Sunteți pe pagina 1din 11

Sfantul Simeon Noul Teolog Cuviosul i de Dumnezeu purttorul printele nostru Simeon Noul Teolog (9491022) este unul

din cei trei sfini ai rtodo!iei care poart titlul de "Cuv#nttor de Dumnezeu" (ceilali doi sunt sf#ntul $postol i %va&'elist (oan i sf#ntul )ri&orie de *azianz)+ ,rznuirea lui se face -n ziua de 12 martie+ Viaa .f+ .imeon *oul /eolo& s0a nscut -n anul 949 -n )alateea (,afla&onia) i a studiat la Constantinopol+ /atl su l0a pre&tit pentru o carier -n avocatur i pentru o scurt perioad t#nrul a ocupat o poziie -nalt la curtea imperial+ 1a v#rsta de 14 ani l0a -nt#lnit pe vestitul printe .imeon %vlaviosul la mnstirea .tudion2 care avea s0i marc'eze ad#nc dezvoltarea spiritual+ /#nrul a rmas -n lume pentru mai muli ani2 pre&tindu0se pentru viaa mona'al su3 ascultarea printelui2 iar c#nd a -mplinit 24 de ani a intrat -n mnstire+ .f+ .imeon %vlaviosul i0a recomandat t#nrului s citeasc scrierile .f+ 5arcu $scetul (prznuit -n 6 martie) pe l#n& ali scriitori du'ovniceti+ %l a citit acele cri cu atenie i punea -n practic ceea ce citea+ 7n mod deose3it l0au impresionat trei puncte din cartea .f+ 5arcu "Despre le&ea du'ovniceasc" (vezi 8ol+ ( din Filocalia rom#neasc)+ 7n primul r#nd2 tre3uie s0i asculi contiina i s faci ce0i spune ea2 dac doreti s0i vindeci sufletul+ 7n al doilea r#nd2 numai prin -ndeplinirea poruncilor po i atra&e asupra ta 'arul .f#ntului Du'+ 7n al treilea r#nd2 cel ce se roa& numai trupe te fr cunotina spiritual este ca i or3ul care a stri&at2 "9iul lui David2 ai mil de mine (1uca 1:2;:)+ C#nd or3ul i0a recptat vederea2 atunci 10a numit pe <ristos 9iul lui Dumnezeu+ ((oan 92;:)+ .f+ .imeon s0a rnit cu dra&ostea pentru frumuse ea du'ovniceasc i a -ncercat s o do3#ndeasc+ ,e l#n& pravila dat de printele su2 contiina -i spunea s mai adau&e c#iva psalmi i metanii2 repet#nd constant "Doamne2 (isuse <ristoase2 miluie te0m=" >ine-neles c i0a ascultat contiina+7n timpul zilei a?uta oamenii nevoiai care locuiau -n palatul lui ,atri@ie2 iar noaptea ru&ciunile lui se prelun&eau2 prinz#ndu0l miezul nopii la ru&ciune+ dat2 -n timp ce se ru&a2 o lumin divin2 foarte strlucitoare2 a co3or-t asupra lui2 inund#nd camera+ *0a vzut dec-t lumina -n ?urul su i nu a mai simit pm#ntul de su3 el+ ( s0a prut c el -nsu i s0a transformat -n lumin+ $poi mintea i0a urcat la ceruri i a vzut o a doua raz2 mai strlucitoare ca cea dint-i2 iar la captul ei prea c se afla .f+ .imeon ,iosul2 cel care i0a dat spre citire scrierile .f+ 5arcu $scetul+ 1a apte ani dup acea viziune2 .f+ .imeon a intrat -n mnstire2 unde a -nsprit postul i prive&'erea2 -nv#nd lepdarea de sine+ 8r?masul m#ntuirii noastre i0a ridicat pe fra ii din mnstire -mpotriva .f+ .imeon2 care era indiferent la laudele sau repro urile altora+ Datorit nemulumirilor din mnstire2 .f+ .imeon a fost trimis la mnstirea .f+ 5amas din Constantinopol+ %l a primit sc'ima mona'al acolo2 -nsprindu0i nevoinele du'ovniceti+ ,rin citirea .fintelor .cripturi i a scrierilor sfinilor prini2 precum i prin conversaiile pe care le purta cu sfini prini2 el a atins un nivel du'ovnicesc -nalt2 -m3o&indu0i cunotinele ziditoare de suflet+ ,rin anul 9:02 .f+ .imeon a fost fcut e&umen al 5nstirii .f+ 5amas i a rmas -n funcie timp de 26 de ani+ %l a reparat i restaurat mnstirea care avusese de suferit din cauza ne&li?en ei frailor i a impus ordine -n viaa clu&rilor mnstirii+ $ceast disciplin monastic strict pe care sfantul se lupta s o respecte a adus multe nemulumiri -n r#ndul frailor+ dat2 dup .f#nta 1itur&'ie2 c#iva clu&ri l0au atacat i aproape c l0au omor-t pe .f#ntul .imeon+ C#nd patriar'ul Constantinopolului i0a scos din mnstire i vroia s0i predea autorit ilor civile2 .f+ .imeon a

