Str. Carpaþi (acces din
creºterea numãrului de firme palã la ROMEXPO vor influenþa
Bdul Expoziþiei)
participante? participarea publicului la eveni-
G.C.: Piaþa construcþiilor, în 2007, mentele expoziþionale din 2008? Poarta F – Bdul Poligrafiei
a continuat trendul favorabil din Se întreprinde ceva pentru a se Ne cerem scuze pentru inconve-
2006, lucru datorat cererii, care s-a asigura condiþii civilizate de intrare nientele cauzate de alþii, care au
dovedit a fi mult mai mare decât la târguri? creat aceastã situaþie regretabilã. ‰

Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 5


Complexul Expoziþional ROMEXPO
TÂRGURILE – PROMOTOARE ALE ECONOMIEI DE PIAÞÃ (II)
(urmare din nr. 34)
Procesul de tranziþie declanºat în decembrie 1989 are, prin natura sa amplã ºi complexã, un evantai larg
de componente care vizeazã, practic, toate domeniile ºi sectoarele activitãþii din societate. Dintre toate
componentele procesului de tranziþie, reforma ºi restructurarea economicã rãmân însã elementele cele
mai importante.
În organizarea târgurilor ºi expoziþiilor comerciale, primul pas spre economia de piaþã a fost fãcut prin
înfiinþarea SC ROMEXPO SA. Cum a început ºi unde a ajuns ROMEXPO, veþi afla în cele ce urmeazã din
informaþiile extrase din monografia „De la târgurile din vechime la Târgul Internaþional Bucureºti“,
redactatã de Eugen Petrescu-Prodan.

Fondarea SC ROMEXPO SA Procedura de constituire a


prezintã unele particularitãþi. SC ROMEXPO SA, cu respectarea
În primul rând, Întreprinderea de dispoziþiilor legale în vigoare, s-a
Târguri ºi Expoziþii nu era o între- derulat aproximativ pe durata unui an,
prindere de stat. Ea avea statut de societatea devenind operaþionalã
organizaþie obºteascã ºi formã de la 2 decembrie 1991. Preºedinte-
proprietate asemãnãtoare organiza- director general a fost ales George
þiilor cooperatiste. Cojocaru (pe atunci secretar general
În al doilea rând, crearea al Camerei de Comerþ ºi Industrie a
SC ROMEXPO SA nu este o acþiune României ºi a Municipiului Bucureºti). Sediul administrativ
de privatizare în sensul reglemen- Este de remarcat cã schimbarea al Societãþii Comerciale ROMEXPO SA
tãrilor legale privind privatizarea organizatoricã efectuatã prin con-
În condiþiile economiei actuale,
societãþilor comerciale cu capital de stituirea societãþii comerciale ROM- marketingul modern are în vedere,
stat. Prin înfiinþarea acestei societãþi, EXPO SA, în locul vechii Întreprinderi între altele, mutaþiile în domeniul
regimul juridic al proprietãþii nu a fost de Târguri ºi Expoziþii, s-a fãcut fãrã ºtiinþei ºi tehnologiei, al producþiei ºi
schimbat, ci a fost adaptat la noile întreruperea sau perturbarea activi- circulaþiei, al comunicaþiilor, schim-
condiþii specifice economiei de piaþã. tãþii expoziþionale. bãrile în gusturile, preferinþele,
Încã din primii sãi ani de activi- deprinderile ºi mentalitãþile con-
tate, ROMEXPO SA trateazã orga- sumatorului, evoluþia, dezvoltarea ºi
nizarea de târguri într-o abordare cu diversificarea pieþei vizate.
totul nouã, radical diferitã de Folosind facilitãþile oferite de târ-
maniera în care fosta Întreprindere gurile ºi expoziþiile comerciale, com-
de Târguri ºi Expoziþii acþiona înainte paniile îºi concentreazã strategia în
de 1989. Este vorba despre adoptarea direcþia prezentãrii profilului propriu
principiilor managementului perfor- de activitate ºi a produselor sau
mant, modern, care pune în centrul serviciilor proprii, sub toate aspec-
atenþiei activitatea de marketing, târ- tele, în relaþia cu segmentul de piaþã
gurile fiind adevãrate instrumente avut în vedere ºi cu clienþii vizaþi.
Târgurile ºi expoziþiile comerciale
de marketing pentru expozanþi.
oferã posibilitatea ca produsele ºi
Târgurile ºi expoziþiile comerciale
serviciile sã fie expuse la standul
din epoca actualã au evoluat spec-
propriu, asigurându-se astfel vizita-
taculos, devenind instrumente ºi torilor ocazia vizionãrii lor directe,
mijloace – cuprinzãtoare, complexe obþinerii prompte a informaþiilor ºi
ºi eficiente – de marketing. Ele explicaþiilor dorite. În plus, târgurile
creeazã condiþii propice pentru ca ºi expoziþiile comerciale îndeplinesc
obiectivele ºi interesele expozanþilor o funcþie de promovare a contactelor
sã fie satisfãcute în relaþia cu obiec- personale dintre furnizori (sau ofer-
Manifestãrile ROMEXPO tivele ºi cu interesele vizitatorilor tanþi) ºi potenþialii beneficiari (fie inter-
au stârnit întotdeauna interes specialiºti. mediari, fie consumatori/utilizatori).
continuare în pagina 8 ®

6 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


¬ urmare din pagina 6

Sãlile Brâncuºi ºi Madgearu ale Centrului Sala Centrului de Presã Sala Titulescu a Centrului de Conferinþe
de Conferinþe, în format reunit

Practica a demonstrat cã târ- de interes, altfel spus ale multora mãsura efortului investiþional depus
gurile ºi expoziþiile comerciale con- dintre jucãtorii de pe piaþã, adicã ale în mod constant.
stituie singurul loc în care, deºi celorlalþi competitori, ale concurenþei. Intuind dezvoltarea pe care con-
participarea este relativ costisitoare, Interesele expozanþilor ºi cele ale strucþiile civile ºi industriale urmau
se gãsesc condiþiile cele mai favora- vizitatorilor profesionali, precum ºi sã o înregistreze în economia
bile pentru angajarea de discuþii ºi interesele organizatorilor de târguri
româneascã, atât legat de restruc-
negocieri cu un numãr mare de spe- ºi expoziþii comerciale sunt diferite,
turarea în economie, cât ºi în ceea
cialiºti ºi într-un interval restrâns de adesea chiar opuse. Faptul cã, în
timp. Numai cu prilejul unui târg se derularea activitãþilor, ei încheie con- ce priveºte locuinþele individuale,
poate face, într-un timp foarte scurt, tracte, ajungând la un acord reciproc þinând seamã ºi de necesitatea realã
testarea acceptãrii de cãtre poten- acceptabil, nu semnificã deloc cã de modernizare a construcþiilor exis-
þialii cumpãrãtori (consumatori, uti- interesele lor nu sunt diferite. tente, ROMEXPO a trecut ºi la orga-
lizatori) a unui produs sau a unui Astfel, expozanþii sunt interesaþi, nizarea unei manifestãri specifice, în
serviciu. Mai mult, menþinerea con- în relaþiile cu vizitatorii specialiºti sau anul 1994, când a debutat Construct
tactelor cu partenerii tradiþionali, cu publicul larg, care sunt potenþiali Expo, expoziþie internaþionalã de
prezentarea cãtre aceºtia a ele- cumpãrãtori, sã încheie afaceri în materiale, semifabricate, accesorii,
mentelor novatoare introduse în condiþii cât mai avantajoase ºi la
echipamente ºi tehnologii pentru
activitatea de promovare constituie, preþuri cât mai bune, care sã le asi-
construcþii ºi industria materialelor
de asemenea, avantaje notabile ale gure profit, iar în relaþiile cu organi-
participãrii la târguri, atât pentru zatorii de târguri ºi expoziþii comerciale de construcþii. Prin interesul pe care
expozanþi, cât ºi pentru vizitatorii ºi cu prestatorii de servicii specia- producãtorii ºi ofertanþii români ºi
specialiºti. lizate, sã obþinã cât mai multe facili- strãini îl manifestã pentru piaþa
Este important de subliniat faptul tãþi, de calitate cât mai înaltã, la româneascã în permanentã ascensi-
cã marile târguri ºi expoziþii comer- preþuri ºi tarife cât mai moderate. une, Construct Expo a devenit mani-
ciale atrag, în calitate de expozanþi, ROMEXPO a adoptat, încã de la festarea numãrul 1, ca amploare ºi
cele mai mari ºi mai importante com- înfiinþarea sa, o strategie de lungã evoluþie, din Complexul Expo-
panii din diferite domenii de activi- duratã pentru întreaga activitate ziþional ROMEXPO. ªi nu numai atât,
tate. În consecinþã, participarea la care a cuprins douã linii directoare
faptul cã, în puþini ani, Construct
aceste manifestãri oferã avantajul distincte, dar în egalã mãsurã
Expo a prins „cu brio“ în lumea con-
de a putea studia produsele ºi complementare.
structorilor a fãcut ca, în ultimii ani, la
serviciile, precum ºi tehnicile de În primul rând, s-au avut în
marketing ale companiilor care au vedere o politicã perseverentã ºi ROMEXPO sã se desfãºoare trei
înregistrat deja succese pe pieþele o acþiune tenace de modernizare ediþii. ‰
a construcþiilor, utilajelor ºi dotã-
rilor din Complexul Expoziþional
ROMEXPO.
În al doilea rând, permanent au
fost în atenþie diversificarea ºi
sporirea numãrului manifestãrilor
expoziþionale, mai cu seamã prin
specializarea acestora.
Realizãrile societãþii ROMEXPO în
Unul dintre pasajele pietonale acoperite procesul de modernizare a comple- Mare interes pentru exponatele Construct Expo
care permit trecerea între pavilioane xului expoziþional sunt evidente, pe

8 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Primim ºi privim cu modestie!
Am minþi dacã am spune cã nu ne plac laudele, mai ales cele care se referã la Revista Construcþiilor.
Modeºti din fire totuºi, ne „încumetãm” sã publicãm o apreciere care ne onoreazã ºi ne îndeamnã sã
perseverãm în a vã prezenta cât mai multe dintre temele de interes pentru dvs., chiar dacã ele la prima
vedere par a nu fi de strictã specialitate.

Stimaþi Domni,
Am descoperit, cu plãcere, în numãrul 34, ianuarie-februarie 2008, din „Revista Construcþiilor“
cã acordaþi un spaþiu important unei rubrici legate de Istoria Târgului Internaþional Bucureºti,
rubricã ce are printre surse ºi Monografia societãþii ROMEXPO SA.
Faptul cã revista dumneavoastrã pune la dispoziþia cititorilor un articol atât de amplu în
care abordeazã, pe larg, istoria Complexului Expoziþional este îmbucurãtor. Aºa cum bine se
precizeazã în articol, paleta ºi structura târgurilor care se organizeazã la ROMEXPO
au cunoscut, dupã anul 1990, prefaceri fundamentale, elemente care stârnesc pe zi ce trece
un interes aparte, dacã avem în vedere creºterea numãrului de participanþi ºi a numãrului
de expoziþii.
Aºadar, cum bine se aratã în articol, ROMEXPO ºi-a consolidat poziþia pe piaþa târgurilor ºi
expoziþiilor din Europa Centralã ºi de Est prin îndelungata sa tradiþie ºi prin experienþa
semicentenarã, dar ºi prin continua modernizare, prin inovaþie ºi prin recunoaºterea meritelor
sale de cãtre cele mai importante organizaþii mondiale de profil.
În acest context, îmi exprim încã o datã bucuria cã prestigioasa dumneavoastrã revistã
acordã un spaþiu atât de important istoriei ROMEXPO, mulþumindu-vã pentru efortul depus în
informarea cititorilor.
Asigurându-vã de întreaga mea consideraþie, vã rog sã primiþi expresia celor mai cordiale
gânduri ale mele.

Cu deosebitã consideraþie,
George COJOCARU,
preºedinte – director general ROMEXPO SA

10 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Amenajarea spaþiilor expoziþionale la I.T.C. Braºov
ANTREPRENOR: LUCS SA, Braºov
BENEFICIAR: INTERNATIONAL TRADE CENTER SA, Braºov
PROIECTANT: L’IMAGE SRL, Braºov
SUBANTREPRENOR: INSTALAÞII TRUST SA, Braºov

CARACTERISTICI TEHNICE (256 mp) ºi o salã de conferinþe


ªI FUNCÞIONALE (155,7 mp).
z Extinderea clãdirii I.T.C. cu o
z La etajul 1 sunt amplasate
nouã construcþie cu regim de
birouri ºi o amplã baterie de grupuri
înãlþime S+P+E, având suprafaþa
sanitare. Holul scãrii se deschide pe
desfãºuratã totalã de 1.554 mp, a
fost necesarã întrucât spaþiile exis- o supantã cãtre spaþiile expoziþio-
tente nu mai puteau face faþã nale de la parter.
numãrului mare de evenimente z La etajul 2 s-a amenajat o salã

expoziþionale ºi întâlniri de afaceri. polivalentã deschisã spre un foaier


z Noua construcþie cuprinde care face legãtura cu terasa amena-
spaþii expoziþionale ample, birouri ºi jatã ca spaþiu verde ambiental.
sãli de conferinþe. La subsol s-au z Legãtura dintre parter ºi etaje
amenajat spaþii de depozitare, spaþii
se face prin intermediul scãrii adia-
tehnice ºi adãpostul de protecþie
cente extinderii ºi al unui ascensor.
civilã.
z Construcþia este pe cadre din
La fiecare nivel s-a realizat legãtura
beton armat, cu închideri nestruc- cu spaþiile existente în clãdirea I.T.C.
turale din zidãrie de BCA. z S-au executat drumuri de

z A fost realizat un luminator acces pietonal ºi auto ºi o parcare


monumental, alcãtuit din grinzi me- cu 67 de locuri cu abonament ºi
talice curbe cu deschidere de 18 m, 74 locuri pentru public.
tâmplãrie Al Schuco cu geam ter- z Prin lucrãrile de bunã calitate
mopan reflexiv float. S-a obþinut ast-
executate de firma Lucs SA Braºov,
fel o suprafaþã vitratã de 218 mp,
a fost realizatã o construcþie modernã,
care asigurã iluminarea naturalã, dar
ºi un acoperiº deosebit atât ca ima- cu spaþii expoziþionale de un stan-
gine, cât ºi ca realizare tehnicã. dard ridicat, ale cãrei finisaje ºi
z La parter se aflã un hol amplu dotãri tehnologice satisfac cerinþele
de primire, spaþiile expoziþionale actuale în domeniu. ‰

12 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Confort Construct la Expo Arad Internaþional
Ediþia a XIV-a a Târgului Confort Construct – târg de tehnologii ºi materiale de construcþii, decoraþiuni interioare,
servicii conexe – cel mai mare eveniment din domeniul construcþiilor din vestul þãrii, va fi organizatã de Expo Arad
Internaþional în perioada 13-16 martie.
Expoziþia Confort Construct 2008 va reuni un numãr de 160 de firme de specialitate din þarã ºi strãinãtate (aproxi-
mativ 30 de firme din Ungaria) care vor expune în cele douã pavilioane ale complexului Expo Arad Internaþional, pe o
suprafaþã interioarã de 3.100 mp ºi 2.500 mp pe spaþiul exterior.
Participarea firmelor din Ungaria, precum ºi întâlnirile de afaceri vor fi organizate de Körós Trade Kft Bekecsaba ºi
finanþate de ITD Hungary.

Firmele participante vor expune produse specifice din z lambriuri, podele laminate ºi accesorii, tavane polistiren,
domeniul construcþiilor: panouri termoizolante, pardoseli industriale, linoleum;
z materiale de construcþie (gresie, faianþã, vopsele z corpuri de arderi ºi grile de aerisire pentru ºeminee;
lavabile interior ºi exterior, blocuri de zidãrie, cimenturi, adi- z sisteme solare de încãlzire ºi diverse modele de
tivi, betoane, mortare, protecþii, þigle, placaje din marmurã, lãmpi solare ºi grãdinã;
granit ºi travertin, pervaze, blaturi din marmurã ºi granit, z oglinzi, geamuri sablate ºi corpuri de iluminat tip rustic,
materiale pentru finisaje interior ºi exterior, piatrã decorativã); sticlã decorativã ºi vitralii;
z balustrade inox ºi aluminiu, scãri interioare lemn ºi z tehnicã de piscinã, echipamente ºi accesorii pentru
metal, scule, abrazivi, elemente de asamblare, uºi aparta- piscinã – proiectare, instalare, întreþinere;
mente, uºi interioare din lemn, uºi blindate cu feþe din z echipamente pentru curãþenie, spãlãtorie auto;
z sisteme construcþii metalice, hale, închideri de diferite tipuri;
lemn pentru construcþii civile ºi industriale, uºi garaj,
z finanþãri;
automatizãri uºi, automatizãri porþi; z case inteligente;
z materiale fono/hidro/termoizolante, termospumante,
z reviste ºi cataloage din domeniul construcþiilor.
pentru protecþie la incendiu;
z confecþii metalice, inox, fier forjat; În data de 13 martie 2008, va avea loc o conferinþã cu teme
z panouri de gard bordurat, plasã împletitã, sârme zincate, de actualitate din domeniul construcþiilor, urmatã de întâlniri de
bare laminate, plase sudate forte, porþi, uºi garaj, automatizãri; afaceri bilaterale între firme din România ºi din Ungaria.
z blocuri ceramice ºi de zidãrie;
z utilaje pentru producþie tâmplãrie PVC - feronerie, utilaje Program de vizitare:
pentru tencuit, betoniere, cãrucioare pentru transport marfã; Joi, 13 martie: 10.00 – 18.00
z tâmplãrie din PVC, aluminiu, lemn, jaluzele, confecþii Vineri, 14 martie: 10.00 – 18.00
metalice din fier forjat, tehnicã parasolarã; Sâmbãtã, 15 martie: 10.00 – 18.00
z vopsele, zugrãveli, finisaje; Duminicã, 16 martie: 9.00 – 16.00

Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 13


ARACO
În sprijinul constructorilor
Constant preocupatã de soluþionarea urgentã ºi echitabilã a celor mai arzãtoare probleme cu care se
confruntã de ani de zile constructorii români, ARACO ne comunicã ceea ce a reuºit recent în demersul sãu
privind finalizarea unui important document legat de atribuirea contractelor de achiziþie publicã. Acest
subiect, destul de controversat, se pare cã îºi va gãsi o rezolvare menitã sã statueze un climat favorabil
desfãºurãrii unor activitãþi corecte în sectorul construcþiilor.
Concret, este vorba despre faptul cã Asociaþia Românã a Antreprenorilor de Construcþii (ARACO) a
avut o întâlnire cu conducerea Autoritãþii Naþionale de Reglementare ºi Monitorizare a Achiziþiilor Publice
(ANRMAP), pentru finalizarea unui Îndrumar de norme metodologice privind atribuirea contractelor de
achiziþie publicã.

Dupã mai multe runde de discuþii cu oficialii ANRMAP, 3. Preþul ferm din ofertã se menþine 3 luni de la
s-a convenit promovarea de urgenþã a acestui îndrumar, depunerea ofertelor.
prin care sã se clarifice modalitãþile de adaptare a con- 4. Lucrãrile suplimentare sã fie reglementate prin
tractelor de achiziþii publice la condiþiile pieþei construcþi- acte adiþionale la contractul de bazã.
ilor, cu preþuri fluctuante la resursele de materiale, Intrarea în vigoare a îndrumarului urma sã aibã loc
energie, combustibil etc., variaþii severe de curs valutar, pânã la sfârºitul lunii februarie.
crizã accentuatã de forþã de muncã. Dupã punerea la dispoziþia entitãþilor achizitoare a
Au fost acceptate urmãtoarele propuneri avansate de Îndrumarului, ANRMAP ºi ARACO vor identifica de
ARACO: comun acord noi modalitãþi de amendare a legislaþiei în
1. Preþuri ajustabile dupã formula FIDIC – cartea vigoare privind achiziþiile publice, care sã þinã cont de
roºie (ajustarea dinamicã pentru resursele semnificative turbulenþele economice la nivel macroeconomic (petrol,
prevãzute în contracte). gaz, energie º.a.), precum ºi necesitãþile de dezvoltare
2. Garanþia de bunã execuþie sã fie de regulã 5% din în continuare a pieþei de construcþii din România, în con-
valoarea contractului. textul integrãrii în UE. ‰

Propunere ARACO
Proiect de hotãrâre
privind stabilirea criteriilor, procedurilor ºi limitelor pentru efectuarea plãþilor în
avans din fondurile publice în cadrul contractelor de achiziþii publice
În temeiul art. 107 din Constituþie ºi art. 52 aliniatul Art. 2. (1) Valoarea avansului acordat nu poate
(7) din Legea nr. 500/2002 privind finanþele publice, depãºi limita de 30% din valoarea contractului.
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre. (2) Pentru contractele de valori mici ºi durate scurte
Art. 1. Autoritatea contractantã, definitã conform legii (sub un an) avansul se poate acorda într-o singurã
achiziþiilor publice, în calitate de parte contractantã într-un tranºã, returnarea acestuia se va face, proporþional, din
contract de achiziþie publicã sau într-un contract de plãþile parþiale efectuate, conform graficului de plãþi,
finanþare are dreptul sã efectueze plãþi în avans cãtre anexã la contract ºi parte integrantã din acesta.
contractant numai dacã sunt îndeplinite simultan urmã- (3) Pentru contractele de valori mari ºi durate relativ
toarele douã cerinþe: lungi, care se suprapun peste doi sau mai mulþi ani
z existã un contract ferm încheiat în condiþiile legii; bugetari consecutivi, avansul se poate acorda în mai
z pentru avansul solicitat de contractant, existã o multe tranºe, cu respectarea condiþiei ca valoarea
scrisoare bancarã de garantare a returnãrii avansului, însumatã a acestor avansuri sã nu depãºeascã 30% din
emisã de o bancã recunoscutã de autoritatea contrac- valoarea contractului.
tantã (model anexa nr. 1), care sã acopere valoarea (4) Mãrimea tranºelor de avans ºi termenele de
avansului plus valoarea estimatã a dobânzilor ºi pena- returnare se vor stabili prin clauze contractuale, astfel
lizãrilor de întârziere pe perioada de valabilitate conform încât sã se asigure completarea resurselor financiare
contractului. necesare pentru realizarea în bune condiþii ºi la termen a
continuare în pagina 16 ®

14 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


¬ urmare din pagina 14
prevederilor contractului, precum ºi returnarea avansului pentru perioada de când s-a acordat avansul ºi pânã în
din valoarea realizatã corespunzãtoare pãrþii din con- momentul recuperãrii acestuia.
tract pentru care s-a acordat tranºa respectivã de avans. Art. 6. În cazul în care recuperarea avansului acordat
Art. 3. Pentru contractele de lucrãri de construcþii, cu este programatã sã se efectueze în anul bugetar urmã-
valori relativ mari, de peste 125.000 euro (echivalent) ºi
tor, autoritatea contractantã va prezenta, la finele anului
duratã lungã de execuþie, care se suprapune peste doi
sau mai mulþi ani bugetari consecutivi, avansul se va bugetar curent, o notã justificativã prin care sã confirme
acorda în tranºe, proporþional cu necesitatea completãrii necesitatea, oportunitatea ºi legalitatea avansului acor-
resurselor financiare dupã cum urmeazã: dat, precum ºi utilizarea acestuia conform destinaþiei
a) pânã la 15% din valoarea contractului pentru legale.
mobilizarea resurselor necesare începerii lucrãrilor, Art. 7. (1) Pentru realizarea programelor, proiectelor
avans care se returneazã prin reþineri, proporþional, din ºi acþiunilor finanþate din împrumuturi externe contrac-
plãþile parþiale pentru lucrãrile executate (lunar, trimes- tate potrivit legii, de la organisme financiare inter-
trial sau pe stadii fizice); naþionale, acordarea avansurilor se va putea realiza în
b) pânã la 30% din valoarea programului lunar sau a
condiþiile prevãzute în acordurile de împrumut convenite
stadiului fizic corespunzãtor graficului de execuþie core-
de pãrþile contractante.
lat cu graficul de plãþi, anexate contractului, pentru a
completa resursele financiare necesare achiziþiilor de (2) Pentru realizarea programelor, proiectelor ºi acþi-
materiale curente de construcþii. Acest avans se unilor finanþate din fonduri externe nerambursabile,
returneazã din plãþile parþiale lunar sau pe stadiul fizic acordarea avansurilor se va putea realiza în condiþiile
respectiv. Returnarea integralã a acestui avans prevãzute în memorandumurile de finanþare.
condiþioneazã acordarea tranºei urmãtoare de avans (3) Pentru realizarea programelor, proiectelor de
pentru luna urmãtoare; cercetare-dezvoltare ºi inovare, precum ºi a acþiunilor
c) pânã la 50% din valoarea utilajelor, echipa- cuprinse în planul naþional de cercetare-dezvoltare ºi
mentelor sau furniturilor cu ciclu lung de fabricaþie (con- inovare, precum ºi în programele-nucleu de cercetare,
strucþii metalice uzinate, tâmplãrie, pereþi cortinã sau
acordarea ºi recuperarea avansurilor se face în confor-
alte asemenea). Avansul se returneazã din valoarea
mitate cu prevederile art. 65 din Ordonanþa Guvernului
situaþiilor de lucrãri care include procurarea ºi montajul
nr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea
utilajelor, echipamentelor sau furniturilor respective.
În cazul acordãrii simultane a douã sau trei tranºe de tehnologicã.
avans (a+b+c), se va verifica îndeplinirea cerinþelor (4) Pentru realizarea obiectivelor cu finanþare mixtã,
generale: parþial din împrumuturi externe ºi parþial din fonduri
z suma avansurilor acordate conform tranºelor publice (locale ºi/sau transfer de la bugetul de stat),
(a+b+c) sã nu fie mai mare de 30% din valoarea restului avansurile se acordã în condiþiile prevãzute în acordurile
de executat; respective.
z scrisoarea de garanþie bancarã pentru returnarea Art. 8. Este interzisã acordarea avansurilor contrac-
avansului sã acopere valoarea totalã a avansurilor, plus tanþilor care au beneficiat de avansuri anterioare pe care
valoarea estimatã a dobânzilor ºi penalitãþilor de
nu le-au justificat ºi care nu au fost recuperate în
întârziere pe perioada de valabilitate conform contractului.
termenele stabilite.
Art. 4. Autoritatea contractantã rãspunde de:
a) necesitatea, oportunitatea ºi legalitatea acordãrii Art. 9. (a) Sumele reprezentând avansuri sunt supuse
avansurilor; controlului financiar preventiv, precum ºi celorlalte regle-
b) efectuarea regularizãrilor în raport cu obligaþiile mentãri privind efectuarea cheltuielilor din fonduri publice.
asumate ºi efectiv realizate de cãtre beneficiarii de (b) Autoritatea contractantã are obligaþia sã numeascã,
avansuri, lunar, trimestrial sau la încheierea fiecãrui sta- prin decizie, un responsabil cu acordarea avansurilor din
diu fizic prevãzut în contract; fonduri publice în condiþiile prezentei hotãrâri.
c) recuperarea avansurilor nejustificate prin bunuri (c) Responsabilul þine evidenþa avansurilor acordate
livrate, servicii prestate sau lucrãri executate în condiþiile ºi are obligaþia de a le justifica.
contractului. Nu se admit plãþi efective decât dupã recu- Art. 10. La data intrãrii în vigoare a prezentei, se
perarea integralã a avansurilor nejustificate.
abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 264/13.03.2003 privind
Art. 5. În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necores-
punzãtoare a unei pãrþi de contract pentru care s-a acor- stabilirea acþiunilor ºi categoriilor de cheltuieli, criteriilor,
dat avansul, recuperarea sumelor de cãtre autoritatea procedurilor ºi limitelor pentru efectuarea de plãþi în
contractantã se face cu perceperea dobânzilor ºi pena- avans din fondurile publice. Prezenta hotãrâre intrã în
litãþilor de întârziere pentru creanþele bugetare, calculate vigoare de la data publicãrii sale în Monitorul Oficial. ‰

16 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Complexul „La Rivierre“
Ana Maria PREDA
În ultima perioadã, piaþa imobiliarã, în continuã expansiune, a fãcut loc numeroaselor proiecte
rezidenþiale care ocupã primele locuri în topul investiþiilor ºi al vânzãrilor imobiliare, cunoscut fiind faptul
cã cererea de locuinþe depãºeºte cu mult oferta existentã.
Adaptându-se cerinþelor pieþei imobiliare, compania Corsarul Roºu Impex ’93 SRL a început încã din 2007
un ambiþios proiect de construcþii de locuinþe individuale, situate în complexul rezidenþial „La Rivierre“.

Dezvoltându-se într-o zonã neinun- fiind preconizatã pentru prima Toate casele sunt dotate cu
dabilã din apropierea albiei majore a decadã a lunii martie. videointerfon (douã unitãþi – pentru
râului Argeº, la 2 km de Codrii Vlãsiei, Ulterior realizãrii infrastructurii parter ºi etaj), acþionate de la punctul
cea mai mare pãdure din sud-estul pentru alimentarea cu apã, gaze, de pazã situat la intrarea în cartier.
României, complexul beneficiazã de energie electricã, curenþi slabi, Astfel, Corsarul Roºu doreºte
un acces cu lungimea de 800 m canalizare, vor începe lucrãrile la sã vinã în întâmpinarea dorinþelor
pânã la nodul rutier, situat la km 30 sistemul rutier, trama stradalã fiind
dumneavoastrã, realizând un proiect
al Autostrãzii Bucureºti-Piteºti. compusã din douã benzi de circu-
de amploare în care siguranþa, cali-
Amplasat pe teritoriul administra- laþie a autovehiculelor, ce vor fi reali-
tiv al oraºului Bolintin Vale, la o dis- zate din beton de ciment ºi strat de tatea ºi confortul ocupã locul de vârf
tanþã de 700 m faþã de locuinþele uzurã din beton asfaltic, cu lãþimea între obiectivele noastre.
existente, complexul rezidenþial va fi de câte 3,5 m, completându-se cu Dacã doriþi o casã în care oricine
compus din 60 de vile P+M, protejate douã trotuare de câte 1,5 m. îi trece pragul sã rãmânã plãcut sur-
cu termosistem, având o suprafaþã Precizãm cã pânã acum au fost prins de aerul de intimitate ºi de bun
utilã cuprinsã între 250 ºi 300 mp, cu finalizate lucrãrile la terenul de tenis, gust pe care îl degajã din toate
o suprafaþã a terenului aferent dotat cu instalaþie de nocturnã, iar colþurile, acest mic paradis în care
fiecãrei locuinþe de 850 mp, amprenta adiacent acestuia au început lucrãrile gãsiþi armonia ºi liniºtea atât de
la sol – 170 mp, din care locuibil – de realizare a parcului de joacã necesare, nu vã rãmâne decât sã
110 mp, garaj – 20 mp, terasa – 25 mp, pentru copii. vizitaþi complexul „La Rivierre“ ºi sã
suprafaþa etajului 90-150 mp. În apropierea cartierului, se va faceþi alegerea perfectã pentru
Pânã în momentul de faþã, sunt amplasa un complex comercial ce dumneavoastrã.
realizate 21 de case, în diferite stadii va avea un regim de înãlþime P+E ºi
Vã invitãm aºadar sã deveniþi
de execuþie: structura, faþada, placãri va include un restaurant cu bar,
partenerul nostru de afaceri, garan-
ceramice la interior, zugrãveli. magazin mixt, salon coafurã ºi punct
De asemenea, în urmãtoarele farmaceutic, complex aflat în faza de tându-vã o colaborare reciproc
zile, vor fi demarate lucrãrile pentru proiectare. avantajoasã, bazatã pe transpa-
realizarea alimentãrii cu apã ºi a Întregul perimetru al cartierului renþã, exigenþã ºi profesionalism,
canalizãrii pluviale ºi menajere. este împrejmuit, accesul fãcându-se apelând la tel.: 0246-270.557;
Alimentarea cu gaze este în sta- controlat, pe la un post de pazã fax: 0246-270.564; e-mail:
diul de proiectare, începerea lucrãrilor dotat cu barierã. corsaru_rosuimpex@yahoo.com. ‰

20 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Activitate integratã pentru investiþii eficiente
CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitate
construcþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopere
întreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 12 ani de
activitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CONSTRUCÞII – un colectiv a dezvoltat relaþii de distribuitor ºi


de profesioniºti care însumeazã parteneriat cu firme renumite, pre-
toate ramurile acestei activitãþi: cum: Wienerberger (distribuitor),
z Proiectare – managementul achi- Weber-Batec (distribuitor), Lindab
ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã, (distribuitor), Bramac (distribuitor),
arhitecturã, structurã, instalaþii; Romstal (partener), Daw Benþa
z Execuþie lucrãri de construcþii (partener). De asemenea, CAM
civile, industriale ºi edilitare cu sub- SERV comercializeazã toate tipurile
dezvoltãri pe fiecare capitol – case, de cherestea ºi oferã un pachet de
grupuri de case, ansambluri reziden- servicii pentru fierul beton pentru
þiale, hale industriale dedicate construcþii (îndreptare, tãiere,
(fabrici pentru industria alimentarã, fasonare, transport).
show-room, service auto), clãdiri de TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –
birouri, spaþii comerciale; desfãºuratã într-o halã modernã de
z Antreprenoriat general. 600 mp; este un domeniu de activi-
INIÞIATOR ªI FINANÞATOR DE tate garantat atât de utilajele de tip
INVESTIÞII – primul parc rezidenþial (U-R-B-A-N), cât ºi de profilele ger-
în zona de sud a Bucureºtiului – mane marca REHAU. Anul 2005 a
MAMINA-BERCENI. însemnat o importantã evoluþie
VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºi pentru acest compartiment, o serie
este o activitate relativ nouã a soci- de utilaje nou-achiziþionate dublând Bucureºti ºi hala proprie a SC
etãþii, echipa de agenþi bazatã pe practic capacitatea de producþie CAM SERV SRL.
relaþiile ºi experienþa firmei-mamã a existentã. 2005 a fost foarte produc- DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –
dezvoltat o minireþea de distribuþie tiv ºi în ceea ce priveºte realizarea de 3 ani CAM SERV deþine o staþie
de materiale pentru construcþii, de pereþi-cortinã, trei dintre cele mai
având în vedere ºi o capacitate de importante lucrãri fiind hala show- Petrom în francizã la intersecþia dintre
depozitare (15.000 mp descoperiþi room Kia Motors de pe DN1, show- ªos. Berceni ºi ªos. de Centurã. Tot
ºi 800 mp acoperiþi). În acest room-ul Kia Motors de p e de atunci, firma are licenþã de trans-
sens, departamentul de vânzãri bulevardul Aviatorilor din port ºi distribuþie de combustibili,
deþinând 2 auto-cisterne, fiind astfel
distribuitor de produse petroliere pen-
tru mai multe staþii de betoane ºi
garaje ale unor importante firme de
construcþii ºi distribuþie din
Bucureºti ºi jud. Ilfov.
Pentru dezvoltarea acestor activi-
tãþi ºi proiecte, societatea gãseºte
prilejul de a mulþumi celor mai impor-
tanþi clienþi ai sãi: BRD Groupe Société
Générale, ROHE România, Mit Motors
International, Ines Group, Ager
Bussines Tech, Ranexim SRL,
Vertical Construct, Flyper SRL,
Cristalex 94, ROEL Electrics, Rolly’s
SRL, DOOSAN IMGB ROMÂNIA, Foria
România. ‰
CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. Ilfov
Tel.: 021/361.29.24, Fax: 021/361.29.26
web: www.camserv.ro, e-mail: office@camserv.ro

24 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluri


ºi fundaþii blocuri, case, hale:
parc 10 excavatoare de mare capacitate
ºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc
• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)
• Decopertãri
• Umpluturi compactate
• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu picon


ºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)


Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)
Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie


• Evacuare moloz
Concepþia sistemului structural
de consolidare a Bisericii Armene
din Bucureºti
ing. Nicola GOSPODINOV – SC EXPROVER CONS SRL,
prof. dr. ing Anton CHIRICÃ, lect. ing. Andrei OLTEANU, lect. dr. ing. Manole ªERBULEA –
Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,
ing Alexandru TUDOR, SC Axa Int’l Construct SRL

Necesitatea lucrãrilor de consolidare a monumentului de arhitecturã Biserica Armeanã, cu hramul


Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavril, a rezultat ca urmare a efectelor de tasare produse în imediata vecinãtate a
zonei de amplasare a sediului de birouri Millennium Business Center (MBC), separat de Ansamblul
Cultural Armean doar de incinta realizatã cu pereþi mulaþi.
Ca urmare a lucrãrilor de execuþie a infrastructurii MBC, din cauza neetanºeitãþii incintei de pereþi
mulaþi, s-au produs pierderi de material solid ce au totalizat cca 665 mc. În aceste condiþii, o serie de con-
strucþii învecinate au suferit un proces de tasare diferenþiatã care a variat de la 0,5 pânã la 7-8 cm în decurs
de numai 2-3 luni de zile.
Biserica Armeneascã din Bucureºti, cu hramul „Sfinþii Arhangheli“, a fost edificatã în forma de astãzi
dupã proiectul arh. Dimitrie Maimarolu în perioada 1911-1915, pe locul vechii biserici din sec. XVIII, arsã în
timpul unui incendiu.
În timp, biserica a fost supusã unui numãr important de cutremure dintre care douã majore, în 1940 ºi
1977, fiind reparatã parþial, ultima oarã în anii 1998-2000 cu ocazia restaurãrii faþadei, când au fost fãcute ºi
unele lucrãri de consolidare (cu caracter local) ale turnului clopotniþã ºi a pereþilor navei.

Ca urmare a tasãrilor neuniforme


provocate de pierderea apei legate,
toate fisurile existente în cadrul
Ansamblului Cultural Armean au fost
reactivate, au apãrut altele noi, fiind
favorizate de sensibilitatea structu-
rilor la tasãri diferenþiate. Degradãrile
structurale au evoluat rapid (fisuri de
0,8 mm ajungând în decurs de 2-3
luni la fracturi de 5-6 cm la ªcoala
Armeanã, în timp ce la Biserica
Armeanã, au apãrut fisuri noi, care
s-au dezvoltat ajungând la 1-2 cm în
decurs de o lunã ºi jumãtate); ime-
diat au fost luate mãsuri de monitori-
zare a procesului de tasare a
terenului ºi clãdirilor ºi au început
lucrãrile de proiectare pentru conso-
lidarea acestora.
Din cauza unor goluri între pano-
urile incintei de pereþi mulaþi, a fost
pierdutã o cantitate de cca 665 mc
de material solid, în vecinãtatea
Complexului Cultural Armean. În
plus, din incinta de lucru, a fost
evacuatã o cantitate de apã de
peste 200 mc/zi, care a fost dever-
satã în reþeaua de canalizare a Fig. 1: Plan de situaþie

26 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Fig. 2: Plan parter

Complexului în decurs de peste a tasãrilor ºi au început lucrãrile de în pereþii proscomidiei ºi diaconi-


douã sãptãmâni. Aceasta, împreunã proiectare pentru oprirea fenomenelor conului la est. Biserica este pictatã
cu lipsa de etanºeitate a reþelei de ºi consolidarea monumentului. la interior.
canalizare, a condus la tasãri neuni- Biserica construitã pe plan drept- Constructiv, este foarte impor-
forme ale imobilelor din Complexul unghiular (fig. 2), simetricã în raport cu tantã prezenþa unor încãperi situate
la colþurile navei, cu pereþi pânã la
Cultural Armean, variind între 0,5 ºi axul longitudinal, cu abside laterale
nivelul podului, care formeazã niºte
8 cm, care s-au dezvoltat într-o peri- incluse în navã, are turn clopotniþã la
tuburi cu rigiditate ºi rezistenþã rela-
oadã de numai douã-trei luni de zile. intrare, turlã principalã, pantocrator tiv mari.
În ceea ce priveºte Biserica pe naos ºi altar poligonal. Turla prin- Ca regim de înãlþime (fig. 3), tur-
Armeanã, în urma avariilor imediat cipalã reazemã pe patru stâlpi, nul clopotniþã are parter ºi douã
au fost luate mãsuri de monitorizare doi liberi la vest ºi doi angajaþi nivele pe plan pãtrat cu latura de cca
8 m, iar nivelul al treilea pe plan
octogonal este prevãzut cu o struc-
turã metalicã pentru clopot. Turnul
este simetric în plan pe ambele
direcþii ºi are un raport între înãlþime
ºi bazã de 2,5 – 2,9.
Nava bisericii are la intrare un cor
situat la cca 5 m deasupra pridvoru-
lui, încadrat lateral de cele douã
încãperi, dintre care una este casa
scãrii ce conduce la cor ºi la turnul
clopotniþã. Corul este acoperit cu o
boltã cilindricã sprijinitã pe timpanul
de vest ºi arcul dintre cor ºi pronaos;
în continuare, pronaosul este acoperit
de asemenea cu o boltã cilindricã
sprijinitã la est pe arcul de la limita
corului, la vest pe arcul de separaþie
cu naosul, iar lateral pe plãci reze-
mate pe consolele ce ies din pereþii
longitudinali. Cheia bolþii cilindrice
este la cca 12 m înãlþime. Naosul pe
plan pãtrat cu interaxele stâlpilor la
7,5 m, susþine prin intermediul pan-
Fig. 3: Secþiune longitudinalã dantivilor tamburul turlei principale a
continuare în pagina 28 ®
Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 27
¬ urmare din pagina 27
cãrei boltã ajunge la cca 25 m fãcute aceste reparaþii (papioane superioare, ceea ce a redus compo-
înãlþime. Altarul, cu un regim de ZIA ºi zidãrii armate) au avut o com- nenta de degradare longitudinalã la
înãlþime egal cu cel al pronaosului, portare bunã, fisurile apãrute având un traseu continuu de fisuri, de la
este situat între proscomidie ºi dia- deschideri mult mai mici ºi fiind dis- timpanul de vest pânã la absida
conicon, plasate în colþurile de la tribuite mai uniform. altarului, cu deschideri de pânã la
estul navei, ºi se continuã cu zona poli- În principiu, mecanismul de ava- 1-2 mm; pe de altã parte, din cauza
gonalã, fiind acoperit de o boltã cilin- riere poate fi descris ca unul carac- afânãrii terenului de fundare pe un
dricã continuatã cu o semicupolã. teristic pentru toate monumentele de gradient de degradare dispus longi-
Referitor la materialele utilizate, cult (ortodox sau catolic), determinat tudinal, componenta transversalã a
cercetãrile au confirmat calitatea de neuniformitãþile geometrice, volu- mecanismului de avariere s-a dez-
bunã a zidãriei de cãrãmidã, a mor- metrice ºi structurale, care gene- voltat ºi mai mult prin apariþia unor
tarului ºi a betonului din structurã, în reazã mase, rigiditãþi laterale ºi fisuri noi în zone care pânã la acea
timp ce pentru fundaþii au fost uti- caracteristici dinamice diferite. În datã nu fuseserã afectate, iar vechile
lizate materiale slabe de tipul timpul cutremurelor, structurile astfel fisuri ºi fracturi au ajuns de la cca
pietriºului stabilizat (un amestec de concepute se comportã ca un con- 4-5 mm, la cca 2,5-3,5 cm.
pietriº cu pastã de var). Pentru toate glomerat de „blocuri“ cu oscilaþii Ca urmare a mecanismului de
elementele verticale, a fost utilizatã independente, atât ca frecvenþã, cât avariere dezvoltat în timp ºi amplifi-
zidãria de cãrãmidã, C75-100 cu ºi ca amplitudine. Oscilaþiile acestor cat de fenomenul de tasare neuni-
mortar M100, în timp ce pentru ele- formã, monumentul a fost împãrþit
blocuri se defazeazã în timpul exci-
mentele de tipul bolþilor sau arcelor, practic în ºapte blocuri distincte
taþiilor seismice, ceea ce determinã
betonul armat cu o marcã redusã care riscau, în cazul unui cutremur
amplificãri ºi atenuãri care induc
B120-B150. În plus, tamburul turlei de intensitate majorã, sã conducã
concentrãri de eforturi în zonele de
principale este realizat din beton la avarii structurale mult mai mari ºi
„cuplare“, însoþite de degradãrile
armat cu profile metalice I, cu rezis- chiar la apariþia unor prãbuºiri
corespunzãtoare (fisuri ºi/sau frac-
tenþã ºi rigiditate deosebite. locale (fig. 4).
În timp, biserica a fost supusã turi, dupã caz). De regulã, mecanis-
mul de avariere are douã componente În aceste condiþii, soluþia de con-
unui numãr mare de cutremure solidare aplicatã a fost conceputã ca
vrâncene, opt cu magnitudini mai predominante: una longitudinalã ºi
un lanþ structural care sã asigure
mari de 6 grade (pe scara Richter), cealaltã transversalã, care traver-
preluarea tuturor solicitãrilor (ce
din care douã majore, primul în seazã construcþia prin zonele struc-
puteau apãrea în cazul unor acþiuni
octombrie 1940 (7,4 grade), iar turale cu secþiuni mai mici sau slãbite
cu caracter excepþional) ºi trans-
celãlalt, în martie 1977 (7,2 grade). de prezenþa golurilor (uºi, ferestre).
miterea lor la terenul de fundare.
Ca urmare a avariilor suferite, bise- În cazul Bisericii Armene, meca-
Problema era realizarea unui sis-
rica a fost reparatã în câteva rânduri, nismul de avariere a fost caracterizat
tem spaþial rigid ºi rezistent la
fãrã a fi consolidatã în ansamblul ei. printr-o componentã predominant
nivelul întregii structuri, care sã
Ultima reparaþie din 1998-2000 (cu transversalã. Aceastã particulari-
refacã continuitatea materialului
ocazia refacerii faþadei) a fost însoþitã tate a fost determinatã de faptul cã
original ºi sã asigure legarea ºi con-
ºi de lucrãri de consolidare cu carac- bolþile, fiind realizate din beton armat, lucrarea tuturor blocurilor struc-
ter local la nivelul turnului clopotniþã au o greutate mai micã decât a turale între ele.
ºi la pereþii navei. Este de menþionat bolþilor din cãrãmidã, dar rezistenþe De asemenea sistemul de con-
faptul cã zonele în care au fost ºi module ale deformaþiilor mult solidare trebuia sã îndeplineascã
anumite exigenþe structurale:
z sã asigure compatibilitatea mate-
rialelor, aderenþa ºi mãsurile de
încleºtare mecanicã cu structura
existentã, pentru ca împreunã sã
contribuie la preluarea solicitãrilor în
cazul unor acþiuni cu caracter
excepþional;
z sã aibã rezistenþa ºi rigiditatea
necesare preluãrii solicitãrilor ce vor
apãrea în caz de cutremur major;
z sã nu fie vizibilã din interiorul ºi
din exteriorul monumentului; sã nu
afecteze în vreun fel pictura ºi deco-
raþiunile originale, condiþii obligatorii
pentru orice intervenþie asupra unui
Fig. 4: Separarea blocurilor structurale monument istoric.
continuare în pagina 30 ®

