Sunteți pe pagina 1din 10

INIIERE N SISTEMUL DE OPERARE LINUX

COMPETENE GENERALE SI SPECIFICE


1. Aplicarea unor comenzi i utilitare Linux. Recunoaterea i utilizarea corect a comenzilor DOS echivalente Linux. Identificarea structurii de fiiere i directoare a sistemului de operare. 2. Proiectarea aplica iilor pentru rezolvarea unor pro!leme utiliz"nd pro#ramarea $%$& & su! Linux.
$unoaterea i 'n ele#erea pro#ramarii (open souce).

Identificare no iunilor de !az ale pro#ramrii structurate. *tilizarea instrumentelor de pro#ramare Linux. 3. Analiza rezolvrii unei pro!leme prin compilarea+ depanarea i execu ia pro#ramului $%$&&. Aplicarea unor op iuni de compilare i lin, - editare. Depanarea pas cu pas a pro#ramelor executa!ile. *tilizarea utilitarului make.
Generalit !i S.O Lin"# Linux este un sistem de operare !azat pe *nix+ ceea ce 'nseamn c motenete din caracteristicile acestuia. multitas,in# /adic poate rula mai multe pro#rame 'n acelai timp0+ multiuser /adic mai mul i utilizatori pot folosi calculatorul 'n acelai timp sau la momente diferite+ 'n sesiuni de lucru diferite0+ securitate /fiecare user are drepturi i restric ii la folosirea tuturor resurselor puse la dispozi ie de sistemul de operare0+ pro#rame specializate /unul din principiile de !az spune c pro#ramele care alctuiesc SO1ul tre!uie s execute un sin#ur 23o!)+ dar acela foarte !ine4 pro!lemele mai complexe vor fi realizate din 'nln uirea mai multor pro#rame /procese de execu ie0 ceea ce conduce la urmtoarea caracteristic. interopera!ilitate /pro#ramele tre!uie s comunice 'ntre ele+ astfel 'nc"t s poat fi folosite 'mpreun. O alt caracteristic se refer la respectarea standardelor /Linux este construit pe standarde+ POSIX fiind unul din standardele de !az0 i $%rta&ilitate /astzi Linux ruleaz pe procesoare x56+ Alpha+ Sun SPAR$ i *ltraSPAR$+ 7otorola 65888+ Po9erP$+ Po9erP$6:+ AR7+ ;itachi Super;+ I<7 S%=>8+ 7IPS+ ;P PA1RIS$+ Intel IA16: i A7D x5616:0. Alte caracteristici sunt scala!ilitate /Linux se #sete 'n aparate electronice cu utilitate casnic+ PDA1uri+ 9or,station1uri+ sisteme des,top i sisteme server0+ customiza!il /ofer o mul ime de op iuni pentru pro#ramele rulate+ interfe ele folosite+ i posi!ilit ile de confi#urare0. O caracteristic foarte important este '%("l (e (e)*%ltare (i+tri&"it+ caracteristic oricrui soft9are li!er. Practic+ versiunile noi apar cu mare rapiditate+ !u#1urile se repar foarte repede /ceea ce C%'$"ter S,ien,e an( Ele,tri,al En-ineerin- De$art'ent Adrian FLOREA ?