cerut ca acetia s fie tratai cu 3l#ndee i s fie lsai s triasc -n lume+ ,rin anul 10062 .f+ .imeon i0a dat demisia din funcia de e&umen -n favoarea lui $rsenie2 sta3ilindu0se undeva l#n& mnstire2 -n linite+ $colo el a creat operele sale teolo&ice2 din care unele fra&mente apar -n 9ilocalie+ /ema primar a scrierilor sale este activitatea ascuns a perfec iunii du'ovniceti i lupta cu patimile i &#ndurile rele+ %l a scris i instruciuni pentru clu&riA "Capitole teolo&ice i practice"2 "/ratat despre cele trei metode de ru&ciune" i un "/ratat despre credin"+ 5ai mult2 .f+ .imeon era i un poet cretin2 scriind "(mnuri despre iu3irea divin"2 -n ?ur de 40 de poezii cu semnificaie reli&ioas profund+ 7nvturile nepreuite ale .f+ .imeon despre misterele ru&ciunii minii i despre lupta du'ovniceasc i0au adus numele de "*oul /eolo&+" $ceste -nvturi nu au fost creaia .f+ .imeon2 ci fuseser uitate -n timp+ Bnele dintre ele preau ciudate i de neacceptat pentru contemporanii si2 ceea ce a dus la conflicte cu autorit ile ecleziastice din Constantinopol2 iar .f+ .imeon a sf#rit prin a fi e!ilat din ora+ %l a traversat str#mtoarea >osfor i s0a sta3ilit la vec'ea mnstire a .fintei 5acrina+ 7n anul 10212 sf#ntul a adormit -n pace -ntru Domnul+ 7n timpul vieii sale a primit darul facerii de minuni i c'iar dup moartea sa s0au petrecut numeroase minuni2 printre care &sirea miraculoas a icoanei sale+ 8iaa sa a fost scris de ucenicul sau2 .f+ *ic'ita .tit'atul+ Simeon Noul Teolog - scrieri 1. Cele 225 de capete teologice si practice Ale celui intre sfinti printelui nostru Simeon Noul Teolog 2. Cuvinte de folos 3. Metoda sfintei rugaciuni si atentiuni 4. 225 CA !T! T!"#"$%C! S% &ACT%C!
SFANTUL SIMEON NOUL TEOLOG

225 CAPETE TEOLOGICE SI PRACTICE

1)Dumnezeu nu este nicaieri pentru cei ce privesc trupeste2 caci e nevazut+ Dar pentru cei ce intele& du'ovniceste este pretutindeni+(1) 2)$mintirea lui <ristos lumineaza mintea si alun&a dracii+(2) ;)% de tre3uinta2 asadar2 ca cei ce vor sa invete pe altii sa fie ridicati ei insisi2 cum s0a spus2 ca nu cumva vor3ind despre cele ce nu cunosc2 sa piarda2 prin ratacire pe cei ce se incred in ei si pe ei insisi+(4) 4)Daca fu&i de lume2 ia seama sa nu dai sufletului man&aieri de la inceput si sa o cercetezi pe aceasta2 c'iar daca te silesc sa faci aceasta toate rudeniile si toti prietenii+ Caci pe ei ii indeana la

aceasta demonii pentru a stin&e caldura inimii tale+ C'iar daca nu0ti vor putea impiedica cu desavarsire 'otararea2 ei o vor face cu si&uranta mai moale si mai sla3a+(16) 6)Daca ai primit 2frate2 flacara aler&and ai a?uns din pricina ei la c'inovie2 sau la un parinte du'ovnicesc2 de vei fi indemnat de el2 sau de frati care se nevoiesc impreuna cu tine2 sa te folosesti de 3ai sau de mancaruri2 sau de alte man&aieri pentru intarire2 sa primeste acestea+ Dar fi totdeauna pre&atit pentru post2 pentru patimire2 pentru infranarea cea mai deplina+ Ca de vei fi indemnat de parintele tau intru Domnul sa te impartasesti de man&aieri2 sa te afle ascultator aceluia2 ca voia ta sa nu o faci nici in aceasta+ (ar de nu ra3dacu 3ucurie cele ce ai vrut sa le faci de 3unavoie2 folosindu0te sufleteste+(21) C)Cand dracii vor face toate din partea lor si nu ne vor putea clinti sau impiedica de la tinta noastra cea dupa Dumnezeu2 se vor furisa in cei ce fataresc evlavia si vor incerca prin aceia pe cei ce se nevoiesc+ 5ai intai miscati2 c'ipurile de dra&oste si de compatimire acestia ii vor indemna pe ceice se nevoiesc sa se odi'neasca spre a nu sla3i cu trupul si a cadea in lancezeala+ ,e urma il atra& la intalniri fara rost2 facandu0( sa0si piarda zilele in ele+ De vor asculta vreunul dintre cei ce se nevoisc si se va potrivi lor2 se vor intoarce si vor rade de pierderea lui+ (ar de nu va asculta de cuvintele lor2 ci se va pazi pe sine strain de toate2 cu mintea adunata si infranata in toate2 se vor aprinde de pizma si vor face totul pana ce0l vor alun&a din o3ste2 caci nu sufera slava desarta cea necinstita sa vada in fata ei smerenia laudata+(22) 4)(u3itorul de slava desarta sufera cand vede pe cel smerit la cu&et varsand lacrimi si folosindu0se indoit2 ca unul ce0si face pe Dumnezeu milostiv prin ele si ii sileste pe oameni sa0l laude fara voie+ (2;) :).a nu dai milostenie fara voia parintelui tau dupaDumnezeu2 din 3unurile ce i0ai adus+(26) 9).a nu ceri si sa nu ei nici un pa'ar cu apa2 c'iar de s0ar intampla sa arzi2 pana ce nu te va indemna 2 miscat de la sine2 parintele tau du'ovnicesc+ .tran&e0te pe tine si constran&e0te in toate2 incredintandu0te si zicand in &andADD Daca Dumnezeu vrea si esti vrednic sa 3ei2 va descoperi parintelui tau2 si acesta iti va zice tieA DD 3ea DD2 si atunci 3ea cu constiinta curata2 c'iar de e la vreme nepotrivita+(2C) 10)Cel ce iu3este din simtire launtrica pe cei cei care0l vor3esc de rau2 s0au il nedreptatesc 2 sau il urasc si0l pa&u3esc2 si se roa&a pentru ei a?un&e in scurta vreme la o mare sporire+(29) 11)%ste cu neputinta sa umpli si trupul cu mancaruri nesaturate 2dar sa te indulcesti si du'ovniceste + (42) 12)E mul care este o3isnuit sa se impotriveasca isi este siesi o sa3ie cu doua taiusuri2 uci&andu0si sufletul fara sa stie si instrainandu0l se viata vesnica+ (46) 1;)De voiesti sa te lepezi de toate si sa te lepezi si sa te deprinzi cu vietuirea evan&'elica2 sa nu te dai in seama unui invatator neincercat sau patimas2 ca nu cumva in loc de petrecerea evan&'elica2