28 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


¬ urmare din pagina 28
În aceste condiþii, pentru sistemul
de fundare am ales un ansamblu de
grinzi Vierendeel spaþiale, ce au
legat, la nivelul fundaþiilor, turnul
clopotniþã cu pereþii navei (fig. 5).
Acest sistem de fundare a refãcut
continuitatea structuralã la nivelul
infrastructurii care, din cauza meca-
nismului de degradare, s-a transfor-
mat din fundaþii continue în fundaþii
izolate, fiecare cu deplasãri ºi rotiri
diferite.
Sistemul de consolidare a supra-
structurii a constat în realizarea a
patru turnuri executate la colþurile
Fig.5: Sistemul de fundare ales
navei în interiorul celor douã com-
partimente laterale ale pridvorului, elementele verticale a douã portale dimensionate sã preia ºi sã trans-
precum ºi în capãtul estic al navei în porte solicitãrile seismice de la
interiorul proscomidiei ºi al diaconi- cu secþiuni chesonate dispuse trans-
versal, legate la nivelul podului bise- nivelul acoperiºului la sistemul de
conului (fig. 6). Aceste patru turnuri fundare.
(respectând dimensiunile ºi poziþia ricii, care au devenit principalele
Portalul 1, care se aflã în imedi-
golurilor de ferestre) au constituit elemente ale suprastructurii bisericii, ata vecinãtate cu turnul clopotniþã,
are o rigiditate sporitã, prin legãtura
suplimentarã realizatã la nivelul
corului, o grindã cu secþiune U, la
care talpa este realizatã prin supra-
betonarea armatã a plãcii existente,
iar pereþii verticali sunt parapetul
corului ºi grinda ce consolideazã
timpanul de vest angajat al turnului
clopotniþã (ocolind golul de acces
cãtre scara turnului). Aceastã legã-
turã suplimentarã asigurã navei o
rigiditate sporitã, în aºa fel încât
caracteristicile ei dinamice sã se
apropie de cele ale turnului a cãrui
rigiditate lateralã (pe direcþie trans-
versalã) este sensibil mai mare
decât celei a navei. Portalul 2, la
rândul sãu, este supus unor solicitãri
Fig. 6: Elementele structurale verticale sporite datorate vecinãtãþii cu turla
principalã, însã la preluarea soli-
citãrilor acesteia contribuie ºi cei
patru stâlpi, dintre care doi sunt
angajaþi în pereþii turnurilor prosco-
midiei ºi diaconiconului.
Pe cealaltã direcþie, portalele
transversale au fost legate între ele
prin douã grinzi longitudinale mar-
ginale „jgheab“, ce parcurg întreaga
navã la nivelul podului, peste
absidele laterale, fiind conectate în
acelaºi timp ºi cu pereþii longitudinali
existenþi. În plus, o grindã longitudi-
nalã cu secþiune I, urmãrind cu talpa
inferioarã cheia bolþilor, porneºte de
la turnul clopotniþã pânã la timpanul
estic al bisericii ºi este legatã în
dreptul turlei principale printr-un inel
rigid cuplat ºi cu grinzile longitudi-
Fig.7: Sistemul de consolidare a suprastructurii nale marginale (fig. 7).
continuare în pagina 32 ®

30 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


¬ urmare din pagina 30

Fig. 8: Macrostructurã pod vedere în plan

Pentru asigurarea conlucrãrii pe serie de restauratori pictori, pietrari Finanþator lucrãri consolidare
direcþie transversalã a grinzilor longi- ºi lemnari. Mozaicul a fost refãcut restaurare – SC Aegek Romcon-
tudinale „jgheab“, au fost realizaþi ºi sub îndrumarea arhitectului restau- struct SRL
câþiva pereþi structurali ce reprezintã rator de muncitorii care au executat Colaboratori la lucrãri de con-
reazeme pentru grinzi ºi contribuie ºi lucrãrile de consolidare. solidare restaurare:
(în caz de cutremur) la reducerea Pornind de la acest caz, este fun- Proiectare, cercetare:
solicitãrilor seismice la nivelul porta- damental sã ºtim cã pentru reali- z studiu istoric: Colectivul Institu-

lelor, pe seama componentei indi- zarea oricãrei lucrãri ce iese din tului Naþional al Monumentelor Istorice
recte preluate de pereþii longitudinali. ºablonul rutinei, pentru o colaborare (INMI)
Pentru cuplarea turnului clopot- bunã între proiectant ºi executant, z arhitecturã: arh. Ioan MUNTEANU

niþã cu nava, la nivelul suprastruc- este absolut necesarã încrederea (INMI)


reciprocã care presupune, pe lângã z geotehnicã ºi fundaþii : prof. dr.
turii, au fost realizate douã elemente
cu rigiditate în plan vertical ce por- competenþa profesionalã, o con- ing. Anton CHIRICÃ, lect. ing.
nesc din turnurile laterale ale intrãrii sultare permanentã în vederea Andrei OLTEANU, lect. ing. Manole
ºi o legãturã la nivelul tãlpii supe- alegerii celei mai potrivite soluþii ªERBULEA (Catedra de Geotehnicã
tehnice. Încheierea cu bine a acestei ºi Fundaþii a Universitãþii Tehnice de
rioare a grinzii cu secþiune I cu rigidi-
lucrãri dificile este tocmai rezultatul Construcþii Bucureºti); SC Metroul
tate în plan orizontal, pe direcþia
unei colaborãri deosebit de strânse SA – ing. I. ªTEFÃNESCU, ing. V.
transversalã.
care a condus în final la rezultate CIUGUDEAN-TOMA;
În fine, în ceea ce priveºte inelul
foarte bune. z laborator cercetare în con-
ce asigura legarea portalelor, pre-
BIBLIOGRAFIE: strucþii: colectiv ing. Marina
cizãm cã pentru evitarea deforma-
z SC Exprover Cons SRL: COTORAN;
þiilor de ovalizare (ca urmare a
ing. Nicola GOSPODINOV – Raport z coordonare: Sc Exprover Cons
vibraþiilor nesincrone în lungul SRL; West Group Architecture SRL.
tehnic de expertizã privind starea
navei), au fost realizate douã grinzi Bisericii Armene cu hramul Sf. Arhan- Execuþie:
rigide ºi rezistente, dispuse transver- gheli Mihail ºi Gavril din Bucureºti; z Sc Ghiulbenghian Construct:
sal, care mobilizeazã grinzile „jgheab“ Proiect privind mãsuri de asigurare a ing. Jirair GHIULBENGHIAN – Sis-
de peste absidele laterale, ca pe niºte lucrãrilor de consolidare; Proiect de temul metalic de legare a bisericii;
grinzi pereþi cu rigiditate mare în plan, consolidare a Bisericii Armene cu z Sc Axa Construct: ing.
împiedicând deformaþia (fig. 8). hramul Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavril Alexandru Tudor – Executantul
În ceea ce priveºte lucrãrile de din Bucureºti; lucrãrilor de consolidare ºi a moza-
restaurare, acestea s-au desfãºurat z SC Ultratest SRL: Proiect de icului pardoselii;
în paralel ºi au interesat refacerea urmãrire specialã a construcþiilor din z SC Paul Construct: Executan-
decoraþiilor interioare, degradate în incinta Bisericii Armene; tul forajelor în zidãrie ºi a lucrãrilor
timp ºi ca urmare a tasãrilor, restau- z SC Metroul SA: Studiul asupra de injectare cu rãºini PUR;
rarea picturii, precum ºi refacerea rezultatelor ºi eficienþei lucrãrilor de z pictori restauratori: Alexandru
integralã a mozaicului compromis. consolidare a terenului Centrului CONÞ, Adriana CONÞ, Mihai
Lucrãrile au fost executate de o Religios Cultural Armean – Faza 3. BÃRHALÃ. ‰

32 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Vã aºteptãm la Construct Expo Antreprenor, 5-9 martie 2008
Romexpo – Pavilionul Central, Nivel 0.00, Stand 3-4
Varul
SOLUÞIA NATURALÃ PENTRU MORTARE/TENCUIELI
Cine priveºte, în general, piaþa materialelor de construcþii din þara noastrã este tentat sã creadã cã aceasta
etaleazã pentru clienþii sãi doar ciment, adezivi, vopsele etc., scãpând, poate, din vedere unul dintre materi-
alele tradiþionale care, singur sau înglobat în alte produse, a constituit baza edificãrii în timp a multor con-
strucþii pe care le admirãm astãzi. Este vorba despre… var ca soluþie naturalã pentru lucrãrile de construcþii.
Aria producãtorilor de var s-a restrâns semnificativ dupã 1990, în prezent, una dintre cele mai reprezenta-
tive firme în activitate fiind Carmeuse Holding, cu sediul la Braºov.

Carmeuse – companie belgianã, exercitã experienþa, meseriile ºi cre- Varul în compoziþia mortarelor
este lider mondial în producerea ativitatea într-un efort constant de oferã urmãtoarele beneficii:
varului, având peste 140 de ani de îmbunãtãþire a satisfacerii clienþilor ºi z lucrabilitate maximã;
experienþã în extracþia ºi prelucrarea anticiparea nevoilor acestora privind
z reþinere ridicatã de apã;
calcarului, pietrei dolomitice în var ºi produsele companiei. Scopul primar
z soliditatea rezistenþei la îmbinare;
produse asociate varului pentru al Carmeuse este sã ofere clienþilor
clienþii industriali ºi comerciali. sãi mulþumire prin produse ºi servicii z rezistenþã la compresie echili-
Carmeuse este prezentã în specifice. De aceea, Carmeuse are bratã, elasticitate ºi schimbarea
aproximativ 80 de locaþii, în Europa implementat ºi certificat sistemul de volumului;
de Vest (Italia, Belgia, Franþa ºi management al calitãþii în conformi- z închiderea ºi umplerea fisurilor
Olanda), Europa Centralã ºi de Est tate cu ISO 9001 ºi ISO 14001 în la suprafeþe;
(Slovacia, Republica Cehã, Ungaria, toate unitãþile de producþie.
z elasticitate, rezistenþã perma-
România ºi Turcia), America de Nord Varul (oxid de calciu) sau varul
hidratat (hidroxid de calciu) este nentã la intemperii;
(Statele Unite ºi Canada) ºi Africa
(Ghana), are 4.000 de angajaþi ºi o utilizat în aplicaþii multiple în viaþa z „capacitate de respirare“
capacitate de producþie de 13 mili- obiºnuitã (obþinerea oþelului, stabi- excelentã (permeabilitate la aer);
oane de tone de var pe an. lizarea solurilor, construcþii – z împiedicã apariþia eflorescenþei;
Compania Carmeuse Holding cu mortare, papetãrie, chimicale, mate-
z nu atacã armãturile, din contrã
riale plastice, covoare, vopsele, con-
sediul central la Braºov este, în le protejeazã.
trolul poluãrii, tratarea apei...).
momentul de faþã, lider pe piaþa varului Carmeuse se prezintã la Construct
În acest an, Carmeuse este la a
din România, având producþia anualã
doua participare la târgul Construct Expo Antreprenor cu un stand per-
în 2007 de 600.000 tone în cele trei
Expo Antreprenor, din 5-9 martie. sonalizat, beneficiind de materiale
fabrici localizate în: Câmpulung,
Mesajul transmis de Carmeuse cu promoþionale ºi broºuri care ilus-
Fieni ºi Deva. Din anul 2008,
acest prilej este: Varul – soluþia treazã multiplele aplicaþii ale varului,
Carmeuse beneficiazã, de asemenea, naturalã pentru mortare/tencuieli,
ºi de urmãtoarele terminale de dis- acest lucru permiþând pieþei sã aso-
mesaj susþinut de mii de ani prin
tribuþie: Braºov, Iaºi, Suceava, mãrturiile clãdirilor istorice care existã cieze imaginea Carmeuse nu numai
Galaþi ºi Oradea. ºi în prezent. cu vânzarea efectivã a varului, ci cu
Pentru satisfacerea tot mai vari- În situaþia actualã a dinamicii însãºi utilizarea lui.
atã a nevoilor clienþilor companiei, industriei materialelor de construcþii, Echipa de marketing ºi vânzãri
Carmeuse România se aflã într-o noi lianþi de zidãrie ºi tencuialã sunt este o echipã tânãrã, entuziastã
continuã stare de inovaþie, dez- inventaþi de la o zi la alta ca produse
care lucreazã cu devotament ºi pasi-
voltându-ºi serviciile ºi produsele de ultimã generaþie care nu conþin ºi
care includ caracteristici multiple de une, pentru a urmãri misiunea
nu necesitã var, aceste produse,
ordin fizic ºi chimic. Bunul cel mai de bineînþeles, neavând istoricul ºi grupului Carmeuse de a fi referinþã
preþ al companiei este de departe beneficiile pe care varul în mortare în producerea ºi comercializarea
reprezentat de oameni, care îºi le-a demonstrat. varului pe piaþa româneascã. ‰

36 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Zidãrie din beton pentru construcþii

Avântul pe care l-au luat investiþiile în domeniul imobiliar a fãcut ca atât constructorii, cât ºi producã-
torii de materiale de construcþii sã gãseascã alternative mai eficiente ºi mai ieftine, fãrã a reduce nivelul
calitativ al construcþiei.
În continuare, dorim sã vã prezentãm câteva elemente de construcþie care înlocuiesc sistemul clasic.

ELEMENTE DE ZIDÃRIE DIN BETON


Elementele de zidãrie din beton
Leier se utilizeazã pentru pereþii de
împrejmuire sau portanþi ai
locuinþelor, clãdirilor publice ºi de
agrement, ai construcþiilor industri-
ale ºi agricole.
Elementele de zidãrie din beton,
cu goluri, sunt produse care vin în
întâmpinarea cerinþelor clienþilor,
pentru a putea reduce cu pânã la
30% costurile construcþiei, precum ºi
costurile elementelor de finisare apli-
cate ulterior. Acestea, prin caracte-
risticile lor, cresc portanþa zidurilor,
suprafeþele rezultate sunt plane, iar
Astfel, partea casetatã a ele- z rezistenþa medie a 5 elemente:
conducþia termicã a unui zid execu-
mentelor de zidãrie se acoperã cu minimum 2,5 N/mm2.
tat cu aceste elemente, acoperit cu
mortar, iar canelurile verticale Valoarea de pornire a rezistenþei
2 cm de izolaþie, este aproape egalã
„negative-pozitive“ se lipesc cu limitã a peretelui construit din aceste
cu cea a unui zid construit din
mortar. Golurile asimetrice verticale elemente: f = 0,5 N/mm.
cãrãmizi ceramice. În acest sens,
de dimensiuni mai mari nu se umplu
construirea cu elementele de zidãrie Absorbþia apei: maximum 15%.
cu mortar pentru a avea o termoizo-
din beton decurge dupã regulile Rezistenþa la îngheþ: rezistã la
laþie mai bunã.
tradiþionale. 15 cicluri de îngheþ! Dupã cele 15 cicluri
Principalele date tehnice:
Material de bazã:
z beton uºor cu greutate volu-

metricã de maximum 1.650 kg/m3.


Rezistenþa elementelor:
z rezistenþa minimã a unui ele-

ment: 2,0 N/mm2;

38 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


este permisã o scãdere a rezistenþei ulterioarã un zid de beton monolit,
în proporþie de 15%. zid de beton armat, respectiv pilon,
Caracteristici termice: fãrã a fi nevoie de cofrare tradiþio-
z Conducþie termicã: nalã cu lemn (în cazul construirii
- cu tencuialã normalã de 1,5 -1,5 cm: unui zid de beton armat, armãtura
K = 0,85 W/m2K; de oþel se va introduce în goluri
- cu bazã termoizolantã cu perlit înaintea betonãrii). Aceste elemente
z valoare minimã a unei bucãþi:
de 2,00 cm: K = 0,68 W/m2K (valoare reduc semnificativ costurile ºi timpul
minimum 2,5 N/mm2.
calculatã teoretic) tencuialã + tencu- de execuþie, respectiv timpul dupã
Rezistenþa la îngheþ: rezistã la
ialã normalã de 1,5 cm. care se poate continua construirea
25 cicluri de îngheþ!
Categoria de refractaritate: nu zidului.
este inflamabil. Aderenþa tencuielii: 0,14 N/mm2.
Principalele date tehnice:
Valoare de refractaritate: Categoria de refractaritate: nu este
Material de bazã:
z perete portant: 2 ore;
inflamabil.
z C 16 minimum beton cu pietriº.
z perete cu greutate proprie: 4 ore.
Absorbþia apei: maximum 12%.
Rezistenþa elementelor uscate:
Aderenþa tencuielii: 0,14 N/mm2. Necesar:
Doar fãrã beton de umplere,
z în cazul zidurilor, la toate tipurile
luând în calcul dimensiunile:
ELEMENTE DE FUNDAÞIE 8,5 buc/m2;
z valoare medie: 3,0 N/mm2;
Elementele de fundaþie Leier se z cantitatea betonului de umplere:
utilizeazã la construirea pereþilor - 200 x 500 x 230: 135 l/m2 de
pivniþelor, ai garajelor, recepþiilor, perete;
clãdirilor agricole ºi industriale, pre- - 300 x 500 x 230: 225 l/m2 de
cum ºi la construcþii hidraulice. perete;
Cu ajutorul elementelor de fun- - 400 x 500 x 230: 270 l/m2 de
daþie, se va realiza prin betonare perete. ‰
Coroziunea betonului (II)
PROTECÞII ÎMPOTRIVA COROZIUNII
conf. univ. dr. ing. Constantin BUDAN, prep. univ. drd. ing. Mihai NISTE, prep. univ. drd. ing. Iulian SPÃTÃRELU –
Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

(Continuare din numãrul anterior) d) Utilizarea unor agenþi de etan- Condiþiile de bazã pe care trebuie
ALEGEREA AMESTECULUI ºare ºi de plastifiere sã le îndeplineascã toate acoperirile
CONVENABIL DE BETON Proprietãþile de impermeabilizare sunt: impermeabilitatea, continui-
Cea mai simplã metodã de pro- împotriva apei ºi densitatea morta- tatea, uniformitatea structurii, unifor-
tecþie constã în prepararea unui relor ºi betoanelor de ciment pot fi mitatea grosimii, rezistenþa mecanicã
beton de calitate potrivitã. Pentru îmbunãtãþite, capilaritatea lor poate ºi, în acelaºi timp, elasticitatea, pre-
fi redusã prin adaos de diferite cum ºi o adeziune bunã de supra-
obþinerea unui astfel de beton trebuie
paste, de lichide foarte vâscoase, faþã a betonului.
respectate urmãtoarele operaþiuni: pulberi sau alte substanþe chimice,
a) Alegerea unui tip adecvat de Carbonatarea
dizolvate în apa de amestecare.
ciment Aceste substanþe sunt: agenþi de Dupã decofrare, betonul proaspãt
Folosirea cimentului potrivit poate etanºare, aditivi hidrofobi ºi aditivi plas- este expus la atmosferã pentru
simplifica mãsurile de protecþie costi- tifianþi (trass, thurament, puzzolana, câteva zile, bioxidul de carbon gazos
sitoare ºi greu de aplicat. Varietatea cãrãmidã, cenuºã zburãtoare, aditivi prezent în aer se combinã cu hidro-
tipurilor de ciment au un grad diferit plastifianþi ºi de etanºare, agenþi xidul de calciu din beton. Acest
de sensibilitate la coroziune. Tipul de antrenori de aer, pãmântul de diato- fenomen este pronunþat în cadrul
ciment trebuie ales pe baza unei mee mãcinat fin etc.). betonului din ciment Portland,
interpretãri corecte a agresivitãþii e) Compactarea betonului deoarece cantitatea de hidroxid de
apei freatice, singur sau cu alte mãsuri Rezistenþa betonului depinde, în calciu este cea mai mare la acest tip
de protecþie. primul rând, de densitate, care se de beton. Construcþiile de beton de
evidenþiazã printr-un volum mic de sub nivelul solului, care urmeazã sã
La coroziunea sulfaticã, utilizarea pori ºi care dã posibilitatea betonului
cimentului cu un conþinut scãzut de fie acoperite cu pãmânt, trebuie
sã reziste la atacul substanþelor lãsate la aer câteva zile dupã
C3S este avantajoasã. Cimenturile agresive. Se poate obþine o rezistenþã decofrare ºi înainte de acoperire,
cu o reacþie bazicã sunt mai rezis- apreciabilã la coroziune printr-un pentru a ajuta la formarea stratului
tente la coroziune în medii bazice. beton confecþionat cu atenþie, bine protector carbonatat.
Pe de altã parte, cimenturile cu compactat, adicã prin mijloace relativ Stratul carbonatat nu constituie o
adaos hidraulic acid, cum sunt simple.
f) Protecþia betonului proaspãt protecþie împotriva acþiunii corozive,
cimenturile speciale cu adaos sili-
Atacul chimic este mai violent dar poate întârzia coroziunea, prote-
cios, care sunt capabile de a absorbi jeazã împotriva acþiunii dizolvante a
varul, sunt relativ rezistente la coro- asupra betonului proaspãt. Cu cât
un beton este mai vechi cu atât apei ºi, într-o oarecare mãsurã, ºi
ziune în medii slab acide. împotriva atacului unei ape curgã-
b) Dozarea corectã a cimentului rezistenþa lui este mai mare la acþi-
uni corozive. Dupã unele prevederi, toare moderat agresivã. Dacã nu s-ar
Densitatea ºi proprietãþile de forma un strat carbonatat la supra-
nu este permis ca apa freaticã sã
impermeabilitate ale betonului pot fi intre în contact cu betonul proaspãt faþa sa, durabilitatea betonului
îmbunãtãþite mãrindu-se proporþia cel puþin în primele douã sãptãmâni expus la medii agresive ar fi redusã
de ciment din amestec. Cantitatea (bioxidul de carbon gazos este considerabil.
de ciment, mãritã ºtiinþific, este extrem de dãunãtor betonului proaspãt Betonul torcretat
necesarã numai în cazul protecþiei mai cu seamã la temperaturi între Metoda torcretãrii betonului con-
pasive împotriva acþiunii agresive. 0 ºi 10 0C). stã în esenþã în aplicarea unui mor-
c) Cantitatea de apã de amestecare Betonul poate fi protejat împotriva tar cu maºina de torcretat sau beton.
Raportul apã/ciment este factorul acestei influenþe dãunãtoare acope- Mortarul aplicat prin torcretare
cel mai important care influenþeazã rindu-l, în primele 24 de ore dupã are o densitate mare ºi deci o rezis-
densitatea betonului. În interesul turnare, cu o peliculã. tenþã la coroziune superioarã aceleia a
unei înalte rezistenþe chimice, este TRATAMENTE DE SUPRAFAÞÃ
În domeniul protecþiei moderne a unui mortar aplicat manual. Rezistenþa
de dorit un raport apã/ciment minim. lui poate fi mãritã apreciabil, folosind
betonului, se dã o importanþã cres-
Se recomandã aditivii plastifianþi un tip de ciment anticoroziv.
cândã tratamentului de suprafaþã,
compatibili. Betonul expus la apã ºi fenomenele de degradare începând Tratamentul de aburire
sol dãunãtor, care se foloseºte pen- de la suprafaþa betonului. Împiedicând Rezistenþa mortarelor de beton ºi
tru piese prefabricate armate de permanent apa sã pãtrundã în de ciment faþã de agenþii corozivi
dimensiuni mai mici, nu va avea un pãrþile interioare ale betonului, se poate fi îmbunãtãþitã ºi printr-un
raport apã/ciment peste 0,50 ºi pentru face un pas important pentru evitarea tratament de aburire. Degajarea
betonul simplu masiv, maximum 0,55. coroziunii. chimicã a hidroxidului de calciu în

40 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


timpul aburirii are o importanþã mare ºi lacurile de perclorvinil sunt rezis- sau trei straturi pe o bazã de mortar
în ceea ce priveºte rezistenþa la tente la acþiunile agresive, rãºinile brut de ciment.
coroziune. epoxi sunt de asemenea potrivite Dezavantajul acestor cãptuºeli
Un factor important pentru rezis- pentru a acoperi betonul ºi au avan- constã în fragilitatea care are ten-
tenþa la sulfaþi este cã procesul con- tajul unei rezistenþe mari la uzurã, dinþa sã producã dificultãþi chiar în
tracþiei este terminat la sfârºitul lacurile de clorcauciuc sunt sensibile timpul aplicãrii ºi sensibilitatea la
tratamentului hidrotermic ºi cã nu la baze), vopsele transparente
factorii alcalini. Din cauza acestei
existã crãpãturi de contracþie deschisã (previn pãtrunderea umezelii în
pentru mediul agresiv, care ar sensibilitãþi, suprafeþele de beton
beton sub presiune hidrostaticã),
favoriza începutul coroziunii (mãsura acoperiri pe bazã de bitum ºi gudron trebuie neutralizate printr-un trata-
nu reprezintã singurã o protecþie (materiale care conþin bitum ºi ment cu fluanþi înainte de a se aplica
totalã ºi definitivã). compuºi bituminoºi – pentru împiedi- rãºina.
Vopsirea betonului carea coroziunii, bitumul folosit în BIBLIOGRAFIE
Suprafaþa construcþiilor de beton stare topitã 150 0C – strat continuu 1. Imre BICZOK, Coroziunea ºi
simplu ºi de beton armat poate fi protector, impermeabilizator, impreg- protecþia betonului, Ed. Tehnicã,
protejatã împotriva intemperiilor, narea pieselor de beton în autoclave Bucureºti, 1965.
umiditãþii, acizilor, bazelor etc., de – cu bitum sau cu gudron de huilã 2. Ion TEOREANU º.a., Durabilitatea
asemenea, prin acoperirea ei cu pentru elemente supuse la acþiunea betonului, Ed. Tehnicã, Bucureºti, 1982.
vopsele, emailuri, bitum etc. simultanã a îngheþului ºi a apei agre- 3. Constantin BUDAN, Contribuþii
Vopselele care pot fi folosite pen- sive, acoperiri cu gudron de huilã – în managementul ºi ingineria proce-
tru vopsirea betoanelor pot fi clasifi- proprietate bactericidã ºi strat pro- selor de construcþii, privind lucrãrile de
cate în urmãtoarele tipuri: vopsele tector rezistent la sulfaþi pentru beton
întreþinere, reparare ºi consolidare a
pe bazã de ulei (rezistenþe slabe la întãrit chiar umed ºi metal).
influenþele atmosferice ºi la apã), elementelor din beton ºi beton armat,
Acoperiri cu rãºini
vopsele pe bazã de firnis (la pereþii din materiale plastice Tezã de doctorat, UTCB, martie 1998.
interiori care au nevoie de o spãlare Rãºinile sintetice se aplicã la 4. M. TEODORESCU, C. BUDAN,
frecventã), vopsele pe bazã de lacuri cãptuºirea rezervoarelor folosite Tehnologia lucrãrilor de întreþinere,
(rezistente la acþiunea alcalinã a pentru depozitarea þiþeiului ºi a dife- reparaþii ºi consolidãri, Ed. UTCB,
cimentului, clorcauciucul, bachelita riþilor solvenþi. Ele se aplicã în douã 1996. ‰
Criterii de optimizare a consumului
de resurse în construcþia de locuinþe
MODELUL PROGRAMÃRII OPTIMALE
Cezar-Petre SIMION – Academia de Studii Economice Bucureºti,
Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Construcþii

Optimizarea consumului de resurse în construcþia de locuinþe, în vederea creºterii nivelului calitativ al


întregii activitãþi economice, este o consecinþã fireascã a minimizãrii costului pe întreaga duratã de viaþã a
construcþiilor.
Complexitatea fenomenelor economice ºi dinamismul desfãºurãrii acestora reclamã utilizarea unor
procedee de analizã. În luarea deciziilor privind criteriile de optimizare a consumului de resurse se
foloseºte modelul programãrii optimale.
Factorul de decizie (decidentul individual sau colectiv) poate adopta o decizie optimã în privinþa
utilitãþii unei variante constructive numai dacã i se oferã posibilitatea de a mãsura importanþa pe care o are
o anumitã variantã de comportament în raport cu mulþimea variantelor posibile studiate.

SISTEME CONSTRUCTIVE ANALIZATE E) beton armat în cofraje glisante resursele proprii. Planificarea nece-
PRIN MODELUL cu planºee prefabricate din beton sitãþii în funcþie de numãrul de bene-
PROGRAMÃRII OPTIMALE armat la clãdiri cu P+10 niveluri (G). ficiari-solicitanþi este efectuatã în
În prezent, adoptarea variantei Consumul de resurse materiale mare parte de factorii în drept.
optime a soluþiilor constructive reliefat prin indici tehnico–economici Criteriul de optimizare poate fi
începând cu faza de concepþie, vizeazã: oþelul, cimentul, cheresteaua, exprimat sub forma unui indicator
proiectare ºi execuþia lucrãrilor în manopera ºi durata de execuþie. sintetic oricât de complex ar fi, cu
mediul urban are la bazã experienþa Criterii de optimizare condiþia ca el sã fie unic.
ºi intuiþia, susþinute de necesitatea Criteriile de optimizare rezultã din În analiza ce se efectueazã în
obiectivã a creºterii gradului de necesitatea de a construi ºi pot sã acest sens, criteriul constã în opti-
industrializare ºi, implicit, reducerea difere de la o perioadã la alta, fiind mizarea succesivã a consumului de
duratei de execuþie. determinatã atât de interesele oþel, ciment, cherestea, manoperã ºi
Aplicarea metodelor matematice economiei naþionale, cât ºi de durata de execuþie.
permite alegerea unor proporþii continuare în pagina 46 ®
optime a sistemelor constructive
analizate în condiþii de optimizare a
consumului de resurse.
Sistemele constructive – în numãr
de cinci analizate – sunt în toate
cazurile prevãzute cu terase (fig. 1):
A) zidãrie portantã cu planºee
prefabricate din beton armat la
clãdiri cu P+4 niveluri (notaþie în
calcul ZP);
B) diafragme din beton armat în
cofraje metalice cu planºee prefabri-
cate din beton armat la clãdiri cu
P+4 niveluri (D);
C) panouri mari integral din beton
armat cu planºee prefabricate din beton
armat la clãdiri cu P+4 niveluri (P);
D) diafragme din beton armat în
cofraje metalice cu planºee prefabri-
cate din beton armat la clãdiri cu Fig. 1: Sisteme constructive luate în studiu de optimizare
P+10 niveluri (D1); a consumului de resurse în construcþii de locuinþe

44 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Ofertã generoasã – lucrãri de calitate
Afirmarea în timp a prestigiului unei firme de construcþii are loc pe baza unor lucrãri de referinþã
apreciate de cãtre beneficiari.
Dupã 1990, ofertanþii pentru asemenea prestãri de servicii au fost suficient de mulþi, dar ei s-au „triat“
în funcþie de îndeplinirea sau nu a cerinþelor beneficiarilor. Aºa au ajuns unele firme (printre ele Grup
Primacons din Slatina) sã-ºi consolideze poziþia prin competenþã ºi seriozitate în tot ceea ce fac.
Cifra de afaceri a societãþii de construcþii din Slatina, lucrãrile sale de referinþã, respectarea termenelor
de punere în funcþiune a obiectivelor la care a lucrat, precum ºi calitatea serviciilor prestate sunt tot atâtea
argumente care au consacrat-o pe plan investiþional, devenind o firmã cu o bunã carte de vizitã.

Grup Primacons din Slatina deþine z balastierã amplasatã pe râul Olt; z Trezoreria Corabia, judeþul Olt;
o puternicã bazã de producþie, care z staþie de sortare proprie autorizatã; z sãli de sport ºcolare cu 50 locuri,
poate asigura o gamã largã de pro- z laborator de încercãri betoane Program CNI – 9 sãli;
duse ºi prestãri de servicii necesare ºi mortare gradul III autorizat; z reabilitarea atelierelor ºcolare,
ºantierelor de construcþii: z parc auto ºi utilaje specifice Program PHARE – Ministerul Integrãrii
z staþie de betoane tip Liebherr – lucrãrilor de construcþii. Europene, în judeþele: Argeº, Dâmboviþa,
50 mc/h; Printre lucrãrile executate, în ultima Hunedoara, Mehedinþi, Dolj, Gorj, Vâlcea,
z atelier confecþii metalice; vreme, de cãtre Grup Primacons Olt, Cãlãraºi – 39 locaþii;
z atelier confecþionare armãturi; Slatina, menþionãm: z drumuri comunale betonate,

z atelier tâmplãrie aluminiu ºi PVC; z sediul Vama Slatina; Program SAPARD – 5 drumuri;
z gater pentru confecþionat lemn z centrul operaþional Hidroelectrica z reparaþia capitalã a Pavilionului

ecarisat ºi cherestea; Slatina; Principal Cazarma Sinaia;


z atelier reparaþii auto ºi utilaje z Administraþia Financiarã – z terminal de pasageri în portul
de construcþii; Trezoreria Caracal; Orºova. ‰
¬ urmare din pagina 44
Optimizarea consumului de resurse
Modelarea proceselor tehnico-
economice trebuie sã þinã seama de
limitele admisibile în cadrul cãrora
se pot desfãºura, creându-ºi în
acest fel optimizarea.
Optimizarea se referã la înca-
drarea consumului de materiale în
indicii de consum maximali, normaþi,
la asigurarea unui nivel dat al pro-
ductivitãþii, la realizarea unei durate
de execuþie prestabilite.
Pentru a utiliza un calcul de opti-
mizare a consumului de resurse, se
concretizeazã o planificare din totalul
de execuþie a fondului constructiv Fig. 2: Optimizarea consumurilor ºi proporþia execuþiei sistemelor constructive
(investiþiilor) pentru un an, ºi anume Indici tehnico-economici
De altfel, industrializarea ºi
2006, exprimat în procente faþã gradul de mecanizare sunt o direcþie Baza informaþionalã cu privire la
de sistemele constructive prezentate în care preocupãrile specialiºtilor au consumul de resurse în activitatea
în fig. 1. gãsit un câmp vast de activitate, de construcþii – montaj constã în
Formularea concretã a optimizãrii având în vedere, în primul rând, indicii de consum normaþi.
constã în urmãtoarele (fig. 2): echipamentele ºi utilajele perfor- În proiectarea investiþiilor de
z clãdirile cu pânã la P+4 niveluri mante de execuþie din dotarea locuinþe, indicii de consum maximali
vor reprezenta 80% din totalul fon- unitãþilor de profil, din þara noastrã normaþi au fost elaboraþi prin grija
dului construit pentru anul 2005, sau din strãinãtate, care executã MTCT ºi au caracter de normativ
lucrãri de construcþii la noi.
exprimat în m2; naþional (tabelul 1).
Marile concerne ºi companii din
z clãdirile cu P+10 niveluri vor
strãinãtate din domeniul construcþi- În ceea ce priveºte durata de
totaliza 20 % din totalul investiþiilor, ilor se prezintã în România atât cu execuþie a blocurilor de locuinþe, se
exprimat în m2; tehnologii de execuþie, cât ºi cu constatã cã raportarea acesteia la
z gradul de industrializare minim agregate cu randament maxim ºi apartamentul fizic nu reflectã în sufi-
anual trebuie sã cuprindã cel puþin 76% parametri superiori celor existente la cientã mãsurã realitatea.
din volumul total, exprimat în m2; noi în anii anteriori. Factorii cu caracter permanent ºi
Se va mai þine seama de: z În ceea ce priveºte durata de hotãrâtor care influenþeazã durata
z consumul de oþel;
execuþie, aceasta se reduce cu 20% de execuþie sunt:
z consumul de ciment;
faþã de datele prevãzute în planul de z sistemul constructiv;
eºalonare calendaristicã a finalizãrii z regimul de înãlþime;
z consumul de rãºinoase;
obiectivului de investiþie. z aria desfãºuratã;
z creºterea productivitãþii muncii
z Proporþiile sistemelor construc- z volumul construit;
cu 50% ceea ce corespunde cu o tive vor fi în mod obligatoriu cantitãþi z numãrul de apartamente.
reducere a consumului de manoperã pentru care problema optimizãrii sã Adoptarea ca unitate de referinþã
de 30%. nu fie eficientã.
în m2 fundamenteazã mai bine acest
Tabelul 1 indicator.
O analizã la nivel naþional a evi-
denþiat duratele de execuþie expri-
mate în luni/100 m2 (tabelul 2).
Durata medie de execuþie a fost
determinatã luând în considerare
urmãtoarele ipoteze:
z 80% blocuri P+4 cu 41–60
apartamente;
Tabelul 2 z 20% blocuri P+4 cu 41–60
apartamente;
z 100% blocuri P+10 cu 61–80
apartamente.
Pentru a facilita rezolvarea proble-
mei care intereseazã, sunt mai utili
indicii tehnico–economici de consum
de resurse în procente.
continuare în pagina 48 ®

46 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Seriozitate, profesionalism, calitate, promptitudine
Arconi Star SA Constanþa este Realizãrile de pânã acum vorbesc certificat conform standardelor inter-
o societate pe acþiuni, cu capital de la sine despre capacitatea de a naþionale SR EN ISO 9001:2001
integral privat, înfiinþatã în decem- face faþã celor mai dificile ºi com- (ISO 9001:2000), SR EN ISO 14001:2005
brie 1994. plexe lucrãri de construcþii-montaj.
Activând în domeniul construcþi- (ISO 14001:2004), OHSAS 18001:2004,
Soluþiile aplicate se adreseazã tuturor ºi conform legislaþiei în vigoare.
ilor civile ºi industriale, bazatã pe o
genurilor de obiective de construcþii,
echipã managerialã cu experienþã, Produsele realizate la Fabrica de
completatã cu succes de un colectiv începând cu spaþiile publice ºi de
betoane Arconi sunt certificate în
dinamic ºi bine pregãtit profesional, agrement, apoi sedii administrative,
locuinþe particulare etc. Un loc conformitate cu standardul inter-
SC Arconi Star SA vã stã la dispo-
ziþie pentru orice tipuri de lucrãri în important în domeniul de activitate îl naþional de calitate a betoanelor:
domeniu. ocupã Construcþiile industriale. SR EN 206–1:2002.
Societatea dispune de toate dotãrile O bunã parte dintre ele se desfã- Onorarea cu seriozitate ºi corec-
ºi utilajele necesare activitãþii com- ºoarã la Petromidia. titudine a obligaþiilor contractuale,
petente în construcþii, inclusiv de o „Seriozitate, profesionalism, încadrarea în termenele ºi bugetele
fabricã modernã de betoane. calitate, promptitudine“ – aceasta lucrãrilor fac din SC Arconi Star SA
Baza de producþie, aflatã la Constanþa un partener serios ºi per-
este deviza pentru lucrãrile executate.
Midia – Nãvodari, se întinde pe o
SC Arconi Star SA are stabilit, formant, capabil sã ducã la bun
suprafaþã de 10.000 mp. Aici
funcþioneazã atelierele de construcþii implementat ºi menþine în cadrul sfârºit proiecte complexe, atât printr-o
din aluminiu, PVC, metal ºi lemn, societãþii un sistem integrat de coordonare riguroasã a lucrãrilor, cât
magaziile ºi depozitele de materiale, management: Calitate – Mediu – ºi prin aducerea acestora la un nivel
coloana auto ºi parcul de utilaje. Sãnãtate ºi Securitate în Muncã, ridicat de calitate. ‰
¬ urmare din pagina 46
Indicii de consum în procente au Tabelul 3
fost determinaþi luând drept bazã
indicii tehnico–economici de consum
cantitativi (tabelele 1 ºi 2), corespun-
zãtori sistemului constructiv zidãrie
portantã.
Indicii (%) corespunzãtori siste- Formularea modelului matematic Tabelul 4
mului constructiv zidãrie portantã în programarea liniarã
Formularea modelului matematic
fiind convenþionali aleºi, au rezultat
care stã la baza oricãrei probleme varianta oþel – 77,32%;
z
indicii de consum (%) corespunzã-
de programare liniarã necesitã expri-
tori sistemelor constructive analizate varianta ciment – 76,00%;
z
marea în limbaj matematic a urmã-
(tabelul 3). z varianta cherestea – 81,24%;
toarelor noþiuni (fig. 3):
Modelul economico-matematic z varianta manoperã – 81,31%;
z notaþia variabilelor;
de programare liniarã z varianta duratã – 97,90%.
z funcþia scop;
Pentru formularea corectã a z optimizãri. Gradul de industrializare maxim
modelului matematic, sunt necesare Consumul de resurse posibil în condiþiile respectãrii acelo-
unele precizãri privind: Plecând de la proporþiile sis- raºi restricþii comportã un nou model
a) nivelurile de industrializare ce temelor constructive rezultate în matematic ce se cere rezolvat.
cazul fiecãrei optimizãri ºi þinând Plecând de la consumurile speci-
urmeazã a fi realizate la finele
seama de consumurile specifice fice (tabelele 1 ºi 2), rezultã cã, în
perioadei de execuþie;
(tabelele 1 ºi 2) se determinã con- ipoteza unei industrializãri maxim
b) estimarea industrializãrii lucrã- sumul efectiv de resurse raportat la
rilor de construcþii montaj se relie- posibile (100%), consumurile de
100 m2 Ad. (tabelul 5).
feazã astfel: resurse raportate la 100m2 se pre-
În toate cazurile de optimizare
z panouri mari integral prefabri- restricþiile sunt respectate în totali- zintã astfel:
tate unele resurse fiind consumate z oþel – 2,877 t;
cate 57,9%;
pânã aproape de limita impusã altele z ciment – 1,739 t;
z diafragme 13,1%;
3
oferind disponibilitãþi. z cherestea – 0,468 m ;
z structuri tradiþionale 23,4%;

z cofraje glisante 5,6% ;


Gradul de industrializare z manoperã – 2401 ore;
Sistematizând rezultatele pro- z durata – 0,136 luni.
c) dinamica creºterii gradului de
porþiilor sistemelor constructive în Varianta analizatã duce la uti-
industrializare în sectorul de locuinþe
cele 5 cazuri de optimizare analizate lizarea oþelului, cherestelei ºi a
atestã interesul depus de cãtre toþi se obþin rezultatele din tabelul 6.
factorii implicaþi (tabelul 4). manoperei pânã la limitele maxime
În ipoteza ignorãrii gradului de
Problema de optimizare care se impuse prin optimizare, în timp ce la
industrializare aferent sistemului
durata de execuþie se creeazã o re-
cere rezolvatã comportã utilizarea constructiv zidãrie portantã, rezultã
urmãtoarele grade de industrializare: zervã de peste 37% care nu poate fi
unei metode de programare liniarã.
utilizatã.
Având la îndemânã cele cinci
variante optimizate, decizia poate fi
formulatã cu destulã uºurinþã prin
acordarea prioritãþii uneia sau alteia
dintre soluþiile optime determinate.
Pentru eliminarea subiectivismului
în luarea deciziei, este necesar a se
þine seama de cerinþele etapei în
ceea ce priveºte gradul de dificultate
în asigurarea resurselor necesare
analizate.
Metoda aplicabilã în problemele
Fig. 3: Noþiuni necesare în formularea modelului matematic multicriteriale conþine ºi ea un grad

48 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


de subiectivism prin aprecierea care Tabelul 5
se acordã fiecãrui criteriu (relaþii de
preferinþã sau indiferenþã) fãrã a þine
seama de dependenþa, respectiv
independenþa acestora.
CONCLUZII
1. Cercetarea operaþionalã, defi- Tabelul 6
nitã pe scurt fundamentarea ºtiinþi-
ficã a deciziei, este posibil de aplicat
ºi în cadrul unor întreprinderi de
importanþã mijlocie.
2. Determinarea proporþiilor sis-
Tabelul 7
temelor constructive în variantele de
optimizare a consumului de resurse,
având la bazã o metodã matematicã
de determinare a acestora, înlãturã
preponderenþa empirismului ºi a ruti-
nei fãcând inutile tatonãrile.
3. Decidentul individual sau 4. Consumul minim al fiecãrei gradul de industrializare, fãrã pla-
resurse, comparat cu consumul fonarea cantitativã a numãrului de
colectiv, având la îndemânã mai
aceleiaºi resurse consumate în
multe variante optime toate reali- soluþii constructive industrializate,
restul variantelor, atestã diferenþe
zabile, este în mãsurã sa hotãrascã apreciabile (tabelul 7). oferã posibilitatea de a evalua opor-
punerea în practica a aceleia care 5. Acordarea unei libertãþi mai tunitatea fiecãrui sistem constructiv-
convine mai mult în etapa respectivã. mari, optimizarea cu privire la industrializat. ‰
Cum se ridicã pardoseala surpatã
Surparea pardoselii este unul dintre cele mai neplãcute fenomene care pot afecta o casã familialã sau
parterul oricãrei alte clãdiri multietajate. La început, este într-adevãr mai greu de evaluat cât de mare este
paguba, dacã problema este doar localã sau dacã fenomenul pune în pericol stabilitatea întregii clãdiri.
Este dificil de asemenea de apreciat perioada de remediere (câte sãptãmâni sau luni vor fi necesare
pentru reparare) nemaivorbind de gradul de deranj ºi dezordine creat.