este enorm de important c"nd apar 2carene) 'n securitatea unui sistem0. @n #eneral oricine este !inevenit s contri!uie i s 'm!unt easc Linux1ul. Ini ial aplica iile pentru Linux aveau un caracter tiin ific+ aplica ii cu !aze de date+ aplica ii pentru re ele i uneltele specifice pro#ramatorilor /compilatoare+ lin,1editoare+ de!u##er1e0. *tilizatorii o!inui i se pl"n#eau c interfe ele acestor aplica ii nu sunt destul de prietenoase. @n ultimii ani 'ns aplica iile pe SO Linux s1au schim!at i s1au fcut pro#rese ma3ore spre sistemul des,top 2user friendly). @nf iarea Linux1ului s1a schim!at i 'm!unt irile continu s apar i s fie vizi!ile 2 de la o zi la alta). Axist aplica ii pentru office /A!iBord+ OpenOffice+ etc0+ aplica ii pentru comunicare 'n re ea /suita 7ozilla+ clientul de mail i or#anizator Avolution+ messen#er1ul Pid#in+ etc0+ aplica ii pentru entertainment /pentru video i DCD exist 7plaDer sau Eine+ pentru muzic E77S+ foarte multe 3ocuri de calitate ca Doom+ *nreal Furnament+ $ivilization+ etc0. Prin,i$alele a*anta.e Lin"# Pretul initial este nul sau su! G8H. $omoditatea utilizarii Linux1ului se refera. la pretul total al acestuia+ care este foarte mic neavand nevoie de licenta sau in caz contrar aceasta este foarte ieftina4 la a!ilitatea de a modifica orice cod din acesta fiind open1source4 la capa!ilitatea de a folosi componente hard9are ieftine la fel ca si solutiile soft9are. Linux ofera si o foarte mare si#uranta+ neavand nevoie de softuri antivirus+ in caz contrar+ acesti antivirusi se folosesc pentru a detecta virusii care infecteaza sistemele Bindo9s. 7odalitatea de acces direct la codul sursa+ permite modificarea oricarei component a acestuia /SO0+ alaturi de alte aplicatii care vin cu acesta. Diferit de alte produse comerciale+ softurile open-source sunt construite pe !ucati care interactioneaza una cu cealalta+ astfel incat utilizatorul este li!er sa mixeze si sa potriveasca componentele dupa propriul scop. *n alt avanta3 al Linux1ului consta in posi!ilitatea #asirii solutiilor /a3utor0 pe Internet. Aste foarte pro!a!il ca cineva dintr1un newsgroup sau mailing list sa doreasca sa te a3ute in rezolvarea pro!lemei. Iiindca codul sursa este accesi!il+ in cazul in care ai nevoie sa repair ceva la sDstem+ poti construi un patch chiar tu+ a3utand astfel si pe ceilalti utilizatori ai Linux1ului. *tilizatorii OS1urilor non open source sunt o!li#ati intre timp sa astepte un release official pana la rezolvarea unei pro!leme+ putandu1se a3un#e si la o asteptare de cateva luni. Gene)a Fe(%ra ## i/0/ Proiectul Iedora a fost creat 'n toamna anului J88= cand a 'ncetat dezvoltarea de ctre Red ;at Linux+ continuarea proiectului fiind realizat 'n cadrul unei comunitati 2open1source). Red ;at Anterprise Linux /R;AL0 a ramas sin#ura distri!utie suportata comercial de catre Red ;at. Cersiunile R;AL sunt !azate pe Iedora+ cu o selectie a pachetelor instalate+ perioad de testare mai 'ndelun#ata i suport comercial. Kumele Iedora deriva de la un proiect voluntar+ Iedora Linux+ care furniza un numar de aplicatii suplimentare pentru Red ;at Linux si de la termenul Iedora /) a hat made of felt with a creased crown)0+ care este un element distinctiv al si#lei LShadowmanL folosita de catre Red ;at. Iedora Linux si Red ;at Linux au format 'mpreuna Iedora $ore iar in J88M prin unirea cu Iedora Axtras a rezultat Iedora. C%'en)i 1i "tilitare Lin"# 2+ele,!ie3 Pentru a testa urmtoarele comenzi se acceseaz meniul ApplicationsSystem ToolsTerminal. ?. Pentru a determina c"te % i care partitii sunt instalate pe sistemul de calcul se foloseste comanda fdis, cum urmeaza. H 4(i+5 6l J. Pentru a determina care ,ernel il folosesti in momentul de fata se tasteaza comanda. C%'$"ter S,ien,e an( Ele,tri,al En-ineerin- De$art'ent Adrian FLOREA J