si o0o inveti pe cea draceasca+ 9iindca invataturile 3une sunt la invatatorii 3uni2 iar cele rele2 de la cei rai+ Caci2 desi&ur2 din seminte rele2 ies roade rele+(4:) 14)(ndupleca pe Dumnezeu cu ru&aciuni si cu lacrimi2 ca sa0ti trimita un calauzitor nepatimas si sfant+ Dar cerceteaza si tu dumnezeiestile .cripturi si mai ales scrierile cu invataturi despre lucrare ale sfintilor parinti2 ca punandu0le alaturea de cele invatate si faptuite de invatatorul si inainte0 statorul tau2 sa le poti vedea si intele&e pe acestea ca intr0o o&linda2 si pe cele ce con&lasuiesc cu .cripturile sa le iei in inima si sa le stapanesti cu cu&etareaF iar pe cele mincinoase si straine sa le dai la o parte si sa le lepezi2 ca sa nu ratacesti+ Caci sa stii ca in zilele acestea multi s0au facut dascali mincinosi si inselatori+ (49) 16)E /ot cel ce nu vede2 dar se incumeta sa calauzeasca pe altii2 e un inselator si duce pe cei ce0l urmeaza in prapastia pierzaniei2 dupa cuvantul DomnuluiA DD r3ul de va calauzi pe or32 amandoi vor cadea in &roapaDD (5at+ 16214)(60) 1C) Cel ce crede ca viata si moartea sa este in mana pastorului2 nu0l va contrazice niciodata+ (ar necunoasterea acestui lucru naste contrazicerea2 care pricinuieste moartea spirituala si vesnica+ (6C) 14)E Gu&aciune pentru invin&erea patimilor si pentru supunere+ (C0) 1:) Cel ce contrazice pe parintele sau face2 3ucuria dracilor2 (ar de cel ce se smareste pana la moarte se minuneaza in&erii+ (C2) 19)9ramantarea multa si la vreme nepotrivita intuneca si tul3ura cu&etarea si scoate din suflet ru&aciunea curata si cainta+ ,e de alta parte2 aduce o3oseala in inima si prin aceasta2 inasprire si invartosare+ (ar prin acestea cauta dracii sa duca la deznade?de pe cei du'ovnicesti+ (C;) 20) /randavia le este nevoitorilor o incercare menita sa le pricinuiasca smerenie+ (42) 21)Dracul trandaviei o3isnuieste sa raz3oiasca2 de cele mai multe ori2 mai ales pe cei ce au inintat in ru&aciune2 sau pe cei ce se sar&uiesc cu ea+ (4;) 22)/randavia este moartea sufletului si a minti+ (44) 2;) *u numai cel ce se linisteste sin&ur2 sau cel ce se afla su3 ascultare (in o3ste)2 ci si e&umenul si inainte statatorul si c'iar cel ce slu?este2 tre3uie sa fie numaidecat fara de &ri?a2 sau li3eri de toate lucrurile vietii+ (:0) 24)Cel ce are &andirea in&ri?orata de lucrurile vietii nu este li3er+ (:1) 26)E %!ista o &ri?a nefaptuitoare si o faptuire fara &ri?aF ca si dimpotrivaA o &ri?afaptuitoare si o lene plina de &ri?i+ (:2) 2C)*u darama casa ta2 voind sa o zidesti pe a vecinului+ .a sti ca lucrul acesta este o3ositor si &reu+ (a seama ca nu cumva 'otarandu0te la aceasta2 sa o darami si pe a ta si sa nu poti sa o zidesti nici pe a aceluia+ (:;)