Cauza surpãrilor este în majori- Procesul de întãrire are loc sub pot fi salvate orice fel de con-
tatea cazurilor generatã de faptul cã pardosealã, într-o porþiune de cca strucþii de pe sau din interiorul
terenul de sub sistemul de par- 50 cm, în care þevile pentru injectare solului. Ele pot fi readuse în starea
dosealã a fost ineficient prelucrat- sunt plasate pe un singur nivel. Prin iniþialã ºi evitate pagubele. Rezis-
densificat de constructor, iar o altã injectarea în solul afectat, se reabi- tenþa la presiune a rãºinii artificiale
problemã destul de frecventã este liteazã capacitatea de rezistenþã la este de 30 t/m2, suficientã chiar ºi în
spargerea unor þevi. Apa care se greutate a terenului, între sol ºi cazul bazelor de sol pe care se mon-
scurge din aceastã cauzã spalã pardosealã. Ca urmare a reacþiei teazã aparaturã sau la depozitele
particulele de sol de sub pardo- chimice, materialul injectat începe înalte. Aceastã procedurã a fost
sealã, degradând-o. sã se întindã cu o forþã mare, folositã cu succes de peste zece mii
În ambele cazuri, o metodã de ori în treizeci de þãri în ultimii 25
umplând spaþiile macroscopice cre-
foarte eficientã de remediere este de ani.
ate prin surpare, ºi ridicã fundamen-
tehnologia URETEK pe bazã de Tehnologia de injectare URETEK
tul de beton de sub pardosealã la se poate aplica începând de la case
rãºini sintetice. Avantajul principal al
nivelul dorit. Totul este evaluat de un familiale pânã la centre logistice de
acesteia constã în faptul cã oferã
aparat de mãsurat nivelul. Astfel, dimensiuni mari, drumuri publice,
posibilitatea de aplicare fãrã a fi
necesarã vreo operaþie de des- degradãrile solului de sub pardo- aeroporturi.
sealã sunt remediate prin ridicarea Printre cei mai importanþi clienþi ai
facere a podelei. Nu se produce
nivelului de normalizare în urma acestei soluþii se numãrã: Benetton,
murdãrie ºi zgomot în încãpere, ci Coca-Cola, Pepsi-Cola, Nokia, Metro,
se fac doar perforãri de 12-18 mm densificãrii solului, aspect deloc de
aeroportul din Los Angeles, reþeaua
diametru. Toatã operaþia necesitã neglijat. Dacã pe aceastã porþiune
de drumuri Texas ºi California.
doar câteva zile. se aflã ºi un perete despãrþitor – Reprezentant exclusiv în
Prin procedura URETEK, rãºina operaþiunea de densificare ºi ridi- România: URETEK RO SRL.
sinteticã este injectatã direct în care a pardoselii poate fi la fel de Prospectarea prealabilã a
terenul de sub construcþie. bine efectuatã. Cu acest procedeu terenului se face gratis. ‰

Foto 2: Înainte de injectare

Foto 1: Perete de despãrþire surpat din cauza pardoselii scufundate Foto 3: Dupã injectare

50 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Un mortar cu domenii de utilizare
universale ºi rezistent la foc
Ioan SOLACOLU – director executiv Pagel România

Mortarul universal U 40 PAGEL cu z are creºtere controlatã de


granulaþia de 0 – 4 mm este un mortar volum ca toate mortarele PAGEL ºi
numai pe bazã de ciment îmbunãtãþit prezintã stabilitate;
cu adaos mineral de microsilice care z nu prezintã contracþii la uscare;
z are aderenþã ridicatã;
îi conferã urmãtoarele proprietãþi:
z poate fi livrat ºi cu fibre din oþel
z îndeplineºte condiþiile pentru un
sau din material plastic;
material de construcþie clasa A1 z deosebit de indicat pentru lucrãri
(necombustibil), în conformitate cu pe suprafeþe verticale ºi deasupra capului;
DIN 4102/1; z cu consistenþã plasticã, mortarul
z poate fi încadrat ca mortar de U 40 poate fi folosit de la grosimi
protecþie contra incendiului în clasa foarte mici pânã la grosimi mari, apli-
de rezistenþã la foc F 90; carea mortarului U 40 cu granulaþia de z dezvoltã rezistenþe mecanice
0 – 4 mm fiind completatã cu urmã- ridicate, putând fi pus sub sarcinã în
toarele produse: câteva zile;
- U 02 masã finã de ºpaclu – cu z permite difuzia vaporilor de apã
granulaþia 0 – 0,2 mm; ºi este rezistent la gelivitate ºi la acþi-
- U 05 masã de ºpaclu – cu granu- unea sãrurilor de dezgheþ;
laþia 0 – 0,5 mm;
z frâneazã procesele de corozi-
- U 10 mortar fin/amorsã – cu
granulaþia 0 – 1,0 mm; une ºi de dezalcalinizare a betoanelor.
- U 80 mortar de reparaþie – cu granu- Aceste proprietãþi permit folosirea
laþia 0 – 8,0 mm; mortarelor universale, de tip U PAGEL,
- U 160 mortar de reparaþie – cu în foarte multe domenii:
granulaþia 0 – 16,0 mm; z în locuri unde este necesarã pro-
z produsele sunt controlate în con-
tecþia împotriva focului, cum ar fi:
formitate cu normele în vigoare, pro-
- montarea uºilor de protecþie con-
ducþia acestora fiind certificatã conform
ISO 9001; tra incendiilor – putând fi folosit între
z poate fi aplicat cu mistria, prin toc ºi perete;
driºcuire sau prin torcretare, prelu- - strãpungeri de þevi prin zid;
crarea fiind foarte uºoarã; - tuburi de ventilaþie;

52 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


- închideri contra incendiilor cum z închiderea porilor ºi defectelor la
sunt golurile din pereþi; suprafeþe din beton;
z tencuieli la pereþi ºi tavane inte- z fixarea cablurilor ºi conductelor
rioare sau la faþade; în ºliþuri în beton etc.
z lucrãri de reparaþie a Datoritã proprietãþilor enumerate mai
betoanelor; sus, mortarul universal U PAGEL este
z montarea materialelor de
un material care s-a dovedit a fi cunos-
construcþie (cãrãmizi, plãci de cut din ce în ce mai mult pe piaþa con-
structorilor din þarã ºi de peste hotare,
faianþã ºi gresie etc.);
având ca avantaj aplicabilitatea uºoarã
z s tr a t d e e g a l izare a pardo-
ºi numeroasele domenii de utilizare.
selilor ºi executarea pardoselilor
De asemenea, eficacitatea acestui
industriale; material constã în diminuarea sorti- Vã aºteptãm sã ne vizitaþi
z lucrãri cosmetice în toate tipurile în perioada 5-9 martie
mentelor de materiale (specializate
de construcþii; într-un singur domeniu de utilizare), la Construct Expo Antreprenor!
z lucrãri de ºpãcluire la elementele întâlnite pe cele mai multe ºantiere. Pavilionul 1
prefabricate; Pentru noi este o datorie sã livrãm Nivel 0.00
z egalizarea rugozitãþilor ºi a produse de foarte bunã calitate ºi sã Sector C
denivelãrilor în pereþi ºi tavane din oferim consiliere tehnicã competentã
beton; clienþilor noºtri. ‰
Stand 023

Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 53


Mortare de reparaþii
Creºterea demograficã ºi progresul ºtiinþei ºi tehnicii actuale duc la dezvoltarea în ritm accelerat a
uneia dintre cele mai vechi activitãþi tehnice ale omului, ramura construcþiilor, care cuprinde atât industria
construcþiilor, cât ºi pe cea a materialelor de construcþie.

Cele mai utilizate materiale de Principalele tipuri de degradãri


construcþii sunt betonul ºi oþelul, ale unui element din beton sunt:
z segregãri sau goluri de profunzime;
uneori completându-se reciproc, iar
z fisuri;
alteori concurând. În cazul în care
z zone degradate din cauza
avem de-a face cu o structurã reali- agresivitãþilor chimice, îngheþului
zatã din beton, este important ca sau incendiilor;
aceasta sã asigure funcþiunile cerute z betoane poroase;

ºi, în particular, o rezistenþã impusã z rosturi de turnare prost realizate.

pentru o duratã de timp cât mai Cauzele care conduc la degrada-


rea elementelor din beton armat
îndelungatã. Astfel, se poate trage
pot fi generate de mai mulþi factori,
concluzia cã betonul trebuie sã fie cum ar fi:
capabil sã reziste proceselor de z proiectarea (stabilirea incorectã schimbarea destinaþiei construcþiei,
degradare la care se presupune cã a încãrcãrilor, dimensionarea greºitã, încãrcãri excepþionale datorate seis-
poate fi expus, adicã sã fie durabil. materiale necorespunzãtoare etc.); melor, incendiilor, tasãrile etc.);
z execuþia (nerespectarea regulilor z uzura normalã.
Atunci când durabilitatea betonului
tehnice ºi a tehnologiei de execuþie, Stabilirea cu acurateþe a diagnos-
nu este corespunzãtoare, are loc
folosirea de materiale necorespun- ticului, determinarea cauzelor ºi a
degradarea acestuia, care se poate zãtoare, nerespectarea proiectului etc.); efectelor degradãrilor reprezintã primul
datora atât unor factori externi, cât ºi z exploatarea (depãºirea valo-
pas cãtre o reparaþie de succes.
unor cauze interne. rilor încãrcãrilor stabilite în proiect,
SC Iridex Group Plastic SRL prin
intermediul Departamentului Materiale
Speciale pentru Construcþii comercia-
lizeazã gama de mortare de reparaþii
Renderoc. Pentru a pune în operã
aceastã gamã de mortare este sufi-
cientã respectarea urmãtorilor cinci paºi:
Pasul întâi: dupã ce zona care
trebuie sã fie reparatã a fost identifi-
catã urmeazã pregãtirea substratului.
Asiguraþi-vã cã suprafaþa este curatã
ºi fãrã contaminãri. Unde nu este
necesarã decopertarea, buciardaþi
suprafaþa ºi înlãturaþi lãptirile prin
cioplire blândã sau prin sablare cu
alice. În cazul în care armãtura a fost
degradatã, decopertaþi betonul din

54 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


jurul armãturii corodate ºi îndepãrtaþi
stratul corodat. Oþelul trebuie curãþat
pânã se obþine o suprafaþã lucioasã,
acordând o deosebitã atenþie pãrþii
din spate a barelor. Pentru acest
proces se recomandã sablarea cu
alice. Acolo unde coroziunea se
datoreazã prezenþei clorurilor, oþelul
trebuie spãlat cu un jet de apã
curatã sub presiune, imediat dupã
sablare.
Dacã este necesar, se va proteja
armãtura expusã prin aplicarea unui
strat de Nitoprime Zinchrich, o peli-
culã monocomponentã pe bazã de
zinc ºi rãºini epoxidice care combate În continuare, ne vom opri atenþia Se autocompacteazã eliminând nece-
coroziunea prin mijloace electrochi- asupra a patru produse predozate sitatea vibrãrii ºi, datoritã sistemului
din gama de mortare Renderoc. de expansiune dualã, sunt compen-
mice, creatã pentru a fi utilizatã
Unul dintre avantajele acestor sate contracþiile în stãrile plasticã ºi
împreunã cu produsele pentru reparaþii
mortare îl reprezintã faptul cã nece- întãritã. Se aplicã în straturi pânã la
Renderoc.
sitã doar adãugarea de apã curatã
Pasul al doilea: saturaþi sub- 150 mm grosime, dezvoltând o rezis-
în procesul de amestecare, preîn-
stratul cu apã curatã ºi, dacã este tenþã la compresiune de 60 N/mm2 la
tâmpinând astfel variaþiile de ºarjã ºi
cazul, aplicaþi un strat de amorsã. 28 de zile.
fiind uºor de preparat in situ.
Pasul al treilea: preparaþi mor- z Renderoc HB40: folosit pentru
z Renderoc GP: un mortar de
tarul predozat urmând instrucþiunile reparaþii la stâlpi, coloane, grinzi. Având
reparaþii mono-component cu uti-
de amestecare din fiºele tehnice ale o densitate scãzutã, este pretabil pentru
lizare generalã care poate fi folosit
produselor, fiind recomandatã mixarea atât pentru reparaþii prin tencuire, cât lucrãri la plafoane ºi suprafeþe verti-
forþatã. ºi pentru toate tipurile de reparaþii cale înalte. Mortarul se aplicã în
Pasul al patrulea: aplicaþi mor- prin umplere. Renderoc GP este de straturi de pânã la 30 mm grosime la
tarul de reparaþie Renderoc conform naturã alcalinã ºi protejeazã armãtura plafoane ºi pânã la 40 mm grosime
fiºelor tehnice. din metal încorporatã, dezvoltând o la suprafeþe verticale, în funcþie de
Pasul al cincilea: finisaþi supra- rezistenþã la compresiune de 28 N/mm2 starea substratului ºi gradul de
faþa reparatã. la 28 de zile. Mortarul este potrivit acoperire al armãturii, dezvoltând o
SC Iridex Group Plastic SRL acolo unde sunt necesare rezistenþe
comercializeazã o gamã largã de rezistenþã la compresiune de 40 N/mm2
mari la cloruri ºi dioxid de carbon.
mortare special create pentru la 28 de zile.
z Renderoc LA: ideal pentru
repararea betonului armat deteriorat. z Renderoc FC: realizat pentru
reparaþii la secþiuni groase struc-
Aceasta include mortare aplicate turale de beton, cât ºi la spaþiile mici aplicarea în strat subþire, obþinându-se
manual sau prin sprayere, micro- cu acces limitat sau cu armãturã o suprafaþã netedã a betonului sau
betoane fluide sau mortare epoxi- deasã, unde nu sunt indicate morta- zidãriei care urmeazã sã fie acoperite
dice rezistente la atacuri chimice. rele aplicabile manual sau cu mistria. cu un strat protector/decorativ. ‰

Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 55


Isopan Est produce în România
Isopan Est, parte componentã a Isopan SpA Italia (membrã a Gruppo Manni HP Italia), ºi-a început
activitatea în 2007.

ISOPAN EST REPREZINTÃ SINGURA FIRMÃ DIN ROMÂNIA TITULARÃ A BRANDULUI „ISOPAN®“
CARE PRODUCE PANOURI CU ACEST NUME.

Producþia Isopan Est este orientatã spre satisfacerea cerinþelor generale de izolare ºi protecþie atât pentru pereþi,
cât ºi pentru acoperiºuri. Structurarea „macro-necesitãþilor“ clienþilor poate fi fãcutã în funcþie de nivelul de izolare
termicã, gradul de protecþie la foc, precum ºi de necesitatea de izolare fonicã a construcþiei.
Gama de produse Isopan acoperã perfect necesitãþile clienþilor fiind, de fapt, cea mai amplã din Europa, aºa cum
rezultã din urmãtoarea prezentare:

A: – ISOFRIGO este destinat realizãrii camerelor frigorifice, a celor de conservare ºi depozitare în mediu
controlat, compartimentãrii ºi izolãrii pereþilor deja existenþi; este caracterizat printr-un grad înalt de izolare termicã
ºi un sistem specific de îmbinare ºi etanºare;
– ISOPIANO este un panou de perete caracterizat prin simetria secþiunii ºi planaritatea perfectã a suprafeþelor;
acoperã cele mai înalte exigenþe estetice ºi arhitectonice, fiind destinat atât pereþilor interni despãrþitori, cât ºi
pereþilor externi;
B: – ISOTEGO ºi ISOCOP sunt panouri cu trei sau cinci nervuri în funcþie de tipul solicitãrilor ºi sunt destinate
acoperiºurilor înclinate; se remarcã printr-o esteticã deosebitã ºi un comportament excelent la acþiunea factorilor
externi;

56 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


– ISOGRECATA, destinat acoperiºurilor înclinate, este un panou caracterizat printr-o economie extremã având o
suprafaþã internã din aluminiu centezimal, gofrat natural sau vopsit ºi lãcuit, în timp ce suportul extern are acelaºi
profil cu panoul ISOCOP;
– ISODECK este un panou conceput pentru hidroizolarea acoperiºurilor pe structuri plane; prezintã un singur
suport metalic, cealaltã suprafaþã fiind din carton bituminat;
– ISODOGA, având un cost modest, permite obþinerea unor soluþii economice fãrã pierderi ale calitãþilor
estetice ºi este folosit, în principal, pentru perete sau plafon fals datoritã sistemului ascuns de prindere;
– ISORAY este un panou curbat (raza de 3,3 sau 6 metri), destinat acoperirii clãdirilor din structuri prefabri-
cate, garantând izolarea termicã ºi hidro;
– ISODOMUS reprezintã panoul de avangardã destinat sectorului rezidenþial; izolaþia cu poliuretan ºi designul în
formã de tegola permit obþinerea unui acoperiº funcþional, hidro ºi termoizolant, estetic, uºor ºi simplu de montat;
– ISOPARETE PLISSE este destinat aplicaþiilor de perete ºi are caracteristic sistemul ascuns de fixare ce
permite obþinerea unui plus estetic.
– ISOBOX reprezintã o soluþie economicã, practicã ºi funcþionalã în special pentru închiderea halelor industriale,
dar ºi pentru producþia de containere;
C: – ISOFIRE ROOF/ WALL / PLISSE sunt panouri cu vatã mineralã pentru acoperiº, respectiv perete, ce
garanteazã incombustibilitatea ºi izolaþia termicã; satisfac cele mai exigente cerinþe privind comportamentul la
foc (pânã la REI 180);
D: – ISOFIRE ROOF/WALL FONO, în variantele pentru perete ºi acoperiº, se caracterizeazã prin absorbþia
fonicã ridicatã, precum ºi prin incombustibilitate;
E: – LG 20/28 ºi 40 reprezintã soluþia optimã pentru acoperiri cu tablã profilatã, caracterizate printr-un montaj
facil, greutate redusã ºi grad ridicat de impermeabilitate;
– LG 50 este destinatã, în primul rând, sectorului rezidenþial, fiind caracterizatã printr-o greutate redusã ºi un
montaj simplu; tabla profilatã în model de tegola reprezintã soluþia optimã pentru cele mai exigente cerinþe arhitec-
turale din domeniul acoperiºurilor.

Lider european, Isopan a încercat ºi a reuºit sã fie mereu cu un pas înaintea celorlalþi competi-
tori, strategia ºi filozofia de bazã fiind „satisfacþia clientului“ ºi, implicit, orientarea spre piaþã ºi
cerinþele acesteia.

Persoanele interesate de participarea la un CURS TEHNIC GRATUIT, organizat de ISOPAN EST,


sunt rugate sã completeze chestionarul de mai sus ºi sã-l expedieze la sediul nostru.
Panouri termoizolante
Panourile termoizolante pentru faþadã ºi acoperiº, cu îmbinare ascunsã sau vizibilã, de la Coilprofil,
reprezintã elemente structurale prefabricate destinate construcþiilor industriale (depozite, unitãþi de
producþie, centrale termice, camere frigorifice), agrozootehnice (grajduri, crescãtorii, ateliere), socio-
culturale (piscine, patinoare, birouri, sãli de sport, locuinþe pentru ºantiere).

Coilprofil produce aceste panouri


folosind o tehnologie modernã, întâl-
nitã în majoritatea statelor europene,
de producþie în sistem continuu.
Panourile au o structurã tip sandwich
ºi folosesc o termoizolaþie din poli-
stiren expandat (clasa de com-
bustibilitate C1) sau vatã mineralã,
douã foi de tablã galvanizatã ºi
prevopsitã, adeziv bicomponent
poliuretanic.
Stratul de zinc de 275 g/m2 con-
ferã o înaltã rezistenþã la coroziune.
Pentru profilul exterior, oferim o
gamã bogatã de culori. Culoarea Fig. 1: Structurã tablã
profilului interior este RAL 9002.
Acest produs are o serie de z costuri reduse pentru încãlzire/
caracteristici avantajoase: este un rãcire;
material cu rezistenþã mare, nu se z lipsa cheltuielilor de întreþinere
deformeazã, nu permite infiltrarea
specifice construcþiilor din materiale
apei; are densitate omogenã, este
mult mai uºor decât materialele cla- clasice;
sice, poate fi montat uºor, este pro- z menþinerea pe termen lung a

dus în grosimi, lungimi ºi culori proprietãþilor panourilor ºi, implicit, a


diferite, este un material ecologic construcþiei din care fac parte:
(polistirenul nu aduce prejudicii gradul de izolaþie termicã, fonicã ºi
mediului sau sãnãtãþii). hidrofugã, aspectul ºi culoarea,
Beneficiile utilizãrii acestui pro- datoritã calitãþii superioare a materiei
dus sunt uºor de remarcat: prime folosite.
z diminuarea cantitãþii de oþel Aceste panouri pot fi dispuse atât
sau beton armat din structura de orizontal, cât ºi vertical, ºi pot fi uti-
lizate în combinaþie cu casete sau
rezistenþã; piese de finisaj, obþinându-se un
z micºorarea timpului de exe- design deosebit ºi o funcþionalitate Fig. 2: Paletar
cuþie a construcþiei; foarte bunã. ‰

Panouri termoizolante de faþadã Panouri termoizolante de acoperiº Panouri termoizolante de faþadã


cu prindere invizibilã cu prindere vizibilã

60 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Construcþii de clãdiri industriale
Ne place sau nu ne place, trebuie sã ne reobiºnuim cu ideea cã industria este baza oricãrei economii
reale, chiar ºi într-o societate de consum. Investiþiile de astãzi se deosebesc de cele anterioare prin
supleþe, funcþionalitate ºi eficienþã, parametri asiguraþi prin proiecte noi care includ termene reduse de
realizare, cu respectarea tuturor exigenþelor de calitate. Existã asemenea firme de construcþii ºi în România,
despre care citim în rãspunsurile la întrebãrile noastre, adresate domnului Ciprian Nanu – director de
dezvoltare, Remco România.

Reporter: Anul 2008 va înregis- oferite de echipa noastrã, în ceea ce Nu simþim probleme majore în anga-
tra, probabil, o „explozie“ în priveºte raportul calitate-preþ, repre- jarea unor noi colegi, dar credem cã
materie de construcþii, de unde ºi zintã indicii care fac din ce în ce mai va trebui sã creºtem responsabi-
interesul firmelor de specialitate mulþi clienþi strãini ºi români sã lizarea colaboratorilor, pe fiecare
de a face faþã unui asemenea opteze pentru a lucra cu Remco fazã a derulãrii proiectului.
ritm. Remco România va þine România. Rep.: Ce proiecte importante veþi
pasul acestei provocãri? Rep.: Ce gen de lucrãri asigurã
realiza în 2008 ?
Ciprian Nanu: Considerãm cã Remco România, de la proiectare
C.N.: Am finalizat relocarea în
anul 2008 este un an de consolidare la realizarea finalã a construcþiei?
afara Bucureºtiului a unei fabrici
a rezultatelor bune pe care le-am C.N.: Remco România proiecteazã,
foarte cunoscute de producþie de
obþinut în anii trecuþi, în domeniul produce ºi monteazã, cu echipe spe-
pâine, Spicul SA. A fost un proces
realizãrii clãdirilor industriale. Ultimii cializate de muncitori români, hale
3 ani au fost o provocare pentru industriale în toate domeniile de complex, început de conducerea
echipa noastrã din Bucureºti, în sen- activitate. Datoritã nivelului de dez- firmei Spicul acum câþiva ani, prin
sul adaptãrii la un ritm susþinut al voltare din economia româneascã ºi cãutarea de soluþii fezabile de
noilor proiecte „greenfield“ în dome- datoritã criteriilor de eficienþã pe relocare. Pot sã precizez cã serviciile
niul relocãrii logistice sau a producþiei. care le folosim, construim orice halã pe care le-am acordat fabricii Spicul
Deja avem un ritm ºi o calitate a pro- industrialã cu deschideri peste au fost o combinaþie de business
duselor ºi serviciilor ce ne fac sã fim 24 de m ºi cu suprafeþe generoase. development, relocare ºi construcþie.
optimiºti referitor la noile provocãri Domeniile cãrora ne adresãm sunt Alt proiect terminat este extin-
din anii ce vin. logistica ºi distribuþia, precum ºi cel derea service-ului de camioane DAF
Rep.: Pentru investitori, secretul al producþiei industriale. al firmei Van Wijk Holding din Arad.
succesului în afaceri îl reprezintã Rep.: Ce soluþii aveþi pentru asigu-
În momentul de faþã, am reuºit
timpul scurt de realizare a obiec- rarea forþei de muncã deficitare la
finalizarea în judeþul Bihor a unei
tivelor planificate, respectând multe societãþi implicate în sfera
fabrici de produse electronice pentru
calitatea ºi fiabilitatea lor. Vã puteþi construcþiilor?
firma belgianã Connectronics ºi vom
încadra în aceste exigenþe? C.N.: Politica firmei noastre este
continua, în aceeaºi locaþie, cu un alt
C.N.: Scurtarea ciclului con- de a folosi forþa de muncã eficient, în
strucþiei unei clãdiri industriale noi funcþie de proiectele pe care le proiect al firmei Centrum Transport.
este unul dintre factorii majori de derulãm. Îmbinarea flexibilitãþii ºi efi- Pentru a doua parte a anului,
succes ai firmei noastre, datorat în cienþei pentru un proiect sunt cele vom continua realizarea unui parc
principal sistemului de construcþii douã criterii de bazã care, combi- logistic în nord-estul Bucureºtiului,
Remco Building System. Acesta, nate, duc la realizarea construcþiei în dar ºi a unei fabrici pentru industria
combinat cu variantele tehnice eficiente timp, în buget, conform proiectului. mobilei în judeþul Mureº. ‰

62 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Acoperiºul clãdirilor industriale
OÞEL SAU LEMN?

Cristina CÂMPIAN, Paul PERNEª –


Universitatea Tehnicã Cluj- Napoca, Facultatea de Construcþii

Pentru realizarea clãdirilor industriale, se pot utiliza diverse sisteme structurale. Cea mai largã
aplicabilitate la ora actualã o au structurile din oþel.
În domeniul construcþiilor din oþel, existã douã tipuri principale de elemente structurale. Primul este cel
clasic al secþiunilor laminate la cald. Celãlalt este mai puþin cunoscut, dar începe sã creascã în importanþã
ºi se referã la secþiuni formate prin laminare la rece, presare sau îndoire a plãcilor ºi benzilor din oþel.
În construcþii metalice, existã douã mari familii de elemente structurale: una este cea a elementelor lami-
nate sau realizate din tablã; cealaltã – poate mai puþin familiarã, dar de o importanþã în continuã creºtere –
este cea a elementelor realizate din bare cu pereþi subþiri (BPS). Acestea sunt elementele structurale cu
pereþi subþiri.
De asemenea, existã ºi soluþia structuralã bazatã pe utilizarea elementelor din lemn care începe sã fie
întâlnitã ºi la clãdirile industriale.

Soluþia care se preteazã cel mai calitãþi sporite. Astfel, structurile din z rezistenþã ºi rigiditate ridicate;
bine ambelor materiale este cea de oþel format la rece pot reprezenta o z fabricaþie uºoarã;
grindã cu zãbrele. Grinzile cu zãbrele soluþie care sã satisfacã aceste z montaj rapid ºi uºor;
sunt pasul înainte în a trimite materi- necesitãþi, datoritã uºurinþei de a z acurateþe sporitã a detaliilor;
alul cât mai departe de axa neutrã. realiza elemente prefabricate, timpu- z calitatea nu poate fi alteratã de
Urmãrind aceastã idee, momentul lui de execuþie scurt ºi unei mari pre- apariþia insectelor;
încovoietor care trebuie sã fie pre- cizii a controlului calitãþii. Într-o zonã z calitate uniformã;
luat de întregul element structural seismicã, cum este ºi România, uti- z costuri reduse de transport ºi
este transformat într-un cuplu de lizarea unui sistem structural uºor manipulare;
forþe axiale concentrate în talpa de are avantajul de a reduce masa con- z nu este combustibil.
sus ºi în cea de jos. strucþiei care conduce, de exemplu Barele cu pereþi subþiri sunt uti-
Elementele inimii (diagonale ºi pentru o clãdire cu un singur nivel, la lizate cu rol structural sub formã de
montanþi) sunt proiectate sã preia obþinerea eforturilor în structurã doar stâlpi, grinzi ºi ferme.
forþa tãietoare asociatã momentului. din combinaþia fundamentalã de ELEMENTE STRUCTURALE
Aceasta se întâmplã în douã circum- încãrcãri. REALIZATE DIN LEMN
stanþe: Grosimea benzii de oþel uzual O altã soluþie foarte agreatã de
z încãrcãrile acþioneazã doar în folositã pentru realizarea profilelor cu investitori este utilizarea fermelor din
nodurile structurii; pereþi subþiri se situeazã între 0,5 mm lemn, cu dulapi de 2,4 cm grosime.
z barele sunt articulate în noduri. ºi 8 mm. Barele ºi plãcile din oþel cu Elementele structurale realizate
ELEMENTE STRUCTURALE grosimi de pânã la 25 mm pot fi de din dulapi sunt încã destul de rar
asemenea formate la rece fãrã a folosite, în special în structuri spa-
REALIZATE DIN OÞEL þiale, din cauza dificultãþii de a realiza
Ca o privire de ansamblu, secþiu- impune probleme, obþinând elemente
structurale. prinderea în noduri.
nile laminate la cald sunt bine Cu toate acestea, existã o
cunoscute atât din punctul de vedere atracþie asupra lemnului ca element
al calculului structural, cât ºi din punctul de construcþie, deoarece creeazã o
de vedere al execuþiei. Elementele ambianþã plãcutã la interior, fiind un
laminate structurale sunt bine stãpâ- material natural. Astfel, pe acest
nite atât de inginerul proiectant, cât segment se cautã rezolvãri ale pro-
ºi de inginerul din execuþie. blemelor constructive apãrute, solu-
Cu toate acestea, utilizarea þiile tehnice se perfecþioneazã ºi
structurilor uºoare din oþel începe sã devin tot mai eficiente din punct de
câºtige teren, deoarece sunt carac- vedere constructiv ºi economic.
terizate printr-un bun raport preþ-cali- Fig. 1: Grindã cu zãbrele realizatã din BPS
Implementarea lemnului ca element
tate ºi pot fi construite cu mare (bare cu pereþi subþiri)
structural se poate realiza pentru:
rapiditate. z construcþii situate în zonele
În contextul tehnologic ºi eco- Prin comparaþie cu alte materiale bogate în pãduri, clãdiri de locuit,
nomic actual, domeniul construcþiilor cum sunt lemnul sau betonul, ies la ferme, în micile oraºe ºi, într-un pro-
industriale necesitã metode mai ivealã urmãtoarele calitãþi ale ele- cent mai mic, în suburbiile oraºelor;
rapide de execuþie ºi, în acelaºi mentelor de acest tip: z poduri de dimensiuni reduse, necir-
timp, obþinerea unui produs cu z greutate scãzutã; culabile, în zonele rurale sau de oraº;
continuare în pagina 66 ®

64 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


¬ urmare din pagina 64
z case de vacanþã, construcþii Toate grinzile cu zãbrele se con- Am considerat câþiva parametri:
uºoare pentru curte sau obiective siderã articulate pe stâlpi. Acoperiºul Masa/grinda cu zãbrele
arhitecturale pentru parcuri ºi zone are un sistem de contravântuiri în Figura urmãtoare ilustreazã
verzi; planul sãu. masa fiecãrei grinzi de acoperiº, din
Învelitoarea este realizatã din materialul specific. Pentru grinda din
z construcþii cu scop de pro- acelaºi tip de tablã.
ducþie, construcþii industriale pentru lemn s-a calculat o valoare echiva-
ramurile de micã industrializare sau lentã proporþional cu suprafaþa
agriculturã; acoperiºului (distanþa dintre grinzi
fiind de 1,1m). Valoarea mai mare a
z turnuri de observare în zonele
grinzii de lemn a fost uºor de antici-
de pãdure; pat datoritã rezistenþei mult mai mici
z centre de recreere. a lemnului comparativ cu cea a
Îmbinãrile în elementele din lemn oþelului.
pot fi realizate cu conectori mecanici Procentual, se pãstreazã ace-
sau prin lipire. leaºi proporþii: bazã de comparaþie a
Din punctul de vedere al conexiu- Fig. 3: Halã parter dimensionatã în trei variante fost aleasã soluþia din oþel laminat.
nii, îmbinarea poate fi flexibilã (în Diferenþele au fost de 11,5% pentru
cazul elementelor de prindere meca- Pentru acoperiºul din bare cu BPS ºi de 79,9 % pentru lemn.
nice) sau rigidã, în cazul celor lipite. pereþi subþiri, au rezultat urmã-
Proiectantul trebuie sã ia o toarele elemente:
decizie asupra manierei acceptate Grinzi secundare (pane) din pro-
file Lindab Z120/2.
de conexiune ºi ia în considerare Pentru grinda cu zãbrele:
modul în care lucreazã conexiunea z talpã superioarã: 2 x C150/2.5
în contextul construcþiei. + U150/2.5;
Proiectarea unui nod pentru ele- z talpã inferioarã: 2 x C250/2.5;
mente din lemn nu e o problemã z diagonale ºi montanþi: 2 x C150/2.5.
simplã: elementul trebuie sã îndepli- Pentru acoperiºul din profile
laminate la cald, au rezultat urmã- Fig. 6
neascã anumite condiþii legate de toarele elemente:
rezistenþã ºi rigiditate, dar ºi altele Grinzi secundare (pane) I10 (OL37). Costuri
cum ar fi: Pentru grinda cu zãbrele: Pentru soluþia clasicã din oþel
z durabilitatea – pe perioada z talpã superioarã: 2 x L50 x 50 x 5;
z talpã inferioarã: 2 x L50 x 50 x 5;
laminat, s-a luat în considerare un
aºteptatã de exploatare, o conexi- z diagonale ºi montanþi: 2 x L45 x preþ de 1,2 euro/kg, preþ care include
une trebuie sã rãmânã „curatã“, 45 x 5. materialul ºi manopera. Pentru BPS,
imunã în faþa factorilor distructivi din preþul este cel dat la „poarta fabricii“.
lemn ºi din metal (coroziunea biolo- Pentru soluþia din lemn, preþul
gicã a lemnului ºi coroziunea chimicã include atât materialul propriu-zis,
a oþelului); cât ºi uscarea artificialã.
z simplitatea – soluþiile complicate Probleme specifice
conduc la creºterea preþului con- Pentru aceste tipuri de grinzi cu
strucþiei, preþ în care nodurile sunt zãbrele (din lemn), cea mai mare
partea predominantã; atenþie trebuie avutã în selecþio-
z execuþia simplã – maniera de narea arborilor; lemnul nu înceteazã
execuþie trebuie sã fie simplã ºi sã Fig. 4: Hala parter din BPS niciodatã sã se usuce – fiecare schim-
se realizeze accesul la fiecare ele- bare de temperaturã sau umiditate
ment de legãturã. Pentru structura de rezistenþã va schimba volumul lemnului.
a acoperiºului din lemn, au rezul- Lemnul folosit în construcþii tre-
tat urmãtoarele elemente:
Grinzi secundare (pane) 5 x 5 cm în buie sã aibã o umiditate specificã,
secþiune. care poate fi obþinutã prin metode
Pentru grinda cu zãbrele: naturale sau artificiale (în funcþie de
z talpã superioarã: 5 x 20; timpul avut la dispoziþie). Acest pro-
z talpã inferioarã: 5 x 20;
z diagonale ºi montanþi: 5 x 10
ces mãreºte preþul/metru cub al
(5 x 20). lemnului.

Fig. 2: Acoperiº cu grinzi cu zãbrele


din dulapi de lemn

STRUCTURILE ANALIZATE
Structura analizatã are aceeaºi
geometrie pentru toate cele trei
materiale. Este o clãdire industrialã Fig. 7
Fig. 5: Halã parter din elemente de lemn
parter de 12 m deschidere ºi 36 m
lungime. Concluziile extrase din acest De asemenea, lemnul trebuie
Pentru soluþia „oþel“ s-a ales 6 x 6 m studiu se referã doar la elementele tratat împotriva atacului biologic al
traveea. Pentru soluþia „lemn“ s-au grinzii cu zãbrele a acoperi- insectelor sau al ciupercilor, dar ºi
ºului, þinând cont de pane ºi de sis-
ales grinzi dese dispuse la 1,1 m, temul de contravântuiri din planul oþelul trebuie protejat împotriva
realizate din dulapi de lemn. acoperiºului. coroziunii. ‰

66 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Profile metalice pentru construcþii industriale ºi civile
Cyriel BEIRNAERT – General Manager East S-E of Europe

În momentul actual, Megaprofil – În anul 2001, anul înfiinþãrii Megaprofil, de 53 milioane de euro. Aceleaºi principii
companie belgianã ce face parte din am decis sã ne câºtigãm un loc anume ale activitãþii noastre ne vor ajuta în
grupul Joris Ide – produce ºi comercia- printre producãtorii de profile metalice atingerea obiectivului din acest an, ºi
lizeazã produse din tablã cutatã pentru pentru construcþii industriale ºi civile de anume realizarea unei cifre de afaceri de
construcþii metalice, cum ar fi: þigla meta- pe piaþa româneascã. Sfârºitul anului aproximativ 70 milioane de euro.
licã Megaclassic ºi Megaprestige, dar ºi 2006 ne-a confirmat ceea ce ne-am dorit Pentru anul 2008, suntem pregãtiþi a
accesoriile aferente, necesare unui încã de la începutul activitãþii noastre, ºi
acoperiº, panouri sandwich cu spumã investi 10 milioane de euro în montarea
anume sã fim pe locul I în România. unor noi linii de producþie, urmând ca în
poliuretanicã pentru acoperiº ºi perete Acest fapt ne onoreazã ºi, în acelaºi
(fixare normalã ºi fixare ascunsã), profile anii urmãtori sã continuãm ritmul inves-
timp, ne obligã pentru viitor, deoarece
de înaltã rezistenþã pentru acoperiºuri. tiþiilor cu aproximativ 5 milioane de euro
poate este mai uºor sã lupþi pentru a
Începând cu luna septembrie 2007, în fiecare an.
ajunge pe locul I, dar este mult mai greu
producem ºi profile galvanizate (Z ºi C). În spatele brandului Megaprofil se aflã
pentru a te menþine acolo.
Toate produsele sunt realizate în o „echipã“ formatã în momentul de faþã din
România, în cele douã locaþii – Buziaº Megaprofil este o companie care a ºtiut
sã-ºi respecte condiþia sa de „producãtor“ 160 de angajaþi, fiecare dintre aceºtia
pentru toatã gama prezentatã mai sus ºi având ca scop principal menþinerea ºi dez-
Ploieºti (Megaprofil Sud) pentru þiglã fãrã a-ºi propune desfãºurarea altor
activitãþi colaterale, acesta fiind unul din- voltarea continuã a companiei.
metalicã, materia primã fiind adusã din
import, produsele respectând toate tre motivele care au dus, cu ajutorul Nu vreau sã închei înainte de a mulþumi
standardele internaþionale de calitate. colaboratorilor ºi partenerilor, la realiza- încã o datã tuturor (angajaþi, colabora-
În decursul lunii noiembrie 2007, am mai rea unei cifre de afaceri de aproximativ tori, parteneri) deoarece, fãrã un efort
inaugurat o nouã linie de producþie a 37 milioane de euro în anul 2006, iar comun, nu am fi reuºit sã ajungem acolo
þiglei metalice la Iaºi. în anul 2007 cifra de afaceri a fost unde ne-am dorit, locul I în România. ‰
Essman – iluminare, aerisire, evacuarea fumului
SOLUÞII COMPLETE ACUM ÎN ROMÂNIA, PRIN ISOPAN

Cristina TALPÃ – director tehnic

Luminã, aer, securitate sunt elementele centrale ale Aparatele de evacuare a fumului ºi cãldurii (RWG) inte-
unei configuraþii moderne de clãdiri. Aceste trei nece- grate în cupolele de luminã ºi în luminatoarele Essmann sunt
sitãþi sunt garantate, de mai multe decenii, de numele instalaþii de securitate pentru prevenirea incendiilor. Acestea
Essmann.
sunt prevãzute cu sisteme de recunoaºtere din timp ºi de
Essmann GmbH este cea mai mare fabricã de lumi-
semnalizare a incendiilor. Deschiderea în caz de incendiu se
natoare, trape de fum, elemente de drenare din Europa,
având sediul în landul federal Nordrhein-Westfalen, deci poate face pneumatic (patroane CO2) sau electric.
centrul Europei. Luminatoarele Essmann sunt convingãtoare, în primul
Firma Essmann GmbH a venit pe piaþa româneascã rând, pentru utilizabilitatea lor multiplã, mai precis în
prin Isopan, care a devenit unic distribuitor în România. afarã de funcþia lor de bazã de iluminare cu lumina de zi,
Paleta vastã de produse pentru iluminarea încãpe- prin diferite agregate asamblate pot prelua funcþii de
rilor cu lumina de zi, de aerisire ºi evacuare a fumului ºi
aerisire ºi de ventilaþie, precum ºi funcþii de asigurare
cu un program complet pentru acoperiº plan – drenare
pentru construcþii industriale, civile, administrative, stau preventivã contra incendiilor. Astfel, o cupolã de luminã
la dispoziþie ca soluþii ale problemelor confirmate de poate fi în acelaºi timp ºi trapã de aerisire ºi de fum.
practicã. De reþinut cã, prin posibilitatea constructivã de
Principalele produse Essmann: realizare a rebordului trapelor sau luminatoarelor dupã
z cupole de luminã Essmann; forma acoperiºului (cutat sau plan), asigurã o etanºare
z luminatoare Essmann;
perfectã.
z trape de aerisire;
Ca noutate, Essmann aduce pe piaþã sistemele de
z trape de fum ºi cãldurã;
z trape de acces (chepenguri);
acþionare de aerisire ºi/sau de fum pentru perete, adap-
z guri de scurgere. tabile pentru aproape orice fel de ferestre mobile, încor-
Datoritã modului de poziþionare în acoperiº, lumina- porate fie în perete tip cortinã, fie separat în planul
toarele (fie cã sunt tip arcadã, triunghiulare sau cupole) oricãrei faþade.
au avantajul cã dau lumina zilei de sus, care este de 5 Dacã este vorba de o construcþie nouã sau de o
ori mai eficientã în comparaþie cu lumina care intrã
renovare, Essmann oferã – pentru ambele – soluþii
prin fereastra lateralã.
individuale.
Aerisirea planificatã a încãperilor asigurã o climã
spaþialã plãcutã. Aerisirea ºi ventilaþia se pot realiza prin Asigurându-vã de calitatea produselor Essmann, vã
sisteme diferite de deschidere: sisteme manuale, elec- stãm la dispoziþie cu consultaþii obiective ºi de speciali-
trice sau pneumatice. tate, în vederea finalizãrii unor proiecte de referinþã. ‰

68 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


70 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008
Consolidarea terenurilor ºi a fundaþiilor
cu maºini specializate
Injectoforaj este o societate româno-italianã, înfiinþatã în anul 2003, cu capital integral privat,
orientatã cãtre un domeniu modern, dar puþin exploatat profesional în þara noastrã: consolidarea
terenurilor ºi a fundaþiilor cu maºini specializate. În calitate de importator unic, Injectoforaj furnizeazã
maºini pentru foraj produse de firma italianã Comacchio. De asemenea, importã utilaje second-hand,
le recondiþioneazã ºi le pune în vânzare la preþuri atractive, beneficiind de o experienþã vastã a
personalului specializat în ºantierele de profil, din Italia ºi Elveþia. Cu ajutorul specialiºtilor instruiþi ºi
în fabrica din Italia, Injectoforaj acordã asistenþã tehnicã permanentã ºi service tuturor clienþilor sãi.

Injectoforaj este unic importa- z Carandina SRL produce orice z Inteso SRL produce vibratoare,
tor pentru þara noastrã al utilajelor tip de echipament pentru foraj la vibro infisori;
de foraj ºi al accesoriilor inerente cererea clientului (sape, tubaje, z Geomisure SRL produce
activitãþii de foraj, produse de firme elice continue, sisteme CFA, instrumente pentru monitorizarea
cu prestigiu în acest domeniu: bucket pânã la Ø2.000, carotiere, lucrãrilor de sub sol;
z Comacchio SRL Drilling & trasdutoare, racorduri, hopper, z Ripmec SRL produce piese
Foundation Equipment Specialist ciocane, coroane, friction welded de uzurã pentru maºini de foraj
produce utilaje hidraulice de foraj drill rods. (bacuri, grief, sape º.a.);
pentru consolidãri, micropiloþi (Ø100 z FGS Drill SRL produce prãjini z Ciancaleoni SRL furnizeazã
– Ø300), piloþi (Ø400 – Ø600), de foraj, ciocane fund de gaurã, utilaje ºi materiale de foraj second-
fundaþii speciale, geotermie, son- amortizoare, racorduri api ºi spe- hand, trivele telescopice, maºini
daje geotehnice, jet-grouting, foraje cial în oþel 42 CrM04. de foraj pentru diametre mari
puþuri de apã. z Geomarc SRL produce tri- (Ø1.200).
z Dai Prà SRL produce sisteme conuri, trilame, pompe, sisteme de Începând cu anul 2006, Injectoforaj
de injecþii (injectoare, amestecã- foraj rotopercutoare pentru caro- desfãºoarã ºi activitatea de exe-
toare, amestecãtoare – agitatoare), taje ºi probe ambientale, prãjini cuþie micropiloþi (Ø200 – Ø300) ºi
packere, pompe. sudate ºi prãjini wire line, coroane. piloþi de mici dimensiuni (Ø400 –

72 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Ø600 ) în sistemul CFA. Din aprilie
2008, societatea va executa piloþi
de pânã la Ø900. Pentru execuþia
micropiloþilor, se utilizeazã maºini
MC1500. Aceste maºini au fost
concepute ºi realizate pentru a
da un randament foarte ridicat.
Structura lor robustã de bazã per- Tabloul de comandã este de tip
mite montarea unui mast (catarg)
hidraulic proporþional servo-asistat;
cu o cursã utilã de 16 m – ce poate
situat în poziþie uºor identificabilã,
fi extins, la 30 m înãlþime, cu un
conferã maºinii siguranþã ºi mane-
prelungitor pentru jet-grouting.
vrabilitate bunã.
Aceste caracteristici asigurã exe-
Fiabilitatea ºi securitatea sunt maºina de nouã generaþie care
cuþia forajelor de mare adâncime
garantate de componentele de va intra în dotarea societãþii în
cu pasaj mic sau cu încãrcare
semiautomatã a prãjinilor. Cãruciorul- calitate ale utilajului ºi de res- aprilie 2008.
extractor permite, printre altele, o pectarea cerinþelor esenþiale de Societatea Injectoforaj furni-
uºoarã ºi rapidã extragere a siguranþã, prevãzute în directivele zeazã clienþilor sãi consultanþã,
tuburilor de foraj fãrã folosirea Comunitãþii Europene. asistenþã tehnicã, service atât pen-
troliului sau a altor sisteme mai Pentru executarea piloþilor Ø600 tru utilaje noi, cât ºi second-hand
puþin practice. – Ø900 se va utiliza MC3000, în termen de 24 h. ‰
Soluþii tradiþionale
adaptate cerinþelor viitoare
Scopul principal al Skako este sã dezvolte soluþii adaptate cerinþelor viitoare, sã îndeplineascã nevoile
individuale ale clienþilor ºi, în acelaºi timp, sã întãreascã poziþia sa pe piaþã, þel ce poate fi atins printr-un
înalt grad de cunoaºtere, flexibilitate ºi înþelegere a situaþiei actuale a clienþilor.
Clienþii contacteazã Skako Comessa pentru sfaturi, lucru care rezultã deseori în recomandarea soluþi-
ilor netradiþionale. Atunci când vine vorba despre manipularea materialului, Skako Comessa gândeºte ino-
vator, având mulþi ani de experienþã în soluþionarea problemelor complexe ale industriei de procesare.

