DEFINIRE TERMENI DE REFERIN

TERMEN 1. Competen DEFINIIE ISCO DEFINIIE COR Capacitatea persoanei de a utiliza si combina cunostinte, deprinderi si atitudini specifice demonstrand anumite valori personale si profesionale pentru a realiza activitati de munca la nivelul calitativ specificat intrun standard DEINIIE DEX I ALTE DICIONARE ROMNETI I.Capacitate a cuiva de a se pronuna asupra unui lucru, pe teAmeiul unei cunoateri adnci a problemei n discuie; capacitate a unei autoriti, a unui funcionar etc. de a e ercita anumite atribuii. ! pr. A fi de competena cuiva " a intra n atribuiile cuiva ompet!n s.f.# $ %in fr. omp"ten e. II. &i'ipedia $ cerinta standartizata pentru o persoana de a realiza o anumita activitate profesionala. (eprezinta o combinatie de cunostinte, deprinderi si atitudini utilizata pentru imbunatatirea performantelor )ai *eneral reprezinta abilitatea unei persoane de a realiza o anumita sarcina fiind bine calificat +ivel- ,tadiu, *rad -de pre*tire, de dezvoltare., treapt -a calitii., indice -al cantitii . II. Clasificarea competentelor pe o scala de valori in functie de anumiti parametrii combinati/ *radul de autonomie sau responsabilitate pe care il are persoana, *radul de comple itate al sarcinilor realizate, -activitate de rutina sau comple a., capacitatea de a-i indruma pe altii, viziune strate*ica ,pecializare- A se consacra studiului i aplicrii unei anumite ramuri din tiin, din te0nic etc; a deveni specialist %iviziune, parte, domeniu n cadrul DEFINIIE PROPUS ( n sensul utilizrii termenului n COR)

#. N$%e& 'e ompeten

+ivel de competenta $,tadiul, *radul de pre*atire privind Capacitate a cuiva de a se pronuna asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoateri in functie de stadiul, treapta de cunoastere

(. Spe $)&$*)+e) ompetene$ ,. Se to+ 'e

,pecializarea competentei- consacrarea studiului si aplicarii unei anumite ramuri de activitate din stiinta si te0nica %omeniu sau ramur de activitate

) t$%$t)te -. Lo .+$ 'e m.n +em.ne+)te

,unt acele locuri de munca la care titularii necesita contracte de munca e plicite -scrise sau orale. sau implicite, pe baza carora se acorda o remuneratie de baza care nu este direct dependenta de venitul unitatii pentru care se lucreaza -unitatea poate fi o corporatie, o institutie non-profit, o unitate *uvernamentala sau o *ospodarie. 1nele sau toate uneltele, ec0ipamentul, sistemele informatice si2sau cladirile utilizate de catre titular pot fi detinute de altii iar acestia pot lucra sub directa suprave*0ere sau conform unor dispozitii stricte stabilite de catre patron sau persoanele an*a3ate desemnate de patron. 4ersoanele aflate in locuri de munca remunerate sunt de obicei platite cu salarii sau indemnizatii sau pot primi comision din vanzari, plata in acord cu realizarile, bonusuri sau plati in natura cum

economiei Loc de munca-5uncie deinut de o persoan ntr-o instituie, ntreprindere sau or*anizaie; post;

economica Loc de munca-remunerat 5uncie deinut de o persoan ntr-o instituie, ntreprindere sau or*anizaie;post,platit.