24)E Daca n0ai da3andit o desavarsita nepatimire fata de lucruri si de 3unurile vietii2 sa nuprimesti sa te ocupi cu c'ivernisirea lucrurilor2 ca sa nu te prinzi in ele2 si in loc sa iei plata slu?irii2 sa suferi osanda pentru 'otie si fur de cele sfinte+ (ar de esti silit la aceasta2 de intaistatorul2 sa fi ca cel ce um3la cu focul care arde si sa opresti momeala &andului prin marturisire si pocainta2 ca sa te pastrezi neatins prin ru&aciunea intaistatatorului+ (:4) 2:)9iecare ?udeca din starea ce o are el2 si pe cele ale aproapelui2 fie ca e vor3a de virtute2 fie de pacate+ (:6) 29)$lceva este nepetimirea sufletului si altceva nepatimirea trupuluiF cea dintai sfinteste si trupul prin staralucirea ei si prin revarsarea de lumina a Du'ului2 iar cea de a doua sin&ura nu poate sa foloseasca prin sine nimic pe cel ce o are+ (:C)

Metoda sfintei ug!"iuni #i ateniuni

/rei sunt felurile ru&ciunii i ale lurii aminte prin care sufletul sau se -nal2 sau se co3oar+ .e -nal dac le -ntre3uineaz la timp potrivit2 sau se co3oar dac le -ntre3uineaz fr socoteal2 la vreme nepotrivit+ (ar trezvia i ru&ciunea sunt le&ate -ntre ele ca sufletul i trupulA lipsind una2 nu poate sta nici cealalt+ Bnirea lor se face -n acest c'ipA -nt#i2 trezvia se opune pcatului2 ca un str?uitor i -nainte mer&torF -n urma ei2 ru&ciunea desfiineaz i ter&e -ndat &#ndurile rele2 -mpiedicate de str?uitor2 luare aminte neput#nd face sin&ur acest lucru+ acestea sunt deci poarta vieii i a moriiA luarea aminte i ru&ciunea+ De o curim prin trezvie2 ne -m3untimF iar de o -ntinm prin lips de paz2 ne -nrim+ 9iindc am spus deci c luarea aminte i ru&ciunea sunt trei feluri2 tre3uie s -nfim -nsuirea fiecruia din ele2 ca cel ce vrea s do3#ndeasc viaa i s i0o desv#reasc2 s alea& din aceste trei feluri care se deose3esc -ntre ele2 pe cel mai 3un2 ca nu cumva2 in#nd din netiin pe cel mai ru2 s fie scos de la ceea ce e mai 3un+

$es% e % imul fel de ug!"iune


7nsuirile primului fel de ru&ciune sunt acesteaA C#nd cineva face aceast ru&ciune2 -i ridic m#inile i oc'ii -mpreun cu mintea la cer2 iar mintea alctuiete -nelesuri dumnezeieti i0i -nc'ipuie frumusei cereti2 ierar'ii de -n&eri i corturi de0ale drepilor i2 simplu vor3ind2 toate c#te le0a auzit din .cripturi le adun -n vremea ru&ciunii -n minte2 el -i st#rnete astfel sufletul la dra&ostea dumnezeiasc2 privind la cer2 3a uneori vrs#nd i lacrimi din oc'i+ 9c#nd aa2 se umfl dulce -n inim i se m#ndrete i socotete c ceea ce i se -nt#mpl este o m#n&#iere dumnezeiasc+ Drept aceea2 se roa& s petreac pururi -ntr0o astfel de -ndeletnicire+

Dar acestea sunt semne ale am&irii+ Cci 3inele nu e 3ine c#nd nu se face 3ine+ Bnul ca acesta2 c'iar de se ded unei viei de cea mai deplin linite2 e cu neputin s nu0i ias din mini+ (ar dac nu cade -ntr0o astfel de patim2 totui nu poate a?un&e la do3#ndirea virtuilor i la neptimire+ ,rin acest fel de luare aminte s0au am&it cei ce vd lumini -n c'ip simit i miros 3une miresme i aud &lasuri i alte multe de acestea+ Bnii din ei au czut cu totul -n stp#nirea dracilor2 fiind purtai din loc -n loc i din ar -n ar+ $lii2 necunosc#nd pe cel ce se preface -n -n&er al luminii i de aceea primindu0l2 au fost am&ii de el i au rmas ne-ndreptai p#n la sf#rit2 neprimind nici un sfat de la oameni+ Bnii i0au pus m#inile asupra lor -nii2 i s0au fcut sinuci&ai2 fiind scoi din mini de -neltorul2 iar alii s0au aruncat -n prpstii+ 7n sf#rit2 alii s0au sp#nzurat2 i cine ar putea spune toate felurile am&irii diavoluluiH Din toate cele spuse2 cel -nelept poate cunoate care este c#ti&ul nscut din cea dint#i luare aminte+ (ar dac cineva nu cade -n acestea2 pentru c triete -n viaa de o3te (acestea li se -nt#mpl deci pusnicilor)2 totui rm#ne toat viaa fr nici o sporire din ea+

