1.

Masajul spatelui
Netezirea Se ncepe de la regiunea fesiera si se termina n regiunea cefei. Minile aluneca de-a lungul coloanei vertebrale, paralel cu coloana sau n lateral. Se mpinge limfa spre zonele inghinala si axiala iar sngele pe sistemul venos spre inima. Netezirea spatelui are 6 manevre ! "lunecarea de la sacru spre ceafa, paralel cu coloana #$ alunecari cu degetele lipite si $ alunecari cu degetele larg deschise pentru a cuprinde o portiune ct mai mare de piele%.

! "lunecari laterale executate simultan, cu mna dreapta spre dreapta si cu mna stnga spre stnga spatelui, nchiznd pumnul pe margini, pentru a lucra mai bine cu eminentele tenare #partile carnoase ale minii%. Se executa 6 alunecari laterale #stnga & dreapta% si se reia miscarea de 6 ori #deci 6 circuite sacru - umeri%. ! Mna pe sub mna forma lunga. Minile aluneca una dupa alta #mna pe sub mna%, paralel cu coloana, facnd curse lungi din zona salelor pna la umeri, mai nti pe partea dreapta #$ curse sold-umar cu degetele lipite, $ curse cu degetele departate pentru a cuprinde o portiune de piele ct mai mare% si n acelasi mod apoi pe partea stnga. ! Se executa alunecari spre partea dreapta #n cazul n care maseurul se afla pe partea stnga a celui masat%, mpingnd palmele una dupa alta #mna pe sub mna%, pumnul nchizndu-se pe partea laterala. Se ncepe din zona soldului si se avanseaza treptat peste coaste si omoplat. ! 'almele se trag, una pe sub alta, nspre partea stnga #n cazul n care maseurul se afla pe partea stnga a celui masat%, plecnd de la (umatatea spatelui spre flancul stng. Se ncepe din zona soldului si se avanseaza treptat peste coaste si omoplat, pna n zona umarului. Se fac $ circuite complete sold-umar.

Frictiunile ! Se executa cu degetele, facnd miscari circulare ncepnd de la gt, pe umeri si apoi lateral pe coaste, n (os pna la solduri. Se fac $ curse complete gt-solduri. "ceeasi miscare se executa apoi paralel cu coloana #pe muschii paravertebrali% facnd 6 curse complete gtsolduri. ! Se executa la fel ca la punctul ), folosind podurile palmelor n locul degetelor. ! Se executa la fel ca la punctul ), folosind pumnul nchis culcat.

Framntatul ! Se prinde cu ambele mini, de-o parte si de alta a coloanei, cte o cuta de piele si muschi, care se strnge ntre degete si podul palniei. Se executa 6 astfel de strngeri, pornind din zona superioara a muschilor trapezi cobornd pna la solduri. Se fac $ astfel de curse pe lateral si 6 pe mi(locul spatelui. ! Se combina framntatul cu frictiunea cu podul palmei. Se executa de 6 ori numai pe mi(locul spatelui.

Tapotamentul Se executa de obicei pe mi(locul spatelui, pe muschii paravertebrali, fara a cobor mai (os de nivelul diafragmei. Mna dreapta bate pe partea dreapta, iar stnga pe partea stnga, lovind ritmic spatele cu o intensitate care se regleaza n functie de constitutia si problemele celui masat. Se aplica toate formele de tapotament.

Vibratiile *ibratiile se executa de $ ori pe partea stnga si de $ ori pe partea dreapta. Mna se aseaza cu palma pe suprafata de masat si antebratul perpendicular pe aceasta suprafata. Se executa vibratii ale pielii, executnd n acelasi timp o presiune ct mai mare asupra spatelui. Se fac astfel de vibratii pomind din zona muschiului trapez si cobornd gradat pna la sold,

mai nti pe partea stnga a coloanei, iar apoi pe dreapta.