ar fi 0rana, cazare sau formare profesionala /. Lo 'e m.n 1n set de sarcini sau activitati care trebuie realizate de o persoana, care delimiteaza functiile pozitiei ocupate de acea persoana %efinitie I6; - 1n set de locuri de munca ale caror principale sarcini si atributii sunt caracterizate de un inalt *rad de similaritate, constituie o ocupatie 4ersoanele sunt clasificate pe baza ocupatiei prin relatiile lor fata de un loc de munca trecut, prezent sau viitor %efinitie 1+ $ ocupatia se refera la tipul de munca facuta de catre persoana an*a3ata pe durata unei perioade de timp de referinta -sau munca pe care a facuto anterior in cazul unui Activitatea util, aductoare de venit -n bani sau natur., pe care o desfoar o persoan n mod obinuit, ntr-o unitate economico-social i care constituie pentru aceasta surs de e isten. ;cupaia este, deci, proprie persoanelor active, care practic o activitate recunoscut de societate ca util pentru sine i semenii si. ;cupaia este specialitatea -calificarea. e ercitat efectiv la locul de munc. O .p)t$) unei persoane poate fi e primat prin/ 1.n $) sau me2e+$) e ercitat de aceasta. ,pecialitatea Cadrul n care se desfoar o activitate din care se obine un venit i n care se materializeaz raporturile 3uridice de munc sau raporturile 3uridice de serviciu. 6e*ea 7829::9 ; activitate re*ulata realizata in sc0imbul unei plati, in special e ercitata sub forma unei meserii, ocupatii, sau profesii <ndeletnicire, treab, activitate; preocupare. = 4rofesiune, slu3b, post.
,ursa/ %!> ?@A

Cadrul n care se desfoar o activitate din care se obine un venit i n care se materializeaz raporturile 3uridice de munc sau raporturile 3uridice de serviciu

0. O .p)$e

Activitatea util, aductoare de venit a crei practicare presupune utilizarea unui set de competene profesionale.

<n-deletnicire, meserie, profesiune, -nv. i re*.. meterie, -)old.. breasl, -Bransilv.. lefterie, -nv.. cin, marafet. (Ce ~ are n prezent?) v. ac-tivitate.
,ursa/ ,inonime C Brimis de siveco,

Activitate, de durat mai mare sau mai mic, cu care se ocup ci-neva; ndeletnicire; treab.
,ursa/ +;%!> C Brimis de siveco, 9D Au* 9::E C

<ndeletnicire, profesiune, meserie. = 4reocupare, treab.

,ursa/ %+ C Brimis de 6auraFellner, G %ec 9::8 C

3. P+o1e2$e

&i'ipedia - !ste o ocupatie, vocatie sau

,pecialitatea ,calificarea obinut prin

-calificarea. obinut prin studii

4. F.n $e

!ste activitatea desfurat de o persoan ntr-o ierar0ie funcional de conducere sau e ecuie

cariera unde se aplica cunostinte specializate pe un anumit subiect, domeniu, stiinta. ,e aplica de obicei in cazul ocupatiilor ce necesita formare academica de lun*a durata si o calificare oficiala Activitate administrativ pe care o presteaz cineva n mod re*ulat i or*anizat ntr-o instituie, n sc0imbul unui salariu; serviciu, slu3b, post9. = Frad pe care l deine cineva ntr-o ierar0ie administrativ.
,ursa/ %!> ?@A C Brimis de zarazaH3oe, 9 5eb 9::E

studii.

Activitatea prestat de o persoan, n mod re*ulat, ntr-o ierar0ie funcional de conducere sau e ecuie.

Activitate administrativ pe care o presteaz cineva permanent ntr-o instituie n sc0imbul unui salariu; post. 9. Atribuie pe care o are cineva sau ceva n cadrul unui ntre*; rol.
,ursa/ +;%!> C Brimis de siveco, 9D Au* 9::E C

Activitate dus de cineva pentru a se ac0ita de obli*aiile impuse de serviciul pe care l are; nsrcinare, sarcin; slu3b.
,ursa/ %+ C Brimis de 6auraFellner, 97 Iun 9::8

15. Me2e+$e

!ste comple ul de cunotine obinute prin colarizare i prin practic, necesare pentru e ecutarea anumitor operaii de transformare i prelucrare a obiectelor muncii, sau pentru prestarea anumitor servicii.

4rofesiune sau ndeletnicire bazat pe un comple de cunotine obinute prin colarizare i prin practic, care permit celui care le posed s e ecute anumite operaii de transformare i de prelucrare a obiectelor muncii sau s presteze anumite servicii; ndeletnicirea meseriaului; calificarea profesional a meseriaului; meteu*, meterie. ,ursa/ %!> ?@A C Brimis de 6auraFellner,
9A )aJ 9::E

!ste comple ul de cunotine obinute prin colarizare i prin practic, necesare pentru desfurarea unei activiti

<ndeletnicire de orice natur bazat pe munca manual calificat; meteu*.