Echipamentul vibrator Skako Echipamentul vibrator poate combinate, formând un proces com-
Comessa reprezintã soluþia nece- manipula majoritatea materialelor, plet de manipulare, sau pot fi parte
sarã ºi eficientã pentru numeroase de la pudrã ºi pânã la cele mai mari dintr-un proces deja existent.
probleme din industriile de proce- blocuri de piatrã, fãrã deºeuri sau Prin utilizarea vibrãrii, produsele
sare precum: pericol pentru mediul înconjurãtor ºi firmei Skako Comessa prezintã
z alimentarea echipamentelor de cu minimum de uzurã.
spargere a pietrei ºi a morilor în numeroase avantaje cum ar fi:
Toate materialele în vrac, cu o z uzurã minimã a materialelor
cariere ºi mine; densitate mai mare de 0,3 t/m3 ºi cu
z descãrcarea vagoanelor de tren; ºi echipamentului;
un unghi de aºezare între 600 ºi 200,
z dozarea pietrei, a pietriºului, a z siguranþã maximã la manipulare;
pot fi manipulate fãrã probleme la
minereului ºi a mineralelor din com- z nedegradarea materialelor;
temperaturi de la -30 0C pânã la mai
binatele metalurgice ºi din industria multe sute de grade C. z costuri reduse de întreþinere;
chimicã; Skako Comessa a ajuns sã z poluare redusã a mediului
z încãrcarea, sortarea ºi transpor- înconjurãtor.
rezolve problemele simple, iar,
tarea zahãrului, a mazãrii ºi a mor- câteodatã, ºi pe cele imposibile... De-a lungul timpului, produsele
covilor în cadrul industriei alimentare;
Ca specialiºti în vibraþiile contro- Skako Comessa ºi-au dovedit fiabili-
z desfacerea cuielor, a ºuruburilor
ºi a altor materiale încâlcite; late, Skako Comessa oferã alimen- tatea, calitatea acestora fiind recu-
z încãrcarea cuptoarelor de topire,
tatoare vibratoare, transportatoare noscutã ºi apreciatã de clienþi precum:
transportarea ºi curãþarea produ- vibratoare ºi site vibratoare, fie ca Italcementi Group, Holcim, Société
selor turnate, precum ºi rãcirea ºi echipament standard, fie ca soluþii National Industrielle et Minière,
transportul nisipului în uzinele adaptate cerinþelor clienþilor. Lafarge, Mittal Iron and Steel,
metalurgice; În multe cazuri, echipamentul din Group Arcelor, Peugeot-Citroën,
z transportul ºi distribuþia de sin- programul standard poate rezolva
PSA Group, Renault Trucks, Groupe
ter ºi de deºeuri în uzinele de chiar ºi probleme foarte complicate.
Totuºi, dacã se impune o soluþie mai Chimique Tunisien, Saint–Gobain.
incinerare a deºeurilor; Pentru a afla mai multe informaþii
z evacuarea, sortarea ºi înde- specializatã, firma poate dezvolta ºi
pãrtarea prafului de pe toate tipurile echipamente construite la comandã, despre Skako Comessa ºi pro-
de solide în fabrici de ciment sinteri- în strânsã colaborare cu clientul. dusele realizate de aceasta, vizitaþi,
zat ºi în mine de pietriº. Skako Comessa oferã una din- în perioada 09-13 aprilie 2008,
Existã, aºadar, multe exemple, tre cele mai complete tehnologii de standul firmei din cadrul târgului
cu noi aplicaþii. echipamente vibratoare care pot fi Construct Expo Utilaje. ‰

74 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Consultanþa în investiþii-construcþii (I)
SERVICII INGINEREªTI PRIVIND MANAGEMENTUL,
CONCEPÞIA PRELIMINARÃ, PROIECTAREA ªI SUPRAVEGHEREA LUCRÃRILOR
ing. Petre IONIÞÃ

Trecerea la sistemul european de reglementãri privind realizarea investiþiilor înseamnã elaborarea ºi


punerea la dispoziþia investitorilor, consultanþilor ºi antreprenorilor a unui pachet de regulamente,
îndrumãtoare ºi ghiduri, a cãror destinaþie principalã este instruirea utilizatorilor în scopul adaptãrii
activitãþii de investiþii la normele europene.
Materialul de faþã privind activitatea de consultanþã în domeniul investiþiilor urmeazã sã completeze pachetul
de reglementãri promovate pânã în prezent, referitor la noul sistem de contractare ºi execuþie a lucrãrilor.
Activitatea de consultanþã include totalitatea serviciilor inginereºti oferite de consultant investitorilor ºi
antreprenorilor în cele trei etape principale de promovare a investiþiilor: preliminarã, de funda-
mentare ºi cea de execuþie.
Prin natura profesiunii sale, consultantul pune la dispoziþia investitorilor, pe baze contractuale, servicii
calificate privind: analize tehnice ºi economice, studii preliminare, studii de teren ºi de prefezabilitate,
proiecte, organizarea licitaþiilor, asistenþa tehnicã de orice tip în realizarea investiþiilor, managementul
investiþiilor, supravegherea calitativã a execuþiei lucrãrilor, teste, expertize etc. la un nivel superior de
calificare ºi de competenþã.
Scopul publicãrii unui serial de articole din acest domeniu este de a promova o metodologie unitarã de
folosire a inginerilor consultanþi, privind serviciile de: management, concepþie preliminarã, proiectare ºi
supraveghere a execuþiei lucrãrilor.

Necesitatea folosirii inginerilor acest îndrumãtor), o serie de avan- În acest caz nu se justificã folo-
consultanþi la promovarea ºi exe- taje tehnice ºi economice, dintre sirea de cãtre client a unui personal
cuþia lucrãrilor de investiþii care amintim în continuare: sau angajat permanent al sãu care
În prezent, imperativele creºterii z Reducerea perioadei necesare sã aibã ºi cunoºtinþele necesare.
calitãþii privind promovarea investiþi- punerii în aplicare a proiectelor Consultanþii pot fi angajaþi pe
ilor, a proiectãrii ºi execuþiei acestora (noþiunea de „proiect“ înseamnã bazã de contract pentru rezolvarea
– generate de trecerea la practica de totalitatea acþiunilor ºi serviciilor problemelor globale sau pe secþiuni.
lucru europeanã – necesitã recurge- ce se întreprind pentru realizarea În acest scop, se pot folosi consul-
rea la serviciile specialiºtilor, respec- unei investiþii). tanþi specializaþi, clientul rãmânând
tiv a inginerilor consultanþi. Consultanþii pot accelera, prin în continuare stãpânul ultimei decizii,
Serviciile de consultanþã pot fi uti- aplicarea cunoºtinþelor lor tehnice ºi sau poate apela ºi la alþi consultanþi
lizate de sectoarele administraþiei de economice, soluþionarea proble- pentru analize ºi recomandãri. De
stat, de unitãþi financiare, de soci- melor practice care frâneazã reali- multe ori, rezolvarea unor probleme
etãþi comerciale de orice tip, ale zarea investiþiilor, pot promova dificile se poate face prin asocierea
cãror activitãþi au nevoie de sprijin soluþii tehnice ºi tehnologice calitativ mai multor specialiºti din diverse
tehnic în scopul realizãrii unor superioare. domenii sau trepte de specializare,
investiþii de calitate. De asemenea, ei pot reduce tim- asocierea unor grupuri de specialiºti
Consultanþii, conform statutului, pul necesar realizãrii unei investiþii, sau a unor societãþi de consultanþã;
pregãtirii ºi selecþionãrii lor, sunt furnizând clientului metode ºi tehnici z Posibilitatea de a folosi tehnici
excelenþi profesioniºti ce pot rezolva de accelerare ºi reducere a terme- ºi tehnologii noi.
probleme ºi pot efectua servicii de nelor ºi a costurilor. Consultantul, fiind o persoanã
consultanþã pentru care societãþile z Accesul la tehnici ºi cunoºtinþe specializatã ºi venind din exteriorul
comerciale sau organismele oficiale specializate. investitorului, poate mai uºor sã
nu dispun de personal suficient cali- Realizarea unei investiþii pre- observe punctele slabe, soluþiile ºi
ficat destinat sã rezolve problemele supune existenþa mai multor pro- cheltuielile în promovarea unei
multiple care apar la promovarea ºi bleme privind: finanþarea, concepþia, investiþii, elemente pe care clientul
realizarea unei investiþii. organizarea, execuþia, recepþia, nu le sesizeazã.
Folosirea inginerilor consultanþi punerea în funcþiune, instruirea Consultantul poate sesiza lacu-
poate genera, pentru investitori personalului, comercializarea etc., nele unei lucrãri ºi poate sã-ºi
(noþiuni aproximativ similare: investi- probleme care trebuie rezolvate concentreze atenþia asupra reco-
tor = client = beneficiar, utilizate în etapizat ºi de personal specializat. mandãrii unor soluþii, tehnici de vârf
continuare în pagina 78 ®

76 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


¬ urmare din pagina 76
ºi de ultimã orã, el nefiind sustras de economiºti, sociologi, tehnologi, b) Independenþa
problemele rutinei cotidiene ca un juriºti, experþi, profesori etc. de înaltã Consultantul trebuie sã-ºi menþinã
angajat permanent al clientului. calificare ºi cu experienþã îndelun- o independenþã absolutã de acþiune
z Posibilitatea de a obþine evalu- gatã, care oferã servicii diverºilor faþã de alþi participanþi la realizarea
ãri ºi recomandãri independente. investitori, în rezolvarea unor pro- investiþiei (antreprenori, subantre-
Consultantul, ca o persoanã bleme tehnice ºi economice sau prenori, producãtori ºi furnizori) ºi nu
externã, independentã, poate sã privind concepþia, conducerea ºi trebuie niciodatã sã accepte de la ei
furnizeze opinii, soluþii imparþiale ºi realizarea unor proiecte. niciun fel de favoare care ar putea
evaluãri obiective pentru o anumitã CALITÃÞILE compromite imparþialitatea deciziei
problemã, el fiind independent ºi INGINERULUI CONSULTANT sale sau ar prejudicia îndatoririle
neafectat de practicile ºi metodele În practicarea activitãþii de con- sale faþã de client.
de lucru existente pe plan intern ale sultanþã într-un anumit domeniu, un El nu trebuie sã fie legat de nicio
clientului. consultant trebuie sã îndeplineascã activitate ale cãrei interese s-ar
Astfel, un consultant angajat din urmãtoarele calitãþi: putea interfera sau ar stânjeni
exterior, independent ºi cu expe- z sã posede cunoºtinþe de înaltã
munca sa de inginer consultant.
rienþã, poate confirma sau infirma calificare;
El este remunerat numai prin
chiar metodele ºi practicile de lucru z sã deþinã o experienþã profe-
onorariile plãtite de clientul sãu.
ale clientului asupra unei probleme. sionalã îndelungatã în specialitate,
Se poate întâmpla – ºi în mod c) Competenþa
prin rezolvarea anterioarã a unor
frecvent – ca studiile, proiectele, probleme analoage; Consultantul trebuie sã aibã cali-
notele, expertizele, rapoartele etc. z sã aibã capacitatea de a-ºi asuma
ficarea, cunoºtinþele ºi experienþa
privind realizarea unei investiþii – responsabilitatea programelor, servi- necesarã pentru a putea sã-ºi
executate de consultanþi indepen- ciilor ºi a soluþiilor prezentate; îndeplineascã misiunea ca inginer
denþi de client dar specializaþi – sã z sã asigure clienþilor sãi lucrãri consultant.
fie mai uºor acceptate de bãnci sau ºi servicii, cel puþin la nivelul tehnicii Inginerul consultant trebuie sã
ordonatorii de credite, decât cele internaþionale, care sã fie exploatate aibã o calificare profesionalã univer-
elaborate de personalul intern al conform programelor propuse; sitarã ori sã fie diplomat al unui insti-
clientului. z sã asigure cel mai scurt timp de tut de nivel universitar sau sã aibã o
z Realizarea unor costuri reduse. punere în funcþiune a proiectelor; calificare recunoscutã de legile
Consultanþii prin natura profesiu- • sã asigure lucrãrilor ºi proiec- româneºti ori de legile þãrii unde îºi
nii lor pot asigura investitorilor cos- telor un cost redus, un termen de desfãºoarã activitatea.
turi corecte sau reduse, folosind realizare optim ºi o rentabilitate de d) Legalitatea
capacitãþile lor de profesioniºti. perspectivã; Inginerul consultant independent
Un investitor neavizat poate face z sã fie dotat tehnic ºi profesional sau societãþile comerciale de con-
economii de 1-2% din valoarea pentru a rezolva problemele solici- sultanþã au obligaþia sã respecte
investiþiei executând el însuºi sau cu tate prin diverse metode, care sã-l legile româneºti sau legile þãrii unde
preþuri de dumping, folosind amatori, conducã pe investitor la alegerea lucreazã, cu referire practicarea acti-
unele servicii inginereºti privind soluþiei optime; vitãþii de consultanþã cu privire la legis-
pregãtirea, concepþia, conducerea z sã respecte codul moral al laþia de înregistrare ºi funcþionare.
sau supravegherea lucrãrilor. Aceste inginerilor consultanþi; e) Asocierea
economii pot genera pierderi viitoare z sã fie independent în relaþiile
Se recomandã ca inginerii con-
importante, de zeci de ori mai mari, cu investitorul ºi antreprenorul; sultanþi independenþi sau societãþile
prin adoptarea unor soluþii tehnice ºi z sã respecte legile þãrii ºi regle-
comerciale de consultanþã sã fie
tehnologice învechite, proiecte slabe, mentãrile asociaþiei profesionale din membri ai unei asociaþii profesionale
incomplete o concepþie greºitã, o condu- care face parte.
de consultanþã.
cere ineficientã sau o supraveghere PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZÃ
Ca membru asociat, inginerul
slabã. ACTIVITATEA DE CONSULTANÞÃ
consultant independent sau socie-
Din aceastã cauzã, un investitor Practicarea profesiunii de inginer
avizat angajeazã pe bazã de con- consultant în domeniul investiþii-con- tatea comercialã de consultanþã
tract consultanþi capabili ºi experi- strucþii se bazeazã pe principii de trebuie sã respecte statutul ºi regle-
mentaþi care, deºi pretind onorarii eticã profesionalã ce trebuie respec- mentãrile promovate de asociaþia în
ceva mai ridicate, pot asigura lucrãri tate cu stricteþe. care sunt înscriºi, precum ºi codul
de calitate fãrã pierderi inutile de a) Statutul profesional de onoare al profesiunii sale.
timp ºi costuri suplimentare ºi chiar În exercitarea profesiunii sale, TIPURI DE SERVICII DE CONSULTANÞÃ
cu economii importante la valoarea inginerul consultant acþioneazã numai Inginerii consultanþi furnizeazã
investiþiei. în interesul legitim al clientului sãu. diverse forme ºi tipuri de servicii.
STATUTUL El îºi îndeplineºte îndatoririle cu Acestea pot fi de la servicii de con-
INGINERULUI CONSULTANT deplinã fidelitate faþã de client ºi se sultanþã acordatã guvernului, minis-
Consultantul este o persoanã sau comportã de aºa manierã, încât sã terelor etc. ºi pânã la serviciile
o organizaþie compusã din ingineri de susþinã rangul ºi reputaþia profesiunii limitate acordate unor societãþi
diverse specializãri, arhitecþi, ingineri, sale. comerciale sau persoanelor private.
continuare în pagina 80 ®

78 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


¬ urmare din pagina 78
Serviciile de consultanþã pot fi construcþii, rezultã urmãtorul fapt: z studii de prefezabilitate;
sistematizate în câteva grupe sau cheltuielile de exploatare (inclusiv z expertize;
clase funcþionale pe care le menþio- cheltuielile cu personalul) au valori z proiecte preliminare;
nãm în continuare. mult mai mari decât cheltuielile de b) etapa de fundamentare:
Servicii inginereºti de pregãtire, concepþie ºi execuþie. z managementul investiþiei;
concepþie, conducere ºi realizare O preocupare a investitorului în z studii de teren;
a investiþiei astfel de activitãþi ca: analize ºi studii z documentaþii pentru avize;
Încã înainte de începerea eta- preliminare în toate aspectele, o z studii de fezabilitate;
pelor de fundamentare ºi de exe- proiectare amplã ºi minuþioasã, o z studii de finanþare;
cuþie a unui proiect, investitorul conducere calificatã a investiþiei z programe industriale ºi de
doreºte sã aibã un control mai bun (D.P. – sistemul „Director de Proiect“,
industrializare;
asupra soluþiilor tehnologice ºi con- C.I. – sistemul „Coordonatorul Investiþiei“
z studii de retehnologizare;
structive, a costurilor, a termenelor ºi sau A.P. – sistemul „Administrator de
z evaluãri de patrimoniu;
asupra nivelului de calitate al materi- Program“) ºi o supraveghere severã
z elaborare de oferte tehnice ºi
alelor, utilajelor ºi echipamentelor. ºi competentã a lucrãrilor, este întot-
Întotdeauna, investitorul va inter- deauna beneficã pentru perfor- economice;
manþele investiþiei. z expertize tehnice;
veni în reducerea costurilor ºi, în
contradicþie cu aceasta, are interese În mod special, este foarte impor- z documentaþii pentru avize ºi

în creºterea nivelului de performanþã tant ca investitorul sã plãteascã autorizaþii;


al investiþiei. corespunzãtor serviciile inginereºti c) etapa de execuþie:
Pentru a avea rãspunsuri compe- (consultanþi, proiectanþi ºi alþi spe- z managementul investiþiei;
tente, beneficiarul apeleazã la cialiºti), astfel ca aceºtia sã efec- z proiecte tehnice, caiete de sar-
diverºi consultanþi specializaþi care tueze analize complete ale soluþiilor cini, proiecte cantitative de lucrãri etc;
pe bazã de contract întocmesc în concepþia preliminarã/ proiectare/ z documentele licitaþiilor;
documentaþii ca: execuþie/utilizarea construcþiei. z organizarea licitaþiilor
z studii sau rapoarte asupra sis- Fiecare bãnuþ cheltuit pentru z evaluarea ofertelor, comparare,
temului constructiv optim, asupra studii, analize, rapoarte, evaluãri, elaborarea ºi negocierea contrac-
amplasãrii ºi a terenului, studii de proiectare, în conducerea ºi supra- telor de execuþie;
finanþare optimã, de estimare a valo- vegherea execuþiei, poate sã econo- z supravegherea execuþiei lucrãrilor;
rii ºi cãile de reducere a valorii, studii miseascã pentru investitor bani mulþi z elaborarea detaliilor de execuþie;
de piaþã, de prefezabilitate º.a.; atât în etapa de execuþie, cât ºi, ulte- z supervizarea detaliilor de exe-
z suplimentar acestora, în etapa rior, în perioada de utilizare a cuþie executate de antreprenori;
preliminarã un investitor avizat va investiþiei.
z documentaþii pentru teste, probe,
solicita întotdeauna un studiu sau un Serviciile de consultanþã sunt
recepþii etc;
raport asupra costurilor necesare în numeroase ºi se referã la categoriile
z asistenþa tehnicã acordatã
perioada de funcþionare a investiþiei de lucrãri care vizeazã promovarea
care va cuprinde în special: costul ºi realizarea unor investiþii în diverse antreprenorului;
z asistenþa tehnicã la punerea în
de investiþie, costurile ºi durata de etape, ºi anume:
înlocuire a mijloacelor fixe, cheltu- a) etapa de concepþie preliminarã: exploatare;
ielile de întreþinere, duratele de viaþã z rapoarte preliminare; z analiza ºi compararea ºi selec-
ale construcþiilor, utilajelor, echipa- z studii de piaþã; þionarea ofertelor pentru furnituri;
mentelor etc. ºi, în final, consumurile z studii de preinvestire; z elaborarea cãrþii construcþiilor.
de energie ºi utilitãþi. z studii de finanþare; În tabelul 1 se prezintã sistemati-
Din datele statistice asupra cos- z studii de teren; zate aceste servicii în cele trei etape
turilor pe durata funcþionãrii unei z studii de amplasament; de promovare a investiþiilor.
Tabelul 1: Servicii de consultanþã pentru diverse etape de promovare a investiþiilor

continuare în pagina 82 ®

80 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


¬ urmare din pagina 80
Servicii inginereºti speciale materii prime ºi materiale într-un Servicii economice
La toate nivelurile de unitãþi, anumit proces tehnologic; Activitatea de consultanþã în
începând cu cele guvernamentale ºi z caiete de sarcini pentru un anumit domeniul economic poate viza:
încheind cu micile societãþi comerciale produs, material, materie primã etc; z studii industriale într-o anumitã

ºi persoane private, se solicitã consul- z programe industriale ºi de ramurã;


tanþilor, în diverse situaþii, servicii industrializare; z analize ºi proiecte de finanþare

tehnice inginereºti specializate, ca: z retehnologizãri, reamenajãri, bancarã;


z analize privind sursele de dotãri etc; z studii de fezabilitate economicã

materii prime, materiale; z evaluãri de patrimoniu; pentru societãþi comerciale existente;


z analize fizico-chimico-econo- z elaborãri de oferte tehnice ºi z studii asupra metodelor ºi direc-
mice etc., pentru folosirea unor economice. þiilor de dezvoltare, extindere etc;
z studii care vizeazã îmbunãtãþirea
Fig. 1: Servicii inginereºti (consultanþã) în etapele de pregãtirea ºi realizarea investiþiei modului de protecþie a mediului etc.
Servicii de gestiune
Activitatea de consultanþã în
domeniul serviciilor de gestiune
constã în:
z studii de gestiune;
z evaluãri de patrimoniu;
z evaluãri de producþie, cheltu-
ieli, profit, rentabilitate;
z programe de control economic
sau calitativ;
z evidenþa ºi organizarea per-
sonalului;
z bãnci de date privind nivelul ºi
evoluþia preþurilor pentru materiale,
manoperã, utilaje ºi echipamente;
z programe de calcul privind
gestiunea fizicã, valoricã ºi de
contabilitate.
Programe de formare profesionalã
Punerea în funcþiune a unei
investiþii, în majoritatea cazurilor,
necesitã instruirea personalului. De
asemenea, datoritã modificãrilor în
procesul tehnologic în timp, o soci-
etate comercialã existentã are
nevoie periodic sã-ºi instruiascã per-
sonalul, pentru a face faþã noilor
cerinþe ale producþiei.
În aceastã direcþie, o unitate de
consultanþã poate asigura:
z instruirea personalului în centre
locale sau la sediul consultantului,
pe baza unor programe specializate
convenite;
z instruirea personalului la sediul
clientului, cu adaptarea programului
la condiþiile specifice ale producþiei
clientului;
z consultanþã pentru programe
de formare profesionalã pe termen
lung. ‰
(continuare în numãrul viitor)

82 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


15 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România

...vã oferã
TEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII
la Construct Expo UTILAJE
09-13 aprilie 2008
Platforma:
Asociaþia Distribuitorilor
de Utilaje pentru Construcþii (ADUC)
Marcom vã aºteaptã
la Construct Expo Utilaje
Utilajele de construcþii se pregãtesc de expoziþie. Marcom, cel mai mare distribuitor de echipa-
mente industriale ºi de construcþii din România, vã aºteaptã în perioada 9-13 aprilie la Construct
Expo Utilaje 2008 cu cel mai mare stand.

Evenimentul, aflat la a doua La standul nostru vor putea fi


ediþie, este organizat de ROMEXPO vãzute cele mai noi modele de
ºi este deosebit de important buldoexcavatoare, excavatoare,
pentru piaþa construcþiilor din buldozere, încãrcãtoare frontale,
România, fiind singura expoziþie basculante, macarale, automa-
naþionalã dedicatã exclusiv utila- carale, stivuitoare, precum ºi o
jelor de construcþii. mulþime de ataºamente de
Distribuitor autorizat pentru lucru ce pot fi montate pe aceste
companii de top, cu tradiþie ºi utilaje.
renume la nivel mondial, Marcom Nu vor lipsi de la standul
va expune o gamã completã de Marcom cele mai bune oferte
utilaje pentru construcþii, produse de finanþare cele mai bune de
de partenerii sai Komatsu, Potain, pe piaþã.
Grove, Sennebogen, Indeco, Vã aºteptãm sã ne vizitaþi!
Mantovanibenne. Echipa Marcom

86 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Influenþa aditivilor superplastifianþi
asupra deformaþiilor betonului
Dãnuþ-Viorel GÃMAN – IJC Iaºi,
Claudia CHICULIÞÃ – Laborator SC Coremis Impex SRL Iaºi

Pentru determinarea influenþei diverselor tipuri de aditivi asupra caracteristicilor de rezistenþã ºi


deformabilitate ale betonului, au fost realizate probe cilindrice cu aditivii Betoplast Superplus, Cementol
Zeta Konic ºi Bevetol SPL, cantitãþile de aditiv fiind în concordanþã cu rezultatele obþinute anterior
(procentul optim de aditiv utilizat fiind de 0,8 % din cantitatea de ciment).

Încercãrile au urmãrit determinarea curbei tensiune- Astfel, folosirea aditivilor superplastifianþi conduce la
deformaþie (σ−ε) pentru betonul cu aditivi, în vederea o mãrire a modulului de elasticitate cu pânã la 32%, cea
evidenþierii influenþei acestora asupra caracteristicilor de mai mare creºtere fiind semnalatã în cazul utilizãrii adi-
deformabilitate ale betonului. Ele au fost efectuate pe
cele douã clase de beton acceptate ca extreme ale inter- tivului Cementol Zeta Konic.
valului de clase utilizat pentru realizarea elementelor din
beton armat, ºi anume C12/15 ºi C25/30. Pregãtirile pre-
liminare ºi încercãrile propriu-zise s-au realizat în Labo-
ratorul de beton armat al Facultãþii de Construcþii ºi
Instalaþii din Iaºi.
Au fost realizate patru variante de probe, ºi anume:
z varianta martor; Fig. 1: Modulii de elasticitate obþinuþi pe probele 5M
z varianta cu aditiv Betoplast Superplus;
z varianta cu aditiv Cementol Zeta Konic;
z varianta cu aditiv Bevetol SPL.
Pentru a spori precizia rezultatelor pentru fiecare
variantã, au fost realizate ºi încercate trei probe.
INFLUENÞA SUPERPLASTIFIANÞILOR
PE BETOANE DE CLASÃ C12/15
Pentru efectuarea încercãrilor, fiecare set de probe a Fig. 2: Modulii de elasticitate obþinuþi pe probele 13 AV1
fost codificat dupã cum urmeazã:
z setul de probe 5M reprezintã proba martor;
z setul de probe 13 AV1 reprezintã probele cu aditiv
Betoplast Superplus;
z setul de probe 24 AV2 reprezintã probele cu aditiv
Cementol Zeta Konic;
z setul de probe 35 AV3 reprezintã probele cu aditiv
Bevetol SPL. Fig. 3: Modulii de elasticitate obþinuþi pe probele 24 AV2
Rezultatele obþinute pe seturile de cilindri sunt
prezentate sub formã graficã în fig. 1-4. În fig. 5 sunt
consemnate valorile medii ale modulilor de elasticitate,
de unde se poate observa cu uºurinþã cã rezistenþele
probelor cu aditivi sunt net superioare celei martor,
fiind necesar un numãr mai mare de paºi de încãrcare
pentru a ajunge la cedarea probelor.
De asemenea, la acelaºi pas de încãrcare, defor- Fig. 4: Modulii de elasticitate obþinuþi pe probele 35 AV3
maþiile probei martor sunt mai mari decât cele ale pro-
belor de beton aditivate, ceea ce conduce la concluzia
cã modulii de elasticitate se îmbunãtãþesc prin utilizarea
aditivilor superplastifianþi.
Pentru a evidenþia aceastã situaþie, în fig. 1-4 sunt
prezentaþi modulii de elasticitate obþinuþi pentru fiecare
probã de beton încercatã, iar în fig. 5 este ilustratã situ-
aþia comparativã a modulilor de elasticitate medii, obþinuþi
pentru fiecare set de probe. Fig. 5: Modulii de elasticitate medii obþinuþi pe cele patru tipuri de probe
continuare în pagina 96 ®

94 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


¬ urmare din pagina 94
Deºi aditivul Bevetol SPL a furnizat cele mai mari De aici rezultã faptul cã nu existã un aditiv catalogat ca
creºteri ale rezistenþei la compresiune a betonului la fiind cel mai bun, capabil sã îmbunãtãþeascã toate carac-
28 de zile, se poate observa cã acesta nu oferã ºi cea teristicile fizico-mecanice ale betonului. În funcþie de pro-
mai mare creºtere a modulului de elasticitate. prietatea ce se doreºte a fi îmbunãtãþitã, se poate alege
Se poate deci trage concluzia cã utilizarea unui aditiv un anumit produs, toate având avantaje ºi dezavantaje
care conduce la o creºtere a rezistenþei la compresiune a în utilizare.
betonului nu implicã, în mod automat, ºi o mãrire proporþio- INFLUENÞA SUPERPLASTIFIANÞILOR
nalã a modulului de elasticitate. Reciproca acestei afirmaþii PE BETOANE DE CLASÃ C25/30
Pentru efectuarea încercãrilor pe betoane de clasã
este, de asemenea, adevãratã: un aditiv care îmbunã- C25/30, fiecare set de probe a fost codificat dupã cum
tãþeºte caracteristicile de deformabilitate ale betonului nu va urmeazã:
conduce, în mod automat, ºi la o creºtere proporþionalã a z setul de probe 43M reprezintã proba martor;
rezistenþei la compresiune. z setul de probe 51 AV1 reprezintã probele cu aditiv
Betoplast Superplus;
z setul de probe 62 AV2 reprezintã probele cu aditiv
Cementol Zeta Konic;
z setul de probe 73 AV3 reprezintã probele cu aditiv
Bevetol SPL.
Se poate observa cã diferenþele între rezistenþele la
compresiune ale probelor cu aditivi ºi rezistenþele pro-
Fig. 6: Modulii de elasticitate obþinuþi pe probele 43M belor martor nu mai sunt aºa pregnante ca la betonul de
clasã C12/15. Aceastã creºtere mai redusã a rezistenþei
la compresiune, care apare la probele aditivate cu
betoanele de clasã superioarã, se poate evidenþia ºi la
punctul anterior.
Ca ºi la betoanele de clasã inferioarã, ºi în acest caz
deformaþiile probei martor sunt mai mari decât cele ale
probelor de beton aditivate la acelaºi pas de încãrcare,
Fig. 7: Modulii de elasticitate obþinuþi pe probele 51 AV1 ceea ce conduce la concluzia cã modulii de elasticitate
se îmbunãtãþesc prin utilizarea aditivilor superplastifianþi.
Pentru a evidenþia acest fapt, în fig. 6-9 sunt prezen-
taþi modulii de elasticitate obþinuþi pentru fiecare probã
de beton încercatã, iar în fig. 10 este evidenþiatã situ-
aþia comparativã a modulilor de elasticitate medii obþinuþi
pentru fiecare set de probe.
Astfel, folosirea aditivilor superplastifianþi conduce la
o mãrire a modulului de elasticitate cu pânã la 21%, cea
Fig. 8: Modulii de elasticitate obþinuþi pe probele 62 AV2 mai mare creºtere fiind semnalatã în cazul utilizãrii adi-
tivului Cementol Zeta Konic.
VARIAÞIA INFLUENÞEI SUPERPLASTIFIANÞILOR
ÎN FUNCÞIE DE CLASA BETONULUI
Pentru a evidenþia efectele benefice ale aditivilor
asupra calitãþii betonului, în fig. 11 sunt prezentate com-
parativ rezultatele obþinute pe cele douã clase de beton
care delimiteazã intervalul de utilizare pentru elementele
Fig. 9: Modulii de elasticitate obþinuþi pe probele 73 AV3 din beton armat.
Din compararea rezultatelor prezentate, se poate
trage concluzia cã nu existã o regulã generalã de com-
portare a superplastifianþilor, modificarea caracteristicilor
fiind diferitã de la produs la produs.
Astfel, aditivul Cementol Zeta Konic produce cea mai
mare creºtere a modulului de elasticitate, atât pentru clasele
inferioare de beton, cât ºi pentru clasele superioare.
Aceastã situaþie nu se pãstreazã însã ºi în cazul celor-
lalþi aditivi studiaþi. Deºi aditivul Bevetol SPL produce
Fig. 10: Modulii de elasticitate medii obþinuþi pe cele patru tipuri de probe cea mai micã creºtere a modulului de elasticitate în
cazul betonului de clasã C25/30, aceastã stare de fapt
nu se mai regãseºte ºi în cazul clasei C12/15.
Odatã cu creºterea clasei de beton, influenþa generalã
a aditivilor superplastifianþi asupra caracteristicilor de
deformabilitate ale betonului scade. Acest aspect a putut fi
evidenþiat atât în ceea ce priveºte rezistenþele la compre-
siune ale betonului (pe cuburi ºi pe cilindri), cât ºi în ceea
ce priveºte modulii de elasticitate.
Totuºi, chiar ºi la clase superioare de beton, aditivii
superplastifianþi pot îmbunãtãþi caracteristicile de
Fig. 11: Creºterea modulului de elasticitate material cu peste 20%, efectul benefic al acestora
în funcþie de aditivul utilizat ºi clasa betonului neputând fi contestat. ‰

96 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Protecþia la zgomot
SISTEME DE IZOLAÞIE FONICÃ
Gabriel GOLUMBEANU

Este bine cunoscut faptul cã zgomotul reprezintã o ameninþare gravã a sãnãtãþii, efectele expunerii la
zgomot fiind o problemã de sãnãtate publicã, din ce în ce mai acutã. Se estimeazã cã jumãtate din popu-
laþia europeanã trãieºte într-un mediu cu zgomot, iar mai mult de o treime din populaþia acestei regiuni
este deranjatã de nivelurile ridicate de sunet din timpul activitãþilor ºi al somnului.

SISTEMUL DE TIP MASÃ-RESORT-MASÃ a izolaþiei fonice a structurilor de tip masã-resort-masã


Cea mai bunã exemplificare a utilizãrii acestor sis- prin folosirea unor materiale cu o rezistivitate la flux de
teme în construcþii sunt pereþii de compartimentare din aer mai mare (prin creºterea densitãþii), este limitat la
gips-carton – o soluþie larg folositã în ultima vreme de valoarea de 5 kPa s/m2. Sub aceastã valoare diferenþele
cãtre constructori, datoritã, în primul rând, simplitãþii ºi de izolaþie sunt foarte mari, în timp ce folosirea unor
uºurinþei în execuþie. Aceºti pereþi sunt compuºi din materiale cu o rezistivitate mai mare de 5 kPa s/m2
douã plãci de gips-carton (în cazul nostru masele) dis- aduce aporturi insignifiante, aºa cum se poate observa
puse de ambele pãrþi ale unor profile metalice, umplute ºi în figura 1.
cu aer sau vatã, ºi reprezintã unul dintre rãspunsurile Cea de-a doua modalitate de îmbunãtãþire a perfor-
industriei de construcþii la ritmul de lucru accelerat, manþelor de izolare a pereþilor de compartimentare se
impus de dezvoltarea societãþii moderne. referã la gradul de umplere cu vatã mineralã a cavitãþii
Folosirea pe o scarã din ce în ce mai largã a acestui dintre cele douã plãci de gips-carton. Dublarea grosimii
sistem a adus dupã sine ºi inevitabilele probleme legate stratului de vatã aduce o creºtere medie de 5 dB a per-
de izolaþia fonicã, datorate alcãtuirii necorespunzãtoare, formanþelor de izolare fonicã. În figura 2 este prezentatã
execuþiei greºite sau subdimensionãrii acustice, rezultat variaþia indicelui de izolare la zgomot aerian RW în raport
al nerespectãrii reglementãrilor din C125 – Normativ cu grosimea stratului din vatã mineralã de sticlã pentru
privind protecþia la zgomot. un perete de gips-carton, cu o placare de 9,5 mm pe un
profil de 80 mm. Din grafic, se observã cã cea mai bunã
SOLUÞII DE ÎMBUNÃTÃÞIRE izolaþie se obþine în cazul umplerii complete a cavitãþii cu
A PERFORMANÞELOR ACUSTICE vatã mineralã.
În cazul sistemelor de tipul masã-resort-masã, se
remarcã o serie de metode de îmbunãtãþire a comporta-
mentului la zgomot. Astfel: masa elementelor despãrþi-
toare, distanþa dintre plãci, tipul de profile, materialul
folosit la umplerea interspaþiului, gradul de umplere al
interspaþiului pot fi alese pentru a obþine o izolaþie fonicã
amelioratã.
Douã dintre metodele menþionate sunt deosebit de
eficiente, fiind legate de tipul materialului folosit ºi de
grosimea acestuia.
În cazul materialului de umplere, cel mai important
fenomen care genereazã reducerea zgomotului este fre-
carea interioarã a particulelor. S-a stabilit, prin
mãsurare, în baza unor serii de studii desfãºurate în
Germania, Franþa ºi Suedia, cã efectul pozitiv, de creºtere Fig. 1 Fig. 2

98 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Tabelul 1: Produsele AKUSTO

PRODUSELE AKUSTO obþinându-se o izolare completã ºi


Familia de produse Akusto a fost special dezvoltatã uniformã a interspaþiului existent între
pentru izolarea fonicã ºi termicã a pereþilor de comparti- foile de gips-carton. Datoritã acestei
mentare din gips-carton, fiind disponibilã sub formã de caracteristici a produsului este evitatã
saltele rulate din vatã mineralã de sticlã. Caracteristicile crearea de spaþii incomplet izolate,
termo ºi fonoizolatoare ale produselor derivã din însãºi care ar putea reduce performanþa
tehnologia utilizatã la realizarea lor, care permite finalã a structurii.
obþinerea unei împâslituri omogene din fibre de sticlã, cu O altã caracteristicã importantã a
înglobarea unui volum mare de aer între ele, acesta fiind produselor din familia Akusto este
împiedicat sã circule liber. Filarea materialului la tempe- rezistivitatea la flux de aer. În cazul de
raturi de circa 900 0C, în fibre cu grosimi de câþiva faþã, aceasta este mai mare decât
microni, precum ºi utilizarea unor lianþi speciali permit valoarea limitã de 5 kPa s/m2 ºi asi-
gurã un aport optim de izolare în cazul
obþinerea unui material cu o elasticitate deosebitã, cu o
structurilor de tip masã-resort-masã.
rezistivitate la flux de aer >5 kPa s/m2 ºi cu un coefi-
Acest efect este obþinut printr-o maxi-
cient de conductivitate termicã „λ“ = 0,039 W/m · K.
mizare a disipãrii energiei sonore prin
Produsele Akusto sunt disponibile în grosimi identice
frecare internã ºi realizeazã, implicit,
cu cele ale profilelor de instalare ale pereþilor de gips-
reducerea zgomotului transmis.
carton, respectiv 50 mm, 75 mm ºi 100 mm. Acest lucru Combinarea rezistivitãþii la trecerea
permite alegerea soluþiei optime pentru o umplere com- fluxului de aer cu un coeficient de elas-
pletã a interspaþiului dintre plãci, realizând o maximizare ticitate dinamicã optim (Ed ≈ 117 kPa)
a izolaþiei fonice la zgomot aerian în raport cu criteriul genereazã o modificare a frecvenþei
„gradul de umplere al interspaþiului“. de rezonanþã a întregului sistem în
Având lãþimea standard de 600 mm egalã cu distanþa sensul diminuãrii acesteia ºi al scoa-
la care trebuie montate profilele verticale, produsele din terii sale în afara spectrului de audi-
familia Akusto pot fi foarte uºor instalate între montanþii bilitate, rezultând o îmbunãtãþire
structurilor de compartimentare din gips-carton, suplimentarã a izolaþiei fonice. ‰

Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 99


Hidroizolaþia suprafeþelor minerale
HIDROIZOLANÞI RIGIZI ªI FLEXIBILI ÎN STRAT SUBÞIRE
Cu o experienþã de mai bine de 50 de ani în cercetare, dezvoltare ºi producþie, PTB Compaktuna vã
oferã produse de înaltã calitate pentru hidroizolaþii, pardoseli, betoane ºi mortare etc.
Vã prezentãm douã materiale revoluþionare în industria de construcþii, care, datoritã compoziþiei
acestora, respectiv caracteristicilor unice, au dat un nou înþeles procedurii de hidroizolare-impermeabi-
lizare în strat subþire.
Datoritã vastei experienþe acumulate, se evidenþiazã în primul rând tehnologia simplã necesarã aplicãrii
acestor materiale, consumul redus ºi raportul excelent calitate-preþ, care au fãcut ca aceste produse
hidroizolatoare sã fie între cele mai solicitate din gama noastrã.

PLASPACTUNA Se va umezi în mod uniform suprafaþa uscatã pe care


Este un mortar uscat (glet) hidroizolant gata preparat, urmeazã a fi aplicat, fãrã a lãsa ca apa sã stea pe
monocomponent, în formã de pulbere, pentru hidroizo-
suprafaþã. Crãpãturile, rosturile ºi colþurile se reparã
larea suprafeþelor de beton ºi mortar de ciment. Iatã
principalele caracteristici: anterior cu mortar Plaspactuna de o consistenþã mai
z se aplicã în strat subþire (2–3 mm) cu pensula, densã. Dupã încheierea lucrãrilor de pregãtire, dacã
bidineaua sau mecanizat; suprafaþa se usucã, se va umezi din nou.
z rezistã la o presiune de apã de 1 atm. de pe latura Pregãtirea primului strat: la un sac de Plaspactuna
pozitivã, respectiv 0,5 atm. de pe latura negativã; (20 kg) se adaugã 22–25% apã (4,5–5 litri) în aºa fel
z capacitate bunã de îmbinare a crãpãturilor;
încât sã se obþinã consistenþa optimã (sã poatã fi
z rezistenþã mecanicã ridicatã;
z aderenþã excelentã la suport;
întinsã). Compoziþia se amestecã din nou, dupã 15 minute,
z poate fi utilizat la hidroizolarea fundaþiilor, pereþilor, dupã care se va aplica pe suprafaþã. Stratul urmãtor se
a bazinelor de apã potabilã, piscinelor, subsolurilor, aplicã abia dupã solidificarea primului strat.
podurilor ºi a altor construcþii de beton etc; Pregãtirea stratului al doilea: înainte de aplicare, dacã
z poate fi aplicat pe suprafeþe solide, curate ºi suprafaþa este uscatã, se va umezi în mod uniform, fãrã a
uscate, din beton, piatrã, cãrãmidã etc., în douã straturi;
permite sã se acumuleze apa pe acesta. La un sac de
z la cerere, poate fi colorat ºi utilizat ca înveliº final
colorat pentru piscine. Plaspactuna (20 kg) se adaugã 25–30% apã (5–6 litri) în
aºa fel încât sã se obþinã consistenþa optimã. Se aplicã
Instrucþiuni de utilizare mortarul Plaspactuna pe primul strat umezit, astfel încât
Suprafaþa se va curãþa de ulei, praf ºi alte impuritãþi, sã se obþinã o suprafaþã lipsitã de pori.
respectiv vor fi îndepãrtate pãrþile deteriorate, desprinse
de beton, mortar etc.

Dupã 3 zile Dupã 28 zile

Fig. 1: Rezistenþa la compresiune a produsului Plaspactuna Foto 1: Aplicarea produsului Plaspactuna

104 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Foto 2: Realizarea îmbinãrii colþurilor înainte de aplicarea produsului Membraan Foto 3: Aplicarea produsului Membraan
MEMBRAAN Se aplicã în douã straturi cu pensula, peria sau cu rola.
Este o soluþie pe bazã de rãºinã, monocomponentã Al doilea strat se va aplica numai dupã uscarea primului strat.
lichidã, pentru hidroizolarea suprafeþelor de beton,
tencuialã, ºapã lemn, gips-carton etc. În cazuri speciale (pereþi crãpaþi, clãdiri lângã ºosele
Principalele proprietãþi ale produsului Membraan sunt: expuse vibraþiilor etc.), se aplicã încã un strat – cel de-al
z este un material cu flexibilitate ridicatã; treilea. Produsele prezentate sunt comercializate în
z aplicabil prin pensulare, pulverizare în douã straturi;
România din anul 2001 ºi beneficiazã de recomandarea
z se utilizeazã la izolarea bãilor, bucãtãriilor,
teraselor etc; multor specialiºti ºi beneficiari. Ca dovadã a calitãþii pro-
z poate fi aplicat atât pe suprafeþe exterioare, cât ºi pe duselor sunt ºi sutele de lucrãri de referinþã executate cu
suprafeþe interioare, atât pe orizontalã, cât ºi pe verticalã; succes de-a lungul timpului. Produsele sunt certificate
z dupã aplicare, se va proteja prin placare (gresie,
CE, au Agrementul Tehnic ºi avizul MLPAT ºi pot fi achizi-
faianþã, tencuialã etc.);
z se foloseºte la hidroizolarea piscinelor împreunã cu
þionate de la reþeaua de reprezentanþi ai Proaditiv SRL
un grund special. din întreaga þarã.
Pentru detalii tehnice, sfaturi ºi recomandãri, vã
Instrucþiuni de utilizare rugãm sã ne contactaþi la nr. de tel: 0266–379050 sau
Membraan se aplicã numai pe o suprafaþã curatã,
uscatã, fãrã impuritãþi, pete de ulei etc. Poate fi aplicat la adresa: www.proaditiv.ro. ‰
pe beton, tencuialã, gips-carton etc.
Colþurile, muchiile, crãpãturile trebuie eliminate (prin for- Vã aºteptãm la Construct Expo Antreprenor
mare de holker, cu bandã autoadezivã elasticã sau de hârtie) în perioada 5-9 martie 2008
pentru ca aplicarea sã se poatã efectua în mod continuu. ROMEXPO – Pavilionul Central, nivel 3.2, stand 105
Sistemul Teranap JS
O SOLUÞIE CONSTRUCTIVÃ MODERNÃ PENTRU REALIZAREA TERASELOR
CIRCULABILE ªI NECIRCULABILE ÎN SISTEM MONOSTRAT
De peste 50 de ani, Siplast este un lider mondial de necontestat în domeniul inovaþiei
sistemelor de hidroizolaþii destinate teraselor ºi fundaþiilor. Fie cã este vorba despre inventarea
în 1968 a bitumului modificat cu SBS care conferã membranelor bituminoase proprietãþi elas-
tomerice, fãcându-le astfel sã reziste la amplitudini termice importante, sau despre punerea la
punct în 1997 a membranei monostrat cu lipire la rece prin benzi autoadezive, Siplast s-a
remarcat atât prin capacitatea sa novatoare, cât ºi prin fiabilitatea ºi durabilitatea sistemelor
concepute. Membrã a grupului danez Icopal, lider mondial în domeniul hidroizolaþiilor, Siplast
concentreazã, în prezent, întreaga activitate de cercetare ºi dezvoltare a acestuia.
În România, Siplast este prezent încã din 1995, când a furnizat materiale pentru modernizarea
Hotelului Athénée Palace Hilton. De atunci ºi pânã în prezent, au urmat numeroase realizãri în
domeniul construcþiilor halelor metalice, hotelurilor ºi mallurilor. De remarcat este faptul cã
principala aºteptare a clienþilor societãþii o reprezintã longevitatea ºi fiabilitatea sistemelor
Siplast, acestea fiind garantate 10 ani de cãtre firma de asigurãri AXA ºi având o duratã de viaþã
confirmatã cuprinsã între 30 ºi 40 de ani.