Manevre secundare:

A. Ciupituri - toate tipurile. +xemplu se porneste din partea de (os a spatelui si se apuca ntre degete cte o cuta de piele, care este apoi rulata n sus pna n zona muschilor trapezi. Miscarea se face paralel cu coloana, mna stnga mergnd pe partea stnga, iar dreapta pe partea dreapta. Se fac $ curse complete solduri-trapez, pornind cu minile ct mai apropiate una de alta si deplasndu-le cte putin la fiecare cursa noua, astfel nct ultima cursa sa fie facuta pe marginile exterioare ale spatelui. B. Presiuni ! 'e coloana miscarile de presare se efectueaza prin urmatoarele procedee - cu policele minii, serpuit printre vertebre, de sus n (os,

- cu doua degete #police mna dreapta si stnga%, serpuit prin forfecare. ! 'e lnga coloana - cu degetele mari ale minilor se merge de sus n (os pe muschii paravertebrali presnd n dreptul fiecarei vertebre, mna stnga actionnd pe partea stnga, iar dreapta pe partea dreapta a coloanei vertebrale. - presiuni cu policele minii efectuate de sus n (os #gt - sacru% policele minii stngi fiind deasupra, - cu coatele miscari de dute vino, C. Miscari de ntindere ale coloanei antebratele se pozitioneaza transversal pe coloana dupa care se executa o ntindere. D. Manevre speciale pentru tesutul de sub omoplati se efectueaza astfel, se ridica umarul, se duce mna pe spate, cu cotul lasat pe masa de masa( pna cnd omoplatul se ridica pentru a introduce degetele sub omoplat. Manevrele se fac prin presiuni si frictiuni. Masa(ul spatelui se termina cu o netezire usoara de ncheiere, mna pe sub mna formele lunga si scurta efectuate lent si apasat. 2. Masa ul !tului si al ce"ei #ete$irea: 'almele aluneca n (os, peste gt, pornind din regiunea cefei si pna la umeri. 'entru ca alunecarile sa fie ct mai lungi, se ncepe cu radacinile minilor si se termina cu vrfurile degetelor. Frictiunile: ! se executa cu degetele, facnd miscari circulare ncepnd de la ceafa, n lateral pe gt, continund pna la umeri. Se fac $ astfel de curse. "ceeasi miscare se executa apoi si pe mi(loc, tot $ curse. ! se executa la fel ca la punctul ), aceleasi miscari circulare ca mai sus. folosind numai degetele mari. ! se executa la fel ca la punctul ), aceleasi miscari circulare ca mai sus, folosind podurile palmelor n locul degetelor. Framntatul: ! se efectueaza cu ambele mini se apuca ntre degetele mari si celelalte degete, cte o cuta ct mai mare de piele si muschi simultan pe ambele parti ale coloanei cervicale. ! cu ambele mini de aceeasi parte a gtului, se apuca ntre degetele mari si celelalte degete cte o cuta de piele si muschi. Miscarea o ncepem de pe partea stnga a gtului, se executa o miscare de framntare serpuita a cutei prinse, pomind de la baza craniului si pna pe umar, se executa $ astfel de curse, dupa care se trece la partea dreapta.

Tapotamentul - se fac aceleasi forme de tapotament ca si la spate. Manevre secundare: % Presiunile: & se executa cu degetele mari ale minilor, se merge de sus n (os pe lnga coloana, presnd n dreptul fiecarei vertebre, mna stnga actionnd pe partea stnga, iar dreapta pe partea dreapta a coloanei vertebrale. % serpuitul cu un de!et: & se executa cu degetul mare de la mna dreapta, care aluneca serpuit printre vertebre, de sus pna (os pe toata lungimea gtului. % serpuitul cu doua de!ete: - se executa cu degetele, care aluneca serpuit printre vertebre, n zig-zag, de sus pna (os pe toata lungimea gtului. Masa(ul gtului se termina cu o netezire usoara efectuata lent si apasat dinspre ceafa spre umeri.

'.Masa ul capului
#ete$irea: Minile maseurului vor aluneca de pe frunte, peste crestet, pna la ceafa, facnd $-- astfel de miscari. ! *om face aceeasi miscare ca la punctul ), dar aducnd minile prin lateral, peste urechi, facnd de asemenea $-- curse. ! Se relizeaza folosind degetele, prin miscari circulare urmarindu-se sa deplasam pielea pe planurile profunde, att ct i permite elasticitatea. .egetele se muta din aproape n aproape pe toata suprafata capului. ! /olosind podurile palmelor se fac miscari circulare alternative. Tapotamentul n picaturi de ploaie, pe tmple . Masa(ul se ncheie cu o netezire relaxanta.