,ursa/ +;%!> C Brimis de siveco, 9D Au* 9::E C

11. Lo .+$ 'e m.n pe ont p+op+$.

1#. S$2tem 'e

,unt acele locuri de munca in care remunerarea este direct dependenta de casti*uri -sau de potentialul de casti*. derivate din bunuri si servicii produse -unde propriul consum este considerat ca parte a casti*urilor.. ;bli*atiile fac decizia operationala sa afecteze intreprinderea, sau delea*a o astfel de decizie in timpul stabilirii responsabilitatii pentru bunastarea intreprinderii -in acest conte t KntreprindereL include operatiile unei sin*ure persoane. ,tabileste liniile

D.sistem6 ansamblu.

&)2$1$ )+e

1(. Component) 'e2 +$pt$%

1,. 7)+$)8$&)9e&e: &)2$1$ +$$

directoare, modalitatile de clasificare a locurilor de munca in *rupe ale clasificarii mai detaliate si modalitatea in care aceste *rupe detaliate urmeaza a fi ulterior a*re*ate in *rupe mai lar*i. Include titluri si coduri de ocupatii si reprezinta un set de valoare pentru variabila KocupatieL, o variabila care descrie diferite sarcini si atributii ale locului de munca %e obicei consta in descrierea sarcinilor si atributiilor ca si a altor aspecte ale locului de munca care apartine fiecarei din *rupele definite, inclusiv bunuri si servicii produse, nivelul de competente -calificare. si specializarea, ocupatiile incluse si e cluse, restrictiile de intrare, etc. Acesti descriptori pot fi considerati ca constituind un dictionar al ocupatiilor Intr-o clasificare ocupationala reprezinta de obicei tipul de munca facuta, atributiile si sarcinile realizate

2.clasificare - ierar0izare

Componenta- constituent, element. (O ~ a unui ansam lu.) !escriptiva- descriptivi" -e, ad3. 1. Care descrie; care conine o descriere

D.)rime care poate cpta diferite valori numerice. 9. #$rimi -sau cantit$i. varia ile " mrimi -sau cantiti. care i pot sc0imba valoarea n raport cu altele, denumite

1-. C+$te+$$ 'e 2$m$&)+$t)te

,unt fundamentale pentru o clasificare a ocupatiilor. %etermina cadrul de lucru conceptual pentru alcatuirea si localizarea cate*oriilor si ofera indrumare asupra modelului in care sa clasifici ocupatiile noi sau cele omise, cum sa stabilesti similaritati in ceea ce priveste principalele atribute si cum sa or*anizezi ocupatiile intr-o clasificare. !le trebuie sa se refere la atributele cunoscute ale unei ocupatii si trebuie sa fie definite clar si consistent si masurate conform metodolo*iei a*reate. Ideal , ele trebuie sa fie determinate de utilizarea pe care o va avea clasificarea.4rin urmare, pentru a fi utila pentru plasarea in munca, stabilirea resurselor bu*etare pentru resursele umane, planificarea educatiei si formarii,

constante. CLASIFIC;RE s.f. Aciunea de a clasifica i rezultatul ei; repartizarea sistematic pe clase sau ntr-o anumit ordine; clasificaie. MN &)2$1$ )#.%+ Criterii -4rincipii pe baza crora se face o apreciere, o clasificare, o definire. ,imilaritate-potrivire

competentele trebuie sa reprezinte cele mai bune criterii. %ar daca clasificarea va fi utila pentru analiza stratificarii sociale sau pentru mobilitate, atunci presti*iul ocupational ar reprezenta un criteriu mai potrivit. Criteriile de similaritate trebuie sa indeplineasca nevoile oricarui utilizator 1/. De2 +$e+$ o .p)$on)&e 'et)&$)te ,criere sau pasa3 dintr-o scriere n care este nfiat prin enumerarea detaliilor, un aspect, un cadru, o situaie etc. $. 'e2 +$e. ;cupationale - Care este *enerat de ocupaie DETALI;T< 6 ad%." adv. -n mod. amnunit. -N detalia STRUCTUR; vb. 1. v. or&aniza. #. v. Confi&ura A CLASIFIC; &)2!1$ tranz. D. A repartiza sistematic n clase sau n cate*orii repartizarea sistematic pe clase sau ntro anumit ordine; clasificaie statistica referitoare la diverse fenomene . s.f. Aciunea de a -se. dezvolta i rezultatul ei; cretere, evoluare; amplificare. MN 'e*%o&t)#. &)2!1$ tranz. D. A repartiza sistematic n clase sau n cate*orii A pune n practic; a folosi; a ntrebuina; a aplica. A repartiza sistematic n clase sau n aciunea de a descrie amanuntit ocupatiile