H "na'e 6r =. Pentru a determina structura de fisiere si directoare de pe sistemul de calcul se tasteaza comanda /(ir0 existenta si in DOS. Am!ele returneaza aceleasi date+ diferand detaliile. H (ir :. Pentru afiarea con inutului directoarelor se poate folosi i comanda /ls0. H l+ DiferenNa dintre l+ Oi (ir const 'n faptul c l+ se !azeaz pe un 2evideniator) de sintax /SyntaxHighlighter0. G. Pentru a curata fereastra terminalului se tasteaza comanda / ,lear0 existent in Linux si de asemenea in lim!a3ul de pro#ramare $%$&& accesata ca functie /clear/040. $omanda echivalenta DOS este ,l+. H ,lear 6. Pentru a schim!a directorul current se folosete comanda /,(0 existenta in Linux si DOS. H ,( M. Pentru a afia informa ii despre utilizatorii 'nre#istra i se folosete. H 78% 5. Afiarea sau schim!area hostname1ul sistemului se realizeaz cu comanda. H 8%+tna'e >. Pentru ter#erea unui director #ol se folosete /rmdir0 specific at"t Linux c"t i DOS. H r'(ir ?8. Pentru ter#erea unui fiier sau director se folosete /rm0. Op iunea 21r) asi#ur ter#erea recursiv /im!ricat0. H r' 9r ??. Pentru a oferi informa ii privitoare la un fiier /permisiuni+ dimensiune+ proprietar+ data accesrii+ etc0 se folosete. H +tat ?J. $rearea de noi directoare se realizeaz folosind comanda /m,dir0 specific at"t Linux c"t i DOS. H '5(ir ?=. $opierea unui fiier la o alt loca ie sau su! un alt nume se face folosind /cp0. Achivalentul de DOS este comanda xcopD. H ,$ ?:. $opierea de fiiere aflate la distan + 'n re#im securizat /accesul pe sta ie s1a fcut cu ++80 se realizeaz cu utilitarul /scp0. H +,$ [[user@]from-host:]source-file [[user@]to-host:][destination-file] H +,$ afloreaP?MJ.?6.J?.JJ:%home%aflorea%;ands1on1=8.zip ;ands1on1=8.zip C%'$"ter S,ien,e an( Ele,tri,al En-ineerin- De$art'ent Adrian FLOREA =

Ultima comanda presupune c se cunoate faptul c userul aflorea exist pe staia 172.1 .21.22 !se "erific cu ifconfig iar apoi cu who#. $e copia% de la respecti"a adres !?MJ.?6.J?.JJ:%home%aflorea%0 din contul userului aflorea 'n directorul curent. Dac +,$ este 'nsoNit de opNiunea 6r atunci are loc copierea recursiv cu toate su!directoarele. ?G. 7utare sau redenumirea unui fiier /dintr1o surs 'ntr1o destina ie0 su! un alt nume se face folosind /mv0. H '* ?6. AfiOarea spaNiului folosit Oi a celui rmas disponi!il penrtru utilizator H ;"%ta ?M. Iacilitarea operrii cu fiOiere utiliz"nd utilitarul midnight commander /mana#er de fiOiere 'n mod text - foarte asemntor cu versiunea de Bindo9s a vechii aplicaNii - Norton Commander sau a mai recentei aplicaNii - Total Commander0 H ', ?5. Afiarea unei liste cu comenzi posi!ile se face folosind /help0. H 8el$ ?>. Afiarea la ieirea standard /terminal0 a unui ir de caractere se face folosind /echo0. Se utilizeaz de multe ori 'n fiiere de tip shell av"nd un caracter explicative. H e,8% J8. $utarea de fiiere se poate realiza dup numele sau tipul fiOierului respectiv dup numele proprietarului sau #rupul din care face parte proprietarul fiOierului. H 4in( 2,ale3 2e#$re+ie3 2a,<i"ne3 Parametri opNionali specific unde se face cutarea+ ce fiOiere /sunt cutate0 Oi ce acNiune tre!uie 'ntreprins dup #sirea fiOierelor. H 4in( =t'$ 9na'e >?.,$$@ 9$rint == AfiOarea fiOierelor de tip .cpp din directorul tmp. H 4in( = 9"+er a4l%rea 9$rint == AfiOarea fiOierelor utilizatorului aflorea H 4in( .=$%7ert%$91.0= 9na'e A?.8A 9e#e, r' BCDB BEB == Qter#erea fiOierelor de tip header din folderul specificat J?. $utarea 'n cadrul fiierelor /la nivel de linie0 a diverselor iruri de caractere se face folosind /#rep0. H -re$ BreturnRvaluesB 9r .= ?., JJ. Lansarea editoarelor de text emacs+ gedit H e'a,+ sim1outorder.cpp F H -e(it sim1outorder.cpp F Sim!olul F permite continuarea execuNiei 'n sistemul de operare fr a 'nchide editorul /nu rm"ne a#Nat ecranul0.