Teranap JS este un sistem de Mai mult, membrana având o beton dupã aplicarea în prealabil
hidroizolaþie monostrat destinat grosime de 4,5 mm este armatã a unui strat de amorsã bitumi-
cu neþesut de poliester cu densi- noasã pe bazã de xilen, în pro-
realizãrii teraselor circulabile ºi tatea 250 g/m2, fãcând-o extrem porþie de 300 g/m2. Termoizolaþia
necirculabile. de rezistentã ºi conferindu-i o din polistiren expandat de
Sistemul are la bazã o mem- rezistenþã la rupere ºi strãpun- 25 Kg/m3 sau din poliuretan se
branã bituminoasã din bitum gere extrem de ridicatã. fixeazã pe bariera de vapori cu
Sistemul se compune din: ajutorul cleiului special Icopal
modificat cu SBS care îi conferã z o barierã de vapori aºezatã Pur Glue;
proprietãþi elastomerice. în aderenþã totalã pe placa de
z membrana Teranap JS se

aºazã deasupra termoizolaþiei,


dupã aºternerea în prealabil a
unui strat de împâsliturã din fibrã
de sticlã cu densitatea 100 g/m2,
Verecran 100. Rosturile mem-
branei Teranap JS sunt autoa-
dezive la rece, pentru a evita
eventuala ardere a termoizolaþiei
ºi a împâsliturii de fibrã de sticlã
aflate sub membranã.

106 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Pentru asigurarea unei etan- Sistemul Teranap JS poate Plot Zoom dispune de un sis-
ºeitãþi perfecte, deasupra ros- înlocui cu succes un sistem bistrat, tem de filet care permite
turilor membranei Teranap JS, fiind un sistem mai economic ºi reglarea fiecãrui suport pe
se termosudeazã o bandã latã înãlþime. Suporþii Plot Zoom
mai rapid de instalat.
de 20 cm din bitum SBS, Banda
Couvre Joint. În vederea realizãrii unei sunt disponibili în mai multe
Deasupra membranei Teranap terase circulabile, se poate dimensiuni, de la 40 la 220 mm.
JS, se pot aºeza dale din lemn recurge la montarea suporþilor Suporþii Plot Zoom pot fi mon-
sau ciment pe suporþi mobili, în reglabili Plot Zoom, suporþi spe- taþi pe o terasã având panta
cazul teraselor circulabile, sau cial concepuþi pentru a repartiza cuprinsã între 0 ºi 5%.
geotextil ºi un strat de 30 cm Dalele Dalle Boise sunt un
uniform sarcina pe o suprafaþã
de pietriº în cazul teraselor element de finisare confecþionat
necirculabile. cât mai mare, evitându-se astfel
Membrana poate fi folositã ºi riscul de poansonare (gãurire) a din lemn de pin sau din teck,
în sistem de terasã inversatã. membranei ce asigurã hidroizolaþia. tratate cu substanþe împotriva
putrezirii. Ele au latura de 50 cm
ºi sunt prevãzute cu un sistem de
fixare cu claveta, asigurându-le o
fixare stabilã pe suporþii Plot
Zoom.
Integralitatea sistemului
Teranap JS, inclusiv suporþii
Plot Zoom ºi dalele Dalle Boise
sunt garantate 10 ani ºi au o
duratã de viaþã cuprinsã între
30 ºi 40 de ani.
Vã aºteptãm la Construct
Expo Antreprenor, în pavilionul 1,
nivelul 4.50, sectorul A, standul
nr. 208-209! ‰

ICOPAL ROMÂNIA
Str. Justiþiei nr. 45, Sector 4, Bucureºti • Membrane bituminoase SBS, APP ºi bitum oxidat
Tel.: 031 805 74 98 • Membrane PVC
Fax: 031 805 74 99 • Folii respirante sub acoperiº
E-mail: ro_contact@icopal.com • ªindrile bituminoase
www.icopal.com • Pelicule hidroizolante lichide
www.siplast-international.com • Luminatoare ºi trape de fum
• Terase circulabile
• Terase vegetalizate
• Þigle metalice cu acoperire de rocã naturalã
• Termoizolaþii din perlit expandat

Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 107


Putere – Performanþã – Pasiune
De obicei, la începutul anului, firmele cu „ºtaif” au curajul sã se uite în oglinda activitãþii lor trecute ºi sã-ºi
priveascã rezultatele obþinute ca urmare a managementului practicat.
Acest moment este nu numai un prilej de bilanþ, cât, mai ales, de creionare a noi planuri privind per-
spectivele afacerii la care sunt conectaþi. La baza acestui punct critic, se situeazã analiza lucidã a valori-
ficãrii potenþialului tehnic, tehnologic ºi logistic de care dispun, vizavi de supravieþuirea pe o piaþã
concurenþialã acerbã, cum este cea a materialelor de construcþii.

Concret, Holcim (România), de când ºi a staþiei de agregate din Gligoreºti,


a luat fiinþã ºi pânã în prezent, impli- judeþul Cluj.
cându-se eficient pe piaþa româneascã, Printre numeroasele realizãri ºi
a avut ºi are reuºite care îi permit nu noutãþi menite sã satisfacã mai bine
numai continuitatea rentabilã în afaceri, nevoile clienþilor, în mai 2007, Holcim
dar ºi siguranþa cã va fi în continuare (România) a lansat noul tip de ciment
un „jucãtor“ de bazã în furnizarea de Structo®. Acest produs este realizat în
ciment, betoane ºi agregate solicitate conformitate cu noile standarde în
de investitori. vigoare ºi poate fi utilizat în betoane
Prima concluzie din acest punct de armate ºi nearmate, pentru diferite
vedere aparþine chiar domnului Markus elemente de construcþie din lucrãri
Wirth – directorul general al Holcim civile ºi inginereºti.
www.holcimawards.org. Având premii
România. Tot în 2007, Holcim (România) a
în valoare de 2 milioane dolari, obiec-
„În 2007 am înregistrat un progres lansat dispeceratul pentru preluarea
foarte bun în toate cele trei arii ale centralizatã a comenzilor de ciment, tivul competiþiei Holcim Awards este
dezvoltãrii durabile: creºterea eco- filer ºi lianþi hidraulici speciali. de a motiva specialiºtii din domeniul
nomicã, protecþia mediului ºi respon- Clienþii companiei din toatã þara pot arhitecturii ºi construcþiilor în a gãsi
sabilitatea socialã datoritã oamenilor comanda, astfel, produsele Holcim soluþii pentru provocãrile actuale ale
noºtri minunaþi. Am continuat ºi anul (România) prin simpla apelare a societãþii precum: managementul energiei,
trecut sã oferim produse ºi servicii de numãrului de telefon 0248-506.600 în protecþia mediului, folosirea resur-
calitate, iar creºterea producþiei noas- reþelele de telefonie fixã sau formând selor regenerabile, protejarea valorilor
tre de ciment din 2007 poate fi expri- *CIMENT, adicã *246368, apelabil din culturale etc.
matã în 15.000 de case pentru familii reþelele mobile Vodafone ºi Orange. În 2007, pentru al ºaptelea an con-
din întreaga Românie”. Mereu mai aproape de clienþii sãi, secutiv, Holcim (România) a investit în
Holcim (România) a înregistrat în compania a continuat ºi în 2007 sã-ºi programe de dezvoltare profesio-
2007 rezultate foarte bune în ceea ce extindã reþeaua de staþii de betoane ºi nalã ºi personalã a angajaþilor sãi.
priveºte performanþa operaþionalã ºi agregate. Astfel, în septembrie, a fost Programe complexe de leadership ºi
financiarã. Conform datelor prelimi- lansatã în Bucureºti – Pantelimon management, abilitãþi de comunicare,
nare, cifra de afaceri a companiei în cea de-a 16-a staþie ecologicã de prezentare ºi negociere, managemen-
2007 a fost de aproximativ 990 mili- betoane, ca urmare a unei investiþii de tul timpului ºi prioritãþilor, marketing,
oane de lei (circa 290 milioane de euro), 3 milioane euro. operare calculator, limbi strãine, cursuri
ceea ce reprezintã o creºtere de 28% Cea de-a cincea staþie de agre- tehnice ºi de calificare sunt doar
comparativ cu 2006, an în care com- gate a Holcim (România) a fost lan- câteva dintre programele persona-
pania a înregistrat o cifrã de afaceri satã în noiembrie 2007, investiþia fiind lizate oferite de companie angajaþilor
de aproximativ 775 milioane de lei de peste 3,5 milioane de euro. Staþia sãi. Programele de trening de anul tre-
(220 milioane de euro). de agregate se aflã în comuna Luna, cut au totalizat 0,9 milioane de euro.
În ceea ce priveºte investiþiile satul Gligoreºti, ºi deserveºte judeþele Începând cu anul ºcolar 2007-
din 2007, Holcim (România) a plasat Cluj ºi Mureº. Echipamentul de 2008, Ministerul Educaþiei a inclus
123 milioane de euro într-o serie de sortare, spãlare ºi concasare este fix proiectul educaþional „Creeazã-þi
proiecte privind modernizarea tehnolo- ºi are o capacitate de procesare balast mediul!” în programa naþionalã a
giei de producþie, protecþia mediului, de 230 tone/orã. obiectelor opþionale pentru elevii din
dezvoltarea afacerii, sãnãtatea ºi Modernizarea fabricii de ciment din învãþãmântul primar ºi gimnazial.
securitatea în muncã, proiecte sociale Câmpulung, care a început la sfârºitul Proiectul a fost iniþiat, în 2004, de
ºi de resurse umane. lui 2005, a continuat în 2007 ºi cãtre Holcim (România) ºi Fundaþia
Printre proiectele implementate în urmeazã sã fie finalizatã anul acesta. Concept în colaborare cu Ministerul
2007 se numãrã: Consecvent preocupãrilor sale de Educaþiei. Una dintre cele mai impor-
z continuarea modernizãrii fabricii responsabilitate socialã, anul trecut tante componente ale proiectului a fost
de ciment din Câmpulung; Holcim (România) a susþinut prin elaborarea a trei seturi de publicaþii
z programe de dezvoltare personalã diverse activitãþi (materiale informative, educaþionale, respectiv: Suportul edu-
ºi profesionalã pentru angajaþi; tabãra specialã de pregãtire, seminarii caþional pentru elevii din clasele III-VII,
®
z Structo – noul tip de ciment cu în universitãþile din întreaga þarã) cel Ghidul metodologic pentru personalul
aplicaþii multiple; de-al doilea ciclu al competiþiei didactic de la clasele III-VII ºi un
z lansarea staþiei ecologice de internaþionale Holcim Awards for Dicþionar de termeni, care poate fi uti-
betoane din Bucureºti – Pantelimon Sustainable Constructions – lizat la toate clasele. ‰

108 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Hidro-termoizolaþii competitive
Peisajul edilitar din ultimii ani este dominat de ritmul neîntâlnit pânã acum privind construcþiile de orice gen care
se ridicã în mai toatã þara.
Firmele de construcþii, ºi, mai ales, cele care oferã materialele necesare execuþiei clãdirilor s-au pus din mers la
punct cu cele mai noi, moderne ºi eficiente produse, tehnologii ºi servicii utile investitorilor, Bucureºtiul dominând pe
toate planurile acest complex ansamblu. Una dintre firmele de top care oferã produse competitive este SC Acum Com.
Iatã doar douã exemple din categoria hidro-termoizolaþiilor, mereu în actualitate ºi în strânsã legãturã cu
economisirea energiei.

VEDAG TURBO ROOF Ele includ un domeniu larg de mem-


Indiferent dacã aveþi în vedere un brane bituminoase de înaltã performanþã,
proiect nou sau renovarea unor clãdiri de membrane poliolefinice, amorse ºi mem-
locuit sau administrative, hale industriale, brane bituminoase.
depozite, Vedag Turbo Roof vã oferã Unul dintre cele mai performante sis-
avantaje semnificative faþã de un sistem teme este „Sistemul grãdina verde (terasã
de hidro-termoizolaþie uzual. Beneficiaþi înierbatã)“. Le Corbusier spunea în 1923:
de o punere în operã rapidã ºi curatã, „Terasa verde este locul preferat al tuturor
datoritã proprietãþilor autoadezive ale sis- locatarilor ºi, în afarã de aceasta, reprezintã
temului (lipire la rece cu activare termicã). pentru oraº recâºtigarea terenului construit“.
Sistemul Vedag Turbo Roof are o Astãzi, terasele verzi sunt mai actuale
mare rezistenþã la îmbãtrânire ºi la ca niciodatã. Acest tip de acoperiº natural
rupere ºi prezintã o rezistenþã excelentã se dezvoltã ca un sistem de acoperiº al
la foc. Sistemul are un grad de versatili- viitorului. Sunt foarte multe avantaje ale
tate deosebit de ridicat ºi beneficiazã de sistemului de terasã verde Vedag, unul
garanþii reale de pânã la 15 ani. dintre acestea fiind aspectul ecologic ºi
de tehnicã de construcþie. În acest mod,
TERASA VERDE se poate returna mediului înconjurãtor un
Vedag produce ºi comercializeazã o fragment din naturã.
gamã largã de produse hidroizolatoare Sistemele Vedag de terase verzi
de înaltã calitate ºi fiabilitate, produse (înierbare) conferã siguranþã absolutã ºi
care sunt parte componentã a sistemelor sunt garantate pentru o duratã de viaþã
hidroizolatoare Vedag. extrem de mare. ‰
Plãci din policarbonat celular
Anticorosiv este primul producãtor român de plãci din policarbonat celular. Continuãm seria articolelor
informative despre policarbonatul celular, de data aceasta oprindu-ne asupra domeniilor de utilizare.
Datoritã proprietãþilor sale termice, optice ºi mecanice, utilizarea policarbonatului celular cunoaºte, în
ultimii ani, un trend ascendent accelerat, cererea pentru acest produs crescând de la an la an cu
aproximativ 30%.
Succesele comerciale ale utilizãrii policarbonatului sunt date de combinaþia dintre transparenþã, com-
patibilitatea cu marea majoritate a polimerilor ºi rezistenþa deosebitã la torsiune.

Datoritã calitãþilor sale, policarbonatul este un plastic cu înalte perfor-


manþe care se regãseºte în multe aplicaþii:
z copertine, diverse structuri ºi copertine de intrare pentru supermarke-
turi, hipermarketuri, industria hotelierã etc;
z luminatoare simple, curbate, pe structura metalicã, cu sistem de închi-
dere manual sau automat etc;
z tunele de trecere;
z panouri solare pentru asigurarea efectului de serã;
z placare verticalã pentru centre comerciale, depozite, pavilioane –
pereþi cortinã mult mai elastici ºi mai ieftini în comparaþie cu sticla;
z acoperiri de suprafeþe pentru asigurarea izolãrii termice ºi a lumino-
zitãþii (ex. pieþe agricole, sãli de sport, stadioane, staþii de benzinã etc.) –
policarbonatul înlocuind cu mult succes în aceste aplicaþii cãrãmida de sticlã;
z compartimentãri tip balcoane, în special pentru industria hotelierã;
z închideri ferestre ºi uºi tip termopan;
z „expo dual sistem“ – sistem modern pentru placãri, compartimentãri ºi
închideri exterioare;
z panouri fonoizolante pentru traficul rutier;
z grãdini de iarnã;
z înlocuirea unor materiale mecanice de tip metal (ex: aluminiu);
z parapeþi funcþionali, pereþi despãrþitori;
z design interior, construcþii mobilier de birou;
z reclame vizuale;

Avantajele asigurate de folosirea policarbonatului sunt urmãtoarele:


z luminã naturalã;

z aspect economic;

z termoizolare conform normelor WSVO;

z asigurarea caracterului de siguranþã;

z respectarea normelor moderne de protecþie a muncii ºi mediului;

z asigurã o durabilitate mare;

z design modern;

z sistem facil ºi modular de montare ºi reamenajare ulterioarã. ‰

110 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Luminatoare din policarbonat
Introduse în portofoliu în al doilea având în vedere sporirea vânzãrilor cu care trateazã fiecare beneficiar în
semestru al anului trecut, lumina- de policarbonat care vor susþine o parte au adus compania în poziþia de
toarele din policarbonat Easy Roof ºi majorare de 20%, restul de 10% fiind furnizor al unor soluþii complete pen-
Greca Tec au avut deja un aport obþinut din creºterea cotei de tru construcþia de hale industriale ºi
de 5% în cifra de afaceri înregistratã piaþã pe segmentul panourilor spaþii comerciale.
de Topanel în 2007. termoizolante. Alãturi de creºterea Realizãrile importante ale com-
Conform declaraþiilor dlui Gabriel vânzãrilor, avem în vedere realiza- paniei din anul trecut includ livrãri
Voicu – director de vânzãri, aceste rea, în zona Autostrãzii Soarelui, a importante pentru fabrica Hamé,
produse vor susþine o creºtere de unui nou spaþiu care va include depozitele Depo Com, douã dintre
20% a cifrei de afaceri în anul depozitele ºi birourile din Capitalã”. hipermarketurile Minimax Discount
curent: „Am încheiat anul 2007 cu o Oferta amplã (panouri termoizo- din Braºov, depozitele Alcedo etc.
cifrã de afaceri de aproximativ cinci lante, uºi industriale ºi antifoc, ele- În luna martie, compania Topanel
milioane de euro. Pentru 2008 ne-am mente de tinichigerie ºi sanitarizare), este prezentã la Construct Expo
propus majorarea veniturilor cu 30%, calitatea produselor ºi seriozitatea Antreprenor, unde va expune alãturi
de luminatoarele din policarbonat ºi
Easy Roof Greca Tec noutãþi din gama panourilor ter-
moizolante: panoul zootehnic desti-
nat cu precãdere construcþiilor de ferme
de animale ºi panoul cu spumã poli-
uretanicã de 35 mm grosime.
Tabelul 1 Pentru cei interesaþi de con-
Tabelul 2 strucþia de spaþii de producþie,
spaþii de birouri sau malluri
comerciale, specialiºtii Topanel
vor oferi toate informaþiile nece-
sare la standul 009 din Pavilionul
Central al Romexpo. ‰

112 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Inaugurare
FABRICÃ DE SPUMÃ POLIURETANICÃ

Pentru unele firme prezente pe piaþa româneascã a materialelor de


construcþii, anul 2008 este de bun augur, fie ºi dacã le privim prin prisma
situãrii lor în ansamblul fenomenului investiþional.
Ceea ce reprezintã cu adevãrat o noutate pentru ele este faptul cã au
depãºit statutul de distribuitori de materiale de construcþii, devenind – în
primul rând – producãtori.
Într-o asemenea situaþie, se aflã unul dintre principalii furnizori de
spumã poliuretanicã din categoria izolanþilor profesionali. Este vorba
despre bine-cunoscuta firmã Den Braven România care, începând cu luna
noiembrie a anului 2007, se „conecteazã“ la circuitul productiv al
economiei naþionale, ca urmare a tenacitãþii, profesionalismului ºi a
calitãþii managementului. Adrian STATE – director general
Faptele ne demonstreazã încã o datã cã, în orice economie, producþia Den Braven România
este prioritarã, ea determinând, la rândul ei, celelalte elemente ale progre-
sului, cu deosebire dezvoltarea sectorului de construcþii.
Salutând apariþia Fabricii de spumã poliuretanicã în peisajul economic al Capitalei, vã oferim ºi primele
date despre aceastã investiþie cu ajutorul domnului director general Adrian STATE.

Ciprian Enache: Care au fost De aceea, Den Braven România, prin inaugurarea în luna martie 2008
raþiunea ºi motivaþiile hotãrârii de reprezentantul naþional al grupului a unei investiþii de peste 10 milioane
a construi o fabricã de spumã olandez Den Braven Sealants BV – de euro – constând într-o unitate de
poliuretanicã în România? Lider Mondial în Izolanþi Profesionali, producþie a spumei poliuretanice,
Adrian STATE: Explicaþia este îºi extinde activitatea în domeniu depozite ºi birouri – investiþie
aceea cã noua investiþie a fost nece-
sarã ca urmare a creºterii numãrului
de clienþi ai grupului Den Braven
Sealants BV Olanda la nivelul acti-
vitãþii sale internaþionale, cu precãdere
a celor din Europa Centralã ºi de
Rãsãrit. Ritmul construcþiilor din þara
noastrã, care solicitã, din ce în ce
mai mult, asemenea materiale izola-
toare, precum ºi performanþele reali-
zate de filiala Den Braven din
România l-au determinat pe propri-
etarul companiei, domnul Kees den
Braven, ca, la cererea directorului
general al Den Braven România, sã
construiascã aceastã fabricã în
România ºi nu în Ungaria, unde se
hotãrâse iniþial, ca urmare a facili-
tãþilor oferite de guvernul acestei þãri
investitorilor strãini (returnarea a
50% din valoarea investiþiei în prima
zi de la punerea în funcþiune).

114 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


amplasatã la câþiva kilometri de
Bucureºti, pe DN7 Bucureºti-
Târgoviºte.
Întreaga construcþie are o
suprafaþã de 10.200 mp, pe un teren
de peste 30.750 mp, ºi a fost reali-
zatã într-un timp record: 12 luni. Aria
construitã, aferentã fabricii, repre-
zintã circa 3.700 mp, spaþiile de
depozitare ale noii investiþii totali-
zeazã aproximativ 5.500 mp, iar
birourile ºi spaþiile administrative
peste 1.000 mp.
Capacitatea de producþie buge-
tatã pentru 2008 este de 10 milioane
de tuburi, fabrica de spumã poliure-
tanicã din România fiind una dintre
cele mai performante din întreaga
lume.
Argumentele hotãrâtoare în
C.E.: Care sunt noutãþile din C.E.: Orice nou început poate fi
decizia grupului Den Braven de a
realiza investiþia în România au fost punctul de vedere al produselor entuziast. Credeþi în proliferarea
calitatea ºi dedicaþia managementu- furnizate pieþei materialelor lui ºi dacã luaþi în calcul sinuo-
lui ºi a întregii echipe de angajaþi de construcþii? zitãþile unei afaceri?
români, precum ºi rezultatele exce- A.S.: Din punctul de vedere al A.S.: Investiþia grupului olandez
lente înregistrate de reprezentanþa gamei sortimentale, trebuie menþionat Den Braven în România este dovada
localã: în anul 2006, a ocupat primul faptul cã, în þara noastrã, se vor rea- dezvoltãrii durabile a afacerii de suc-
loc în topul celor 85 de þãri din liza toate spumele poliuretanice ces a companiei în þara noastrã ºi
întreaga lume, în care a activat com- incluse în oferta Den Braven: are efecte, pe de o parte, la nivelul
pania, criteriul de clasificare fiind spumele Maxifoam 825 ml, pentru responsabilitãþii sociale, prin taxele ºi
volumul vânzãrilor raportat la popu- aplicare cu pistolul ºi Maxifoam 825 ml, impozitele plãtite cãtre stat, prin
laþia þãrii ºi la produsul intern brut. toate sezoanele (premiate la Con-
creºterea numãrului de locuri de muncã
De asemenea, un factor important struct Expo Ambient în 2006 ºi
înalt calificate ºi specializate ºi a
pentru susþinerea acestei investiþii îl 2007), precum ºi spumele poliure-
constituie potenþialul deosebit al exporturilor României, iar pe de altã
tanice clasice, cu aplicare manualã
pieþei, în sensul creºterii accentuate parte, la nivelul pieþei construcþiilor,
ºi cu pistolul, variantele de varã ºi de
a sectorului de construcþii ºi, implicit, prin furnizarea de produse de calitate,
iarnã. Circa 35% din producþie va fi
a cererii pentru materiale de la preþuri adaptate cerinþelor pieþei,
comercializatã cãtre partenerii din
etanºare utilizate la montajul de tâm- cu onorarea imediatã a comenzilor
România ºi Republica Moldova,
plãrie termoizolantã, precum ºi clienþilor. Hotãrârea de a realiza
diferenþa fiind destinatã exportului în
poziþia de lider naþional în domeniu, aceastã fabricã în România n-a fost
Federaþia Rusã, Ucraina, Bulgaria,
deþinutã, încã din anul 2001, de fili- chiar simplã, dar am strâns suficiente
Ungaria, Grecia, Turcia, Georgia,
ala din România. argumente care ne garanteazã
Fabrica de spumã poliuretanicã Orientul Mijlociu, Austria, þãrile din
spaþiul fostei Iugoslavii, precum ºi în rentabilitatea investiþiei. Utilizatorii
reprezintã o noutate absolutã atât
alte zone în care Den Braven are finali, firmele de construcþii ºi montaj
pentru România, cât ºi pentru
colaboratori tradiþionali. În perioada tâmplãrie beneficiazã deja de avan-
aceastã zonã a Europei. Linia de
producþie este de înaltã tehnologie, noiembrie–decembrie 2007, pro- tajul scãderii preþurilor de achiziþie
utilajele ºi echipamentele sunt de dusele au fost exportate în 5 þãri de ale acestor produse, situaþie care tre-
ultimã generaþie, fiind realizate de pe 2 continente, urmând ca, pentru buie sã se regãseascã în scãderea
producãtori de marcã în domeniu din 2008, þinta externã sã cuprindã preþului locuinþelor cu valoarea echi-
Elveþia ºi Germania. 10–15 þãri de pe 3-4 continente. valentã a acestei reduceri. ‰

Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 115


Sisteme din aluminiu pentru faþade
ing. Carmen PASCU – Aluprof System România

Pentru realizarea unor obiective moderne, cu suprafeþe vitrate de mari dimensiuni, specialiºtii din
domeniul construcþiilor, recomandã, în general, sistemele din aluminiu, mai exact sistemele din aluminiu
pentru faþade. Ele sunt utilizate la construirea elevaþiilor ºi anvelopãrilor din sticlã pentru diverse lucrãri:
bãnci, hoteluri, oficii, birouri, saloane automobilistice, sãli sportive etc. În acelaºi timp, sunt un instrument
excelent pentru arhitectura modernã ºi pentru realizarea ideilor novatoare ale proiectanþilor. Pe lângã
faptul cã oferã siguranþã în exploatare ºi durabilitate în timp a construcþiei, aceste sisteme asigurã o
iluminare naturalã corespunzãtoare în interiorul clãdirilor ºi creeazã un mediu climatic confortabil pentru
utilizatori.
Sistemele de profile din aluminiu Aluprof includ multiple posibilitãþi de rezolvare a cerinþelor arhitec-
turale actuale. Libertatea alegerii, armonia, extravaganþa ºi, în acelaºi timp, simplitatea ºi eleganþa pot fi
exprimate ºi realizate prin intermediul soluþiilor oferite de compania Aluprof System România.

Numeroase lucrãri din Bucureºti, referitoare la estetica lucrãrii baza construcþiilor anti-efracþie, per-
cu faþade de tip structural sau semi- executate. Sistemul MB-SR50 per- miþând totodatã dezvoltarea unor
structural, sunt executate sau în curs mite realizarea construcþiilor în forme noi, proiectate individual pen-
de execuþie cu sisteme din aluminiu diferite variante: cea de bazã, sau tru plinte sau stâlpi.
pentru faþade Aluprof: MB-SR 50, variaþii ale acesteia, ca de exemplu Pentru a conferi clãdirilor un
MB-SR 50 Efekt, MB-SG 50, sau cu linia verticalã sau orizontalã caracter reprezentativ ºi un aspect
soluþii individuale MB-SR 80, MB-SR MB-SR50PL, faþada „semi-structuralã“ deosebit, poate fi utilizatã varianta
100, MB-SG 60. MB-SR50 Efekt, varianta „Industrial“ de faþadã semistructuralã MB-SG50
Una dintre aceste lucrãri, aflatã sau sistemul cu eclise MB-SR50A, SEMI.
în curs de execuþie cu sisteme care se utilizeazã la construcþiile Oferta noastrã include ºi soluþii
Aluprof, este Centrul de afaceri portante din lemn sau din profile de individuale pentru realizarea faþade-
Twin Tower Pipera II, având perete oþel. Elementul care rigidizeazã con- lor obiectivelor, adicã sisteme pro-
cortinã combinat, cu elemente de tip strucþia poate fi o placã de sticlã de o iectate conform unor criterii ferme, în
clasic ºi structural, suprafaþa totalã anumitã grosime – pe aceastã idee colaborare cu proiectanþii clãdirilor.
cumulatã a lucrãrii fiind de peste se bazeazã soluþia MB-SR 50A Întotdeauna aceste sisteme trebuie
17.000 mp. Execuþia acestui obiectiv „montant de sticlã“. sã îndeplineascã anumite cerinþe
presupune prelucrarea sistemelor Utilizând sistemul MB-SR50, specifice proiectului respectiv, legate
din aluminiu tip MB-SR50, MB-SR50 pentru elementele care se deschid de parametrii tehnici ºi esteticã.
PL, MB-60 ºi MB-78EI. (uºi ºi ferestre), pot fi gãsite mai Sistemul MB-SR50 este destinat
Soluþiile pentru faþade se bazeazã multe soluþii, cum sunt ferestrele cu pentru construirea ºi realizarea
pe sistemul riglã-montant MB-SR50. deschidere cãtre exterior, precum pereþilor uºori de protecþie – de
Alegerea acestuia rezolvã cerinþele ºi ferestrele foarte estetice ºi formã platã, de tip montabil sau de
legate de izolaþia termicã a construcþiei funcþionale pentru acoperiº. Sistemul umplere, precum ºi a acoperiºurilor,
ºi rãspunde totodatã aºteptãrilor riglã-montant este de asemenea luminatoarelor etc.

118 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Forma stâlpilor ºi a riglelor per- deformare a corpului clãdirii ºi eliminã construcþiile utilizate pentru apli-
mite construirea unor faþade estetice necesitatea de utilizare a unor stâlpi carea pe un schelet de susþinere din
cu linii zvelte de separare, vizibile, unghiulari. lemn sau oþel (MB-SR50 A) ºi faþadele
care asigurã în acelaºi timp rezis- Accesoriile livrate împreunã cu unde se utilizeazã plãci de sticlã cu
tenþa ºi durabilitatea lucrãrii. Adiþional, sistemul, consolele ºi elementele de rol de elemente de rigidizare a con-
profilele au colþurile exterioare rotun- îmbinare din aluminiu, care fixeazã strucþiei. Pentru toate aceste vari-
jite, ceea ce oferã posibilitatea creãrii peretele pe construcþia clãdirii, sunt ante de faþade, în afara elementelor
efectului „soft-line“. realizate din aliaj de aluminiu
Numãrul mare de stâlpi ºi rigle care se deschid la modul standard,
AlMgSi0, 5F22.
disponibile în sistem garanteazã pot fi utilizate ºi ferestrele de
În cazul faþadelor bazate pe MB-
consumul optim de material. Creºterea mansardã sau cele rabatabile care
SR50, pot fi utilizate plinte de mas-
rezistenþei stâlpilor, în cazul solici- care de diferite forme. O variaþie se bazeazã pe sistemul de perete
tãrilor foarte mari, se poate efectua foarte esteticã a faþadei este aºa- structural MB-SG50.
prin întãrirea acestora la interior cu zisa linie verticalã ºi orizontalã, care Toate soluþiile de sisteme din alu-
profile din aluminiu. Prelucrarea subliniazã împãrþirea – verticalã sau miniu propuse de compania Aluprof
foarte uºoarã a profilelor micºoreazã orizontalã. Acest sistem stã de System România permit realizarea
timpul de pregãtire, eliminând orice celor mai îndrãzneþe idei în domeniul
asemenea la baza altor soluþii:
fel de tãieturi în suprafeþele laterale construcþiilor, rãspunzând totodatã
peretele „semi-structural“ MB-SR50
ale stâlpilor.
Efekt, faþada de tip „Industrial“, cerinþelor arhitecturale moderne. ‰
Prin utilizarea barierei termice
continue, precum ºi a garniturilor
profilate adiacente sticlei geamurilor,
poate fi realizatã o foarte bunã izo-
lare termicã pentru pãrþile transpa-
rente, de o anumitã clasã, conform
DIN 4108.
Datoritã construcþiei stratificate a
zonelor de parapet de sub ferestre,
în care nu s-au utilizat materiale
inflamabile, ci vatã mineralã sau
plãci din gips-carton, produsul a
primit calificativul de protecþie la foc
în funcþie de construcþie F0,25
(EI15) NRO, F0,5 (EI45) NRO.
Pentru realizarea peretelui îndoit
în plan orizontal ºi vertical, s-au pre-
vãzut profile speciale ºi anumite
plinte pentru apãsare ºi mascare,
ceea ce conduce la lipsa limitelor de

Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 119


Un produs de temut pentru concurenþã!
AMF – THERMATEX ALPHA
AMF – THERMATEX ALPHA
‰ placã de plafon din fibrã mineralã din clasa de absorbþie A, conform EN ISO 11654
‰ absorbþie acusticã αw 0,90 conform EN ISO 354
‰ protecþie la foc F 90 conform DIN 4102

Asigurarea unei acustici optime într-o clãdire sau orice încãpere a devenit una dintre cele mai
importante cerinþe constructive. Astfel, în funcþie de destinaþia clãdirii sau de utilizarea unor
încãperi, se impun cerinþe diferite asupra plafonului suspendat.
Pentru a asigura beneficiarilor acestor spaþii un confort deosebit ºi, totodatã, proiectantului posibili-
tatea de a obþine ºi îndeplini diferite cerinþe individuale, noile plafoane – Acustice de la AMF, din gama
Thermatex – “Acoustic Range”, realizate de cãtre producãtorul german – Knauf AMF, oferã valori
deosebite, atât în ceea ce priveºte absorbþia acusticã, cât ºi izolarea fonicã.
O utilizare cu un scop precis a plãcilor de plafon, pentru absorbþia acusticã, reflexia zgomotului ºi
izolarea fonicã, oferã – în primul rând – direcþionarea controlatã a zgomotului, în condiþiile unei imagini
unitare a plafonului suspendat.

CA SÃ AUZI NUMAI CE VREI SÃ AUZI z stabilitate ridicatã a plãcii ºi menþinerea formei


AMF – Thermatex Alpha este o placã acusticã din acesteia, având o rezistenþã la umiditate de pânã la 95%
fibrã mineralã, complet nou dezvoltatã, acoperitã cu o – umiditatea relativã a aerului;
pâslã acusticã. z materialele-liant sunt organice ºi naturale;
Pe lângã cerinþele acustice ridicate, impuse de z o comportare foarte bunã ºi atestatã în cazul mon-
clasa A de absorbþie acusticã, îndeplineºte ºi alte cerinþe tajului, conform Sistem C;
fizico-constructive, în ceea ce priveºte protecþia la foc ºi z grosimea plãcilor este de 19 mm, iar greutatea
igiena. acestora, pentru grosimea respectivã de placã, este
Materialul din care este compusã placa, care este foarte redusã – de aprox. 3,0 kg/m2;
realizatã conform procedeului umed (Wet-felt), oferã atât z se oferã pe formatele: 600 x 600/625 x 625 mm
posibilitatea unei prelucrãri, cât ºi a unui montaj de (alte formate, la cerere).
primã clasã.
Avantajele dumneavoastrã:
z o suprafaþã netedã ºi un desen elegant al plãcilor,

fiind acoperite cu o pâslã acusticã de culoare albã,


imaculatã, similar RAL 9010;
z o reflexie a luminii de pânã la 85%;

z execuþia canturilor SK (drept) ºi VT (semi-îngropat)

ºi întãrirea canturilor, la realizarea cu cantul – VT;


z la cerere, acoperire cu un strat suplimentar anti- Gama Thermatex Acoustic:
septic – Hygena, pentru clinici, farmacii, laboratoare, • Thermatex Alpha
spitale, industria alimentarã, alimentaþie publicã, super- • Thermatex Acoustic
marketuri etc; • Thermatex dB Acoustic

120 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Exigenþele pieþei concurenþiale ºi efectele ei
Concurenþa – motorul progresului unei economii, pune la grea încercare
majoritatea firmelor, inclusiv pe cele de pe piaþa construcþiilor din România.
Faptul cã dupã 1990 aceastã piaþã a fost „invadatã“ de produse ºi
tehnologii occidentale, testate din plin de-a lungul anilor în Europa ºi în
lume, a stimulat producãtorii ºi comercianþii din þara noastrã sã facã „pasul
înainte“ în ceea ce priveºte implementarea unei noi mentalitãþi strâns legate
de politica managerialã, care sã-i asigure supravieþuirea în condiþiile exi-
genþei sporite cerute de investitori. Cine a înþeles aceste lucruri a avut ºi are
de câºtigat în prezent ºi în viitor.
Policolor, societate bine-cunoscutã în lumea constructorilor ºi a beneficiarilor
lucrãrilor acestora, a ajuns în prezent, în urma restructurãrilor din ultimii ani,
o firmã redutabilã care s-a transformat din mers într-una de prim rang.
Cum s-a produs acest proces ºi cum se încadreazã el în exigenþele
pieþei concurenþiale româneºti, vom afla din discuþia avutã cu domnul
director general Ivan SOKOLOV. Ivan SOKOLOV, director general – POLICOLOR

Reporter: Pentru început, vã rugãm Policolor, prin reprezentanþii sãi din sfârºitul perioadei de pregãtire, cursanþii
sã comentaþi, succint, evoluþia cadrul echipei Deko Professional pune participã la renovarea unor edificii din
pieþei construcþiilor din România, la dispoziþia cursanþilor informaþii cu regiunea respectivã.
precum ºi a celei din Bulgaria, privire la tendinþele de pe piaþa con- Rep.: Ce produse noi a adus
pieþe pe care se comercializeazã strucþiilor, la ultimele tehnologii în materie Policolor în portofoliul sãu anul
produsele dv. de conservare a energiei, de aplicare a trecut ºi ce ne rezervã pentru anul
Ivan SOKOLOV: Piaþa de con- sistemelor de termoizolaþie ºi hidroizo- acesta?
strucþii din România ºi-a pãstrat ºi în laþie, de decorare a spaþiilor interioare I.S.: Anul trecut Policolor a inaugu-
2007 trendul ascendent pe care l-a ºi exterioare etc. Deko Professional rat linia de producþie a polistirenului,
cunoscut în ultima perioadã, trend care susþine activitatea didacticã, oferind o cu o capacitate de producþie de 12.000 mc
va fi cu siguranþã menþinut ºi în viitor. serie de facilitãþi între care: curs lunar. Polistirenul de faþadã EPS 80 a
Cât priveºte piaþa din Bulgaria, acolo metodologic în domeniul finisajelor, al venit sã completeze gama Deko Pro-
lucrurile stau puþin diferit. În Bulgaria aplicãrii sistemelor de termoizolaþie ºi fessional. EPS 80 a fost lansat ca
boomul a început acum 5-6 ani, cu reno- hidroizolaþie, lectori ºi tehnicieni pentru urmare a cererii de pe piaþa sis-
varea caselor ºi a continuat cu dez- susþinerea aplicaþiilor teoretice ºi prac- temelor de termoizolare. Produsul
voltarea turismului, care a implicat tice, material didactic corespunzãtor, este parte integrantã a sistemului de
construcþia de hoteluri, dupã care a urmat scule ºi îmbrãcãminte de protecþie etc. termoizolare Dekotherm, primul sistem
construcþia a numeroase clãdiri de birouri. Dorim ca la finalul cursurilor, elevii de acest gen certificat în România.
În ceea ce priveºte produsele, cali- sã aibã o bunã pregãtire ºi sã înceapã Produsul poate fi însã comercializat ºi
tatea acestora în ambele þãri este din ce cariera ca profesioniºti, nu doar ca separat. Tot anul trecut, sub acelaºi
în ce mai bunã. Experienþa acumulatã ucenici care urmeazã sã „fure“ brand Deko Professional au fost intro-
de Policolor în cei peste 40 de ani de meserie de la cei mai în vârstã. duse în fabricaþie noi produse din
activitate sau know-how-ul Orgachim, La sfârºitul anului ºcolar, orga- categoria adezivi chituri, gleturi.
care a fost înfiinþatã acum mai bine de nizãm o competiþie la nivel naþional Acum, în aceastã gamã avem 10 astfel
100 de ani, ne ajutã sã venim în întâm- care se bucurã de un mare succes în de produse de înaltã calitate, cu desti-
pinarea cerinþelor pieþei cu produse de rândul cursanþilor, iar premiile sunt pe naþii specifice.
calitate, adaptate tuturor nevoilor. mãsura aºteptãrilor, constând atât în
Fie cã vorbim de produse pentru produse utile în domeniul construc- Anul acesta am rezervat noi sur-
piaþa de retail, produse industriale sau þiilor, cât ºi obiecte care sã-i încânte, prize pentru clienþii noºtri. În curând,
destinate firmelor de construcþii, ne reco- având în vedere vârsta participanþilor. veþi putea gãsi în magazine produse
mandã calitatea. Iar lucrul acesta este Anul trecut, de exemplu, am oferit noi, pe bazã de apã, dezvoltate con-
reflectat ºi de sloganul nostru: „când cali- drept premii truse complete de scule, form normelor europene privind emisia
tatea conteazã“. MP3 playere, DVD playere, telefoane de compuºi organici volatili.
Din pãcate, pregãtirea aplicatorilor mobile etc. Rep.: Ce semnificaþie are pentru
lasã de dorit, iar generaþia actualã nu Un alt proiect care se desfãºoarã la dvs. Construct Expo Antreprenor
se aliniazã noilor exigenþe de pe piaþa nivel naþional este acela de instruire a 2008?
construcþiilor. De aceea, ne-am implicat aplicatorilor. Oricare meseriaº din þarã I.S.: Policolor este prezent la o
mai serios în procesul de educaþie a poate participa la cursurile noastre de mulþime de astfel de evenimente în
viitorilor specialiºti, de ei depinzând pregãtire. toatã þara. Târgurile ºi expoziþiile ne
rezultatele cu adevãrat durabile. În acest Trebuie sã reþineþi totodatã cã ºi în ajutã sã fim mai aproape de clienþii
sens, pentru a rezolva marea problemã Bulgaria derulãm programe de edu- noºtri. Ei ne pot testa produsele ºi îi
a deficitului de forþã de muncã, cu spri- caþie în acest domeniu, însã modul de pot cunoaºte pe specialiºtii noºtri.
jinul Ministerului Educaþiei derulãm desfãºurare este diferit de cel din Calendarul de evenimente al Policolor
de câþiva ani proiectul „Profesioniºtii România. În þara vecinã, pregãtirea este plin, iar cei interesaþi îl pot con-
de mâine“, care se desfãºoarã pe toatã are loc pe regiuni, iar cursurile sunt sulta accesând site-ul nostru dedicat
perioada anului ºcolar. Compus din destinate celor care încep sã lucreze produselor pentru profesioniºtii în con-
6 module, programul are ca scop con- în domeniul construcþiilor fãrã a mai fi strucþii www.deko-professional.ro.
solidarea cunoºtinþelor ºi abilitãþilor fãcut acest lucru anterior; deci, îi Astfel de evenimente sunt o oportuni-
practice ale cursanþilor din segmentul pregãtim de la zero. Acolo, proiectul a tate pentru a ne prezenta ºi promova
liceal de învãþãmânt cu profil construcþii. fost iniþiat cu sprijinul primãriilor, iar la noile produse. ‰

124 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Noul program
de chituri pentru rosturi
ing. Mihalache PÃUN – Product Manager Murexin, Baumit România

ALEGEÞI CEL MAI BUN PROGRAM! De ce aceastã invitaþie foarte


Aceasta este invitaþia directã directã? Pentru cã cei de la Murexin
pentru un Parteneriat de duratã, chiar vor sã convingã cã sunt „Tari în
bazat pe respect ºi încredere, pe construcþii“. ªi... întrucât piaþa mate-
care noua echipã de conducere ºi
rialelor de construcþii este foarte
de marketing Murexin AG din Austria
o lanseazã, în Europa ºi în lume, gãlãgioasã, fiind asaltatã de nenu-
tuturor celor care – într-un fel sau mãrate oferte care mai de care mai
altul, direct sau indirect, Beneficiar ºi tentante – unele doar sub aspectul
Constructor, Arhitect ºi Inginer, Con- preþurilor, vã rugãm sã butonaþi tele-
sultant ºi Investitor, Distribuitor ºi comanda ºi sã vã opriþi asupra ofer-
Comerciant, ªef de echipã ºi Mese- telor serioase, de calitate, cu
riaº – participã la actul de creaþie al adevãrat profesionale. Una dintre
unei „case“. acestea este oferta Baumit – Murexin.
În România, invitaþia este adre- Dintre noutãþile Murexin 2008,
satã tuturor prin intermediul firmei eu… am ales!
Baumit, care este reprezentant
NOUL PROGRAM DE CHITURI
autorizat – Producãtor ºi Importator
unic – al produselor cu marca PENTRU PLACAJE MUREXIN
Murexin. Deci, în România, Murexin „Fiecare chit cu rostul… lui“
este o marcã a firmei Baumit. De ce un nou program de chituri? Noile chituri Murexin
Reamintesc cã cele douã firme, Pentru cã lumea placajelor este din z Produse. Programul oferã o
Baumit ºi Murexin, fac parte din ce în ce mai complexã ºi variatã ºi grupã de 10 produse de top, fiecare
grupul SIH-Schmid Industrie Holding pentru cã exigenþele Clienþilor ºi ale cu domeniul lui clar de utilizare. Am
din Austria, grup specializat în pro- mediului de exploatare sunt din ce în putea spune cã fiecare chit are…
ducþia ºi comercializarea materi- ce mai înalte.
alelor de construcþii, cu cifra de rostul lui.
Apare astfel tendinþa normalã ca
afaceri de peste un miliard de euro acelaºi produs sã îndeplineascã, cât
pe an.
mai bine, cât mai multe dintre aceste
cerinþe.
Am putea spune cã noul program
de chituri a fost conceput cu… mult
respect:
z respect pentru Calitate = respect
faþã de Client: produsele sã fie
rezistente, durabile, uºor de curãþat
ºi întreþinut, „sãnãtoase“ ºi, nu în
cele din urmã, „frumoase“;
z respect pentru Mediu – sã fie
ecologice, sã nu polueze;
z respect pentru Meseriaº – sã
se lucreze uºor, sã nu fie toxice, sã
nu irite pielea.
Cu aceastã ocazie, mi-am
reamintit un alt slogan Murexin.
„Sã vrei mereu cât mai mult –
este ceva normal.“

126 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Noile chituri sunt produse în Tabelul 1
Austria, la Fabrica Murexin de la
Wiener Neustadt. Au fost testate
în laboratoare de specialitate,
conform EN 13 888.
Noul chit Murexin pentru placaje
„chitul normal“ sau chitul principal,
cum vreþi sã-i spunem, este un
chit de calitate superioarã: flexibil,
aquastatic (cu efect de perlã) ºi
colorat în 25 de nuanþe, cu uti-
lizare generalã – practic la toate
tipurile de placaje, la interior ºi
exterior, pentru lãþimi normale de
rosturi: de la 2 la 7 mm.
Numele lui: Mortar de rosturi
FM 60/Fugenmörtel FM 60
Sunt prezentate, pe lângã FM 60
ºi celelalte produse specializate, cu
caracteristicile lor principale ºi dome-
niul de utilizare.
Se poate observa cã, practic, nu
este domeniu de utilizare, fãrã
rezolvare.
z Culori. În acelaºi timp, se poate
„admira“ ºi paleta de culori, comple-
tatã cu cinci noi culori „la modã“.
Existã deci posibilitatea de a crea
placaje cât mai artistice, alegând –
dupã gust ºi personalitate – culoarea
chitului în armonie sau în contrast cu
designul ºi culoarea plãcilor.
z Preþuri. Þinând seama de nivelul
superior de calitate, preþurile sunt
foarte atractive. Vã puteþi convinge
consultând Lista de preþuri Murexin
2008. Pentru fiecare problemã, se
poate gãsi soluþia „optimã“.
CONCLUZIE
Noul program de chituri pentru ros-
turi de la Murexin reprezintã o nouã
abordare – de înaltã calitate în domeniu.
Mortarul pentru rosturi FM 60 este un
chit de clasã superioarã – flexibil,
aquastatic ºi colorat, cu utilizare la inte-
rior ºi exterior. Este mai rezistent, mai
durabil, se curãþã ºi se întreþine mai
uºor ºi permite exprimarea unor vari-
ante de placaj creative ºi multi-
funcþionale, la preþuri atractive. Gama
de chituri este completatã de produse
specializate, astfel încât sã fie acoperite
toate domeniile de utilizare – toate
tipurile de placaje ºi medii de expunere.
Alegeþi cel mai bun program! Vã
invitãm sã intrãm împreunã în lumea
ºtiinþei ºi artei rosturilor pentru placaje,
astfel încât visul sã devinã realitate.
Fiecare chit cu …rostul lui! ‰

Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 127


Tiab SA – un an în Uniunea Europeanã
ing. Cristian CAZAN, director marketing – SC TIAB SA

A trecut deja un an de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Prevedeam înainte de
ianuarie 2007 cã acest eveniment ne va impune „canoane“ europene care ne vor obliga la strategii ºi tactici
cu totul noi, pentru a putea face faþã pe o piaþã unde concurenþa joacã rolul decisiv, iar regulile ce vor
guverna competiþia vor fi aceleaºi pentru orice firmã, indiferent de þara de origine.