$es% e al doilea fel de ug!"iune $l doilea fel de ru&ciune se face aaA 5intea se retra&e din cele supuse simurilor2 -i pzete simurile de cele din afar2 i0i adun toate &#ndurile2 ca s nu um3le dup lucrurile dearteF apoi aici face cercetarea &#ndurilor2 aici ia aminte la cererile ce le rostete cu &ura ctre Dumnezeu2 sau aici atra&e la sine &#ndurile ro3ite de diavol2 aici2 cuprins ea -nsi de patim2 -ncepe s revin la sine cu silire+ Dar unuia ce se lupt aa2 -i este cu neputin s c#ti&e pacea2 sau s primeasc cununa 3iruineiH (II Timotei 4, 8)+ Cci unul ca acesta se aseamn omului ce se lupt noaptea2 care aude &lasurile vr?mailor i primete loviturile lor2 dar fu poate vedea curat cine sunt2 sau de unde au venit2 sau cum i pentru ce se 3at2 dat fiind -ntunericul din mintea sa 2 care -i pricinuiete acest nea?uns+ Cel ce se lupt aa2 nu va scpa de a fi zdro3it de ctre dumanii inteli&i3ili2 el va suporta osteneala2 dar de rsplat va fi p&u3it2 cci furat de slava deart2 el se flete c e cu luare aminte i stp#nit i 3at?ocorit de ea2 va dispreui pe alii2 c nu sunt cu luare aminte i se va m#ndri fa de ei i se va da drept pstor al oilor2 asemn#ndu0se or3ului care vrea s cluzeasc pe or3+ $cestea sunt -nsuirile ru&ciunii a doua+ Din ele2 cel ce se silete poate s cunoasc nea?unsul ei+ $ceast a doua ru&ciune e mai 3un dec#t cea dint#i2 precum o noapte cu lun plin e mai 3un dec#t o noapte fr stele i fr lumin+

$es% e al t eilea fel de ug!"iune


8om -ncepe s vor3im i despre a treia ru&ciune+ %a este un lucru minunat i &reu de tlmcit2 iar pentru cei ce n0au cunoscut0o2 nu numai &reu de -neles2 ci i aproape de necrezut+ % un lucru care nu se -nt#lnete la muli2 cci socotesc c acest 3un a disprut azi de la noi -mpreun cu ascultarea+ ,entru c ascultarea este aceea care2 dezlipindu0l pe cel ce0o iu3ete de veacul ru de acum2

desfc#ndu0l de patimi i de &ri?i2 -l face statornic i neo3osit -n urmrirea cii acesteia2 mai ales dac a &sit i un povuitor neam&itor+ Cci ce lucruri vremelnice ar putea atra&e mintea aceluia care a murit prin ascultare2 oricrei -mptimiri fa de lume i de trupH .au ce &ri? ar mai putea stp#ni pe acela care a dat -n seama lui Dumnezeu i a printelui su du'ovnicesc toat &ri?a sufletului i a trupului i nu mai triete siei2 nici nu mai ateapt o zi a plcerilor saleH De aceea2 ispitele puterilor rzvrtite2 care tra& mintea ca nite funia -n nenumrate curse de &#nduri2 se rup i omul2 a?uns li3er2 lupt#nd cu putere i ptrunz#nd &#ndurile vr?mailor2 le alun& cu miestrie i -nal ru&ciuni din inim curat+ $ceasta este -nceputul adevratei vieuiri clu&reti+ Cei ce nu -ncep astfel2 se vor zdro3i -n deert+ 7nceputul ru&ciunii a treia nu se face cu -ntinderea m#inilor2 cu adunarea &#ndurilor i cu c'emarea a?utorului din cer2 cci acestea sunt -nsuirile primei ru&ciuni+ Dar nu -ncepe nici de la al doilea fel2 -n care mintea ia aminte la simurile din afar2 iar pe dumanii dinuntru nu0i o3serv+ 9iindc unul ca acesta e lovit2 dar nu lovete2 e rnit2 dar nu rnete2 e dus -n ro3ie fr s se poat apra de cei ce0l ro3esc+ *econtenit vr?maii -l lovesc din spate2 dar mai ales din fa i -l fac iu3itor de slav deart i plin de prere de sine+ Deci tu2 de voieti s -ncepi aceast lucrare nsctoare de lumin i plin de farmec2 f -nceputul de aiciA dup ascultarea cu de0amnuntul2 pe care am zu&rvit0o mai -nainte2 tre3uie s le faci toate cu contiin+ Cci fr ascultare2 nu e!ist nici contiin curat+ (ar contiina aceasta tre3uie s o pzeti -nt#i fa de Dumnezeu2 fa de printele tu du'ovnicesc i -n al treilea r#nd fa de oameni i de lucruri+ 9a de Dumnezeu tre3uie s0i pzeti contiina curat2 ca toate c#te le tii c nu slu?esc 1ui2 s nu le faciF fa de printele tu2 ca s faci tot ce -i spune potrivit scopului pe care0-l urmrete2 neadu&#nd i netind nimicF fa de oameni tre3uie s0i pzeti contiina2 ca cele ce tu le urti2 altuia s nu le faciF iar fa de lucruri tre3uie s te fereti de trecerea msurii -n tot ce faciA -n m#ncare2 -n 3utur i -n -m3rcminte+ .implu &rind2 toate c#te le faci ca -n faa lui Dumnezeu2 ca s nu fii mustrat -n vreo privin de contiin+ *eascult#nd de un povuitor iscusit2 nu0i dai seama de limitele puterii tale2 te supraevaluezi2 n0are cine te face atent la scderi i &reeli ale tale+ $ceast contiin este un fel de sim al rspunderii fa de oameni i c'iar fa de lucruri i de -mpre?urrile ce0i sunt date2 dar mai ales fa de -ntre3uinarea lor+ (ar temeiul acestei rspunderi st -n rspunderea fa de Dumnezeu+ Ii acum2 dup ce am limpezit i lmurit adevrata luare aminte2 vom vor3i2 dac voieti2 i despre -nsuirile ei+ 1uarea aminte i ru&ciunea adevrat i ne-neltoare const -n aceea2 ca mintea s pzeasc inima -n vremea ru&ciunii i s se -ntoarc ne-ncetat -nuntru ei i din acel ad#nc s0i -nale cererile ctre Domnul+ 7n felul acesta2 &ust#nd mintea DDc 3un este DomnulDD2 nu mai vrea s ias din locaul inimii2 cci zice i ea cu $postolulA DD>ine este nou s fim aiciDD+ Ii cercet#nd tot timpul locurile acelea2 alun& cu lovituri aspre &#ndurile semnate de vr?mai+ Celor ce nu cunosc acest fel de vieuire2 li se pare aspru i foarte &reu2 i de fapt lucrul este -n3uitor i o3ositor nu numai pentru cei necercai2 ci i pentru cei ce au a&onisit cercare adevrat2 dar n0au &ustat i n0au fcut s treac plcerea ei -n ad#ncul inimii+ 7ns cei ce au &ustat plcerea ei i au fcut s treac dulceaa ei -n ad#ncul inimii2 pot stri&a -mpreun cu ,avelA DDCine ne va despri pe noi de dra&ostea lui <ristosHDD i celelalte+