C%'$"ter S,ien,e an( Ele,tri,al En-ineerin- De$art'ent Adrian FLOREA :

J=. Cizualizarea 'n mod text a fiOierelor. *i fiier Pentru salvarea datelor Oi ieOirea din editor :7; Pentru ieOirea din editor fr a salva datele :; J:. $oncatenarea con inutului mai multor fiiere de tip text i afiarea la consol a fiierului rezultat se se face folosind /cat0. H ,at JG. Dezarhivarea unui fiier /.gz0 compresat anterior cu gzip se face folosind /#unzip0. H -"n)i$ +i'$le+i'93.G&.tar HI #enereaz fiierul .tar J6. $rearea unui arhive /fiier .gz0 se face folosind /gzip0. H -)i$ +i'$le+i'93.G&.tar HI #enereaz fiierul simplesim- .!".tar.gz JM. Arhivarea % dezarhivarea unui #rup de fiier+ pstr"nd informa iile le#ate de permisiuni+ proprietar+ data crerii+ se face folosind /tar0. H tar 6,4 ,%$ie.tar ?.$(4 /HI are loc arhivarea Oi se #enereaz fiierul .tar0 H tar 6#*4 +i'$le+i'93.G&.tar /HI extra#e directorul simplesim1=.8 din arhiva.tar0 J5. Arhivarea % dezarhivarea unui fiier se poate face folosind /"zip#0. H &)i$2 4iJier /HI se #enereaz fiierul fiier."z#0 H &"n)i$2 fiier.b ! /HI extra#e fiierul din arhiva."z#0 J>. Afiarea cii curente /path0 se realizeaz cu utilitarul /pwd0. H $7( =8. Raportarea informa iilor privitoare la procesele din sistem. identificatori+ stare+ proprietar+ etc se face folosind utilitarul /ps0. Id1ul procesului dorit /KpidI0 se poate 2omor') - vezi comanda $ill. KpidI reprezint prima coloan din afia3. H $+ 6a"# H $+ 6e4 =?. Frimiterea unui semnal /implicit de terminare0 tuturor proceselor existente 'n sistem se face folosind utilitarul /$ill0. Id1ul procesului dorit a fi terminat este /KpidI0. H 5ill 6n L KpidI H 5ill KpidI H 5illall 9" a4l%rea HI oprete /omoar0 toate procesele utilizatorului aflorea =J. Accesarea la distan a unui server /;P$0 % sta ii de lucru folosind un client securizat cu rol de interpretor de comenzi se face cu utilitarul /ssh0. H ++8 6l a4l%reaMNa'%l#e.8$,."l&+i&i".r% ST o!li# utilizatorul aflorea s 'i introduc parola proprie H 8%+tna'e HI Na'%l#e.8$,."l&+i&i".r% Pentru conectarea pe $ALL tre!uie anterior conectat pe Uamolxe /;P$0 - EAOK. H ++8 ,%'$"te,ell9GGG H 8%+tna'e HI C%'$"teCell9GGG.8$,."l&+i&i".r% C%'$"ter S,ien,e an( Ele,tri,al En-ineerin- De$art'ent Adrian FLOREA G