(.Masa ul re!iunii "esiere

#ete$irea - se face prin neteziri executate cu ambele mini, alunecnd de la plica fesiera, spre regiunea lombara, iar apoi nspre lateral spre solduri. Se ntrebuinteaza manevre puternice facute cu podul palmelor, marginile lor cubitale, radacina minilor si chiar pumnii nchisi.

Frictiunile - se executa cele doua forme de frictiune, ca la spate. Se ncepe din regiunea lombara, apoi pe fese, n (os pna la plica fesiera. Se fac $ curse pe lateral si $ pe mi(locul feselor, mai nti cu degetele, apoi cu podul palmelor si cu pumnii. Framntatul - se executa de sus n (os energic si n forta, cu ambele mini, cuprinznd simetric cele doua parti ale regiunii feselor sau pe fiecare n parte. Se foloseste stoarcerea si presiunea cu pumnii. "ici framntatul se combina foarte bine cu frictiunea. Tapotamentul - se pot executa toate formele de tapotament de la spate si, n plus, se poate adauga tapotamentul din lateral n care lovirea se face folosind pumnii si antebratele, n acelasi timp. Vibratiile - se fac mai energic, apucnd fesele cu palmele si scuturndu-le n lateral. Manevre secundare 0 similare celor care au fost executate la masa(ul spatelui.

).Masa ul membrelor in"erioare

Masa ul partii posterioare a piciorului #ete$irea: ! "mbele palme cuprind simultan piciorul si aluneca de la calci spre plica fesiera. Miscarea se termina alunecnd cu palmele nspre exterior spre fesa. ! Se face netezire mna pe sub mna, forma lunga, alunecnd cu palmele una dupa cealalta de la calci pna la fesa cu miscari continue si lungi. ! Netezirea mna pe sub mna, forma scurta se face alunecnd cu palmele una dupa cealalta de la calci pna la fesa cu miscari profunde, piciorul se apuca cu putere din lateral ntre palme, iar apoi se preseaza nspre n (os miscari scurte si energice. Frictiunea - /rictiunea se face cu degetele sau cu podul palmelor, pornind de la fese cu miscari circulare si terminnd la calci. Se fac $ curse folosind degetele si $ cu podul palmelor. Framntatul - are $ forme*. n cerc sau inel: piciorul se apuca cu putere din lateral ntre palme, iar apoi se preseaza nspre n (os. 2. +n cuta: - se prinde cu ambele mini o cuta de muschi si piele din interiorul piciorului se ridica si se preseaza nspre n (os pe femur. '. n val sau serpuit: se apuca cu ambele mini o cuta de muschi si piele din interiorul piciorului si se ruleaza simultan de sus n (os ca un val. Tapotamentul - se pot face toate formele de tapotament de la spate, tinnd cont de conformatia speciala a zonei de masat.

,,, #u se loveste $ona spatiului popliteu- tapotamentul "acndu&se doar pe coapsa si !amba. % .ulatul & se prinde piciorul ntre palme si se scutura muschiul cu vigoare pentru a-l relaxa. Se ncepe de la plica fesiera si se coboara pna la tendonul lui "hile. % Cernutul - Se executa la fel ca rulatul, dar mai usor, folosind degetele n locul palmelor. Muschiul se scutura 1aruncndu-l2 dintr-o palma n cealalta, ca si cum am cerne cu o sita. % Tractiunile - Se trage cu palma dreapta de glezna, tinnd contra cu mna stnga pe fesa. Se face o tractiune continua timp de cteva secunde, iar apoi se lasa piciorul usor (os. % Tensiunile - Se flecteaza gamba pe coapsa, fortnd usor, pentru a aduce calciul ct mai aproape de fesa. "ceasta miscare se executa de 3-6 ori. Se poate plasa mna stnga pe partea posterioara a ncheieturii pentru ca tensiunea sa fie mai eficienta. % /cuturatul - Se apuca talpa piciorului cu mna dreapta si se scutura piciorul #gamba & coapsa% cu vigoare, cu miscari stnga-dreapta. Masa(ul se termina cu o netezire usoara de ncheiere.