10. St+. t.+) &)2$1$ +$$

A or*aniza, a da o anumit structur clasificarii

13. C&)2$1$ )+e 2t)t$2t$ 14. De*%o&t)+e) &)2$1$ +$$

repartizarea sistematic pe clase sau ntr-o anumit ordine; a e pune pe lar*, amnunit repartizarea sistematic pe clase sau ntr-o anumit ordine clasificarile A aplica a pune in practica clasificarile

#5. Ut$&$*)+e) &)2$1$ +$$

cate*orii #1. Int+et$ne+e) 9Men$ne+e): &)2$1$ +$$ Intretinerea unei clasificari implica -a. corectarea erorilor facute in constructia clasificarii -set de valori. si instrumentelor de codificare asociate; -b. actualizarea descrierilor seturilor de valori, impartirea liniilor intre *rupe si instrumentele de codificare ale clasificarii atunci cand in prealabil apar sau sunt descoperite noi tipuri de unitati primare sau sunt obtinute noi informatii despre tipurile e istente. Intretinerea clasificarii trebuie sa fie o activitate continua a acelora care sunt responsabili de clasificarea respectiva, sa fie combinata cu formarea profesionala si bac' stoppin* -reveniri. pentru utilizatorii clasificarii sau cu statisticile rezultate. 4rincipalele probleme metodolo*ice sunt/ - cum poate fi or*anizata mai bine activitatea de A SE MEN=NE > A rmne n aceeai form, stare sau situaie; a rmne nesc0imbat -n timp.; A CLASIFIC; &)2!1$ tranz. D. A repartiza sistematic n clase sau n cate*orii

##. Re%$*.$+e) &)2$1$ +$$

intretinere - criterii pentru identificarea efectelor KsemnificativeL ale activitatilor de intretinere privind comparabilitatea datelor - dezvoltarea de metode pentru corectarea statisticilor pentru ca intretinerea sa produca efecte 4revede o revizuire completa a nevoilor utilizatorilor ca si bazele conceptuale si instrumentele utilizatorilor. Asemenea revizuiri trebuie sa aiba loc la intervale lun*i de timp -D:-DG ani. sau daca devine evident faptul ca revizuirea clasificarii este necesara. Astfel de probe pot veni de la utilizatorii nationali sau din dezvoltarile internationale. Activitatile ce presupun revizuirea unei clasificari sunt esentiale cu cele necesare pentru dezvoltarea ei. ;ricum problemele metodolo*ice suplimentare sunt urmatoare/

RE7I?U= v . '(. tr. A revedea, a cerceta din nou; a ree amina, a controla pentru a modifica ceva. M4.i. -iesc, con3. -iasc$. 2 cf. fr. r)viser, lat. revisere#.
,ursa/ %+ C Brimis de 6auraFellner, 97 )ar 9::7 C Freeal de tipar

A CLASIFIC; &)2!1$ tranz. D. A repartiza sistematic n clase sau n cate*orii

10

- Cum se poate determina daca este necesara o revizuire - cum sa se determine daca noile solutii sunt mai bune decat practicile curente -actuale. - cum sa se implementeze o clasificare revizuita in pro*ramele statistice aflate in derulare, avand in vedere nevoia de comparabilitate cu vec0ile statistici #(. 7)&$'$t)te #,. E@) t$t)te 9).tent$ $t)te 7ALIDIT;TE s. f. D. calitatea de a fi valid. 9. -lo*.. proprietate a unei e presii de a fi adevrat, corect. -n lo*. simbolic. proprietate a unor e presii lo*ice de a fi adevrate prin introducerea lor n orice interpretare a variabilelor componente. -N fr. validit), lat. validitas.
,ursa/ )%+ C