==. Oprirea sistemului de operare se realizeaz folosind comanda /halt0. H 8alt =:. Restartarea sistemului de calcul se realizeaz folosind comanda /re"oot0. H re&%%t =G. Oprirea sistemului de calcul /eventual restartarea acestuia0 se realizeaz cu utilitarul /shutdown0. H +8"t(%7n H +8"t(%7n 68 n%7 =6. $onfi#urarea interfetelor de retea se face folosind comanda /ifconfig0. $omanda echivalenta DOS este ipconfig. H i4,%n4i=M. 7odificarea permisiunilor de acces la fiiere % directoare se face folosind comanda /chmod0. $omanda echivalenta DOS este attri". 2&) seteaz un fla# iar 21) ter#e /reseteaz0 un fla#. H ,8'%( &r script.c#i H ,8'%( MGG helloRppu /transform fiierul helloRppu 'ntr1un executa!il0 Dac la rularea unui fiOier de tip shell /tre!uie s includ pe prima linie secvenNa de caractere 2OP=&in=+8)0+ fie acesta .%run&applu.sh apare mesa3ul de eroare 2'ermission denied) atunci verificm dac fiOierul are caracter executa!il /dac este setat atri!utul #0. Pentru aceasta se execut. H l+ 9l Dac fiOierul nu este executa!il atunci 'i setez fla#ul % atri!utul # prin comanda. H ,8'%( Q# run&applu.sh Oprirea simulrii se poate face 'n orice moment Oi cu comanda Ctrl Q N. =5. 7odificarea proprietarului fiierelor % a #rupului din care face parte proprietarul se realizeaz cu comanda /chown0. H ,8%7n =>. Su!stituirea unui utilizator cu root /administrator0 'n vederea o! ineri de drepturi suplimentare se face folosind comanda /su0. Avident tre!uie apoi introdus parola de root. H +" :8. Su!stituirea unui utilizator cu root /administrator0 pentru a #estiona drepturile de acces asupra unor fiiere % directoare se face folosind comanda / sudo nautilus0. Kautilus reprezint mana#erul de fiiere oferit de VKO7A /the (ree Software )es$top 'ro*ect0. H +"(% na"til"+ $omenzile urmatoare sunt caracteristice .%&9"ril%r (e $e +"$er,%'$"ter /;P$0 :?. Lansarea unui 3o! in executie se face folosind comanda /"su"0. H &+"& :J. Ferminarea executiei unui 3o! se face folosind comanda /"$ill0. H &5ill C%'$"ter S,ien,e an( Ele,tri,al En-ineerin- De$art'ent Adrian FLOREA 6

:=. Suspendarea temporara a executiei unui 3o! se face folosind comanda /"stop0. H &+t%$ ::. Cizualizarea unui 3o! /sau a tuturor celor aflate0 in executie se face folosind comanda /"*o"s0. H &.%&+ 6a /all0 H &.%&+ 6L K"idI /details on 3o! *id0 :G. .-,, - apeleaz compilatorul care exist implicit instalat. $u opNiunea 6* se afiOeaz versiunea compilatorului $u opNiunea 6R Knr&versionI se apeleaz dac exist instalat versiunea W nr&version T a compilatorului nu a celui care exist implicit F%l%+irea ter'inalel%r *irt"ale $entr" lan+area (e +i'"l ri $e n%("ri '"lti$le ale +i+te'"l"i SPC Din P"ttT se execut succesiunea de comenzi. ?. Pentru crearea unui terminal virtual /RT0 tastaNi. +,reen J. Pentru a trece din RT 'n terminal real se apas Ctrl Q A Q D. Aten<ieU n" Ctrl Q D 'ntruc"t aceast comand omoar terminalul. =. Pentru reataOarea terminalului se tasteaz +,reen 9R :. Dac exist mai multe terminale se tasteaz +,reen 9R KpidI G. Omor"rea unui terminal virtual sau ieOirea din acesta se face cu comanda e#it sau Ctrl Q D Dintre aplica iile existente pe SO Bindo9s care permit conexiunea pe supercomputerul ;P$ se amintesc. $"ttTU 7in+,$U S+8ClientU etc.