Rulatul si cernutul coapsei.

Masa ul tendonului lui A0ile

#ete$irea - Se tin degetele n caus si se aluneca alternativ minile una dupa alta de la calci pna la gamba. Frictiunea n 1"ierastrau2: ! Se face cu partea cubitala a minii drepte, mna stnga tinnd de calci. Se fac miscari ca si cum am taia cu un fierastrau tendonul. Se porneste dinspre calci si se termina nspre gamba. ! Se freaca energic tendonul cu podul palmei de o parte si de alta a sa.

Frmntatul - se face cu degetele mari de o parte si de alta a tendonului, n zig-zag, dinspre calci spre gamba. Se ncheie cu netezire.

Masa ul labei piciorului si al talpii #ete$irea - Se face cu ambele mini, una alunecnd pe talpa, iar cealalta pe fata dorsala a piciorului, dinspre degete spre maleole. Frictiunile: ! Se executa, folosind degetele, n sens circular n (urul maleolelor si al calciului, sau n sens liniar n lungul tendoanelor si al spatiilor interosoase metatarsiene. ! 'e talpa se fac frictiuni liniare, cu degetele si cu pumnul nchis. Framntatul: ! Se executa pe talpa cu miscari circulare folosind degetele mari de la ambele mini, presnd cu putere. ! Se apuca de-o parte si de alta laba piciorului cu ambele mini, palma fiind plasata pe partea anterioara, iar degetele pe talpa. Se trag degetele apasnd cu putere dinspre mi(locul talpii nspre lateral. ! .in aceeasi pozitie ca mai sus se fac tensiuni ntre metatarsiene miscndu-le unul pe lnga altul n sus si n(os. ! n ncheiere se face o netezire usora, relaxanta.

Masajul degetelor Se maseaza fiecare deget de la picior n parte, ncepnd cu degetul mare si terminnd cu cel mic. Se cuprinde fiecare deget n parte ntre degetul mare si aratator al maseurului si se fac miscari circulare sau longitudinale pe toata lungimea lui #circumductiei%.

Masa ul partii anterioare a !ambei: "ceasta portiune de masat prezinta unele particularitati determinate mai ales de lipsa tesuturilor moi pe creasta si pe fata antero-interna a tibiei. #ete$irea - Se aplica pe ntreaga fata anterioara a gambei, dar pe partea anteroexterna, alunecarile pot fi scurte si mai apasate, pentru a influenta muschii din (gheabul osos, format ntre tibie si peroneu. Manevrele pot fi efectuate cu podul palmei, cu degetele sau cu nodozitatile acestora #n pieptene%. Frictiunea - se aplica n acelasi fel cu netezirea, mai ales pe partea antero-extema a gambei, folosind pernitele musculare tenare si hipotenare ale minii. Frmntatul & are o importanta redusa si se aplica pe aceasta regiune cu o singura mna, cu care se cuprinde partea externa si posterioara a gambei. Masa ul !enunc0iului: Se executa cu piciorul ntins si spri(init pe toata partea sa posterioara. Manevrele depasesc n sus si n (os regiunea articulara. Se prelucreaza pielea, tesutul con(unctiv subcutanat si elementele articulare sau periarticulare accesibile. #ete$irea: ! Se face cu podul palmei pe genunchi si n imediata sa apropiere. ! .egetele mari aluneca unul dupa altul n miscari scurte si dese de pe rotula spre pulpa, iar apoi de pe rotula spre gamba. ! .egetele mari aluneca ncon(urnd rotula de (os n sus, iar apoi revin pe acelasi traseu de sus n (os. Se repeta aceasta miscare de 6 ori.

Frictiunea: Se face circular, folosind degetele sau podul palmei, pe partea laterala a genunchiului.4u podul palmei drepte plasat pe rotula, se fac miscari circulare att ct permite mobilitatea acesteia.

Masa ul partii anterioare a coapsei: +ste identic cu masa(ul partii posterioare a coapsei.