TIAB este una dintre societãþile cu La rândul sãu, pentru Vinci Energies Alãturi de Grupul Vinci Energies,
tradiþie în domeniul instalaþiilor din aceastã fuziune reprezintã instalarea TIAB va parcurge, în urmãtorii trei ani,
România, care, în ciuda perioadei difi- de duratã în România, graþie unei o etapã de remodelare ºi modernizare
cile de tranziþie a economiei, a trecut societãþi româneºti de prim rang, a companiei în toate structurile sale,
pragul aderãrii cu o structurã la fel de TIAB, având drept clienþi mari soci- prin implementarea unui nou sistem
închegatã, reuºind sã gestioneze, etãþi româneºti ºi internaþionale.
corect, experienþa acumulatã în cei În ceea ce priveºte armonizarea de management al afacerii care sã
58 de ani de existenþã, atât din punc- cu reglementãrile ºi standardele permitã o eficientizare a activitãþii ºi o
tul de vedere al capacitãþii tehnice, cât europene, TIAB a demarat un amplu aducere a acesteia la parametrii unei
ºi manageriale. Din pãcate, realitãþile proces de aliniere a procedurilor pro- companii puternice, capabile sã lupte
perioadei de tranziþie ºi problemele prii din sistemul integrat de manage- de la egal la egal cu orice mare com-
ridicate de alinierea la normele ment al calitãþii la noile cerinþe. petitor european. Investiþiile prevãzute
europene nu au permis întãrirea între- Certificãrile ISO 9001:2000, ISO a se realiza în acest sens vor permite
prinderilor româneºti, mari ºi foarte 14001/2004 ºi OHSAS 18001/1999 dezvoltarea TIAB atât din punctul de
mari, în ceea ce priveºte capacitatea aratã cã TIAB ºi-a asumat, pe deplin,
vedere al specializãrii personalului,
de a face faþã singure competiþiei cu rãspunderea în ceea ce priveºte
firme de renume care se luptã pentru respectarea normelor de calitate, prin angajarea ºi formarea tinerilor
câºtigarea segmentului de piaþã din sãnãtate ºi protecþia mediului la absolvenþi de profil, cât ºi din punctul
România. Din acest motiv, strategia nivelul noilor exigenþe impuse. de vedere al diversificãrii ofertei de
TIAB a fost aceea de a cãuta o alianþã Totodatã, prin calitatea de lider în servicii.
cu un partener european puternic, domeniul instalaþiilor în România, Programele de dezvoltare ºi moder-
alianþã care sã permitã, pe lângã o specialiºtii ce activeazã în cadrul nizare lansate de Grupul Vinci
fortificare a poziþiei pe piaþã, ºi o companiei au înþeles cã este momen- Energies au, totodatã, ca scop com-
modernizare a societãþii prin importul tul sã lanseze o serie de acþiuni care patibilizarea sistemelor de lucru ale
de cunoºtinþe de la o firmã cu expe- sã conducã la însuºirea ºi aplicarea
celor douã companii ºi crearea unei
rienþã, consacratã pe plan european. corectã a standardelor europene în
Vara anului 2007 a marcat pentru domeniul instalaþiilor. culturi organizatorice noi, astfel încât,
TIAB un moment de referinþã prin Astfel TIAB, prin calitatea de în scurt timp, TIAB sã poatã avea
preluarea de cãtre Grupul Vinci membru în comitetele ASRO (CT346 acces, cu adevãrat egal, pe piaþa de
Energies lider european în domeniu, – Protecþie împotriva trãsnetului: instalaþii din þãrile Uniunii Europene,
a unui pachet de 51% din acþiunile CT9 – Aparate electrice de joasã ten- consolidându-ºi, în acelaºi timp,
companiei. Acum, interesele celor siune: CT136 – Instalaþii electrice în poziþia de lider în domeniul instalaþi-
douã pãrþi converg cãtre acelaºi construcþii; CT137 – Aparate elec- ilor din România. În acest sens, TIAB
punct strategic, pentru cã firmele au trice pentru atmosferã antiexplozivã) ºi-a creat un compartiment identic,
acelaºi specific ºi organizare similarã. ºi, împreunã cu ASRO ºi UPB, a
din punct de vedere organizatoric ºi
Pentru TIAB, cointeresarea într-o întocmit un cod de bunã practicã
asemenea fuziune a pornit de la lucrare care se adreseazã, în primul funcþional, cu al celorlalþi membri ai
faptul cã: rând, instalatorilor electricieni. Codul Grupului, beneficiind de aceeaºi
z se va alipi unui grup inter- de bunã practicã adunã, într-un sin- importantã carte de vizitã în relaþiile
naþional din acelaºi domeniu; gur volum, principalele prescripþii cu partenerii de afaceri.
z va beneficia de experienþa ºi referitoare la instalaþiile electrice de Apartenenþa TIAB la Grupul Vinci
notorietatea tehnicã a firmei Vinci iluminat din mediile normale ºi din Energies reprezintã confirmarea fap-
Energies; mediile cu pericole de explozie. tului cã societatea, prin analiza atentã
z se va întãri vizavi de clienþii sãi Prescripþiile sunt elaborate strict în a tuturor tendinþelor ºi implicaþiilor
naþionali ºi internaþionali; concordanþã cu standardele europene
z va avea schimburi tehnice ºi în vigoare la aceastã datã, elimi- generate de integrarea în Uniunea
comerciale cu alte companii ale nând, astfel, dezavantajul con- Europeanã, poate reuºi continuarea
Vinci Energies; sultãrii separate a volumului mare de tradiþiei sale ºi menþinerea în topul
z îºi va pãstra identitatea cultu- standarde preluate direct în limba firmelor prestigioase din domeniul
ralã ºi autonomia. englezã sau francezã. instalaþiilor. ‰

132 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Clãdiri de locuit din lemn
MODEL DE MANAGEMENT
Al. CIORNEI, D. COSTINESCU – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi

Dezvoltarea în viitor a caselor din lemn din þara noastrã necesitã consideraþii pentru managementul
acestora. Vã prezentãm un model de management necesar pentru dezvoltarea firmelor de construcþii,
precum ºi o experienþã în acest domeniu din SUA.

Construcþia locuinþelor este un cu disponibilitatea celor ipotecare EVOLUÞIA MANAGEMENTULUI


proces format dintr-o interacþiune pentru potenþiali cumpãrãtori de ÎN CONSTRUCÞIA DE LOCUINÞE
complexã a unor factori ºi oameni ce locuinþe. Împrumuturile sunt influ- DIN LEMN
conduc la transformarea unui lot de enþate de ratele dobânzilor stabilite Caracteristica managerialã pen-
construcþie într-o clãdire din lemn de bãnci. tru dezvoltarea unei firme este
finalizatã. Procesul de transformare Rãspunsul constructorului / inves- furnizatã de un model de manage-
ment (fig. 2) care presupune cã
se efectueazã cu intenþia de a crea o titorului este actorul principal în pro- investitorul / constructorul nu este
afacere profitabilã pentru construc- cesul de construire a locuinþei, care, constrâns la dezvoltarea firmei, de
tor/investitor ºi de a realiza un pro- prin acþiunile lui, determinã modul de mediul exterior (exigenþele societãþii).
dus (clãdirea de locuit din lemn) realizare a proiectului ºi execuþiei În schimb, pot apãrea îngrãdiri din
acceptat ºi benefic pentru societate. locuinþei. cauza inabilitãþii constructorului de
Exigenþele societãþii (prezentate Constructorul / investitorul sunt a conduce un volum mare de lucrãri.
în fig. 1) sunt: piaþa locuinþelor, con- într-o poziþie de risc pe parcursul Eficacitatea managementului
trolul organelor de stat, parametrii realizãrii locuinþei, putând lua decizii implicã existenþa diferitelor niveluri
financiari. cu privire la modul de desfãºurare a de management I, II, III, IV (fig. 2)
Piaþa locuinþelor influenþeazã activitãþii firmei. În cadrul organizãrii care diferã datoritã aptitudinilor,
constructorul / investitorul în reali- interioare a firmei, constructorul / tehnicilor ºi presiunilor din firmã.
zarea clãdirilor de locuinþe din lemn investitorul adaugã relaþii profesio- Ieºire construcþii este un para-
la alegerea amplasamentului, a tipu- nale contractuale. metru comun (unic), care poate con-
lui, numãrului ºi preþului acestora. Funcþiile managementului (utili- duce la o clasificare a constructorilor.
În modelul de management prezen-
Parametrii financiari sunt extrem zate în procesul de transformare a tat, „ieºire construcþii“ este un ter-
de sensibili în zona clãdirilor de firmei) furnizeazã un cadru adecvat men generic utilizat pentru a reflecta
locuit din lemn, din cauza dependenþei pentru implementarea responsabi- diferite niveluri de producþie, putând
de împrumuturi pentru construcþii litãþii de management. fi aplicat tuturor constructorilor de
case din lemn.
Dezvoltarea firmei este influen-
þatã de creºterea ieºirii construcþiei,
în scopul de a mãri profitul, firma
funcþionând eficient din punctul de
vedere al costurilor.
Creºterea în mãrime a ieºirii con-
strucþiei este în funcþie de variabilele
interne ale firmei:
z efortul cheltuit pentru a creºte
volumul de lucrãri;
z eficienþa managerialã.
Efortul cheltuit pentru a creºte
volumul de lucrãri se realizeazã prin:
cantitatea de muncã necesarã
mãririi numãrului de case construite,
utilizând metoda forþei brute, de a
creºte volumul ºi profitul lucrãrilor, prin
mãrirea numãrului de ore / muncã, cu
mai mulþi muncitori sau subcontrac-
tori, sau/ºi mai multe zile lucrãtoare
pe sãptãmânã. Acest fapt conduce la
o mãrire a presiunii în firmã, la o frus-
Fig. 1: Abordarea sistemicã a construcþiei de locuinþe din lemn trare cu creºtere exponenþialã.
continuare în pagina 136 ®

134 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


¬ urmare din pagina 134
necesitatea utilizãrii sistemelor de
management implementate manual.
Exemplu: contabilitatea + impozitele
înregistrate manual în registrul contabil.
Nivelul III – afacerea este
definitã clar în scris, planificarea
pieþei este realizatã printr-o analizã
formalã, fiind stabilite punctele tari ºi
slabe ale firmei, obiectivele acesteia
ºi dezvoltarea strategiilor. Existã o
planificare a afacerilor pe termen
lung, planuri pe 5 ani, cele nepro-
fitabile sunt revizuite ºi aduse la zi
anual, iar planurile anuale sunt
revizuite trimestrial. Profilul firmei
este monitorizat trimestrial. La acest
nivel apare o contabilitate a cos-
Fig. 2: Model de management. Procesul de dezvoltare a unei firme pentru construcþii de locuinþe din turilor ºi o estimare a acestora.
lemn, alcãtuit din diferite stadii de evoluþie a managementului Firma a evoluat într-un grup
definit de specialiºti în domenii ca:
Eficienþa managerialã se mani- În cadrul modelului de manage- planificarea, contabilitatea, monito-
festã printr-o muncã productivã cu o ment, se vor prezenta caracteristicile rizarea construcþiei. Constructorul
creºtere moderatã a energiei consu- nivelurilor (I, II, III, IV) prezentate în reduce controlul de rutinã ºi se
mate, care este limitatã de capaci- fig. 2. Tehnicile de management evo- ocupã cu planificarea pe termen
tatea, experienþa ºi dorinþa de inovare lueazã de la un proces rudimentar ºi lung. Se foloseºte extensiv sistemul
a constructorului. nestructurat (palier I) la un set com- structurat al informaþiei.
Majoritatea constructorilor sunt plex de principii de management Nivelul IV – definire clarã ºi
de pãrere cã experienþa practicã (palier IV). scrisã a afacerii. În cadrul planificãrii
este mai necesarã pentru succesul Nivelul I se caracterizeazã la pieþei se realizeazã o analizã com-
firmei decât angajarea oamenilor cu clãdirile de locuit din lemn prin pletã, sunt inventariate calitãþile ºi
educaþie specializatã. Aceastã atitu- definirea afacerii. În cazul planificãrii defectele firmei, iar obiectivele aces-
dine poate afecta abilitatea con- pieþei, nu existã o analizã, cu teia sunt bine definite ºi evaluate.
structorului de a extinde cu succes ºi definirea scopurilor ºi obiectivelor. Existã o planificare clarã pe termen
eficient operaþiunile firmei în zone Planificarea pe termen lung, planul lung, planurile de dezvoltare pe 5 ani
noi ºi provocatoare. pe 5 ani ºi pe un an nu existã. ºi un an sunt profitabile. Profiturile
firmei sunt monitorizate lunar.
Managementul perioadelor de Profiturile nu sunt cunoscute decât
Constructorul nu îºi concentreazã
palier/tranziþie reprezintã domeniul dupã realizarea produsului final.
atenþia asupra operaþiilor zilnice ale
de „ieºiri construcþii“ care pot fi reali- Constructorul, la acest nivel,
firmei. Acestea trec în responsabili-
zate la diferite niveluri ale profitabi- poate fi un meºteºugar, om fãrã sau
tatea subordonaþilor. Personalul este
litãþii manageriale (fig. 2). Nivelurile cu puþinã experienþã în domeniul
angajat pe baza abilitãþilor ºi a expe-
(I, II, III, IV) sunt „zone de stabilitate“ managementului construcþiei de rienþei specifice.
unde „ieºirea construcþie“ cores- locuinþe. Firma este o extensie a Planificarea afacerilor reprezen-
punde efortului exercitat, iar profi- acestuia. Funcþiile managementului tatã grafic va permite constructorilor
tabilitatea managementului este sunt centralizate ºi au o naturã sã poziþioneze în timp etapa de
îndeplinitã. În aceste perioade, con- autoritarã. realizare a construcþiei, îmbunãtãþirea
structorul trebuie sã planifice con- Nivelul II – afacerea este definitã performanþei, modul de dezvoltare în
ºtiincios modificãrile practicilor verbal. În cazul planificãrii pieþei, viitor ºi utilizarea sistemelor curente
curente de management, pentru a existã o analizã informalã, iar în de management.
realiza cu succes, experienþa peri- firmã nu sunt strategii. În firmã nu Detaliile nivelelor (I, II, III, IV) vor
oadei urmãtoare de tranziþie, la alt sunt inventariate problemele majore, transmite informaþii despre sistemele
nivel de platou. nici cele minore. Obiectivele firmei de management al construcþiilor,
Perioada de tranziþie are ca sunt definite verbal. Planificarea pe care sunt curent la nivelul maxim de
rezultat o experienþã neconfortabilã termen lung ºi planul pe 5 ani sunt profitabilitate managerialã.
pentru membrii firmei, ceea ce gene- inexistente. Planurile anuale ale Se anticipeazã cã aceastã analizã
reazã conflicte interpersonale, din firmei sunt dezvoltate, iar profiturile în profunzime va permite construc-
cauza noilor aºteptãri ºi a efi- sunt revizuite anual. Firma continuã sã torului înþelegerea modului de a con-
cienþelor anticipate mai mari. reflecte personalitatea constructorului. duce cu succes firmele, obþinând
Membrii firmei sunt solicitaþi sã iasã Controlul este autoritar mai puþin beneficiu propriu, al angajaþilor, dar
din „zonele de confort“ personal ºi centralizat datoritã creºterii ieºirii ºi al cumpãrãtorilor de locuinþe din
sã se confrunte cu noi provocãri. construcþiei. Sunt conºtientizate lemn. ‰

136 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Impermeabilizarea digurilor ºi a barajelor
cu geocompozite cu bentonitã (I)
dipl. ing. Petra FLESICHER, dipl. ing. Roland HAARER (Federal Waterways Engineering and Research Insistute,
Karlsruhe), dr. ing. Michael HEIBAUM (ICG Leonhardt-Veith GmbH & Co. KG, Düsseldorf)

Geocompozitele cu bentonitã (Geosynthetic Clay Liners, GCL) au fost folosite ca elemente pentru impermeabilizare
în construcþia de diguri ºi cãi navigabile, ca alternativã la metodele „clasice“ de impermeabilizare, doar în ultimii ani.
Ca urmare, pânã acum, formularea unor cerinþe în aceastã privinþã a fost posibilã doar pânã la un anumit punct. Cele
mai bune informaþii cu privire la comportamentul noilor materiale de construcþii se obþin din experienþa câºtigatã prin
punerea acestora în operã. Din acest motiv, geocompozitele cu bentonitã folosite de câþiva ani în construcþia de diguri
ºi construcþiile hidrotehnice au fost excavate ºi analizate pentru a le putea observa comportamentul ºi orice modificãri
ce ar fi putut surveni în ceea ce priveºte proprietãþile materialului, cu scopul de a obþine informaþii cu privire la randa-
mentul ºi limitãrile materialului de construcþie „GCL“, precum ºi detalii ce þin de aplicaþiile viitoare ale acestui material.

FOLOSIREA o valoare limitã universal valabilã. Aceasta mãsoarã permeabilitatea materialului în


GEOCOMPOZITELOR este specificatã în fiecare proiect în zona de impact.
CU BENTONITÃ LA CONSTRUCÞIA parte. În construcþia de diguri, sarcinile
DE DIGURI ªI BARAJE DIN PÃMÂNT Condiþiile speciale de testare în suportate de geocompozitele bentonitice
În conformitate cu EAG-GCL (2002), laborator a permeabilitãþii hidraulice a în timpul instalãrii în uscat sunt, de obicei,
domeniile de aplicare a geocompozitelor geocompozitelor bentonitice excavate mai mici. În acest sens, spre exemplu,
cu bentonitã se împart în: construcþia sunt descrise în RPW (2006). Starea in pot fi folosite cerinþele din construcþia de
depozitelor ecologice de deºeuri, con- situ – în special orice modificãri ce pot drumuri în locul testelor menþionate mai
strucþii hidrotehnice ºi construcþia de apãrea în grosimea stratului de ben- sus (FGSV 2002). Totuºi, masa unitarã
drumuri. Cerinþe suplimentare ºi fiºe tonitã – trebuie menþinutã cât mai fidel specificatã acolo nu poate fi folositã în
tehnice existã pentru oricare dintre posibil. Cum ajustarea suprapunerilor în cazul unor compozite cum sunt geocom-
aceste domenii de aplicare, dar nu ºi timpul instalãrii subacvatice a geocom- pozitele bentonitice. În testele specifice,
pentru utilizarea GCLs în construcþia de pozitelor bentonitice nu este posibilã, trebuie luate în considerare toate geo-
diguri. Aceasta duce la apariþia unor acestea trebuie sã fie suficient de imper- textilele componente ale geocompozitului
diferenþe majore atunci când se prezintã meabile de la început. Din acest motiv, bentonitic deoarece, odatã pus în operã,
proiecte pentru astfel de aplicaþii, în trebuie fãcute ºi experimente pe secþiuni atât geotextilul suport, cât ºi cel superior
funcþie de care a fost domeniul de apli- mari pentru determinarea permeabilitãþii funcþioneazã împreunã. Cu toate aces-
care a geocompozitelor bentonitice hidraulice într-un anumit punct al zonei tea, bentonita trebuie înlãturatã întrucât
folosit la întocmirea proiectului. de suprapunere (RPW 2006). În cazul aceastã umpluturã afecteazã rezultatele
Modul de aplicare a geocompozitelor digurilor la care se folosesc saltele ben- obþinute.
bentonitice în construcþia de baraje de tonitice ca elemente etanºe, chiar dacã Durabilitate
pãmânt ºi în construcþia de diguri este datoritã metodei de lucru „la uscat“ ar fi (rezistenþa în exploatare)
caracterizat de diferenþe majore. În con- posibilã tratarea suprapunerilor între Abraziunea/rezistenþa suprafeþei. În
trast cu barajele de pãmânt, la care fâºiile alãturate cu pastã de bentonitã, construcþia cãilor de navigaþie, blocurile
etanºarea este solicitatã în mod con- acest lucru nu este necesar. de piatrã folosite cu rol de protecþie sunt
stant, în cazul digurilor, aceasta este Robusteþe (rezistenþa la eforturile deplasate uºor prin impact hidrodinamic,
solicitatã doar temporar, în cazul inun- din timpul instalãrii) dacã nu sunt fixate prin cimentare.
daþiilor. Totodatã, ºi modul de instalare a În proiectele pentru cãile navigabile, Aceasta înseamnã cã geocompozitele
geocompozitelor bentonitice este diferit geocompozitele bentonitice sunt bentonitice aflate sub aceste blocuri sunt
în cazul barajelor de pãmânt faþã de diguri: acoperite cu straturi de protecþie, de obi- supuse abraziunii, comportament simu-
în cazul barajelor de pãmânt, ele se cei blocuri de piatrã, astfel încât sã se lat printr-un experiment standard în con-
instaleazã, de obicei, prin aºternere în previnã degradarea lor din cauza formitate cu RPG (1997). În construcþia
apã, fãrã întreruperea navigaþiei, iar impactului cu diverºi plutitori (test de per- de diguri, nu existã un astfel de fenomen
stratul de protecþie constituit din blocuri forare prin impact conform RPG 1997). de abraziune, ceea ce înseamnã cã
folosite la construcþiile hidrotehnice este Rezistenþa la impact trebuie coroboratã acest experiment ar putea fi realizat doar
instalat deasupra stratului de etanºare. cu rezistenþe minime la tracþiune, astfel pentru a demonstra o robusteþe deose-
În cazul digurilor, ele se instaleazã pe încât materialul sã fie suficient de rezis- bitã a materialului.
uscat, iar stratul de protecþie este com- tent în timpul instalãrii. Trebuie avut în Eroziunea. În cazul barajelor din
pus, în principal, din nisip sau pietriº. vedere ºi faptul cã, în cazul instalãrii pãmânt, este necesar ca bentonita sã fie
CERINÞE ªI TESTE subacvatice, bentonita se va umfla înainte reþinutã între geotextile ºi în condiþiile
Permeabilitatea hidraulicã de instalarea stratului de protecþie. De unui impact hidrodinamic pe termen lung.
Valoarea maximã admisã pentru per- aceea, trebuie acordatã o atenþie sporitã Pentru aceasta, testul de turbulenþã con-
meabilitatea hidraulicã a unui geocom- la instalarea acestuia, astfel încât sã nu form RPW (2006) este folosit pentru a
pozit bentonitic în construcþia de cãi se producã deplasarea necontrolatã a mãsura migrarea bentonitei prin geotextil
navigabile, de k = 5 x 10-11 m/s (corespun- bentonitei datoritã presiunii create de în timpul impactului hidraulic intermitent.
zãtoare unei grosimi de 1 cm), este determi- caderea pietrelor din stratul de protecþie. Testele de permeabilitate hidraulicã
natã de cerinþa impusã stratelor de În experimentele desfãºurate în conformi- sunt efectuate înainte ºi dupã testul de
impermeabilizare constituite din soluri tate cu RPW (2006), se simuleazã efec- turbulenþã. În construcþia de diguri,
coezive a cãror grosime este, în mod tul lovirii geocompozitului bentonitic de impactul hidrodinamic este cu siguranþã
normal, de cel puþin 20 cm. În construcþia cãtre un bloc de piatrã ca cele folosite mai mic ºi are un caracter temporar.
de diguri însã, nu poate fi determinatã în stratul de protecþie, dupã care se Pe baza experienþei din trecut, conform

138 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


cãreia toate produsele testate anterior în considerare uscarea temporarã. În produs de compania NAUE, iar dea-
nu au prezentat nicio reducere semni- cazul impermeabilizãrii bazinelor cu fluc- supra au fost amplasate saltele de nisip
ficativã a permeabilitãþii hidraulice dupã tuaþii ale nivelului de apã ºi a digurilor, de 8.000 g/m2 ºi 70 cm de anrocamente
testul de turbulenþã, acest test poate fi trebuie studiat impactul ciclurilor uscat-ud. de categoria III cu rol de protecþie (în
recomandat ºi pentru un nivel mai redus De obicei, protecþia este asiguratã printr-un conformitate cu TLW 1997). A doua
al impactului, în conformitate cu RPW (2006). strat de acoperire suficient de gros secþiune pilot cu geocompozite bentoni-
Ciclurile îngheþ-dezgheþ/penetrarea (DWA-Arbeitsthema 2005).
rãdãcinilor. Ciclurile îngheþ-dezgheþ Schimbul de ioni. În cazul majoritãþii tice a fost realizatã pe Canalul Dortmund-
cresc permeabilitatea hidraulicã a geo- geocompozitelor bentonitice, este folositã Ems (DEC), între km 84,3 ºi km 84,8.
compozitelor bentonitice. Stratul de bentonita sodicã naturalã sau cea activatã. În aceastã secþiune, nivelul apei din
acoperire constituit din blocuri de piatrã, În stadiul iniþial, bentonitele sodice conþin canal se aflã la maximum 2 m deasupra
cu grosimea minimã cerutã în con- aproximativ 50 pânã la 90% ioni de terenului învecinat. A fost instalat geo-
strucþia barajelor din pãmânt, nu asigurã sodiu ºi 5 pânã la 25% ioni de calciu. compozitul bentonitic „BZ 13-B“ produs
o protecþie adecvatã împotriva îngheþului Concentraþiile mici de ioni de calciu din de firma NAUE, o saltea compusã din
între nivelul minim ºi cel maxim al apei, apa din pori sunt suficiente pentru a straturi de bentonitã ºi nisip, ferm legate
ceea ce face necesarã existenþa unui transforma aproape complet bentonita între ele. Totodatã, deasupra saltelei au
strat adiþional de protecþie de pietriº sau sodicã în bentonitã calcicã, pe termen fost instalaþi 60 cm de anrocamente
nisip. Se asigurã astfel în acelaºi timp ºi lung. Aceste condiþii sunt, în general, categoria III. În plus, existã un strat de
o mai bunã protecþie împotriva penetrãrii întâlnite în cazul cãilor de navigaþie ºi al pietriº de protecþie împotriva îngheþului,
rãdãcinilor, deoarece geocompozitele digurilor. Egloffstein (2000) demonstreazã
bentonitice nu blocheazã trecerea aces- cã schimbul de ioni este asociat cu o cu o grosime de 40 cm, în zona cuprinsã
tora prin material. creºtere a valorii permeabilitãþii hidraulice între nivelul minim ºi cel maxim de apã.
Conform DWA-Thema (2005), în cazul „k“ cu un ordin de mãrime de 1/2 pânã la 1. De-a lungul monitorizãrii secþiunilor
digurilor este recomandatã o înãlþime a EXCAVAÞII LA BARAJELE DIN PÃMÂNT pilot, nivelul apei freatice din zonele ime-
stratului de acoperire de deasupra geo- Secþiuni pilot cu geocompozite diat adiacente a fost mãsurat la intervale
compozitelor bentonitice de cel puþin 80 cm. bentonitice în canale regulate. În plus, temperatura solului pe
Se poate presupune cã aceste materiale Pentru a putea câºtiga experienþã în ambele maluri ale canalului ºi, în cazul
nu vor fi supuse fenomenelor de îngheþ. ceea ce priveºte geocompozitele ben- celei de-a doua secþiuni pilot, ºi dede-
Aceastã înãlþime a stratului de acoperire tonitice folosite pentru impermeabi- subtul impermeabilizãrii, a fost mãsuratã
asigurã, totodatã, ºi o bunã protecþie lizarea cãilor de navigaþie, s-au instalat la diferite intervale de timp, cu aparaturã
împotriva penetrãrii rãdãcinilor, mai ales ºi monitorizat astfel de materiale în douã specificã, pentru a determina orice scurgere
cã, în cazul digurilor, nu ar trebui sã existe secþiuni pilot în anii 1997/98 ºi 2000/01.
ce s-ar fi putut produce prin stratul de
vreo altã formã de vegetaþie în afarã de Prima secþiune a fost instalatã pe calea
iarbã. de navigaþie Havel-Oder (HOW), între impermeabilizare (Fleischer, Schreier 2001).
Fluxul uscat-ud. În cazul cãilor de km 65,9 ºi km 66,9 (Fleischer, Schreier Rezultatele obþinute în aceste douã
navigaþie, geocompozitele bentonitice 1998). Impermeabilizarea a fost nece- secþiuni pilot nu au evidenþiat nicio defi-
sunt umede ºi în zona de deasupra apei sarã deoarece apa freaticã se aflã la cienþã localã a funcþiei de etanºare a
datoritã fenomenului de capilaritate, circa 3 m sub canal. A fost instalat geo- geocompozitelor bentonitice.
ceea ce face sã nu fie necesarã a fi luatã compozitul bentonitic „Bentofix BFG 5000“ (Continuare în numãrul 41, septembrie 2008)
Prestigiu ºi competitivitate
Firmã de prestigiu în realizarea proiectelor de infrastructurã,
Search Corporation este prezentã în România în mai toate lucrãrile
de anvergurã demarate în anii de dupã 1990.
Potenþialul tehnico-ºtiinþific de care dispune i-a permis sã parti-
cipe cu succes la licitaþiile organizate ºi sã câºtige lucrãri semnifica-
tive pentru aceastã perioadã de realizare a principalelor proiecte de
infrastructurã rutierã (drumuri naþionale, autostrãzi etc.).
Faptul cã managementul firmei este asigurat de un român, Michael
STANCIU, specialist cu ani buni de practicã în SUA, a condus rapid la afir-
marea Search Corporation pe piaþa construcþiilor din România ca firmã
capabilã sã facã faþã concurenþei în domeniu. În locul vorbelor de apreciere a
activitãþii (bune ºi ele) inserãm câteva informaþii reþinute din convorbirea avutã Michael STANCIU,
cu domnul Michael STANCIU – preºedinte al Search Corporation. preºedinte SEARCH CORPORATION

Reporter: Deºi nu l-am pãrãsit Politica noastrã de salarizare Ca un corolar al activitãþii prestate,
de mult timp pe 2007, vã rog sã este aliniatã la nivel extern, inginerii la sfârºitul anului 2007, Search
punctaþi succint câteva elemente ºi specialiºtii noºtri având salarii Corporation a fost premiatã de AGIR
care vã definesc. comparabile cu omologii lor din þãrile pentru realizarea proiectului de
Michael STANCIU: Pentru anul dezvoltate ale Uniunii Europene. reabilitare a suprafeþei de joc ºi a
2007, Search Corporation a atins o cifrã În ceea ce priveºte investiþiile, pistei de atletism a Stadionului „Lia
de afaceri de peste 16 milioane de euro, a fost înfiinþat în cadrul Search Manoliu“, soluþia oferitã de specia-
iar pentru anul 2008 estimãm o cifrã de Corporation Departamentul Studii de liºtii noºtri fiind complexã ºi unicã în
afaceri mai mare cu cel puþin 10%. Teren, structurat astfel: þara noastrã. Faptul cã acum se refac
În privinþa dinamicii forþei de Studii geo: cartãri geologice ºi tribunele ºi anexele stadionului, nu
muncã (angajãri, creºterea sala- afecteazã suprafaþa de joc. Mai
geomorfologice, mãsurãtori geofi-
riilor), anul 2007 a fost un an al extin- menþionez ºi cã terenul a fost dat în
zice, interpretare date de foraj ºi de
derii pentru Search Corporation, atât folosinþã din 2006 ºi a funcþionat
laborator, întocmirea studiilor ºi
în ceea ce priveºte personalul, cât ºi impecabil, atât pentru destinaþia lui
avizelor geotehnice, asistenþã tehnicã.
nivelul de investiþii. Au fost înfiinþate de bazã (meciurile de fotbal), cât ºi
alte douã filiale: la Cluj ºi la Foraje: foraje geotehnice, foraje pentru alte manifestãri (concerte).
Constanþa (pe lângã cele douã deja de apã, foraje piezometrice, pompãri Rep.: Ce bazã tehnicã deþine firma
existente la Timiºoara ºi Iaºi). ºi denisipãri foraje. dvs. pe lângã potenþialul ºtiinþific?
În cursul anului 2007, au fost Laborator de analize ºi încercãri: M.S.: Search Corporation are în
angajate în companie în jur de 150 de efectueazã o gamã largã de analize dotare 4 instalaþii Boart Longyear, de
persoane, Search Corporation ajun- ºi încercãri în domeniile: geotehnicã ultimã generaþie.
gând astfel la o cifrã de aproape ºi fundaþii, agregate, betoane, mixturi Aceste echipamente de foraj pot
500 de angajaþi, repartizaþi atât în asfaltice. executa urmãtoarele tipuri de lucrãri:
sediul central din Bucureºti, cât ºi în Studii Topo – studii teren, ridicãri, z carotaj continuu;
cele patru filiale mai sus amintite. obstacolãri (pentru aeroporturi). z foraj cu snec;
Remarcãm cu satisfacþie cã, la
sfârºitul anului trecut, am încheiat
proiectarea ºi supervizarea lucrãrilor
pentru centura municipiului Piteºti,
executatã la nivel de autostradã,
unul dintre proiectele ce ar trebui sã
fie de referinþã în România, pentru
calitatea lucrãrilor ºi încadrarea în
termenele de execuþie contractate.

140 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


z foraje pentru apã; sistem electronic cu preluare ºi pre-
z prelevare probe de la mare lucrare automatã de date:
adâncime; z aparat de forfecare triaxialã;

z foraje speciale pentru consolidãri; z aparat de forfecare directã;

z penetrãri dinamice în foraj (SPT). z endometru;


z presa CBR.
În cadrul laboratorului Search
Costurile de investiþii pentru con-
Corporation, se realizeazã analize ºi
struirea laboratorului, dotarea lui ºi
încercãri în domeniile: achiziþionarea echipamentului de foraj
z GTF: geotehnicã ºi fundaþii; se ridicã la peste 1,5 milioane euro.
z ANCFD: agregate naturale pen- Rep.: Care sunt cele mai impor-
tru cãi ferate ºi drumuri; tante proiecte din 2007, finalizate
z MBM: materiale pentru betoane sau cu continuitate în 2008?
ºi mortare; M.S.: Între cele mai importante
proiecte contractate în anul 2007 (cu
z D: drumuri;
finalizarea proiectãrii la nivel de
z MD: materiale pentru drumuri; Studiu de Fezabilitate la începutul
z B.Ba.Bp: beton, beton armat ºi anului 2008 ºi supervizarea lucrãrilor
beton precomprimat. de construcþie desfãºuratã pânã în aeroport nou, ce include construcþia
Laboratorul este autorizat de anul 2010) se regãsesc: unei piste noi împreunã cu lucrãri de
z drumul expres Craiova-Piteºti balizaj ºi protecþie a navigaþiei
cãtre Inspecþia de Stat în Construcþii,
(122 km); aeriene, terminal de pasageri cu o
judeþul Ilfov, ca laborator de gradul II. z drumul expres Legãtura Rapidã capacitate de 2.000.000 de pasageri
Personalul este calificat ºi autorizat. la Drumul Nordului (20 km); anual, terminal cargo, hangar de
În cadrul laboratorului de încercãri, z drumul expres Sebeº-Turda
reparaþii, precum ºi toate anexele,
existã un sistem propriu de manage- (80 km). echipamentele ºi serviciile aferente.
ment al calitãþii autorizat. O altã lucrare pe care o consi-
Pentru alte proiecte ºi mai multe
derãm de referinþã pentru compania
Laboratorul deþine o gamã largã detalii, vã invitãm sã vizitaþi site-ul
noastrã este elaborarea Studiului de
de aparaturã, printre care menþio- Fezabilitate ºi a Proiectului Tehnic nostru www.searchltd.ro.
nãm aparatura de ultimã generaþie privind Modernizarea Aeroportului
din domeniul GTF, controlatã printr-un Internaþional Iaºi. Este vorba de un Ciprian Enache
Îmbunãtãþirea adezivitãþii
bitumurilor rutiere
ing. drd. Elena Veronica OAJDEA (URSACHI) – Facultatea de Construcþii Iaºi

Creºterea intensitãþii traficului rutier ºi a sarcinii pe osie a dus la solicitarea puternicã a îmbrãcãmintei
drumurilor de cãtre acþiunile tangenþiale la contactul dintre roatã ºi cale. Aceste acþiuni, prin mãrimea ºi
schimbarea lor de sens, conduc la îndepãrtarea din stratul de uzurã a materialelor încleºtate numai prin
cilindrare. Traficul modern, caracterizat prin viteze ridicate de circulaþie ºi sarcini sporite pe roatã,
necesitã pentru desfãºurarea sa, în condiþii de confort ºi siguranþã, sisteme rutiere rezistente. Pentru
creºterea rezistenþei sistemului rutier nerigid, se impune îmbunãtãþirea calitãþii liantului (bitumului) rutier.
Adezivitatea este cea mai importantã caracteristicã a lianþilor. Ea reprezintã proprietatea lianþilor de a
adera la suprafaþa agregatelor ºi de a lipi granulele între ele.
Adezivitatea liantului este eficientã dacã se realizeazã pe orice fel de rocã ºi se menþine în prezenþa
apei. Bitumul are afinitate faþã de materialele hidrofobe cu reacþie bazicã, cum sunt cele care provin din
calcare ºi bazalt. În schimb, în cazul materialelor hidrofobe, cu reacþie acidã, cum sunt cele silicioase,
rãmâne un strat de apã adsorbitã care nu poate fi deplasat de liant sau care înlesneºte ulterior separarea
liantului de pe agregate. Adezivitatea lianþilor bituminoºi poate fi îmbunãtãþitã prin adaosuri de substanþe
tensioactive sau polimeri. Totuºi, sub influenþa apei, fenomenul de dezanrobare poate apãrea mai târziu,
datoritã faptului cã agregatele au o atracþie mai mare pentru apã decât pentru bitum. Adeziunea pasivã
poate fi protejatã prin adãugarea unei mici cantitãþi de aditiv. Aditivii sunt produse tensioactive, cu o com-
poziþie ºi o structurã specificã polar-apolarã fiind alcãtuiþi dintr-o grupare liofilã, care se fixeazã în bitum,
ºi o grupare hidrofilã, care se fixeazã la suprafaþa agregatului natural.

ADITIVI TESTAÞI ÎN LABORATOR Atât bitumurile pure (martor), cât ºi bitumurile aditi-
Pentru studierea influenþei aditivilor: Atica ABR 1 – vate au fost folosite ca lianþi la prepararea a 5 mixturi:
produs de Atica Chemicals S.R.L. Râmnicu Vâlcea ºi beton asfaltic bogat în criblurã – BA8 (D70/100), beton
Adeten 01 - produs de S.C. Poll Chimic S.A. Giurgiu asfaltic bogat în criblurã – BA8 cu 0,4% aditiv Atica ABR 1
asupra bitumurilor rutiere s-au fãcut testãri în Labora- (D70/100), beton asfaltic bogat în criblurã – BA8 (D60-
torul „Drumuri“ din cadrul Universitãþii Tehnice Iaºi, 80), beton asfaltic bogat în criblurã – BA8 cu 0,4% adi-
Facultatea de Construcþii, pe douã tipuri de bitum: tiv Atica ABR 1 (D60/80), beton asfaltic bogat în criblurã
D70/100 produs de Transbitum S.A. Mangalia ºi D60/80 – BA8 cu 0,5% aditiv Adeten 01 (D60/80).
produs de Arpechim Piteºti. Ambelor bitumuri li s-au Tipurile de agregate naturale utilizate, dozajele
determinat valorile principalelor caracteristici, atât în folosite pentru mixturile asfaltice de tip BA8, precum ºi
stare purã (bitum martor), cât ºi în amestec cu: 0,4% (din curba granulometricã a amestecurilor de agregate
greutate) aditiv Atica ABR1, respectiv 0,5% (din greu- sunt prezentate în tabelul 2.
tate) aditiv Adeten 01, care sunt prezentate în tabelul 1. Curba granulometricã a agregatelor naturale utilizate la
prepararea mixturii BA8 se încadreazã în zona recoman-
datã de SR 174-1/2002, fiind prezentatã în fig. 1.
În laborator s-au preparat mixturi asfaltice cu 6 dozaje
de bitum, din care s-au confecþionat 8 epruvete
Tabelul 1: Valorile principalelor caracteristici ale bitumurilor studiate

Fig. 1: Încadrarea curbei granulometrice a amestecului


de agregate pentru mixtura BA8
continuare în pagina 144 ®

142 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Proiectul
„Supralãrgire Strada Braºov“
Consilier Construct, societate având ca obiect principal de activitate proiectarea, consultanþa ºi
asistenþa tehnicã în domeniul construcþiilor civile ºi industriale, îºi desfãºoarã activitatea atât pe plan
intern, cât ºi pe plan extern, în strânsã corelare cu strategia de dezvoltare a pieþei serviciilor ºi se
adapteazã permanent cerinþelor impuse de integrarea României în Uniunea Europeanã. Societatea
utilizeazã programe moderne de proiectare cu tehnicã de calcul adecvatã ºi personal de înaltã calificare,
beneficiind în acelaºi timp de un management curajos ºi eficient.