C%'$"ter S,ien,e an( Ele,tri,al En-ineerin- De$art'ent Adrian FLOREA M

Anali)a re)%l* rii "nei $r%&le'e $rin ,%'$ilareaU (e$anarea 1i e#e,"!ia $r%-ra'"l"i C=CQQ
Pentru instalarea #yg$in /emulator de Linux pe SO Bindo9s0+ sau pentru lucrul cu comenzi Linux 'n special cele le#ate de compilare+ lin,1editare i depanare se recomand folosirea cr ii 2Predic ia dinamic a valorilor in microprocesoarele #enera iei urmtoare)+ autor Adrian Ilorea /*niversitatea 2Lucian <la#a) Si!iu0+ editura 7atrixRom+ <ucureti+ J88G+ pa#inile >61?:: /http.%%9e!space.ul!si!iu.ro%adrian.florea%html%docs%IIKALR7atrix8G.pdf 0. @n referin a su#erat se #sete o sintez foarte !un aferent instalrii i metodolo#iei de simulare % dezvoltare folosind mediul SimpleScalar. Cerin!e: ?. Se vor testa 'n terminal toate comenzile prezentate anterior. J. S se scrie un pro#ram simplu 'n $ /minimul % maximul dintr1un ir0 care se compileaz /se #enereaz codul .asm i .e+e0 i se execut.

M%(i4i, ri (e %$erat $entr" ,%'$ilarea = (e$anarea = r"larea 1i e#tin(erea +i'"lat%arel%r 'e(i"l"i Simplescalar $e SO Lin"#
Se dezarhiveaz fiierul arhiv 'n format tar.-) Lsimplesim- .!".tar.gzL. o H -"n)i$ simplesim- .!".tar o H tar 6#*4 simplesim- .!".tar @n acest fel rezult directorul SIMPLESIM93.G=?.? cu fisierele componente+ dintre care si directorul tar-et9$i+a. Iisierele acestui director /care descriu functionarea unei arhitecturi PISA0 sunt copiate 'n directorul parinte /SI7PLASI71=.80. Revenind 'n prompter de Linux se tasteaza comanda V,( SIMPLESIM93.G si se a3un#e 'n directorul tocmai copiat. Se tasteaza 'n continuare succesiunea de comenzi. o H 'a5e confi#1pisa i o V 'a5e Axecu ia comenzii 'a5e poate #enera o eroare la compilare deoarece tipul returnat de functia myrand/0 din fisierul 'i+,., care apeleaza la r"ndul ei functia random/0 difera de cel returnat de functia standard definita 'n +t(li&.8 /din %"+r=in,l"(e0. Aroarea se corecteaza modific"nd tipul functiei random/0 'n misc.c /din l%n- 'n int0. @n fisierul e*al., se comenteaza liniile M> i 5? i rm"ne 2DA <AUX) Yinclude ,errno.h-. Se comenteaz linia 556 2e+tern int errno.). @n fisierul ran-e., se comenteaza liniile MM i M> i rm"ne Yinclude ,errno.h-. Se comenteaz linia >6 2e+tern int errno.). Se recompileaz. 'a5e. Axecutia din nou a comenzii 'a5e se va 'ncheia cu mesa3ul LMT 7%r5 i+ (%ne 8ere Z L ceea ce demonstreaza compilarea % asam!larea % lin,1editarea cu succes a simulatoarelor setului SimpleScalar =.8.