.finii notri ,rini2 auzind pe Domnul zic#ndA DDDin inim ies &#ndurile rele2 uciderile2 preacurviile2 furtia&urile2 mrturiile mincinoase2 i ele sunt cele ce spurc pe omDD2 i -ndemnul de a cura partea dinuntru a pa'arului2 ca i partea din afar s se fac curat2 ls#nd orice alt lucrare a virtuilor2 i0au -ndreptat toat nevoina spre aceast paz a inimii2 3ine tiind c odat cu ea do3#ndesc toate celelalte virtui fr &reutate2 iar fr de ea nu pot strui -n nici o virtute+ 1uarea aminte este o trezvie a omului la sine -nsui+ Dac aceasta este permanent2 se evit toate pcatele i omul face numai 3inele de toate felurile2 adic se deprinde cu toate felurile de 3ine i acestea sunt virtuile+ 7n fond acest al treilea fel de luare aminte i al ru&ciunii const -n cutarea sinei proprii i a -nt#lnirii prin ea cu Dumnezeu i -n struirea -n ele+ %ste -nt#lnirea cu Dumnezeu -n ru&ciune2 dialo& ce se petrece -n acest a3is nesf#rit al sinei2 sau al inimii+ *umai -n indefinitul nostru descoperit i trit -n mod contient ne -nt#lnim -n mod contient cu infinitul dumnezeiescF trim contiina prezenei 1ui+ *umai -n a3isul su3iectului nostru2 trit contient2 ne putem -nt#lni cu a3isul .u3iectului dumnezeiesc2 sau cu trirea contient a 1ui2 -ntr0o acut responsa3ilitate+ ,ropriu zis2 a3isul su3iectului nostru se actualizeaz -n -nt#lnirea cu a3isul .u3iectului dumnezeiesc2 care ne c'eam la rspundere2 sau la contiina de noi -nine+ Dar a3isul nostru2 sau contiina de noi -nine se poate i -nc'ide prin faptul c mintea se str#n&e dup forma lucrurilor mr&inite+ Cci atunci dispare i contiina prezenei lui Dumnezeu cel nesf#rit+ 5intea noastr are tendina de a se -ntinde spre Nesfritul2 ca s se odi'neasc -n %l2 dar iese din finit propriu zis -n inima care se umple de contiina prezenei lui Dumnezeu+ $utorul ''Metodei'' cere s nu se rm#n la lucrarea virtuilor2 fr vederea infinitului dumnezeiesc2 sau fr contiina prezenei lui2 ca s se vad acest infinit i apoi virtuile vor veni de la sine2 prin alipirea de Dumnezeu+ $tunci virtuile nu vor mai fi a&onisite cu &reutate i nici nu se vor mai pierde cu uurin2 ci se nasc firesc i devin statornice2 cci sunt iradieri ale acestei contiine ale -nt#lnirii cu infinitul lui Dumnezeu2 devenit iu3ire a noastr+ 9r ea2 care este -n fond esena lurii aminte2 nu se pot deprinde virtuile+ 7mprtierea aduce inevita3il &reelile+ ,e aceasta unii dintre ,rini au numit0o linite a inimii2 alii luare aminte2 alii paz a inimii2 unii trez ie i !mpotri ire !n cu nt2 alii cercetarea "ndurilor i paza min#ii+ Dar toi -ndeo3te i0au lucrat pm#ntul inimii lor i prin aceasta au a?uns s se 'rneasc cu mana dumnezeiasc+ Despre ea zice %clesiastulA DD8eselete0te tinere2 -ntru tinereea ta i um3l -n cile inimii tale fr pat i scoate -ntr#tarea de la inima taDD ($clesiast %%, &)F sauA DDDac du'ul stp#nitorului se ridic -mpotriva ta2 s nu0i lai locul tuDD ($clesiast %', 4)+ Jic#nd DDlocDD2 a voit s arate inima2 precum zice i DomnulA DDDin inim ies &#ndurile releDD+ Ii iariA DD*u v -mprtiai cu &#ndurileDD ((uca %), )&)F sauA DD.tr#mt este poarta i -n&ust calea ce duce la viaDD iA DD9ericii cei sraci cu du'ulDD2 adic cei ce n0au -n ei nici un &#nd al veacului acesta+ (ar $postolul ,etru ziceA DD9ii tre?i i prive&'eai2 c potrivnicul vostru2 diavolul2 um3l rcnind ca un leu2 cut#nd pe cineva s -n&'itDD+ ,avel2 la r#ndul su2 scrie foarte limpede ctre %feseni2 despre paza inimiiA DD*u ne este lupta