EXACTIT;TE s. 1. v. adev$r. #. e actitudine, 3ustee, precizie. (~ calculelor.) (. e actitudine, fidelitate AUTENTICIT;TE s.f. 5aptul, calitatea de a fi autentic ; ori*inalitate. M4ron. au-. 2 cf. it. autenticit*#. ,ursa/ %+ C

11

#-. Co'.& o .p)$e$

Codul reprezinta un limba3 $ un set independent de litere, numere sau simboluri care reprezinta un concept al carui inteles -semnificatie, sens. este descris intr-un limba3 natural -normal. !ste ultimul nivel de clasificare i include ocupaia sau *rupul de ocupaii cu cel mai detaliat nivel de omo*enitate, din punct de vedere al activitii desfurate de persoanele cu astfel de ocupaii. 1. An)&$*) o .p)$on)& reprezint o metod de colectare sistematizat de informaii cu privire la o anumit ocupaie. Cele mai importante aspecte urmrite se refer la/ responsabilitile principale -funciile ma3ore., activitile specifice i rezultatele asociate acestora i nivelul calitativ de realizare a atribuiilor. %e asemenea, o analiz ocupaional trebuie s ofere informaii despre cunotinele, deprinderile practice i atitudinile necesare unei persoane pentru a practica respectiva ocupaie. ,ursa/ 40are 9::E2:D8-779.:E.:9.:9 <nfiintarea Autoritatii +ationale pentru Calificari !uropeaid2D9D@E@2%2,O2(;

,istem de simboluri, care are destinaia de a reprezenta i a transmite o informaie; cifru. ;cupatien-deletnicire, meserie, profesiune, -nv. i re*.. meterie, -)old.. breasl, -Bransilv.. lefterie, -nv.. cin, marafet. (Ce ~ are n prezent?) #. v. ac-tivitate Frupa-,ubdiviziune -n tiine. care cuprinde elemente cu trsturi comune !e az$ " fundamental, esenial

#/. A+.p 'e 8)*

#0. An)&$* o .p)$on)&

12

#. A ANALI?BB; C"* tranz. D. A supune unei analize; a cerceta; a studia; a investi*a. 9. c+im. -structura unor su stane. A determina prin analiz. 2Nfr. anal,ser
,ursa/ +;%!> C

#3. An)&$* 1.n $on)&

6 o .p)t$on)& 6 ad%. D. referitor la ocupaie. 9. *enerat de o ocupaie -II.. -N en*l. occupational, fr. occupationnel. 1. An)&$*) F.n $on)&) reprezinta o metoda de cercetare a functiilor unui produs si consta in identificarea2determinarea, caracterizarea, ordonarea, ierar0izarea si evaluarea functiilor. 'dentificarea functiilor se realizeaza prin metode specifice de analiza; caracterizarea lor consta in a enunta criteriile de valoare, a preciza nivelul si fle ibilitatea acestora; ordonarea vizeaza clasificarea dupa o lo*ica functionala si stabilirea relatiilor de interdependenta; iera+izarea permite evaluarea ordinului de importanta a functiilor; evaluarea-ponderarea concretizeaza acest ordin de importanta prin atribuirea unei ponderi in valoare absoluta sau relativa, independent de solutii. ,ursa/ Cursul Analiza .unctionala se adreseaza specialistilor, in*inerilor, responsabili ai serviciilor operationale -mar'etin*, proiectare, calitate, productie, mentenanta etc..,

13

#. A ANALI?BB; C"* tranz. D. A supune unei analize; a cerceta; a studia; a investi*a. 9. c+im. -structura unor su stane. A determina prin analiz. 2Nfr. anal,ser
,ursa/ +;%!> C

#4. St)n')+' o .p)$on)&

St)n')+'.& o .p)$on)&6 documentul care precizeaz unitile de competen i nivelul calitativ asociat rezultatelor activitilor cuprinse ntr-o ocupaie