C%'$"ter S,ien,e an( Ele,tri,al En-ineerin- De$art'ent Adrian FLOREA 5

M%(i4i, ri (e %$erat $entr" ,%'$ilarea = (e$anarea = r"larea 1i e#tin(erea +i'"lat%r"l"i %&S'% $e SO Lin"#
1. Se dezarhiveaz fiierul arhiv 'n format tar.-) L m-sim&v#.!.tar.gzL. H -"n)i$ m-sim&v#.!.tar H tar 6#*4 m-sim&v#.!.tar @n acest fel rezult directorul '9+i'W*2.G=?.? cu fisierele componente+ dintre care si directorul tar-et9al$8a. Iiierele acestui director /care descriu functionarea unei arhitecturi ALPSA 212/X0 sunt copiate 'n directorul parinte /'9+i'W*2.G0. 2. Revenind 'n prompter de Linux se tasteaza comanda V,( '9+i'W*2.G si se a3un#e 'n directorul tocmai copiat. Se tasteaza 'n continuare comanda. H 'a5e confi#1alpha 3. @n fisierul 'a,8ine.8 se comenteaza linia JJ: /e+tern enum md&opcode md&mas$#op/0.0. 4. Se copiaz varia!ila 2md&mas$#op/0) i se pune la linia J=M /'ntre D i E0 practic dup defini ia enumerrii mdRopcode?. 5. Se compileaz. 'a5e. Axecutia comenzii 'a5e se va 'ncheia cu mesa3ul L MT 7%r5 i+ (%ne 8ereZ L ceea ce demonstreaza compilarea % asam!larea % lin,1editarea cu succes a simulatorului 71SI7 J.8. 6. Se copiaza din dir SvRFrivialRLCPR58nmRnthread urmatoarele. $A$FI[def.h po9er \c4h] sim1outorder.c 7. Se compileaz. 'a5e. ST +i'9%"t%r(er /im!o#atit cu mecanism de reutilizare dinamica a instructiunilor & a celor triviale si predictia valorilor instructiunilor load critice Optiuni noi de simulare.^ 6r&:+i)e ?8J: 6l*$t:+i)e J8:5 _ 8. In '9+i'W*2.G cream directorul re+"lt+ 9. $opiem din '"ltit8rea(=+$e,2GGG&inarie+=?.ar10. Se lanseaza comanda .%sim1outorder 1redir.sim .%results%applu.res 1fastf9d ?888888 1max.inst ?8888888 1lvpt.size ?6 applu.ar# .%sim1outorder 1redir.sim .%results%appluRe`ua,e.res 1fastf9d ?888888 1max.inst ?8888888 applu.ar# e`ua,e.ar# .%results%#al#elRlucas.res .%results%mesaRm#rid.res.res
?

#al#el.ar# lucas.ar# mesa.ar# m#rid.ar#

O&+: La versiunea '9+i'W*3.G modificarea exist de3a.

C%'$"ter S,ien,e an( Ele,tri,al En-ineerin- De$art'ent Adrian FLOREA >

Alte ,%'en)i 1i "tilitare Lin"#


Pentru instalarea utilitarului ,++8 Oi instalarea remote a simulatorului de procesor I<7 $ALL se execut urmtoarele comenzi. 1. Se schim!a utilizatorul in r%%t \afloreaPlocalhost a]H +" 9 Pa++7%r(: 2. \rootPlocalhost a]Y T"' in+tall ,l"+ter++8 =. Se editeaza fisierul de host1uri \rootPlocalhost a]Y -e(it =et,=8%+t+ Se adau# staNiile Oi numele acestora. ?MJ.?6.J?.?: ?MJ.?6.J?.=G studentR5 studentRJ studentR5 studentRJ

\rootPlocalhost a]Y ,++8 9l r%%t +t"(entW0 +t"(entW2 :. Din rootPstatie8J se tasteaza. T"' 9T in+tall t,l #ter' &lt t5
+,$ a4l%reaM1Y2.1/.21.2Z:=8%'e=a4l%rea=Ar8ite,t"riWA*an+ate=CellW[","re+ti=,ell9in+tall93.1.G9G.G.n%ar,8.r$' ,ell9in+tall93.1.G9G.G.n%ar,8.r$'

r$' 9i*8 ,ell9in+tall93.1.G9G.G.n%ar,8.r$'


+,$ afloreaP?MJ.?6.J?.JG:=8%'e=a4l%rea=Ar8ite,t"riWA*an+ate=CellW[","re+ti=CellSD\9De*el9Fe(%raW3.1.G.G.G.i+% CellSD\9De*el9Fe(%raW3.1.G.G.G.i+%

.=,ell+(5 9% 9a 99i+% .= in+tall

C%'$"ter S,ien,e an( Ele,tri,al En-ineerin- De$art'ent Adrian FLOREA ?8