Din 1995 de când a fost înfiinþatã, Municipiului Bucureºti (PMB) pentru general al municipiului Bucureºti, pe
pânã în prezent, organizaþia privatã a fluidiza traficul este Supralãrgirea baza normelor tehnice în vigoare.
Consilier Construct a cucerit progre- Strãzii Braºov pânã la ªoseaua Dimensionarea sistemului rutier este
siv pieþe din diferite sectoare ale Alexandriei cu Pasaj rutier la realizatã prin luarea în considerare a
construcþiilor, impunându-se ca un intersecþia Strãzii Braºov cu urmãtorilor factori: grosimea sis-
furnizor reputat de servicii profesio- Bulevardul Ghencea. Pentru bene- temului existent ºi starea acestuia,
niste ºi, de la an la an, tot mai ficiarul PMB, Consilier Construct a determinãrile capacitãþii portante a
diversificate. În ultimii ani, nume- realizat studiul tehnic de fezabilitate, sistemului rutier existent, estimãrile
roase proiecte – cu finanþare naþio- studii geotehnice ºi topografice, traficului pentru urmãtorii 15 ani ºi
nalã, europeanã ºi internaþionalã – proiectarea, studiul de impact execuþia de casete edilitare.
care au avut ca principal obiectiv asupra mediului, documentaþia pen- Consilier Construct a fost ºi este,
proiectarea, consultanþa, asistenþa tru devize ºi acorduri, planul urba- pe parcursul a peste un deceniu de
tehnicã sau protecþia mediului, s-au nistic zonal. Studiul de fezabilitate existenþã, o prezenþã vie, activã ºi
derulat sub sigla Consilier Construct, cuprinde o abordare urbanisticã inte- prestigioasã în viaþa economicã a
cu cele mai bune rezultate. gratã în contextul coordonãrii cu þãrii, în implementarea ºi asigu-
Un proiect realizat la nivel reþeaua de strãzi a municipiului rarea tehnologiilor noi în domeniul
naþional, solicitat de cãtre Primãria Bucureºti corelat cu planul urbanistic construcþiilor. ‰
¬ urmare din pagina 142
cilindrice tip Marshall (D = 10,16 cm ºi H = 6,35 cm) pe a. Seria de mixturi tip BA8 preparate cu bitum
care s-au determinat valorile caracteristicilor fizice ºi D70/100 aditivat cu ABR1
mecanice care sunt prezentate în tabelul 3. Variaþia Proprietãþi fizice: densitatea aparentã determinatã
valorilor caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor pe epruvetele martor ºi cele experimentale rãmâne
experimentale, faþã de mixturile martor, este prezentatã în practic neschimbatã (1,2%). Se remarcã o scãdere de
figurile 2-9. 5-10% a absorbþiei de apã la mixturile cu bitum aditivat.
Din analiza rezultatelor obþinute în urma cercetãrii Deºi determinarea valorilor umflãrii nu mai este obli-
s-au constatat urmãtoarele: gatorie dupã ultimul standard, SR 174-1/2002, s-au
I. Utilizarea aditivilor nu modificã semnificativ valorile determinat valorile umflãrii la: 7, 14, 21 ºi 28 zile. Aºa
principalelor caracteristici ale bitumurilor (penetraþia la cum se observã din tabelul 3, se constatã o reducere a
25 0C ºi punctul de înmuiere) ºi nici tipul de structurã umflãrii cu circa 11,75%, ceea ce denotã o bunã com-
iniþial (sol-gel) caracteristic bitumurilor rutiere. portare a mixturilor la acþiunea apei în timp.
II. Analiza variaþiei valorilor caracteristice fizico- Proprietãþi mecanice: se observã cã valoarea stabi-
mecanice ale seriilor de mixturi preparate cu bitumuri litãþii Marshall suferã reduceri pânã la 6,25% dozaj de
aditivate faþã de cele ale seriilor de mixturi preparate bitum, iar peste aceastã valoare stabilitatea Marshall
cu bitumuri neaditivate (martor) a dus la urmãtoarele prezintã creºteri considerabile.
concluzii: În ceea ce priveºte valoarea indicelui de curgere
Marshall, acesta suferã scãderi în medie de 34%.
Tabelul 2: Compoziþiile amestecurilor de agregate naturale
ºi curbele granulometrice b. Seria de mixturi tip BA8 preparate cu bitum
D60/180 aditivat cu ABR1
Proprietãþi fizice: densitatea aparentã determinatã
pe epruvetele martor ºi cele experimentale rãmâne
practic neschimbatã (2,7%). Se constatã o scãdere a
absorbþiei de apã cu circa 7,6% ºi o scãdere conside-
rabilã a umflãrii determinatã la 28 de zile, cuprinsã între
50 ºi 79%.
Tabelul 3: Valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor preparate în laborator

continuare în pagina 146 ®

144 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


¬ urmare din pagina 144

Fig. 2: Reprezentarea comparativã a densitãþii pentru mixtura tip BA8 Fig 6: Reprezentarea comparativã a densitãþii pentru mixtura tip BA8
(martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1, (martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1 (experimental)
respectiv 0,5% ADETEN 01 (experimental)

Fig 7: Reprezentarea comparativã a absorbþiei pentru mixtura tip BA8


Fig. 3: Reprezentarea comparativã a absorbþiei pentru mixtura tip BA8
(martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1 (experimental)
(martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1
respectiv 0,5% ADETEN 01 (experimental)

Fig. 4: Reprezentarea comparativã a indicelui de fluaj pentru mixtura tip Fig. 8: Reprezentarea comparativã a indicelui de fluaj pentru mixtura tip
BA8 (martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1, respectiv 0,5% ADETEN 01 BA8 (martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1 (experimental)
(experimental)

Fig. 5: Reprezentarea comparativã a stabilitãþii Marshall pentru mixtura tip


BA8 (martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1, respectiv 0,5% ADETEN 01 Fig. 9: Reprezentarea comparativã a stabilitãþii Marshall pentru mixtura tip
(experimental) BA8 (martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1 (experimental)
continuare în pagina 148 ®

146 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


SC QUALITY CERT SA
Bucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5
tel.: 031.710.07.53, fax: 031.710.07.52
e-mail: qualitycert@zappmobile.com

ORGANISM DE CERTIFICARE
SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII
ORGANISM ACREDITAT RENAR Organism NOTIFICAT
PROCEDURA DE CERTIFICARE certificare CONFORMITATE
• Certificarea sistemelor de produse PENTRU CONSTRUCTII
ESTE DERULATÃ
management al calitãþii • Atestarea conformitãþii
conform SR EN ISO 9001:2001;
CU UTILIZAREA DE:
produselor din domeniul
• Certificarea conformitãþii • Procedee, metode, tehnici de auditare, reglementat
produselor în domeniul reglementat inspecþie la nivelul standardelor europene; • Aplicarea mãrcii
ºi voluntar. de conformitate CE
• Auditori formaþi la nivel:
ORGANISM - Naþional - CNFCMAC Organism agreat MTCT
ÎN CURS DE ACREDITARE RENAR - Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT • Certificarea sistemelor
de management al calitãþii;
• Certificarea sistemelor (Franþa), AJA-EQS (Anglia); • Certificarea sistemelor
de management de mediu; • Profesori universitari; de management de mediu;
• Inspecþie. • Calificarea profesionalã
• Doctori în ºtiinþe; a întreprinderilor;
• Experþi în domeniile de certificare. • Inspecþie;
• Audit.
QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:
DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,
LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA
¬ urmare din pagina 146
Proprietãþi mecanice: se observã o creºtere a sta- În urma cercetãrii efectuate în laborator, se
bilitãþii Marshall ºi a indicelui de curgere pânã la dozajul constatã cã rezultatele cele mai bune se obþin prin
6,25% bitum, iar peste 6,25% dozaj bitum o scãdere a
utilizarea aditivului ADETEN 01 cu dozajul de bitum
stabilitãþii Marshall ºi a indicelui de curgere.
La indicele de curgere se constatã o creºtere pânã la de 6,25%.
6,25% dozaj bitum ºi o scãdere considerabilã peste Adãugarea unei mici cantitãþi de aditiv în bitum
acest dozaj. oferã protecþie adeziunii pasive, adicã în cazul în
Se constatã o scãdere considerabilã a umflãrii în
care s-a realizat adeziunea între bitum ºi agregatele
medie de 79,22%.
c. Seria de mixturi tip BA8 preparate cu bitum uscate, de naturã bazicã. Dacã se doreºte anrobarea
D60/180 aditivat cu Adeten 01 agregatelor ude, cantitatea de aditiv necesarã este
Proprietãþi fizice: densitatea aparentã are variaþii mai mare, deoarece, în acest ultim caz, trebuie sã se
nesemnificative(3,8%).
Se constatã o reducere considerabilã a absorbþiei de realizeze adeziunea activã.
apã (57%). BIBLIOGRAFIE
Din tabelul 3, se observã cã umflarea determinatã la Coquard R. – Drumuri, Editura tehnicã, Bucureºti,
28 de zile este zero, deci mixturile asfaltice tip BA8 aditi-
1968;
vate cu 0,5% Adeten 01 sunt rezistente ºi durabile.
Proprietãþi mecanice Pãunel E. – Lianþi hidrocarbonaþi, Iaºi, Litografia
Se constatã o creºtere a stabilitãþii Marshall (exclusiv învãþãmântului de drumuri. Editura tehnicã, Bucureºti,
la dozajul de 5,5% bitum), iar creºterea maximã se 1985. 1958;
observã la dozajul de 6,25% bitum (dozaj optim).
ICERP S.A. Ploieºti – Adirol Alcamid A – Aditiv pentru
Referitor la indicele de fluaj se constatã o creºtere a
acestuia în medie cu 28%; pânã la dozajul de 6,25% bitumuri rutiere. Fiºã de prezentare. Ploieºti,1996;
bitum creºterea este mai redusã, iar peste 6,25% bitum xxx – SR 174-1/97. Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminþi
creºterea este semnificativã. bituminoase cilindrate executate la cald. Condiþii tehnice
de calitate;
ADEZIVITATEA BITUMURILOR
xxx – STAS 7970-76.Lucrãri de drumuri. Straturi de
Corpuri de probã din mixturã asfalticã
fãrã aditiv cu aditiv bazã din mixturi bituminoase cilindrate, executate la
cald;
Dimitrie M.– Studiul proprietãþilor de adezivitate ale
diferitelor tipuri de roci din R.P.R. Comitetul Geologic,
Studii Tehnice ºi Economice seria B-Chimie-nr.34.
Centrul Poligrafic nr. 2, Filiala 3, 1952;
Eminet R.– Construcþia drumurilor. Editura militarã,
1973;
Humã C., Ciubotaru A., Ignat A. – Ameliorarea
Tronson experimental caracteristicilor mixturilor asfaltice. Volumul primei
fãrã aditiv cu aditiv Conferinþe Tehnico-ªtiinþifice Studenþeºti din Republica
Moldova ºi România, Chiºinãu, 1997;
Jercan S.– Suprastructura ºi întreþinerea drumurilor.
Editura didacticã ºi pedagogicã, Bucureºti, 1980;
Gugiuman Gh.– Suprastructura drumurilor. Editura
Tehnicã, Chiºinãu, 1996;
xxx – SR 174-1/2002: Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminþi
bituminoase cilindrate executate la cald. Condiþii tehnice
de calitate;
www. asphaltinstitute.org. ‰

148 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


LASSELSBERGER SA PRECON SRL GENERAL BETON ROMANIA SRL
Bucureºti Jilava Timiºoara

OYL COMPANY HOLDING AG SRL C.N.C.A.F. MINVEST SA


Slobozia Deva

CROSI GRUP SRL METAL - BETON SA


Reºiþa Reºiþa

CON TRANSPORT SRL CORPO CON INVEST SRL


Voluntari – Ilfov Bucureºti

EUROVER SERV SRL SUPER TERMO SRL


Bucureºti Aiud

CONSTRUCÞII COMPLETE SRL DELTA CONSTRUCT SRL


Bucureºti Bârnova – Iaºi

PRAKTIK S.A.V. CONSTRUCT SRL JBC GROUP CONINSTAL SRL


Bucureºti Bucureºti

ROCA OBIECTE SANITARE SRL ARTFIN EXPERT SRL


Bucureºti Bacãu

TAVI COM PROD SERV SRL ROMCO SPEED SRL


Bucureºti Bucureºti

CAST SRL ARCONTEC IZOLAÞII SRL


Bãneºti – Prahova Bucureºti

CONSTRUCÞIA SA BUILDING-STYLE COMPANY SRL


Tecuci Tecuci
Implementarea ºi certificarea
unui sistem integrat de management
drd. chim. Magdalena DIMIAN – director executiv AEROQ
Aeroq, prin intermediul Revistei Construcþiilor, vã propune un demers pentru a promova schimburile
economice, sociale ºi culturale dintre România ºi alte þãri, prezentând cititorilor, un subiect foarte actual:
implementarea ºi certificarea unui Sistem Integrat de Management, subiect care a fost, este ºi va fi în
continuare o provocare.

Organizaþiile care doresc sã se integreze în efortul (ca parte a managementului) proiectat pentru îmbunã-
general de promovare a unui parteneriat între oamenii tãþirea continuã a performanþei, luând în considerare
de afaceri din þãri diferite au multe interese comune, necesitãþile tuturor pãrþilor interesate, partenerii de
printre care: afaceri fiind una din pãrþi.
z sã îmbunãtãþeascã competitivitatea ºi dezvoltarea Certificarea sistemelor de management, a confor-
durabilã pe plan regional ºi european prin promovarea mitãþii produselor ºi/sau serviciilor a devenit o necesi-
unei politici europene a calitãþii; tate pentru organizaþiile care furnizeazã produse ºi
z sã faciliteze schimbul de informaþii, cunoºtinþe servicii, într-un mediu concurenþial, în concordanþã cu
ºi experienþe, inclusiv cele legate de sistemele de cerinþele pieþei. Calitatea produselor/serviciilor repre-
management; zintã gradul de utilitate a acestora ºi mãsura prin care,
z sã considere calitatea (înþeleasã ca fiind în servi- prin ansamblul caracteristicilor lor tehnice ºi econo-
ciul societãþii în ansamblul ei) ca element de bazã al mice, satisfac nevoia pentru care au fost create fãrã a fi
unei politici de îmbunãtãþire a performanþei economice, afectate mediul înconjurãtor ºi sãnãtatea ºi securitatea
pentru a face faþã noilor provocãri ale globalizãrii. ocupaþionalã.
Oamenii de afaceri pot contribui la dezvoltarea Aprecierea calitãþii produselor/serviciilor are în
schimburilor economice, sociale, culturale ºi prin pro- vedere ansamblul caracteristicilor definitorii – cum sunt
movarea tehnicilor ºi conceptelor legate de sistemele caracteristicile tehnice, economice, ergonomice, estetice,
integrate de management, operând cu obiective comune
de disponibilitate – ºi este confirmatã prin certificate de
legate de progresul ºi dezvoltarea relaþiilor dintre ele.
calitate, garanþie, sau buletine cu rezultatele analizelor.
AFACERILE ªI SISTEMELE DE MANAGEMENT
Pe mãsurã ce producþia de produse ºi servicii s-a diver-
În majoritatea cazurilor, oamenii de afaceri reprezintã
sificat foarte mult, a apãrut necesitatea unei noi practici
managementul la cel mai înalt nivel al unei organizaþii
privind confirmarea conformitãþii, ºi anume certificarea
care o orienteazã ºi o controleazã.
de cãtre o terþã parte, independentã de furnizor ºi utiliza-
Aceasta trebuie sã se bazeze pe un sistem de mana-
tor, fapt care genereazã o mai mare încredere în carac-
gement prin care se stabilesc: politica, obiectivele ºi acþi-
teristicile aºteptate ale produselor/serviciilor.
unile de îndeplinire a acestora.
Un Sistem de Management al Calitãþii presupune În fapt, certificarea conformitãþii este un proces (cu
activitãþi coordonate pentru a orienta ºi controla organi- date de intrare ºi ieºire, cu acþiuni de monitorizare plani-
zaþia, în ceea ce priveºte calitatea. Acesta este instru- ficate etc.) prin care o terþã parte (organismul de certifi-
mentul principal al managementului la cel mai înalt nivel care) emite un certificat de conformitate pe baza
prin care se urmãreºte îmbunãtãþirea continuã a activi- regulilor unui sistem de certificare, certificat care con-
tãþilor pentru a furniza încrederea necesarã în interiorul firmã cu un grad suficient de încredere cã un sistem de
organizaþiei ºi clienþilor sãi cã produsele ºi serviciile management, un produs/ serviciu corespunzãtor identifi-
furnizate îndeplinesc în mod consecvent cerinþele. cat este conform cu un document normativ convenit
În relaþiile de afaceri, este necesar sã demonstrãm cã între client ºi furnizor.
organizaþiile sunt conduse ºi funcþioneazã cu „succes“, Certificarea conformitãþii produselor poate fi un act
cã acestea sunt coordonate ºi controlate într-un mod voluntar (deci nereglementat) sau obligatoriu în domeniile
sistematic ºi transparent. Putem demonstra acest reglementate prin Legea 608/2001 care nominalizeazã
„succes“ mai ales prin implementarea, menþinerea ºi domeniile reglementate prin directive la nivel european.
certificarea, de cãtre o terþã parte (organismul de certifi- Pentru domeniul voluntar, certificarea conformitãþii este
care acreditat), a unui Sistem Integrat de Management efectuatã de cãtre organisme acreditate la nivel naþional

150 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


ºi/sau la nivel european/internaþional. Pentru domeniul z stabilirea clarã a responsabilitãþilor, autoritãþii ºi
reglementat, este necesar ca organismele acreditate sã abilitãþii pentru conducerea procesului;
fie recunoscute ºi desemnate conform unei proceduri z identificarea clienþilor, furnizorilor ºi a altor pãrþi
stabilite prin lege, la nivel naþional/european. implicate, interne ºi externe;
Certificarea conformitãþii unui sistem de manage- z proiectarea proceselor, luând în considerare
ment este, în general, un act voluntar care are ca refe- etapele procesului, activitãþile, fluxul, mãsurile de control,
rinþã un standard emis de Organizaþia Internaþionalã de necesitãþile de pregãtire, echipamente, metode, informaþii
Standardizare (ISO) sau alte standarde recunoscute ºi ºi alte resurse;
acceptate de pãrþile implicate. 4. stabilirea de mãsuri pentru a demonstra aplicarea
Indiferent de tip, certificarea conformitãþii genereazã unui principiu al managementului calitãþii, ºi anume ori-
încredere atât în sistemul de management aplicat, cât ºi entarea cãtre client care implicã:
în calitatea produselor/serviciilor în cauzã, situaþie în z cunoaºterea ºi înþelegerea cerinþelor ºi aºteptãrilor

care se asigurã un avantaj comercial contribuind la: clienþilor;


promovarea produselor/serviciilor, eliminarea încer- z cunoaºterea nivelului satisfacþiei acestora;

cãrilor multiple ºi costisitoare, înlãturarea barierelor z identificarea ºi rezolvarea problemelor pentru a

tehnice din calea comercializãrii libere a produselor ºi mãri nivelul satisfacþiei clienþilor;
serviciilor în condiþiile armonizãrii procedurilor de certifi- 5. acþiuni de instruire ºi conºtientizare a personalului
care ºi utilizãrii de referenþiale identice sau comparabile. pe linia calitãþii produselor/serviciilor;
Organizaþiile care doresc sã-ºi certifice numai cali- 6. aplicarea principiului îmbunãtãþirii continue care
tatea produselor/serviciilor sunt obligate sã docu- implicã activitãþi repetate pentru a creºte abilitatea orga-
menteze, aplice ºi sã menþinã cel puþin acele elemente nizaþiei de a îndeplini cerinþe. Aplicarea acestui principiu
ale unui sistem de management aplicabile ciclului de conduce la urmãtoarele acþiuni:
z efectuarea îmbunãtãþirilor continue asupra pro-
viaþã a produsului. Prin urmare, certificarea unui sistem
duselor, proceselor ºi sistemelor care sã constituie un
de management are ca principal atu creºterea încrederii
obiectiv pentru fiecare individ din organizaþie;
clienþilor în calitatea produselor/serviciilor.
z aplicarea conceptelor de bazã ale îmbunãtãþirii
Aceastã încredere este generatã ºi asiguratã prin
continue pentru a asigura îmbunãtãþiri substanþiale;
faptul cã organizaþiile care au un Sistem de Management
z folosirea evaluãrilor continue ale criteriilor de exce-
certificat, întreprind acþiuni cu un impact deosebit
lenþã stabilite, pentru a identifica zonele pentru îmbunãtãþirea
asupra calitãþii produselor/serviciilor, ºi anume:
potenþialã;
1. stabilesc, documenteazã ºi aplicã o politicã a cali-
z îmbunãtãþirea continuã a eficienþei ºi efectivitãþii
tãþii ºi planificã realizarea unor obiective ale calitãþii cu
tuturor proceselor;
þinte ºi scopuri pe care trebuie sã le realizeze în diferite
z promovarea activitãþilor bazate pe prevenire;
domenii: tehnic, economic, resurse, protecþia mediului,
z asigurarea cã fiecare membru al organizaþiei
responsabilitate socialã etc; posedã pregãtire corespunzãtoare, referitoare la
2. documentarea, implementarea ºi menþinerea SM metodele ºi instrumentele pentru îmbunãtãþirea con-
într-o altã serie de documente (Manualul SM, proceduri, tinuã, cum ar fi:
alte documente de planificare, operare, control, dia- - ciclul Planificã-Desfãºoarã-Verificã-Acþioneazã pen-
grame de proces, diagrame de flux, planuri ale calitãþii, tru îmbunãtãþire (PDCA);
înregistrãri) prin care este monitorizat ºi þinut sub control - rezolvarea problemelor;
sistemul; - reengineering-ul procesului;
3. principiul „Abordarea bazatã pe proces“ este o - inovarea procesului;
parte componentã a SM care implicã identificarea, z stabilirea mãsurilor ºi þelurilor pentru a dirija
înþelegerea ºi conducerea sistemului de procese din îmbunãtãþirile;
organizaþie, care contribuie la eficacitatea ºi eficienþa z recunoaºterea îmbunãtãþirilor obþinute.
acestora pentru îndeplinirea obiectivelor legate de calitate. În afarã de creºterea încrederii clienþilor în calitatea
Aceastã abordare conduce la realizarea calitãþii dorite produselor/serviciilor, certificarea conformitãþii de cãtre o
prin acþiuni cum ar fi: terþã parte conduce ºi la: confirmarea aplicãrii diferitelor
z definirea procesului pentru a ajunge la rezultatul dorit; reglementãri, alinierea la directivele ºi normele speci-
z identificarea ºi mãsurarea datelor de intrare ºi a fice, asigurarea repetabilitãþii realizãrii produselor la
datelor de ieºire ale procesului; nivelul specificat, îmbunãtãþirea imaginii organizaþiei,
z identificarea interfeþelor procesului cu funcþiile îmbunãtãþirea culturii calitãþii în organizaþie etc.
organizaþiei; ªi, nu în ultimul rând, pentru a accesa „banul public“,
z evaluarea riscurilor posibile, a consecinþelor ºi este o condiþie absolut obligatorie certificarea Sistemului
impactului procesului asupra clienþilor, furnizorilor ºi a Integrat de Management-Calitate-Mediu-Sãnãtate ºi
altor pãrþi implicate în proces; Securitate Ocupaþionalã. ‰

Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 151


Calitatea în construcþii
O ABORDARE SINERGICÃ
În baza legislaþiei naþionale ºi a parametrilor de securitate, protecþia - atragerea unor investiþii etice;
directivelor europene, conceptul de sãnãtãþii, a vieþii ºi a mediului, pentru - reducerea riscurilor de asigurare;
calitate în construcþii este tratat, de cele toate produsele din domeniul regle- - reducerea costurilor printr-o mai
mai multe ori, luând în considerare: mentat al materialelor, elementelor, eficientã utilizare a resurselor ºi
z atestarea conformitãþii produ- instalaþiilor, echipamentelor ºi tehno- reducerea riscului producerii acci-
selor pentru construcþii; logiilor din domeniul construcþiilor, în dentelor de mediu;
z inspecþia tehnicã de terþã parte conformitate cu prevederile stan- z managementul sãnãtãþii ºi
a echipamentelor tehnologice de dardelor aplicabile. securitãþii ocupaþionale, conform
construcþii aflate în exploatare. Prin imparþialitatea lor, aceste referenþialului OHSAS 18001:2007,
Pentru punerea în aplicare a laboratoare urmãresc creºterea gra-
un plus pentru:
celor menþionate, pe baza standar- dului de încredere faþã de clienþi ºi
- crearea unui sistem de muncã
delor naþionale, europene sau inter- faþã de autoritatea statului, cu
atribuþii în asigurarea calitãþii ºi în cu riscuri scãzute de accidentare
naþionale, sunt implicate:
supravegherea pieþei materialelor de ºi/sau îmbolnãvire profesionalã;
z organismele de certificare;
construcþii. - realizarea unui control mai efi-
z organismele de inspecþie;
z laboratoarele de încercãri; Când vorbim de calitate, organi- cient asupra factorilor de risc de
z autoritãþile naþionale competente. zaþiile din domeniul construcþiilor – pro- accidentare ºi/sau îmbolnãvire pro-
Rolul organismelor de certificare ducãtori, dar ºi furnizori de servicii – fesionalã;
produse este de atestare a confor- nu trebuie sã neglijeze imple- - transparenþa ºi eficacitatea mana-
mitãþii produselor pentru construcþii, mentarea ºi certificarea unui sistem gementului sãnãtãþii ºi securitãþii
cu specificaþiile tehnice aplicabile. integrat de management: ocupaþionale prin transpunerea
z managementul calitãþii, ceea rezultatelor evaluãrilor de risc, audi-
Pentru aceasta, se aplicã sistemele
de atestare a conformitãþii: 1+; 1; 2+; ce presupune conformitatea cu turilor, inspecþiilor etc. în planuri de
2; 3 ºi 4. Pentru sistemele de atestare cerinþele standardului internaþional acþiuni pentru minimizarea riscurilor
a conformitãþii 1, 1+, 2+ ºi 2, se ISO 9001:2000, sistem care oferã de accidente;
efectueazã controlul procesului de urmãtoarele avantaje: – obþinerea unor performanþe
- satisfacerea cerinþelor clienþilor
fabricaþie corespunzãtor fiecãrei superioare din partea angajaþilor,
ºi ale partenerilor de afaceri, precum
familii ºi fiecãrui standard specific de prin asigurarea „stãrii de bine“ la
ºi a cerinþelor legale;
produs. locul de muncã;
- creºterea credibilitãþii ºi a încre-
Organismele de inspecþie de – percepþia favorabilã din partea
derii în calitatea produselor/serviciilor;
terþã parte pentru produse ºi echipa- furnizorilor, a beneficiarilor ºi a soci-
- o mai mare înþelegere a proce-
mente de construcþii asigurã, prin selor organizaþiei, ceea ce implicã etãþii, în ansamblu.
activitatea lor, punerea în operã a angajamentul ferm al managemen- Toate aceste certificãri îºi ating
unor materiale sau produse ºi tului, definirea clarã a responsabili- scopul numai dacã organismul de
echipamente, încorporate în con- tãþilor ºi a autoritãþilor, comunicarea certificare a sistemelor de manage-
strucþii (elemente care nu se supun internã ºi externã îmbunãtãþitã, uti- ment deþine toate acreditãrile necesare,
procedurii de certificare). Organis- lizarea mai eficientã a resurselor ºi o largã recunoaºtere internaþionalã
mele de inspecþie evalueazã, de reducerea costurilor de neconformitate; ºi un prestigiu, care pot da un plus
asemenea, capabilitatea echipa- - crearea cadrului pentru îmbu- de imagine organizaþiei certificate.
mentelor tehnologice vechi, folosite nãtãþirea continuã;
la punerea în operã a materialelor Numai o abordare sinergicã a
z managementul mediului, în
de construcþii, precum ºi capabili- atestãrii conformitãþii produselor
conformitate cu standardul ISO
tatea instalaþiilor de a procesa mate- pentru construcþii, a inspecþiilor
14001:2004, cu avantaje în:
riale de calitate. tehnice ºi a certificãrii unui sistem
- câºtigarea ºi menþinerea cotei
Încercãrile materialelor, tehnologi- de piaþã prin promovarea unei imagini integrat de management (calitate-
ilor ºi echipamentelor sunt realizate organizaþionale „verzi“; mediu-sãnãtate ºi securitate ocu-
de cãtre laboratoare de încercãri - atingerea unor performanþe de paþionalã) pot conferi cu adevãrat
care utilizeazã aparaturã specia- mediu reale ºi demonstrarea aces- unei organizaþii din domeniul
lizatã ºi personal calificat. Încercãrile tora pãrþilor interesate, printr-un construcþiilor avantajul competitiv de
ºi verificãrile realizate de aceste labo- management tehnic ºi economic al care are nevoie pe o piaþã globalã
ratoare au drept scop determinarea problemelor de mediu; concurenþialã. ‰

152 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Încãlzirea eficientã cu tuburi radiante
a spaþiilor de tip hale industriale
GRUP ROMET, în parteneriat cu firma SCHULTE – Germania, propune o tehnologie de încãlzire prin
care costurile energetice pot fi reduse cu pânã la 30%, iar emisia de CO 2 este mai micã cu 33%,
comparativ cu încãlzirea convenþionalã.

Avantaje la prima vedere:


z pânã la 30% economii la costurile energetice z încãlzire uniformã pe spaþii foarte mari
z costuri de operare extrem de mici z încãlzirea prin radiaþie a podelelor ºi corpurilor
z ecologice ºi economice z temperaturã plãcutã la nivelul podelei
z fãrã pãturã de cãldurã formatã sub plafon
z lipsa curenþilor de aer nu antreneazã deloc praful
z aerul proaspãt este introdus, iar gazele de ardere
sunt evacuate din halã z încãlzirea blândã asigurã o atmosferã plãcutã
z nu existã risc de îngheþ, zgomot minim pentru vizitatori
z tehnologie perfecþionatã z confort incomparabil

Atunci când se ia în considerare SCHULTE-ETASTAR, puteþi reduce Zonele vizate sunt încãlzite prin
problema investiþiei ºi a costurilor de costurile tipice de pânã acum cu radiaþie ºi nu prin convecþie (fig. 1).
operare pentru sistemele de pânã la 30% ºi deci puteþi trans- Aerul din halã este încãlzit numai
încãlzire în toate tipurile de hale, forma banii economisiþi în capital indirect, prin podea ºi alte suprafeþe
este bine sã se facã o analizã detali- disponibil. încãlzite.
Sistemele de încãlzire în
atã, cuprinzãtoare ºi comparativã.
infraroºu SCHULTE-ETASTAR
În prezent, datoritã duratei mari
lucreazã pe acelaºi principiu
de funcþionare/exploatare a sis- ca ºi soarele!
temelor de încãlzire, costurile de Soarele este cel mai bun
investiþii nu mai joacã rolul decisiv, în exemplu pentru a explica ºi
schimb costurile anuale cu energia înþelege propagarea radiaþiei
au devenit mai importante. calorice ºi senzaþia de cãl-
Consumul de energie constituie durã plãcutã pe care o
acum criteriul esenþial pentru majori- creeazã. În zona radiaþiei
tatea investitorilor. solare, senzaþia de cãldurã
Când se instaleazã un sistem de plãcutã depinde numai parþial
încãlzire pentru o halã, nu este de temperatura realã a
important numai sã se furnizeze o aerului. Oricine cunoaºte acest
anumitã cantitate de cãldurã, ci sã o lucru – ºi exact acesta este
facã sã devinã operativã în zona în principiul conform ETASTAR.
care personalul se aflã de fapt. În vederea încãlzirii spa-
Pentru aceastã instalaþie de þiilor mari, sistemele SCHULTE-
încãlzire, tuburile radiante sunt cele ETASTAR folosesc radiaþia
mai potrivite. Prin alegerea siste- cu lungime de undã mare, care
mului de încãlzire în infraroºu produce o senzaþie foarte plãcutã. Fig. 1

154 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Cãldura radiaþiei cu undã lungã Tabelul 1
creeazã senzaþia de temperaturã
mai mare decât temperatura realã
a aerului care înconjoarã corpul
omenesc. Temperatura halei încãl-
zite prin radiaþie este determinatã de
cãldura transmisã de la podea.
Se evitã concentrarea de aer
fierbinte sub plafon. Cãldura radiatã
este menþinutã chiar ºi atunci când
uºile sunt deschise ºi, datoritã lipsei
miºcãrii aerului, nu se ridicã nicio
particulã de praf.
Atât personalul, cât ºi utilajele,
produsele sau vehiculele, podelele
sau pereþii sunt încãlziþi de raze cu
lungime de undã mare ºi transmit
aceastã cãldurã mediului ambiant.
Încãlzirea indirectã are ca rezultat EFICACITATEA TUBURILOR RADIANTE uniformã a cãldurii pe toatã lungi-
o distribuþie uniformã a temperaturii. Se datoreazã faptului cã radiaþia mea tuburilor radiante. Cãldura este
La nivelul plafonului temperatura caloricã penetreazã aerul aproape radiatã de pe suprafaþa tuburilor în
este doar cu puþin mai mare decât fãrã rezistenþã (tabelul 1). Radiaþia mediul ambiant fãrã nicio energie
cea la nivelul solului (fig. 2 ºi 3). nu devine eficientã înainte sã atingã conducãtoare. Tuburile sunt încãlzite
corpuri solide. cu ajutorul unui arzãtor special cu
Datoritã transmisiei directe a cãl- depresiune.
durii, radiaþia ajunge chiar ºi de la STRUCTURA INSTALAÞIILOR
înãlþimi mari în zona unde se aflã DE ÎNCÃLZIRE ETASTAR
personalul. Carcasa tuburilor radiante în
Componentele de bazã ale sis- infraroºu ETASTAR este de con-
temului sunt corpuri radiante sus- strucþie specialã. Funcþia ei este de
pendate de obicei sub plafonul halei. a reduce la minimum pierderile prin
Corpul radiant constã din douã tuburi convecþie.
acoperite, dispuse paralel (fig. 4). Din cauza temperaturii suprafeþei
În partea superioarã tuburile sunt tuburilor, se formeazã o zonã de aer
Fig. 2: Încãlzirea radiantã. Radiaþia de unde lungi fierbinte în interiorul carcasei. Cu toate
înconjurate de ecrane izolante, în
încãlzeºte obiectele solide ºi podeaua, acestea, deoarece apãrãtorile izo-
vederea sporirii randamentului
aerul fiind încãlzit indirect late se întind pânã sub cantul inferior
radiaþiei. În zona de ardere a flãcãrii
unul din cele douã tuburi radiante al tubului, aerul fierbinte nu scapã.
este echipat cu o izolaþie internã ter- Astfel, pierderile de convecþie sunt
îndepãrtate.
morezistentã care asigurã distribuþia
La tuburile radiante care uti-
lizeazã ca ecran de protecþie soluþia
standard, adicã numai un panou
reflectorizant fãrã izolaþie ºi ghidare,
este mult mai uºor ca aerul fierbinte
sã se distribuie în partea superioarã
a halei.
Fig. 4. Componentele de bazã ale sistemului:
Pierderile prin convecþie produc
Fig. 3: Încãlzirea prin convecþie. Aerul încãlzit cu 1. Inveliº exterior, 2. Izolaþie, 3. Înveliº reflec- aer fierbinte nedorit sub plafon. Mai
radiatoare, convectoare sau calorifere se ridicã ºi torizant, 4. Tub radiant cu izolaþie refractarã la mult, proporþia de radiaþie este
formeazã o pãturã ineficientã de cãldurã sub plafon. interior, 5. Tub radiant de retur redusã.
continuare în pagina 156 ®
Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 155
¬ urmare din pagina 155
PRINCIPIUL DE FUNCÞIONARE Spaþiul redus necesar permite o închise, mai ales în mall-uri ºi com-
A TUBURILOR RADIANTE instalare uºoarã în hale deja existente, plexe de birouri (foto 1-4).
În interiorul tuburilor radiante precum ºi în hale cu poduri rulante. ETASTAR este alcãtuit din unitãþi
ETASTAR, flacãra este produsã de Pot fi, de asemenea, utilizate în de 3 sau 6 m ºi poate fi asamblat în
un arzãtor special ºi este trasã prin centre de distribuþie a mãrfurilor, în instalaþii radiante.
depresiune.
centre comerciale, hangare, ºantiere Sursele de energie sunt gazul
Cu ajutorul arzãtoarelor cu
navale. natural sau GPL.
depresiune poate fi produsã o
Tuburile radiante ETASTAR pot fi Unitãþile radiante necesitã în
flacãrã lungã care, ea însãºi, creeazã
o distribuþie de temperaturã. Printr-o adaptate individual pentru fiecare teren un termen scurt de asamblare.
acoperire ceramicã de grosimi formã ºi dimensiune de halã. Pe timpul perioadei de construcþie
diferite, la interiorul tuburilor, tempe- Pot fi montate în plafon sau fixate sau reconstrucþie, necesitã doar mici
ratura este uniform distribuitã pe pe pereþii laterali, lucru ce constituie întreruperi în fluxul de producþie.
toatã lungimea acestora. În vederea un mare avantaj când se renoveazã SISTEMUL DE EVACUARE
intensificãrii radiaþiei, zona inferioarã sau se echipeazã halele existente, A GAZELOR ARSE
a tuburilor are o acoperire specialã. inclusiv cele cu poduri rulante. Este construit complet din oþel
Prin aceastã suprafaþã inferioarã, Cãldura plãcutã mãreºte perfor- inoxidabil, existând varianta simplã
energia sub formã de radiaþie cu manþa ºi asigurã o atmosferã plã- pentru o singurã instalaþie sau vari-
lungime de undã lungã este trans- cutã pentru desfãºurarea lucrului antã duplex pentru douã instalaþii de
misã halei. Datoritã construcþiei chiar ºi în halele foarte mari. încãlzire a minimum 35 kw.
compacte a carcasei tuburilor radi- Radiaþiile infraroºii asigurã un
ante, care previne pierderile prin Sistemele pot fi scoase prin
sistem de încãlzire economic în acoperiº sau printr-un perete lateral,
convecþie în sus, este atins un ran-
fabrici ºi depozite, staþii de con- la dreapta sau la stânga instalaþiei.
dament înalt de radiaþie.
tainere ºi magazii, ºantiere navale ºi SISTEM DE REGLARE A TEMPERATURII
Figura 5 aratã calea flãcãrii de la
docuri, ºi, împreunã cu sistemul Sistemul de comandã ºi control
arzãtor prin tuburile radiante, cãtre
ventilatorul care produce depre- brevetat de ventilaþie aerostar, ºi permite programarea sãptãmânalã,
siunea necesarã în sistem. în sãli de expoziþie ºi de sport.
zi/noapte, fiind dotat cu ceas digital,
UTILIZAREA INSTALAÞIILOR Caracteristicile pozitive ale ETASTAR
termostate de blocare, telecomandã,
DE ÎNCÃLZIRE CU TUBURI RADIANTE îl definesc ca cea mai bunã soluþie
comutator manual/automat. Cele
Se pot utiliza în aproape toate pentru asigurarea unei atmosfere
mai complexe sisteme permit con-
halele înalte cum ar fi: terenuri de plãcute, fãrã costuri mari, în spaþii
trolul în întregime automat al proce-
tenis acoperite ºi alte sãli de sport,
sului, transmisie de date prin reþea
hale de producþie, depozite, sãli de
expoziþie/prezentare. BUS, display de supraveghere,
memorare a datelor, temperaturilor,
iar opþional, conexiuni prin modem,
deservire de la consola PC, afiºarea
graficã a datelor memorate.
În perioada 5-9 martie 2008,
vã invitãm sã vizitaþi standul
Fig. 5: Calea flãcãrii de la arzãtor prin tuburile radiante, cãtre Grup Romet Buzãu, amenajat la
ventilatorul care produce depresiunea ROMTHERM – Pavilionul 18. ‰

Foto 1 Foto 2 Foto 3 Foto 4

156 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


TERMOCLIMA

Sisteme de încãlzire prin radiaþie


SC TERMOCLIMA SRL, unic importator al sistemelor de încãlzire prin radiaþie marca CARLIEUKLIMA,
vã oferã cele mai bune soluþii în domeniul încãlzirii, utilizând produse de cea mai înaltã calitate ºi la stan-
darde europene. Prin calitatea superioarã oferitã de noi, confortul dumneavoastrã este asigurat.

EUTERM este un sistem de încãlzire constituit din panouri radiante cu funcþionare pe


apã caldã, apã supraîncãlzitã sau vapori. EUTERM poate funcþiona împreunã cu orice sis-
tem energetic primar. Este ideal pentru încãlzirea spaþiilor mici, localuri, spaþii ambientale
de dimensiuni medii ºi mari, ideal pentru spaþii cu risc la incendiu. Încãlzirea se face uni-
form nu stratificat, fãrã nicio miºcare a aerului, acesta fiind principalul avantaj.
Diagrama de difuzie a cãldurii Sistem convenþional Sistem convenþional
Costuri de operare 100% Costuri reduse 40-70%

SOLUÞII PENTRU O ÎNALTÃ DISTRIBUÞIE A CÂMPULUI DE RADIAÞIE


Pe lângã folosirea unui oþel de calitate, distribuþia radiaþiilor este asiguratã printr-un proces care garanteazã
contactul excelent între tuburi ºi placa radiantã. La cerere, panourile radiante se pot echipa cu plãci anti-convecþie
pentru reducerea dispersiei în partea superioarã ºi mãrirea temperaturii plãcii radiante.

Sistemul EUCERAMIC e constituit din difuzori radianþi autonomi cu incan-


descenþã de înalt randament, proiectat ºi realizat dupã cele mai moderne ºi
raþionale sisteme de lucru: lejer, de
dimensiuni compacte, putând fi orien-
taþi pentru obþinerea unei difuzii omo-
gene a cãldurii în zone precise. Unul
dintre principalele avantaje ale sis-
temului EUCERAMIC este aplicarea
principiului fizicii de propagare a cãl-
durii doar pe porþiuni prestabilite,
evitând dispersarea cãldurii pe arii
extinse.

Cu sistemul EUCERAMIC se încãlzeºte unde, când ºi cum se doreºte, cu


ajutorul propagãrii cãldurii, optimizând raportul dintre exigenþã ºi cost.
Încãlzitoarele radiante din seria EUCERAMIC HE sunt soluþia optimã pen-
tru rezolvarea problemelor privind montarea la înãlþimi ridicate.
Un sistem eficient de schimb face posibilã recuperarea cãldurii de la
gazele de ardere, fãcând transferul de cãldurã cãtre noul mixt de combustibil
ºi mãrind substanþial puterea unitãþilor radiante.

ESTETICUL FACE PARTE DIN EL


Compactitatea, greutatea micã ºi
culorile disponibile permit o integrare
plãcutã în ambientele unde apariþia ºi
protecþia operelor artistice reprezintã
o importanþã primarã.

158 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Bariera de aer EUWIND este instalatã în interiorul sau exteriorul
clãdirilor, sau de ambele pãrþi ale uºilor, acþionând ca un scut.
Coloana de ventilaþie include:
z o admisie de aer protejatã de contaminarea exterioarã;

z un modul superior pentru diminuarea poluãrii fonice;

z un modul inferior pentru diminuarea poluãrii fonice;

z o articulaþie metalicã;

z un canal subteran cu unghiular.

Ventilatorul extrage aerul din apropierea tavanului ºi îl împinge


apoi, prin modulul de diminuare a zgomotului, în canalul de distribuþie
cu o vitezã considerabilã. Jetul de aer despicã straturile de aer rece de
la nivelul solului ºi îl eliminã în exterior.
Bariera de aer EUWIND este
un avantaj de maximã eficienþã
la nivelul solului, unde acþiunea
aerului rece este mult mai
mare. ‰

05-09 martie 2008, Bucureºti


ROMTHERM
Expoziþia internaþionalã pentru echipamente
de încãlzire, rãcire ºi condiþionare a aerului
Stand 22-23, Pavilion 13
Vã aºteptãm!

Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 159


Încãlzirea halelor industriale
SOLUÞII EFICIENTE
SYSTEMA ROMÂNIA propune soluþii tehnice ºi echipamente pentru încãlzirea eficientã a spaþiilor
industriale în condiþiile realizarii unor economii importante de energie (de pânã la 65%).
Încãlzirea încãperilor industriale (ºi, în general, a încãperilor cu volum mare) pune, de regulã, probleme
dificile din cauza diversitãþii tipurilor de clãdiri întâlnite, a varietãþii activitãþilor desfãºurate ºi a necesitãþii
alegerii celui mai economic sistem, atât din punctul de vedere al investiþiei, cât ºi al exploatãrii.
Ameliorarea condiþiilor de lucru este sistematic cãutatã ºi în industrie ca, de altfel, în toate sectoarele
de activitate, necesitatea asigurãrii unui confort termic fiind cerinþa care trebuie sã satisfacã parametrii
necesari în incintele de volum mare ºi, de asemenea, sã contribuie la reabilitarea termicã a construcþiilor,
precum ºi la economisirea energiei termice.
Majoritatea halelor de tip industrial sunt clãdiri cu înãlþimi mari, de peste 5 m, ajungând chiar pânã la 30 m.
Exceptându-le pe cele nou-construite, acestea sunt caracterizate printr-o izolaþie redusã, uneori
inexistentã. Consumul specific de energie termicã al acestor clãdiri se situeazã la niveluri ridicate, care se
repercuteazã asupra preþurilor de producþie ºi conduc, de multe ori, la imposibilitatea plãþii facturilor
sau la întreruperea activitãþii pe timpul sezonului de iarnã.

În acest numãr al revistei, vã de a genera cãldura obþinutã de la Tuburi radiante modulare INFRA
aducem în atenþie gama de sisteme arzãtor ºi de a realiza, prin inter- Sistemul de încãlzire prin radiaþie
moderne de încãlzire prin radiaþie, mediul unui ventilator, circuitul INFRA este cea mai adecvatã
care înseamnã, pe lângã eficienþã, ºi continuu al fluidului caloportor. soluþie de încãlzire zonalã. Echipa-
economii energetice importante, Circuitul se realizeazã în interiorul mentele pot fi utilizate în spaþii cu
între 30% ºi 65%, în funcþie de tipul unei tubulaturi radiante etanºe,
înãlþimi cuprinse între 5 ºi 20 de metri ºi
halei, gradul de izolare, procesul aflatã în depresiune în raport cu
chiar mai mult în condiþii speciale.
tehnologic desfãºurat etc. mediul încãlzit. Temperatura supra-
feþei exterioare a tubulaturii radiante Concentreazã fluxul de cãldurã în
Sistemele de încãlzire prin radi-
este variabilã ºi, dupã cerinþe, se zona de lucru ºi, în acelaºi timp, limi-
aþie pot fi utilizate pentru: hale indus-
triale, depozite, service-uri auto, sãli poate situa în intervalul 120 0C – 290 0C. teazã ºi stratificarea aerului între
Marele avantaj al unui asemenea pardosealã ºi planºeu.
de sport, spaþii cu înãlþimi mari,
sistem de încãlzire este acela cã se
show-room-uri, pavilioane expozi-
recirculã în proporþie de 80%
þionale, sere de flori ºi legume,
gazele rezultate în urma proce-
crescãtorii de animale, cuptoare cu
sului de ardere.
temperaturã strict controlatã etc.
Tubulaturã radiantã OHA
Sistemul de încãlzire prin radiaþie
OHA este o soluþie excelentã pentru
încãlzirea spaþiilor industriale ºi, în
general, a spaþiilor cu înãlþimi medii Datoritã faptului cã încãlzirea se
ºi mari. Flexibilitatea sistemului con- face prin radiaþie, nu se produc
stã în adaptarea tubulaturii radiante la
miºcãri de aer ºi pulberi de praf; se
orice exigenþe privind traseul acesteia
obþine, astfel, un ambient mai curat,
în interiorul clãdirilor încãlzite. În Deoarece grupul de combustie
funcþie de necesarul de cãldurã ºi fãrã curenþi de aer.
este amplasat în exteriorul con-
înãlþimea clãdirii, tubulatura radiantã strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºi INFRA este un sistem foarte eco-
poate avea o configuraþie monotubu- în situaþia în care nu existã nomic, care încãlzeºte rapid supra-
larã sau bitubularã. suprafaþã vitratã corespunzã- feþele aflate sub conul de radiaþie,
Grupul de combustie care se toare, conform normativelor în suprafeþe ce devin la rândul lor emi-
plaseazã în exteriorul clãdirii are rolul vigoare. tori de cãldurã.