Analiz$ funcional$ " ramur a matematicii care se ocup cu studiul diferitelor clase de funcii i al relaiilor dintre ele. #. 1til, practic. = Care ndeplinete condiiile pentru a fi folosit. $ %in fr. 1on t$onne& -dup funcie ,ursa/ %!> ?@A.. 1. St)n')+'.& o .p)$on)& reprezint un mod formalizat2standardizat de descriere a unei ocupaii care identific competenele necesare n realizarea unor sarcini de munc la un nivel calitativ specificat. ,tructura convenit a unui standard ocupaional include/ unitile de competen, elemente i criterii de realizare. ,ursa/ Cursul Analiza .unctionala se adreseaza specialistilor, in*inerilor, responsabili ai serviciilor operationale -mar'etin*, proiectare, calitate, productie, mentenanta etc.., #. ST;NDARD< standarde" s.n. 1. +orm sau ansamblu de norme care re*lementeaz calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs; document n care sunt consemnate aceste norme.

14

- o .p)t$on)& ad%. D. referitor la ocupaie. 9. *enerat de o ocupaie -II.. -N en*l. occupational, fr. occupationnel. ,ursa/ %!> ?@A 1. Bendina actual a or*anismelor europene n domeniul formrii profesionale este de a crea o structur unitar pentru 2t)n')+'e&e 'e e'. )$e D$ 1o+m)+e p+o1e2$on)& -standarde O!B., utilizabile att pentru formarea profesional iniial ct i pentru formarea profesional continu. !ste acceptat la nivel european c standardele O!B trebuie s conin trei componente i anume/ ,pecificaii cerute la locul de munc -denumite standarde ocupaionale 2 de competene 2 de calificare.; ,pecificaii de evaluare -denumite instrumente de evaluare 2 probe de evaluare.; ,pecificaii de formare -denumite pro*rame de formare profesional cadru 2 curricula cadru.. ,ursa/ )etodolo*ia de elaborare i aprobare a standardelor ocupaionale

(5. St)n')+' 'e 1o+m)+e p+o1e2$on)&

#. ST;NDARD< standarde" s.n. 1. +orm sau ansamblu de norme care re*lementeaz calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs; document n care sunt consemnate aceste norme. FORM;RE s. f. D. aciunea de a -se. forma; forma3; formaie -D.; pre*tire, instruire, educare.

15

(1. MonoE+)1$e o .p)$on)&

PROFESION;L< 6< profesionali" -e" ad3. Care ine de o profesiune, privitor la o profesiune; care este le*at de o profesiune ,ursa/ %!> 1. Instrumentul de investi*are mono*rafic ncearc s rspund obiectivelor cercetrii, respectiv descrierea efectiv a unor ocupaii semnificative, identificarea cauzelor specifice modificrilor n coninutul muncii i sc0iarea unor tendine de evoluie. Instrumentul de investi*are mono*rafic se caracterizeaz printr-un *rad mare de comple itate, mbinnd te0nicile interviului semi-structurat i c0estionarului. !l este menit s serveasc att scopurilor descriptive ale cercetrii, ct i identificrii specificului fiecrei ocupaii n parte ntr-o form care s permit ct mai uor realizarea de analize, fie comparative, fie n profunzimea anumitor direcii de cercetare stabilite iniial. Investi*area vizeaz urmtoarele arii tematice/ P +atura activitii i tipolo*ia sarcinilor de lucru P K,ensibilitateaL coninutului activitilor specifice la anumii factori *eneratori de sc0imbare, respectiv de natur te0nolo*ic, or*anizaional, le*islativ, cerine ale clienilor2beneficiarilor, etc. P Cunotine, competene i abiliti necesare practicrii ocupaiei P Condiii de munc specifice. P !valuarea sc0imbrilor n coninutul muncii i necesarul de formare profesional.

16

P Identificarea ocupaiilor nrudite $ trasare reele de ocupaii. ,ursa/ ,tudiul K!voluia ;cupaiilor pe piaa forei de munc din (omnia n perspectiva anului 9:D:L $ I+C,)4,, ))5!Q #. MONOARAF=BBE C$ f. ,tudiu tiinific care trateaz amplu i aprofundat o sin*ur problem. 2Nfr. mono&rap+ie
,ursa/ +;%!> C -

O .p)t$on)& 6 ad%. D. referitor la ocupaie. 9. *enerat de o ocupaie -II.. -N en*l. occupational, fr.occupationnel.

17