6.Masajul abdomenului
5a unele persoane, regiunea abdominala este foarte sensibila, fapt care face imposibila aplicarea manevrelor de masa(. 'entru a nlesni relaxarea muschilor abdominali, picioarele se ndoaie si se spri(ina pe talpi. #ete$irea: ! "lunecarile se ncep din regiunea supraombilicala si se ndreapta n sus spre marginile costale. Minile se duc apoi n lateral, spre flancuri si, n sfrsit, coboara peste regiunea subombilicala, ndreptndu-se n (os si nauntru, n lungul santurilor iliace, spre simfiza pubiana.

! Se fac alunecari circulare cu toata palma, mna pe sub mna, circular, n sensul acelor de ceasomic, pe traiectul colonului. Se descrie n acest fel un cerc pe marginea suprafetei abdomenului.

Frictiunea: ! Se folosesc degetele de la ambele mini pentru a descrie miscari circulare pe ambele parti ale abdomenului, mna stnga actionnd pe partea stnga, iar dreapta pe partea dreapta. Se porneste din regiunea coastelor si se coboara pe lateral pna n regiunea subombilicala, iar apoi aceeasi miscare se face pe mi(locul abdomenului pe crestele muschilor abdominali. ! Se procedeaza la fel cu podurile palmelor. Framntatul: .atorita conformatiei speciale a acestei zone, framntatul se face numai stratului de grasime subcutanat, n cazul n care acesta exista, framntatul se face transversal, n val dintro parte n alta a abdomenului.
6

Tapotamentul
6 6

Se face usor, folosind vrfurile si pulpele degetelor. Nu este permisa folosirea altor procedee de tapotament.

Tapotamentul abdomenului

7n ncheiere se face o netezire usora, nsotita de vibratii usoare si relaxante. .upa masa( sunt recomandate cteva miscari active de respiratie profunda.

3.Masa ul re!iunii toracice

5a femei masa(ul regiunii toracice se face ocolind regiunea snilor. #ete$irea: ! 4u ambele mini, se aluneca simultan de la baza toracelui, peste regiunea sternala si apoi n lungul claviculelor pna peste umeri. ! 4u ambele mini, se aluneca simultan pornind din mi(locul toracelui, peste coaste, n lateral, n sensul spatiilor intercostale. Frictiunea: ! 4u degetele, se descriu spirale, pe lateral, de sus din regiunea claviculei, pna n regiunea coastelor, iar apoi pe mi(loc, peste muschii pectorali.

! "celeasi manevre se fac cu podurile palmelor, simultan cu ambele mini. Frmntatul: ! 'e muschii pectorali se executa framntatul 2n cuta2, prinznd cu ambele mini si storcnd muschiul ntre degetele mari si celelalte degete. ! Se continua ca mai sus, combinnd nsa framntatul cu frictiunea. Tapotamentul:
6

4ste strict inter$is tapotamentul n re!iunea toracica a "emeii ,,,

6 5a barbati se face un tapotament usor, ocolind regiunea mamara, actionnd cu vrfurile si pulpele degetelor. 6

5a sfrsit se face o netezire usora de ncheiere.

6 .upa terminarea masa(ului sunt indicate cteva respiratii ample,cu usoare presiuni la baza toracelui n timpul expiratiei.

Vibratia: .iafragma, muschi profund, este masat prin introducerea vrfurilor degetelor 8-3 sub rebordul costal si se efectueaza manevre vibratorii, n special frictiunea vibranta.
6

5.Masa ul membrelor superioare

Se face pe rnd la fiecare brat, pornind din regiunea umarului si terminnd cu degetele. Mna celui masat se poate spri(ini pe genunchiul maseurului sau l poate tine pe acesta de centura sau curea. Mai poate exista situatia n care maseurul tine cu o mna ncheietura celui masat si l maseaza cu cealalta mna. Masa ul umarului: #ete$irea - Se fac neteziri circulare peste umar si n (urul lui folosind o singura mna. Frictiunea - se efectueaza cu o singura mna, se fac frictiuni circulare mai nti cu degetele, iar apoi cu podul palmei, se va insista cu degetele, n special n(urul oaselor umarului. Framntatul & Se combina cu frictiunea, executndu-se practic la fel, dar cu mai multa forta. Tapotamentul - Se poate efectua cu vrful degetelor, folosind ambele mini. Masajul bratului: #ete$irea - se executa cu o mna sau cu doua, alunecnd din regiunea cotului pna la umar pe toate fetele bratului.