-mpotriva s#n&elui i a trupului2 iar c#te au scris dumnezeietii notri ,rini -n scrierile lor despre paza inimii2 e cunoscut celor ce le cerceteaz pe acestea cu os#rdie+ 7nainte de toate2 -ns tre3uie s0i c#ti&i trei lucruri i aa s porneti spre inta cutatA lipsa de &ri?i -n privina lucrurilor ne-ndreptite i -ndreptite2 adic moartea fa de toateF contiina curat2 pzindu0te neos#ndit de contiina proprieF i ne-mptimirea2 nels#ndu0te atras de nimic din cele ale veacului acesta2 sau ale trupului+ apoi ez#nd -ntr0o c'ilie linitit i -ntr0un col retras2 ia aminte s faci ceea ce0i spunA -nc'ide ua i ridic0i mintea de la tot ce e deert sau vremelnic+ $poi2 apleac0i 3ar3a -n piept2 ca s iei aminte2 cu mintea i cu oc'ii sensi3ili la tine -nsui+ Kine puin respiraia2 ca s fi!ezi mintea i s afli astfel locul unde este inima ta2 ca acolo s fie -n -ntre&ime i mintea ta+ 1a -nceput vei afla un -ntuneric i o &rosime de nestr3tut2 dar struind i fc#nd acest lucru zi i noapte2 vei afla o 3ucurie nesf#rit+ Cci -ndat ce afl mintea locul inimii2 vede ceea ce nu credeA vede vzdu'ul ce se afl -n mi?locul inimii i se vede pe sine -n -ntre&ime luminoas i plin de puterea de deose3ire+ Ii de aici -nainte2 -ndat ce mi?ete un &#nd2 -nc -nainte de a se alctui i de a lua c'ip -l iz&onete cu c'emarea lui (isus <ristos i0l face s se mistuie+ De acum mintea2 -n ciuda ei pe draci2 ridic -mpotriva lor m#nia cea dup fire i -i lovete2 iz&onind pe aceti vr?mai inteli"i*ili+spirituali+ Celelalte le vei -nva cu a?utorul lui Dumnezeu2 prin pzirea minii2 in#nd pe (isus -n inim2 cci se spuneA ,ezi !n c-ilia ta i aceasta te a !n #a toate+ Dac vrem s a?un&em la 3r3atul desv#rit al plintii lui <ristos2 s -ncepem s urcm scara de la 'rana v#rstelor copilreti2 ca pind treptat s a?un&em la msurile 3r3atului i 3tr#nilor+ Deci cea dinti vrst a vieii clu&reti st -n a micora patimile+ $cesta este lucrul -nceptorilor+ A doua treapt i sc'im3are2 care face pe cineva din 3ietan2 t#nr du'ovnicesc2 este struina -n c#ntare+ Cci2 dup potolirea i micorarea patimilor2 c#ntarea se face dulce lim3ii i e luat -n seam de Dumnezeu2 dat fiind c nu e cu putin# a cnta .omnului !n pmnt strin 2 adic -ntr0o inim ptima+ A treia treapt i sc'im3are de v#rst2 care face dintr0un t#nr un 3r3at du'ovnicesc2 este struina -n ru&ciuneA ea este a celor -naintai+ (ar ru&ciunea se deose3ete de c#ntare ca 3r3atul desv#rit de t#nrul i 3ietanul2 ca trepte deose3ite pe scara pe care pim+ 1a aceasta se adau& a patra treapt i sc'im3are de v#rst du'ovniceasc+ $ceasta este a 3tr#nului i celui al3it la pr i const -n aintirea nea3tut a privirii2 care este proprie celor desv#rii+ $ici calea s0a isprvit i scara a luat sf#rit+ Deci acestea fiind astfel or#nduite i 'otr#te de Du'ul2 nu e cu putin copilului s se fac 3r3at i s urce la treapta 3tr#nului al3it altfel dec#t -ncep#nd de la prima treapt2 precum am zis2 ca pind 3ine prin cele patru trepte s se -nale la desv#rire+ (ar -nceputul -naintrii spre lumin pentru cel ce vrea s se renasc du'ovnicete este micorarea patimilor2 sau pzirea inimii+ Cci altfel este cu neputin s se micoreze patimile+ 7n al doilea r#nd vine struirea -n cntare2 cci patimile fiind domolite i micorate prin -mpotrivirea inimii fa de ele2 dorina -mpcrii cu Dumnezeu aprinde mintea+ $stfel mintea -ntrit iz&onete prin loviturile trezviei &#ndurile ce sufl la suprafaa inimii+ Ii iari se druiete lurii aminte i ru&ciunii celei de a doua+ 7n aceast vreme se dezlnuie -ntrirea du'urilor i suflrile patimilor tul3ur ad#ncul fr fund al inimii+ Dar prin c'emarea Domnului (isus <ristos se mistuie i se topesc de acolo ca ceara+ 7ns ele tot nu