160 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Randamentele de combustie sunt
mari: peste 95%.
Toate acestea, coroborate cu un
regim de funcþionare termostatat,
conduc la economii de energie de
30%–65% faþã de sistemele clasice.
Cu tuburile radiante INFRA se
pot obþine zone de temperaturi z uscarea diverselor materiale:
desfãºurat pe lungimi de 12, 18, 24
diferite în aceeaºi incintã. piese metalice, plastice, produse
metri lungime;
Circuitul gazelor de ardere este z INFRA BAF USV: module radi-
agricole, forme ºi miezuri de turnãto-
în depresiune în raport cu mediul ante în formã de „U“, racordate la un rie, marmurã;
ambiant, iar camera de ardere canal colectiv pentru gazele de z încãlzirea diverselor tipuri de
etanºã, ceea ce conferã o siguranþã ardere, cu exhaustor final, unic pen- lichide cu schimbãtoare de cãldurã
deosebitã în exploatare. tru toate modulele instalate; imersate, nisipul pentru turnãtorii ºi
Module radiante INFRA BAF z INFRA BAF MC: module
alte substanþe granulate, diverse
Reprezintã o soluþie perfectã etanºe cu lungimi diferite ºi numãr
materiale în vederea vopsirii etc.
variabil de arzãtoare BAF 28/45 kW;
pentru încãlzirea serelor ºi a fer- SYSTEMA ROMÂNIA vã stã la
în funcþie de aplicaþie acestea sunt
melor de animale.
destinate serelor ºi fermelor zooteh- dispoziþie cu orice informaþie din
Existã mai multe variante sub care
nice, cu înãlþimi reduse. Modulele au domeniu, consultanþã, studii de
se pot realiza acestea, ºi anume: un sistem de liftare special gândit fezabilitate. ‰
z INFRA BAF MSV: module radi-
pentru aceste aplicaþii.
ante legate la un canal colectiv pentru Cuptoare industriale INFRA BAF Vã aºteptãm la ROMTHERM
gaze de ardere cu exhaustor Tuburile radiante INFRA pot avea în perioada 5-9 martie 2008
final, unic pentru toate modulele diverse utilizãrii, astfel încât sã poatã ROMEXPO
instalate. Acest sistem poate fi fi aplicate pentru: Pavilion 15, Stand 9.
Echipamente electrice murale de încãlzit
Echipamentele electrice de în spaþiul de încãlzit, cât ºi o efici-
încãlzit au la bazã douã principii de enþã sporitã faþã de oricare alt tip de
funcþionare, radiaþia ºi convecþia, termostat (cu bulb, bimetal etc.) cu o
acestea dând ºi denumirea echipa- precizie de 1 0C, în cel mai bun caz.
mentului, respectiv radiatoare ºi O altã caracteristicã importantã a
convectoare. ambelor tipuri de echipamente este
În cazul radiatoarelor, elementul posibilitatea de a fi programate pe
încãlzitor îl constituie o placã rea- zile ºi ore, cu un ciclu de 7 zile.
lizatã din aliaj de aluminiu, titan ºi Echipamentele programabile sunt
manganitã care asigurã un transfer echipate cu un sistem de selectare a
termic cât mai bun cãtre aerul de unuia dintre cele trei regimuri de
încãlzit. Aceastã placã radiantã este funcþionare, respectiv confort, eco-
prelucratã astfel încât, la dimensiuni nomic ºi protecþie la îngheþ.
date, suprafaþa de transfer a cãldurii În regim confort, utilizat atunci
sã fie maximã, asigurându-se o efi- când încãperea respectivã este
cienþã maximã la o temperaturã de locuitã, echipamentul asigurã tem-
lucru a plãcii de cca 80 0C. peratura stabilitã prin intermediul
În cazul convectoarelor, elemen- butonului de reglaj. Comutarea de
pe poziþia confort pe poziþia eco-
tul încãlzitor, care se încãlzeºte la
nomic asigurã în încãpere o tempe-
cca 450 0C, are forma conceputã raturã mai micã cu 6 grade faþã de Având în vedere simplitatea
astfel încât sã se asigure o dispersie cea în regim confort, fãrã a se echipamentelor ºi robusteþea exe-
instantanee ºi uniformã a cãldurii în deregla butonul termostatului. Se cuþiei, fiabilitatea lor este deosebitã,
toatã masa acestui element. ªi în realizeazã astfel, pe perioadele scurte iar gradul de izolaþie – II – permite
acest caz, materialul folosit este în care încãperea nu este locuitã, o instalarea lor în orice încãpere,
acelaºi aliaj de înaltã conductivitate economie substanþialã de energie, inclusiv în baie, deºi pentru camerele
termicã. fãrã a permite însã rãcirea încãperii.
În ambele cazuri, proprietatea de baie constructorul a creat echipa-
În sfârºit, pe poziþia protecþie la mente dedicate, dotate cu sisteme
intelectualã asupra elementelor îngheþ, echipamentul asigurã în
încãlzitoare aparþine producãtorului, de uscat prosoape, halate ºi alte
încãpere o temperaturã de 6 0C,
respectiv firma Noirot – Franþa. accesorii.
suficientã, pentru a proteja de
Controlul funcþionãrii pentru îngheþ instalaþiile sanitare, plantele De precizat cã gama tipodimen-
ambele echipamente este realizat decorative etc. sionalã a produselor firmei Noirot
de un termostat electronic a cãrui Comutarea regimului de funcþionare este foarte largã, acoperind atât pro-
precizie este de 0,1 0C, fapt care se poate face fie manual, fie prin duse de uz casnic, cât ºi de uz
asigurã atât o temperaturã stabilã intermediul unui modul de progra- industrial. Având în vedere specifici-
mare care poate coordona pânã la tatea pieþei locale, au fost alese spre
20 de echipamente. a fi importate în special acele pro-
Sistemul de programare este duse care, la performanþe deosebite,
ideal pentru casele de vacanþã, unde aveau un preþ accesibil masei largi
locatarul îºi poate programa regimul de potenþiali cumpãrãtori. În aceste
de funcþionare zilnic pe parcursul condiþii, încãlzirea electricã a devenit
întregii sãptãmâni, dar ºi în cazul alternativa idealã pentru cei care se
spaþiilor de birou, magazine, ateliere deconecteazã de la sistemul centra-
etc., asigurându-se o încãlzire optimã lizat de termoficare sau pentru cei
pe perioada programului de lucru ºi
care îºi construiesc locuinþe noi.
o economie importantã de energie în
afara acestuia. Avantajele încãlzirii electrice
În situaþiile în care nu este nece- sunt multiple ºi vom menþiona doar
sarã variaþia regimului de încãlzire, câteva:
se recomandã utilizarea unor echi- z este total ecologicã ºi lipsitã de
pamente simple, identice din punct orice pericol comparativ cu instala-
de vedere mecanic, electric, ener- þiile pe gaze, sau chiar sobele cu
getic, dar fãrã sistemul de progra- lemne;
mare, costul acestora fiind cu cca z nu necesitã niciun fel de apro-
25% mai mic. bare pentru instalare, consumurile

162 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


situându-se în limitele admise ºi imobilul este în construcþie sau reno-
aprobate în cazul locuinþelor la bloc vare, sau prin canale de cablu în
sau al construcþiilor de mãrime cazul unor spaþii existente, fãrã a
medie; în cazul unor imobile cu se întrerupe activitatea sau afecta
spaþii mai mari decât cele uzuale, spaþiile respective. Costurile de
branºamentele vor trebui dimen- instalare sunt minime, întrucât nu
sionate corespunzãtor; necesitã altceva decât conductori ºi
z constituie sursa idealã de acele canale de cablu din material
încãlzire în spaþii publice ºi colecti- plastic;
vitãþi cum sunt ºcolile, grãdiniþele de z costurile de funcþionare sunt
copii, biserici, spitale, sedii de soci- comparabile cu ale oricãrui alt sis-
etãþi sau instituþii publice;
z instalarea se face uºor,
tem bazat pe gaze naturale la
îngropatã în pereþi, în cazul în care preþurile de azi ale energiei electrice
ºi gazelor, iar investiþia iniþialã repre-
zintã cca 30% din preþul unei insta-
laþii pe gaze, fãrã a mai pune la
socotealã manopera aferentã;
z se eliminã inconvenientele gene-
rate de executarea unei instalaþii de ºi o turbinã care suflã aerul fierbinte
calorifere ºi durata acesteia;
cãtre prosoape, comandat de un
z dimensiunile reduse permit
mecanism de ceasornic având sarcina
instalarea echipamentelor în orice
zonã disponibilã din încãpere fãrã a sã decupleze sistemul dupã scurgerea
afecta decorarea sau mobilarea timpului stabilit de utilizator.
acesteia. Pentru orice detalii suplimentare,
De precizat cã echipamentele vã rugãm sã ne contactaþi la unul
pentru baie dispun de douã sisteme din telefoanele 0722-222073;
de încãlzire: unul pe bazã de con- 021-312 03 99; fax: 021-311 24 27;
vecþie, destinat încãlzirii încãperii, sau e-mail: aeroti@dial.kappa.ro.
controlat de un termostat, ºi un al Puteþi de asemenea accesa pagina
doilea, bazat pe un element radiant noastrã web: www.aerotrade.ro. ‰
Schiedel GDL
PROGRAM DE PROIECTARE 3D A COªURILOR DE FUM

CUM FUNCÞIONEAZÃ SCHIEDEL GDL?


Dupã urmãrirea instrucþiunilor din pagina
www.schiedel.ro/ parteneri/arhitecti, rulaþi progra-
mul Schiedel GDL.
Selectaþi sistemul Schiedel UNI, apoi apãsaþi
butonul „Mai departe“.

Parcurgând taburile, se pot stabili: numãrul de


racordãri, numãrul uºilor de curãþire ºi poziþiile
acestora.
Toate modificãrile se pot urmãri într-o fereas-
trã 3D.

În ultimul tab, se poate trece la accesorizarea


coºului de fum, la stabilirea soluþiei constructive a
capului de coº, precum ºi la stabilirea amplasamen-
tului coºului în raport cu acoperiºul.

Dupã ce aþi efectuat toate modificãrile dorite,


apãsaþi butonul „Mai departe“ ºi veþi obþine o listã a
elementelor componente, conþinând codul, denu-
mirea ºi cantitatea necesarã.

Coºul de fum astfel configurat se poate transfera printr-o singurã operaþie „drag and drop“ în orice
program CAD.

164 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Schiedel Sisteme de Coºuri SRL – având ca

domeniu de activitate importul ºi comer-

cializarea coºurilor de fum prefabricate, tip

Schiedel, inclusiv consultanþa tehnicã afe-

rentã – acordã o atenþie deosebitã relaþiilor

de colaborare cu arhitecþii ºi proiectanþii de

specialitate.

Cu scopul de a asigura o proiectare facilã a

sistemelor de evacuare a gazelor arse, punem la

dispoziþia celor interesaþi programul Schiedel

GDL, un program simplu ºi rapid de configurare

a coºurilor de fum Schiedel.

Prin utilizarea tehnologiei GDL – Geometric

Description Language, s-a creat posibilitatea

realizãrii unui catalog interactiv de elemente de

construcþii, respectiv coºuri de fum, elemente

care se pot transfera sub forma unor obiecte

reale în planurile de arhitecturã.

Obiectele GDL pot fi utilizate în toate pro-

gramele uzuale de proiectare 2D ºi 3D. Astfel,

coºurile de fum ºi informaþiile aferente pot fi SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL


507020 – Str. Fabricii FN, Bod Colonie, jud. Braºov
tel./fax: 0268-283.561
transferate în planurile de arhitecturã printr-o e-mail: technik@schiedel.ro
web: www.schiedel.ro
singurã operaþiune „drag and drop“. Odatã Lista distribuitorilor autorizaþi Schiedel
Bucureºti Fedo SRL 021 – 314.80.22
Miv SRL 021 – 242.82.77
plasate, obiectele pot fi modificate oricând. Tavicom SRL 021 – 318.74.30
Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988
Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078
Începând cu data de 15 ianuarie 2008, pe site-ul Bacãu Dedeman SRL
Estbau SRL
0234 – 513.330
0334 – 401.938
Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 231.453
Botoºani Totex SRL 0231 – 533.777
www.schiedel.ro, este disponibilã varianta în Braºov Analit SRL 0268 – 335.771
Buºteni Dystom SRL 0244 – 321.772
Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230
limba românã a programului pentru sistemul de Cluj-Napoca Credo Group SRL
DVI Construct SRL
0264 – 598.963
0723 – 612.087
Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092
Refrom Nav 0241 – 510.231
coº tristrat, Schiedel UNI, urmând ca – în cursul Craiova Sarcon SRL 0251 – 434.341
Focºani Hard Industry SRL 0237 – 230.440
Iaºi Status SRL 0232 – 210.843
acestui an – sã se finalizeze variantele ºi pentru Miercurea Ciuc
Oradea
Sazy Trans SRL
GSV Exim SRL
0266 – 311.057
0259 – 410.885
Piteºti Alvvimar SRL 0248 – 286.947
Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867
celelalte tipuri de coºuri din paleta de produse Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250 – 714.638
Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211
Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216
Schiedel România. Sinaia
Ambient SRL
Intermont SRL
0269 – 229.630
0244 – 313.700
Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 411.564
Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341
Lider SRL 0230 – 526.534
Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345 – 401.050
drd. ing. Laszlo SCHRECK Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 261.941
Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004
Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754
Armafix AF
SOLUÞIA FIABILÃ PENTRU EVITAREA FORMÃRII PUNÞILOR TERMICE
ÎN ZONA COLIERELOR PENTRU ÞEVI
Una dintre problemele care dau multe bãtãi de cap constructorilor, dar mai ales beneficiarilor, este ceea ce în
termeni tehnici se numeºte punte termicã. Pentru evitarea formãrii punþilor termice, specialiºtii cautã ºi gãsesc soluþii
precum este ºi cea pe care o prezentãm în continuare.

Suportul pentru þevi Armafix AF cu fãrã freon. Acestea suportã greutatea ºi


o nouã structurã microcelularã, pro- garanteazã faptul cã nu se vor forma
dus de Armacell, reprezintã o soluþie punþi termice. Fiind un material pentru
simplã ºi fiabilã pentru montarea þevilor izolaþii cu celule închise, cu o rezistenþã
în condiþii de temperaturi scãzute. ridicatã la transmisia vaporilor de apã
Armacell oferã pieþei materialelor (valoarea μ), AF/Armaflex are încorpo-
de construcþii Armafix AF, produs ratã o barierã de difuziune. Datoritã
care beneficiazã de calitate micro- rezistenþei crescute la transmisia vapori-
celularã: suportul brevetat pentru þevi lor de apã de μ ≥ 10.000, instalaþiile izo-
a fost corelat cu noile dimensiuni late au o protecþie împotriva formãrii
tubulare ale gamei de produse condensului fiabilã ºi de lungã duratã. În
AF/Armaflex, proprietãþile sale tehnice plus, produsul este mai eficient din punc-
fiind îmbunãtãþite. Armafix AF asigurã tul de vedere al energiei decât în trecut:
un maximum de fiabilitate în zona difi- conductivitatea termicã a fost redusã la 1. Barierã de difuziune încorporatã: material
pentru izolaþii cu celule închise cu o rezistenþã ridi-
cilã din jurul brãþãrilor utilizate pentru λ0 0C ≤ 0,033 W/(m·K). În exterior, douã catã la transmisia vaporilor de apã de μ ≥ 10.000;
montarea þevilor reci. Suportul pentru carcase de aluminiu au fost lipite în jurul
þevi izoleazã termic þeava de brãþarã ºi 2. Soluþia sistemului: grosimea izolaþiei
materialului elastomeric izolant, care dis- suporturilor pentru þeavã este corelatã cu dimen-
previne, astfel, apariþia punþilor termice. tribuie sarcina ºi acþioneazã ca o barierã siunea tubului AF/Armaflex;
Colierele þevilor reprezintã un poten- suplimentarã de vapori. 3. Eficienþã energeticã ºi mai ridicatã: noua
þial punct slab în izolaþiile la temperaturi Suportul de þevi Armafix nu asigurã conductivitate termicã de λ0 0C ≤ 0,033 W/(m·K).
scãzute. Dacã þeava nu este izolatã ter- numai un maximum de fiabilitate, ci este ºi
mic de colier, se formeazã puntea rece practic, rapid ºi uºor de instalat. În cazul în suporturile pentru þevi. La cerere, poate
(cunoscutã ºi sub denumirea de „punte care se utilizeazã brãþãri metalice stan- fi furnizatã o versiune fãrã halogen a
termicã“), punte care poate duce la for- suportului pentru þevi pentru a se garanta
dard, este necesarã izolarea þevii pânã la
marea condensului contribuind astfel la integritatea sistemului de izolaþie, în
brãþarã, lipirea capetelor materialului pen-
pierderi energetice ridicate, iar, pe de cazul utilizãrii materialului pentru izolaþii
altã parte, la apariþia riscului de corozi- tru izolaþii de þeavã ºi, dupã efectuarea
acestor operaþiuni, aplicarea Armaflex la fãrã halogen NH/Armaflex.
une ºi creºterea pericolului de daune Importanþa utilizãrii unui sistem de
secundare. Pentru a preveni apariþia punþii dispozitivul de susþinere. În schimb,
Armafix este prins cu uºurinþã în jurul þevii izolaþie, care funcþioneazã pe termen
termice, trebuie evitat contactul direct între lung, este ilustratã de costurile alarmant
þeavã ºi colier. de cãtre instalator, þeava este fixatã cu
de ridicate, ce trebuie suportate în cazul
Utilizarea suportului de þevi Armafix ajutorul brãþãrilor ºi, apoi, capetele supor- daunelor provocate de coroziune ºi
asigurã integritatea sistemului de izolare tului þevii sunt lipite de materialul tubului. umezirea izolaþiei în fiecare an.
chiar ºi în locurile critice din jurul colie- În raport cu aplicarea materialului izolant Armacell este producãtor de spume
relor metalice, utilizate pentru montarea pe dispozitivele tradiþionale de susþinere, tehnologice ºi liderul mondial pe piaþa
þevilor reci. Suportul pentru þevi este for- prin utilizarea Armafix AF se economi- materialelor pentru izolaþii tehnice flexibile.
mat din izolaþie AF/Armaflex, în care sunt sesc timp, material ºi bani. În anul financiar 2006, compania a
încorporate inserþii de poliuretan/ poliizo- Grosimea izolaþiei suporturilor pentru înregistrat o cifrã anualã de afaceri de
cianurat spumat rezistent la compresie, þeavã este coordonatã cu dimensiunea aproximativ 392 milioane de euro. Grupul
tubului AF/Armaflex – dupã selectarea de companii deþine 20 de fabrici în 13 þãri,
dimensiunii tubului, tipul suportului nece- inclusiv China, Australia, America de Nord
sar pentru fixare este evident. Dupã insta- ºi America de Sud, ºi are sediul în Münster,
lare, tubul ºi suportul formeazã un întreg. Germania. Pe lângã ARMAFLEX – marca
de vârf în domeniul izolaþiei tehnice flexibile –
Armacell asigurã, de asemenea, ºi angajaþii companiei, în numãr de aproxi-
brãþãrile adecvate suporturilor pentru mativ 2.500, produc, de asemenea, mate-
þeavã, oferind astfel pachetul complet riale pentru izolaþii termoplastice, protecþii
pentru montarea þevilor de la o singurã externe ºi materiale de protecþie pentru
sursã. Brãþãrile sunt disponibile atât izolaþia þevilor, spume speciale pentru o
separat, cât ºi – o altã caracteristicã gamã largã de aplicaþii industriale ºi din
nouã – într-un set practic împreunã cu sectorul de sport ºi agrement. ‰

166 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Obþinerea certificatului de urbanism
CONSULTANÞÃ JURIDICÃ
avocat Marius Vicenþiu COLTUC

Ce este certificatul de urbanism? în conformitate cu precizãrile privind În situaþia în care scopul emiterii
Certificatul de urbanism este completarea acesteia, cu elementele certificatului de urbanism este
actul de informare emis de admi- de identificare ale solicitantului ºi obþinerea autorizaþiei de construire/
nistraþia publicã localã (preºedinþii imobilului, precum ºi cu precizarea desfiinþare, acesta va fi însoþit de for-
consiliilor judeþene, primarul general scopului solicitãrii actului; mularele fiºelor tehnice strict nece-
al municipiului Bucureºti, primarii b) planuri topografice sau cadas- sare în vederea emiterii acordului unic.
municipiilor, sectoarelor municipiului trale la scãrile 1:500, 1:2.000 sau În documentele anexã la certifi-
Bucureºti, ai oraºelor sau comunelor). 1:10.000, dupã caz, – vizate de catul de urbanism emitentul are
Procedura de obþinere Oficiul de cadastru ºi publicitate imo- obligaþia de a încunoºtiinþa solici-
Pentru emiterea certificatului de biliarã al judeþului sau al municipiului tantul cu privire la taxele legale
urbanism, solicitantul, orice per- Bucureºti, dupã caz – cu indicarea necesare avizãrii documentaþiei în
soanã fizicã sau juridicã, trebuie sã imobilului – teren ºi/sau construcþii vederea autorizãrii.
depunã o documentaþie cuprinzând: (2 exemplare); planurile se obþin În acest scop, societãþile furni-
a) cerere-tip (formularul-model contra-cost de la unitatea teritorialã zoare de utilitãþi au obligaþia ca, pe
F.1 – „Cerere pentru emiterea certifi- specializatã care le gestioneazã; bazã de protocol încheiat cu autori-
catului de urbanism“) completatã
c) documentul de platã a taxei de tatea administraþiei publice locale,
eliberare a certificatului de urbanism sã comunice cuantumul taxelor pen-
(în copie). tru avize (pe tipuri de lucrãri ºi
Cu toate cã normele metodologice capacitãþi – conform reglementãrilor
de aplicare a Legii nr. 50/1991 proprii), modalitatea de platã ºi con-
privind autorizarea executãrii lucrãrilor turile în care acestea trebuie achitate.
de construcþii specificã faptul cã nu Certificatul de urbanism este valabil
este necesarã prezentarea titlului pentru un interval de timp cuprins
asupra imobilului sau a altui act care între 6 ºi 24 luni de la data emiterii,
sã ateste dreptul de proprietate, în funcþie de:
în practicã, autoritatea emitentã a a) scopul pentru care a fost solicitat;
Certificatului de urbanism poate cere b) complexitatea investiþiei ºi carac-
completarea documentaþiei cu acest act. teristicile urbanistice ale zonei în
Certificatul de urbanism se întoc- care se aflã imobilul;
meºte în conformitate cu prevederile c) menþinerea valabilitãþii preve-
documentaþiilor de urbanism (PUG, derilor documentaþiilor urbanistice ºi a
PUZ, PUD ºi RGU), iar pentru inves- planurilor de amenajare a teritoriului
tiþiile care depãºesc limita unei aprobate, pentru imobilul solicitat.
unitãþi administrativ-teritoriale se Prelungirea termenului de vala-
poate întocmi ºi pe baza planurilor bilitate a certificatului de urbanism
de amenajare a teritoriului (PATN, se poate face numai de cãtre emi-
PATZ, PATJ), aprobate potrivit legii. tent, la cererea titularului formulatã
Certificatul de urbanism se emite cu cel puþin 15 zile înaintea expirãrii
în termen de cel mult 30 de zile de la acestuia, pentru o perioadã de timp
data înregistrãrii cererii, menþio- de maximum 12 luni, dupã care, în
nându-se, în mod obligatoriu, scopul mod obligatoriu, se emite un nou
emiterii acestuia. certificat de urbanism. ‰

170 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Reglementãri
privind asigurarea calitãþii în construcþii
NECLARITÃÞI ªI CONTRADICÞII
Daniel MATEIU, Radu LUPêTEANU, Nicolae FLOREA –
Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ din Iaºi

Legislaþia româneascã (Legea nr.10/1995, H.G.R. 766/1997 ºi celelalte acte normative conexe) se
adreseazã tuturor persoanelor juridice sau fizice implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare
ºi postutilizare a construcþiilor, care sunt obligate sã ia mãsurile necesare conducerii ºi asigurãrii calitãþii
prin obþinerea ºi menþinerea, pe întreaga duratã de existenþã a construcþiilor, a unui nivel minim de calitate,
aferent cerinþelor.
În fapt, din cauza traducerii prin asimilare a termenului englezesc „management“ în româneºte cu „con-
ducere ºi asigurare“, se îngusteazã neintenþionat semnificaþia noþiunii de „management“.

Prin management se înþelege un prevede trei niveluri de ierarhizare asigurare a calitãþii în cazul con-
proces complex ºi structurat de (din punctul de vedere al complexi- tractelor încheiate pentru proiectare,
tehnici ºi aptitudini exercitate în tãþii) ºi aplicare a managementului fabricaþie ºi execuþie.
vederea atingerii scopurilor unei (conducerea ºi asigurarea) calitãþii prin: Coroborând prevederile articolelor
organizaþii, într-un mod cât mai efi- z sistemul calitãþii; 3 ºi 21 cu cele ale articolelor 13, 15,
cient, prin îndeplinirea coordonatã a z planul calitãþii;
19 ºi 20 din HGR nr.766/1997, se
mai multor funcþii: planificare, organi- naºte controversa: dacã în faza de
z îndeplinirea atribuþiilor respon-
zare, personal, directivare ºi control. proiectare se stabileºte categoria de
sabilului tehnic cu execuþia atestat. importanþã, care impune restricþii
Funcþia de directivare presupune:
motivare, conducere, comunicare. Tot HGR nr.766/1997, la art. 20 (din punctul de vedere al existenþei
Deci conducerea este doar o com- recomandã, de asemenea, trei mo- sistemului de asigurare a calitãþii) în
ponentã a managementului. dele de asigurare a calitãþii, în core- participarea la licitaþii ºi implicarea în
În ceea ce priveºte managemen- lare cu categoria de importanþã a vreuna din etapele ciclului de viaþã
tul calitãþii, acesta este acea parte construcþiei (ex: pentru construcþii (inclusiv „proiectarea“) în cazul con-
a managementului unei organizaþii de importanþã deosebitã (B) se reco- strucþiilor finanþate din fondurile sta-
orientatã cãtre obþinerea rezul- mandã modelele 1 sau 2 etc.). Aceste tului, ar rezulta cã firmele de
tatelor, în raport cu obiectivele cali- modele, reprezentând niveluri dis- proiectare nu sunt afectate de
tãþii, pentru satisfacerea necesitãþilor, restricþiile enunþate mai sus (la fel ca
tincte de asigurare a calitãþii, derivã
aºteptãrilor ºi cerinþelor pãrþilor firmele care intervin în etapele de
din standardele SR EN ISO seria 9001,
execuþie), fapt care contrazice
interesate. Termenul de asigurare a 9002 ºi 9003 din anii ’90 (art.19). prevederile art. 3 ºi 21, care vizeazã
calitãþii, folosit în actele normative La art. 21/HGR nr.766/1997, se inclusiv etapa de concepere/
româneºti, devine astfel (conform precizeazã cã încadrarea într-o proiectare.
SR EN ISO 9000/2001) acea parte a categorie de importanþã a construcþi- Este evident, cel puþin din aceste
managementului calitãþii concen- ilor, implicit selectarea modelului de puncte de vedere, cã realitatea din
tratã pe furnizarea încrederii cã asigurare a calitãþii pentru activitãþile domeniul construcþiilor a avut o
cerinþele referitoare la calitate vor fi evoluþie mai dinamicã decât cea pre-
de realizare ºi exploatare, se stabi-
implementate. figuratã de unele acte normative.
leºte în etapa de proiectare.
În Regulamentul pentru condu- Excepþie face seria standardelor SR
La art. 13 se prevede – ca o
cerea ºi asigurarea calitãþii în EN ISO 9000, care a fost revizuitã în
construcþii (HGR nr.766/1997), se condiþie restrictivã pentru partici-
parea la licitaþie ºi/sau pentru con- 2001 ºi în care nu mai regãsim cele
precizeazã de fapt elementele de trei modele de asigurare a calitãþii.
bazã ale managementului calitãþii în strucþii finanþate din fondurile statului
Astfel SR EN ISO 9001/2001 nu se
construcþii. Cheia de boltã a acestui – certificarea sistemului calitãþii sau mai referã doar la „asigurarea cali-
act normativ o constituie categoria vizarea acestuia de cãtre specialiºti tãþii“, ci la „sisteme de management
de importanþã a construcþiilor. (organisme) agreaþi de MLPTL. Mai al calitãþii“ bazate pe definirea „pro-
În funcþie de aceasta (conform ºi mult, la art. 15 (antepenultimul ceselor“, în scopul creºterii satisfac-
Ordinului MLPAT nr. 31/N/1995) ºi aliniat) se face referire la existenþa þiei clientului ºi a pãrþilor interesate,
de sursa de finanþare, Regulamentul sistemului calitãþii ºi a modelului de prin îndeplinirea cerinþelor acestora.

172 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


Atât costul, cât ºi calitatea con- În aceastã etapã, produsul con- este statul, este cea care trebuie sã
strucþiilor se definesc cu preponde- struit se aflã în „starea de agregare“ asigure secvenþa descrisã mai sus,
renþã în etapa iniþialã de concepere de „proiect“ (studiu de fezabilitate, atât pentru avizarea studiului de feza-
– proiectare. Odatã proiectul finalizat PAC, PT ºi DDE). bilitate, cât ºi, în aceeaºi mãsurã,
(ºi calitatea proiectatã stabilitã ca Ideal ar fi ca acestui produs sã-i pentru proiectul în faza PT.
exigenþã de performanþã pentru fie evaluate „performanþele“, com- BIBLIOGRAFIE
etapa de execuþie), mãsura în care parându-le cu „exigenþele“ formulate *** Legea nr.10/1995 privind cali-
se mai pot introduce modificãri în de client în tema de proiectare ºi cu tatea în construcþii;
ceea ce priveºte creºterea calitãþii cele ale comunitãþii (alte pãrþi intere- *** H.G. 766/1997 pentru apro-
scade vertiginos în etapele de exe- sate) formulate în reglementãrile barea unor regulamente privind cali-
cuþie ºi utilizare (pãstrând un raport tehnice în vigoare. Practic, acest tatea în construcþii;
raþional cost/calitate). lucru se asigurã de cãtre verificatorii
*** Ordinul MLPAT 31/N/1995 –
Fãrã a diminua aportul adus de tehnici atestaþi (conform cerinþelor
Regulament privind stabilirea cate-
antreprenori în etapa de execuþie, de verificare precizate) ºi, nu de
goriei de importanþã a construcþiilor;
trebuie spus cã, la limitã, o execuþie fiecare datã în faza de predare–pri-
*** SR EN ISO 9000/2001 – Sisteme
perfectã poate avea ca rezultat un mire a proiectului cãtre client, mai
de management al calitãþii. Principii
produs deficitar din punctul de are loc o recepþie propriu-zisã a
vedere al calitãþii, atât timp cât ea a proiectului, pentru a compara ºi vocabular;
fost incorect/neconform definitã în mãsura în care acesta, prin perfor- *** SR EN ISO 9001/2001 – Sisteme
faza de proiectare. manþele pe care le defineºte pentru de management al calitãþii. Cerinþe;
Ca urmare, rezultã cã impunerea construcþie, satisface exigenþele din Lupan, M.– Introducerea con-
aceloraºi exigenþe proiectanþilor ca tema de proiectare. Din acest ceptului de performanþã în con-
ºi antreprenorilor, privind sistemele angrenaj al sistemului calitãþii în con- strucþii, ICCPDC, Bucureºti, 1978;
de management al calitãþii, va strucþii lipseºte în aceste situaþii o Lupãºteanu, R.– Contribuþii pen-
asigura atât o abordare echitabilã, „rotiþã“ a clientului/investitorului. tru fundamentarea proiectelor pentru
cât mai ales o garanþie a calitãþii pro- Aceastã „rotiþã“ (numitã serviciu clãdiri de locuit pe baza costului
dusului construit chiar din prima tehnic sau serviciu decontãri etc.) a global. Tezã de doctorat, UT Iaºi,
etapã a ciclului sãu de viaþã. investitorului, mai ales când acesta 2001. ‰
Marmura compozitã

Andreea HEGYI – INCERC, Sucursala Cluj-Napoca


Încã din antichitate, datoritã durabilitãþii ºi proprietãþilor sale decorative deosebite, marmura naturalã
este utilizatã ca material în construcþii, mai ales pentru finisarea ºi decorarea construcþiilor clãdirilor.
În ultimii ani, ca o consecinþã a utilizãrii pe scarã tot mai largã a rãºinilor poliesterice nesaturate, s-a
dezvoltat o nouã tehnologie: aceea de producere a pietrei artificiale de marmurã, aºa-numita „marmurã
compozitã“. Acest produs este realizat prin combinarea, în proporþii stabilite, de rãºini poliesterice
nesaturate, praf de marmurã ºi alte adaosuri (pigmenþi anorganici, paste colorante). Proporþia compo-
nentelor de bazã este de aproximativ 80% rãºini poliesterice nesaturate ºi 20% praf de marmurã, cele-
lalte adaosuri fiind prezente în compoziþia produsului finit în cantitãþi foarte mici ºi având rol de variaþie
a gamei coloristice.

Câteva dintre argumentele care rãºini poliesterice nesaturate care În România, producerea acestui
au stat la baza deciziei de a produce influenþeazã favorabil proprietãþile material s-a dezvoltat importând
ºi utiliza ºi la noi în þarã marmura amintite; tehnologia din þãri mai dezvoltate în
compozitã au fost urmãtoarele: z datoritã absorbþiei scãzute de acest domeniu, precum Germania,
z posibilitatea valorificãrii deºeurilor apã, nu reþine petele ºi se întreþine Austria, Italia sau Spania. Prin
de marmurã naturalã care nu se mai foarte uºor; metodele tehnologice implementate,
puteau utiliza în alt scop, prin z pusã în operã, marmura com- se pot produce plãci pentru placarea
mãcinarea ºi introducerea lor în pro- pozitã, spre deosebire de cea natu- unor suprafeþe precum: pereþi, glafuri,
cesul tehnologic de fabricaþie a ralã, este un material mai „cald“ ceea pervazuri, trepte ºi contratrepte,
acestui nou produs; ce determinã creºterea gradului de blaturi pentru bãi ºi bucãtãrii, chiu-
z linia tehnologicã de producere vete ºi alte obiecte decorative. Toate
confort.
este relativ simplã, se poate automa- Existã totuºi ºi unele dezavantaje acestea se pot realiza într-o gamã
tiza uºor, calitatea produselor obþi- variatã de culori ºi nuanþe, mate,
ale marmurei compozite faþã de cea
nute este ridicatã, iar preþul de cost semilucioase sau lucioase prin pro-
naturalã:
relativ scãzut; cedeul aºa-numit „de turnare în
z clasa de combustibilitate C1
z marmura compozitã este un matriþe deschise“.
determinatã de conþinutul de rãºini
produs cu aspect asemãnãtor cu cel Materia prima este cântãritã ºi
poliesterice nesaturate;
al marmurei naturale semiºlefuite, introdusã în cuva de amestecare
z necesitatea protecþiei la depo-
dar cu o texturã mai finã ºi mai unde are loc omogenizarea mecani-
zitare, manipulare ºi transport, mai
omogenã, este mai uºor de prelu- zatã, timp în care se produc ºi
crat ºi are o absorbþie scãzutã a mare în cazul produsului sintetizat primele reacþii chimice necesare
apei; este rezistentã la acizi, baze, artificial pentru cã prezintã sensibili- întãririi masei – între rãºinã ºi agregate.
sãruri ºi la variaþii UV sau la variaþii tate la zgâriere cu obiecte ascuþite Se foloseºte termenul de „agregate“
de temperaturã; sau dure; deoarece studiile efectuate au
z caracteristicile fizico-mecanice z pusã în operã, marmura com- demonstrat cã praful de marmurã
ale marmurei compozite ºi ale mar- pozitã se comportã bine, dar, odatã poate fi înlocuit cu nisip cuarþos înno-
murei naturale sunt asemãnãtoare, luciul pierdut din cauza atacului fizic, bilat sau granit, parþial sau total,
dar produsul sintetizat artificial poate greu se mai poate reface aspectul produsul obþinut pãstrându-ºi carac-
sã atingã valori îmbunãtãþite în ceea iniþial deoarece luciul este dat de teristicile de bazã, dar evidenþiindu-se
ce priveºte elasticitatea, rezistenþa aplicarea unui strat superficial de lac modificãri benefice în ceea ce
la flambare, absorbþia de apã polimeric ºi nu prin lustruire ca în priveºte duritatea Mohs, rezistenþa la
scãzutã etc., datoritã conþinutului de cazul pietrei naturale. compresiune, la uzurã ºi la agenþi

174 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


chimici. Utilizarea nisipului cuarþos materiilor prime utilizate, controlul z scule ºi dispozitive necesare
limiteazã însã paleta coloristicã, produselor finite ºi printr-un control pentru realizarea placãrii.
aspect foarte important, datoritã rolu- extern al producþiei, periodic în labo- Operaþiunile principale de punere
lui decorativ al produsului finit. ratoare independente conform Legii în operã în cazul lucrãrilor de
Masa de amestec este omoge- 10/1995, pentru a dovedi cã pro- placare cuprind:
nizatã cu întãritorul, în aceastã fazã dusele asigurã nivelul de calitate z pregãtirea stratului suport;
se produce etapa a doua de reacþii corespunzãtor cerinþelor româneºti z aplicarea stratului adeziv (indi-
de întãrire. Imediat dupã aceastã de performanþã pentru a putea fi cat de producãtorul sau distribuitorul
omogenizare, amestecul se toarnã utilizate în þarã. produsului din marmurã compozitã);
în matriþe unde reacþiile de întãrire Produsele din marmurã compo- z montarea plãcilor ºi rostuirea lor.
se definitiveazã. zitã se utilizeazã la interior sau la Pe suprafeþe verticale, plãcile se
Dupã 24 de ore de la turnarea exterior, la clãdiri de locuinþe, admi- vor fixa ºi cu dispozitive mecanice
în matriþe, produsele se decofrea- nistrative, social-culturale, comer- specifice.
zã, se verificã ºi, dacã este nece- ciale, industriale etc., noi sau
În cazul lucrãrilor de pavaje,
sar, se aplicã gelul pentru luciu, existente, pentru realizarea pardo-
lãþimea rosturilor de dilataþie ºi dis-
prin pulverizare. selilor, placarea pereþilor, a treptelor/
tanþa dintre rosturi, precum ºi panta
Produsele se depoziteazã pentru contratreptelor, glafuri, toate pe
suprafeþelor pavate sau a pardo-
polimerizarea completã într-un suport de beton, precum ºi ca blaturi
selilor se stabilesc prin proiectul de
spaþiu adecvat, în condiþii de tempe- ºi obiecte sanitare. Totuºi, trebuie sã
execuþie.
raturã ºi umiditate specificate de se aibã în vedere ca aceste produse
sã nu se utilizeze în contact direct Plãcile, glafurile etc. pot fi tãiate
deþinãtorul licenþei, timp de 7 zile,
cu alimente sau în zone puternic cu un disc diamantat ºi gãurite cu un
înainte de livrare.
încãlzite, din cauza conþinutului de burghiu obiºnuit.
Pe tot parcursul procesului
rãºinã, conform indicaþiilor din fiºa Suprafaþa rugoasã se pregãteºte
tehnologic, este necesar ca tempe-
tehnicã a acesteia. prin ºtergere de praf, uneori prin
ratura mediului ambiant sã fie
Punerea în operã nu impune difi- umezire, în funcþie de indicaþiile din
cuprinsã între 15 0C ºi 25 0C.
cultãþi deosebite particulare într-o fiºa tehnicã de la producãtor.
Dupã încheierea procesului de
lucrare de precizie normalã ºi se Lipirea pe suprafeþe plane se
polimerizare, depozitarea ºi trans-
face în conformitate cu „Instrucþiunile poate realiza cu adezivul indicat în
portul impun doar câteva condiþii,
de punere în operã“ elaborate de instrucþiunile producãtorului, care se
determinate de necesitatea protejãrii
producãtor. Se respectã GT 041-2002 aplicã în strat subþire sau în puncte,
suprafeþei. Astfel, se recomandã
„Ghid privind reabilitarea finisajelor acoperitor pe toatã suprafaþa de lipit.
acoperirea suprafeþei produselor cu
pereþilor ºi pardoselilor, clãdirilor Dupã lipire, se bate uºor suprafaþa
o folie de protecþie, care sã fie elimi-
civile“ în cazul placãrilor pentru cu un ciocan de cauciuc sau lemn
natã doar dupã montaj. Depozitarea
pereþi ºi, respectiv, prevederile NP pentru eliminarea bulelor de aer ºi
se face în poziþie orizontalã, pe
037/0-1998 „Normativ pentru proiectarea, se aplicã o greutate (cca o orã) pe
partea inferioarã de montaj, care execuþia ºi asigurarea calitãþii par-
este rugoasã, a produsului, dupã ce suprafaþã, dar nu direct pentru a se
doselilor la clãdiri civile“ în cazul
înainte a fost verificatã zona de evita zgârierea. Prin analogie cu
lucrãrilor de pardoseli.
depozitare pentru eliminarea even- marmura naturalã, plãcile se pot
Specificaþia producãtorilor referi-
tualelor cuie, pietre sau a altor monta cu adezivi folosiþi pentru pia-
toare la punerea în operã a pro-
obiecte dure ºi ascuþite. Plãcile se trã naturalã ºi ceramicã, dar existã
duselor din marmurã compozitã
ambaleazã în pachete, protejate cu cazuri de recomandare din partea
trebuie sã cuprindã, cel puþin:
carton ºi alte materiale de protecþie producãtorului de folosire a adezi-
z identificarea tuturor materiale-
similare. Obiectele cu forme dificil de lor utilizate; vilor pe bazã de silicon. Pentru plã-
împachetat se ambaleazã individual, z modul de pregãtire a suprafeþei
cile cu dimensiuni începând de la
în cutii sau lãzi. Transportul se reali- suport; 40x40 cm ºi mai mari, se recomandã
zeazã dupã ce au fost luate mãsurile z tehnologia de punere în operã, utilizarea adezivilor cu prizã rapidã
necesare de protecþie ºi de ancorare succesiunea operaþiilor ºi intervalul pe bazã de ciment.
a pachetelor. minim dintre ele; Se recomandã sã se evite folo-
Producãtorii de marmurã com- z scule ºi dispozitive necesare sirea obiectelor dure ºi ascuþite sau
pozitã realizeazã controlul calitãþii pentru realizarea tãierii la dimensiu- a celor abrazive, pentru cã produc
produselor prin controlul calitãþii nile dorite; zgârierea suprafeþei lucioase.
continuare în pagina 176 ®
Š Revista Construcþiilor Š martie 2008 175
Fig. 1: Diverse utilizãri ale produselor din marmurã compozitã
¬ urmare din pagina 175
Din experienþa expertizelor in eventual, cearã pentru pardoseli. În cã materialul Robstone este o piatrã
situ, s-a constatat cã o foarte mare zonele cu trafic intens, se recomandã compozitã cu densitate mare, alcã-
importanþã, mai ales pentru plãcile utilizarea plãcilor cu adaos de cuarþ tuitã din materiale din piatrã de
montate la exterior, o are respec- sau granit, deoarece acestea au un naturi ºi granulaþii diferite, liate cu
tarea rosturilor de dilataþie corespun- grad crescut de rezistenþã la uzurã. rãºinã structuralã, procesul de com-
zãtoare între plãci. Din cauza variaþiei În urma studiilor efectuate prin pactare fiind realizat cu tehnologia
dimensionale cu variaþia tempera- încercãri în laboratorul INCERC– Bretonstone® – în vid prin vibro-com-
turii, pot apãrea fisuri mult mai uºor Sucursala Cluj-Napoca ºi pe baza presiune ºi întãritã la presiune ºi
decât în cazul plãcilor de marmurã documentaþiei tehnice aflate la dis- temperaturi ridicate. Acest aspect se
naturalã, iar remedierea nu se poate poziþie, se pot evidenþia caracteristici va evidenþia ºi în tabelul 1, spre
realiza decât prin înlocuirea plãcii comune ale diferitelor tipuri de mar-
deosebire de celelalte produse luate
deteriorate. murã compozitã, indiferent de
în studiu care sunt de tip marmurã
Întreþinerea lucrãrilor realizate cu producãtor ºi reþeta acestuia, carac-
compozitã.
aceste produse din marmurã com- teristici care susþin afirmaþiile de
În concluzie, marmura compozitã
pozitã, fie la exteriorul, fie la interi- pânã acum. Astfel s-au comparat
pãstreazã caracteristicile estetice
orul clãdirilor, nu necesitã tehnici 4 tipuri de produse compozite, 3 din-
ale materialului natural care îi stã la
deosebite faþã de cele de întreþinere tre ele fabricate la noi în þarã (Bella,
bazã, iar rãºina „sigileazã“ materialul
ale pietrei naturale. Trebuie avutã în Wallin ºi Robstone) ºi unul fabricat
vedere însã folosirea unor soluþii în Italia (Lapideo Composito astfel încât întreþinerea produsului
de curãþare cu caracter neutru ºi, Quarella). Trebuie remarcat faptul pus în operã devine mult mai uºoarã
ºi îi conferã o flexiune deosebitã,
Tabelul 1: Caracteristicile produselor compozite
fapt care îi permite utilizarea la
dimensiuni mari ºi grosimi mici.
Astfel, acest produs sintetizat arti-
ficial este destinat tuturor dome-
niilor în care, în mod tradiþional, se
utilizeazã piatra naturalã, consti-
tuind o alternativã validã care îmbinã
cu uºurinþã valoarea esteticã ºi
utilitatea. ‰

176 Š Revista Construcþiilor Š martie 2008


din sumar Revista
Editorial 3
Construcþiilor
Construct Expo 2008 4–5
ARACO în sprijinul constructorilor 14, 16 „Revista Construcþiilor“ este o Caracteristici:
Materiale pentru construcþii ºi instalaþii 18–19 publicaþie lunarã care se distribuie gra-
Complexe rezidenþiale 20–21
tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele z Tiraj: 8.000 de exemplare
Materiale de construcþii (10.000 ex. în lunile Constructexpo)
ºi produse metalurgice 22–23 mai importante societãþi de: proiectare
Construcþii ºi instalaþii aferente acestora 24–25 ºi arhitecturã, construcþii, producþie, z Frecvenþa de apariþie: lunarã
Sistemul de consolidare import, distribuþie ºi comercializare de z Aria de acoperire: întreaga þarã
a Bisericii Armene 26-28, 30, 32 materiale, instalaþii, scule ºi utilaje pen- z Format: 210 mm x 282 mm
Tehnicã pentru o viaþã 29 tru construcþii, prestãri de servicii, bene- z Culori: integral color
Materiale de construcþii ficiari de investiþii (bãnci, societãþi de z Suport:
pentru o investiþie solidã 33–37 asigurare, aeroporturi, antreprizele judeþene hârtie LWC 70 g/mp în interior
Zidãrie din beton pentru construcþii 38–39 pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii ºi DCL 170 g/mp la coperte
Protecþie împotriva coroziunii betonului 40–41
centrale (Parlament, ministere, Compania de
Softuri pentru construcþii civile
ºi industriale 42–43, 164–165
investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri
Optimizarea consumului de resurse naþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii
în construcþia locuinþelor 44, 46, 48, 49 ºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerele
Tehnologii de injectare 50–51 de Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.
Mortare universale ºi rezistente la foc 52–53 Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitari
Mortare de reparaþii 54–55 la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cu
Izolare ºi protecþie ocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de
pentru pereþi ºi acoperiºuri 56–59
Panouri termoizolante 60–61
difuzare a presei.
Acoperiºuri pentru clãdirile industriale 64, 66 Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii cât
Profile metalice pentru construcþii mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.
industriale ºi civile 67 În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi
Soluþii complete de iluminare, tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,
aerisire ºi evacuare a fumului 68
comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã
Alimentarea cu carburant
a flotelor de vehicule 70–71 societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentele
Consolidarea terenurilor ºi a fundaþiilor 72–73 legate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de la
Soluþionarea problemelor complexe patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,
ale industriei de procesare 74–75 programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.
Consultanþã în investiþii-construcþii (I) 76, 78, 80, 82
Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 79, 81, 83–91
Sisteme de cofraje 92–93, 95
Influenþa aditivilor superplastifianþi
asupra deformãrii betoanelor 94, 96 Talon pentru abonament
Reducerea costurilor pentru încãlzire 97
Protecþia la zgomot 98–99 „Revista Construcþiilor“
Materiale pentru vopsiri ºi tencuieli 100–102, 131
Hidroizolaþia suprafeþelor minerale 104–105 Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cu
Sisteme de hidroizolaþii 106–107 numãrul .................. .
Plãci din policarbonat celular 110–111
Luminatoare din policarbonat 112–113 ‰
11 numere - 150,00 lei
Fabricã de spumã poliuretanicã
în România 114–117 Nume ........................................................................................................................................
Sisteme de aluminiu pentru faþade 118–119 Adresa ......................................................................................................................................
Adezivi pulberi ...................................................................................................................................................
conform normelor europene 122–124
Chituri pentru rosturi 125–130
persoanã fizic㠉 persoanã juridic㠉
Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................
Clãdiri de locuit din lemn 134, 136
Impermeabilizarea digurilor ºi barajelor 138–139
Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)
Efectele managementului performant 140–141
nr. ..............................................................................................................................................
Îmbunãtãþirea adezivitãþii în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.
bitumurilor rutiere 142, 144, 146, 148
Implementarea ºi certificarea Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu
sistemelor integrate de management 150–151 copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“,
Tubulaturã radiantã pentru încãlzirea Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.
halelor industriale 154–161
Echipamente electrice murale * Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.
de încãlzit 162–163
Asigurarea calitãþii în construcþii 172–173