se linitesc2 ci2 scoase de acolo2 aprind prin simuri suprafaa minii+ De aici mintea le scoate repede i -ndat simte pacea+ Dar s scape cu totul i s nu mai tre3uiasc s lupte2 este cu neputin2 cci acest lucru este propriu numai celui ce a a?uns la 3r3atul desv#rit2 care s0a retras cu totul din lume i struie ne-ncetat -n paza inimii+ De la acestea cel ce ia aminte se -nal treptat la -nelepciunea prului al32 sau la treapta vederii2 lucru care e propriu celor desv#rii+ 5intea -nclzit de dorul lui Dumnezeu2 nu mai acord atenie &#ndurilor strine de %l+ (nima nu se mai -n&usteaz prin plcerea pentru lucrurile mr&inite la care se refer aceste &#nduri2 ci se -nclzete de dra&ostea lui Dumnezeu cel nesf#rit i -i c#nt cu foc+ Dar -nc n0a a?uns la vederea lui Dumnezeu Cel infinit2 la linitea contiinei prezenei 1ui+ ,atima mr&inete vederea -n ad#ncimea fr sf#rit a 1ui+ Cldura c#ntrii poate dezlnui i ea patimile care acoper a3isul inimii -n care se vede nesf#rirea dumnezeiasc+ %le mai -ncearc prin simuri s tul3ure mintea2 dar nu mai pot tul3ura ad#ncul ei2 ci numai suprafaa ei i pentru scurt timp+ Dar c'emarea numelui lui (isus lr&ete vederea2 cci prin umanitatea lui (isus se poate privi la infinitatea dumnezeirii 1ui+ Dup ce a a?uns c#te puin la neptimire i prin aceasta la o3inuina privirii -n ad#ncul cel fr fund al inimii i prin ea -n a3isul dumnezeiesc2 poate s se ocupe i cu c#ntarea i poate cuta i la -nelesurile lucrurilor2 cci nu mai este ispitit de ele la rm#nerea la ele2 ca la sin&ura realitate2 deci la pcat+ Dar a -ncepe cu ele2 -nainte de do3#ndirea neptimirii2 care -n&usteaz mintea alipind0o la cele mr&inite2 -nseamn a face primul i al doilea fel de ru&ciune i a fi ispitit la pcate2 adic la alipirea de ele i la uitarea lui Dumnezeu+ Deci cel ce -mplinete acestea la vreme potrivit i cu 3un r#nduial2 poate2 dup alun&area patimilor din inim2 s struie i -n c#ntare i s se apere i de &#ndurile trezite prin simuri i de tul3urarea de la suprafaa miniiF de asemenea poate s caute cu oc'iul trupesc i cu cel al minii 0 pentru c i de aceasta e nevoie 0 la cer i s fac ru&ciune curat -ntru tot adevrul+ Dar aceasta numai din c#nd -n c#nd i c#te puin2 din pricina vr?mailor ce -ntind curse -n vzdu'+ Cci numai acestea se cere de la noiA s fie inima noastr curit prin suprave&'ere+ 9iindc DDde e rdcina sf#nt2 e vdit c vor fi i ramurileDD (/omani %%, %0) i rodul+ Dar cel ce -i ridic oc'iul i mintea la cer i vrea s0i -nc'ipuie niscai lucruri &#ndite cu mintea (inteli&i3ile) -n afar de modul -n care am &rit2 o&lindete mai de&ra3 idoli dec#t adevr+ Cci c#t vreme inima este necurat2 a doua i prima luare aminte nu poate -nainta2 fiindc precum la zidirea unei case nu punem -nt#i acoperiul2 apoi temelia (aceasta e cu neputin)2 ci dimpotriv -nt#i temelia2 apoi zidirea i la urm acoperiul2 aa tre3uie s &#ndeti c e i -n acestea+ Cci -nt#i ne pzim inima i ne micorm patimile din ea i prin aceasta punem temelia du'ovniceasc a caseiF apoi respin&em suflarea du'urilor rele2 rscolit prin simurile din afar2 prin a doua luare aminte2 i aa scp#nd repede de rz3oi2 ridicm zidurile peste temeliile casei du'ovniceti+ $poi2 prin aintirea noastr desv#rit spre Dumnezeu2 sau prin retra&erea -n sine2 -ntindem acoperiul casei i aa desv#rim casa du'ovniceasc -n <ristos (isus2 Domnul nostru2 cruia se cuvine slava -n vecii vecilor+ $min+