Frictiunea - Se executa cu degetele sau cu podul palmei, n miscari circulare, pe toata lungimea bratului, ncepnd de la umar si pna la cot. Framntatul: ! 19n bratara2 - Se cuprinde bratul cu ambele mini si se prelucreaza muschii prin manevre ondulatorii, ! 1serpuit2 - 4u ambele mini de aceeasi parte a bratului celui masat, se prinde o cuta de piele si muschi si se prelucreaza serpuind din regiunea cotului si pna n zona umarului, ! 19n cuta2 - Se apuca o cuta de muschi si piele, cu o mna sau cu amndoua, si se preseaza ntre degetul mare si restul degetelor. Tapotamentul: ! Se aplica n lungul bratului, cu partea laterala a degetelor, ! Se poate face un 1plescait2 usor cu degetele si palmele pe partea anterioara si posterioara a bratului. .ulatul - Se cuprinde bratul ntre palmele maseurului si se ruleaza energic cu miscari laterale, alunecnd gradat de la umar pna la cot. Cernutul - Se face la fel ca rulatul, dar mai usor, palmele maseurului fiind mai departate ntre ele.

Masajul cotului: Se face usor si delicat, tinnd seama de conformatia speciala a zonei. #ete$irea - Se face usor, cu toata palma, prin miscari circulare att pe fata anterioara ct si pe cea posterioara a ncheieturii. Frictiunea: ! 'e partea anterioara a ncheieturii se fac miscari liniare scurte, alunecnd cu degetele mari, unul dupa altul, dinspre antebrat nspre brat. ! 'e partea posterioara a cotului se folosesc degetele, care descriu cercuri n (urul oaselor cotului.

! :ot pe partea posterioara a cotului se poate folosi podul palmei pentru a face frictiuni circulare relaxante. ! Masa(ul cotului se ncheie cu o netezire usoara.

Frictiunea cotului

Masajul antebratului: #ete$irea: ! Se fac alunecari lungi si lente, executate cu ambele mini simultan, plecnd de la nivelul pumnului, netezind antebratul pe toate fetele si urcnd pna la cot. ! Se fac alunecari scurte si repezi, executate cu ambele mini alternativ #mna pe sub mna%, pe toata lungimea antebratului. Frictiunea: ! 4u degetele mari de la ambele mini se face o miscare continua pe toata lungimea antebratului, tinnd degetele unul lnga altul sau unul sub altul pentru a da mai mare profunzime miscarii. ! 'e partea carnoasa si pe tendoane se fac miscari circulare folosind degetele ori podurile palmelor. Framntatul Se poate executa 1n bratara2, 1serpuit2 si 1n cuta2. Masa(ul se ncheie cu o netezire usoara. Masa ul palmei: #ete$irea - Se fac neteziri usoare pe partea dorsala si mai apasate pe fata palmara, folosind toata palma sau chiar pumnul nchis. Frictiunea: ! Se face o miscare liniara pe fata dorsala a palmei, n lungul tendoanelor si a spatiilor inter-osoase, folosind degetul mare sau trei degete. ! Se face o miscare circulara pe fata palmara, folosind degetele sau pumnul nchis.

Framntatul - Se framnta muschii tenari si hipotenari, ct mai apasat, folosind pentru aceasta degetele. "cest framntat se poate completa cu scuturarea spatiilor inter-osoase, care se face tinnd palma de marginile sale ntre minile maseurului si tensionnd n sus si n (os falangele. Masa(ul se ncheie cu o netezire usoara. Masajul degetelor: #ete$iri - din vrful degetelor spre palma se maseaza fiecare deget prin neteziri executate pe ntreaga lungime a degetului si pe fiecare falanga. Frictiunile - se aplica insistent. mai ales pe fata palmara a degetelor. Tractiuni si scuturari - Masa(ul se ncheie prin tractiuni si scuturari ale fiecarui deget n parte, dupa care se poate face o mobilizare activa a tuturor degetelor.

9. MASAJUL

!N!"AL

/uccesiunea re!iunilor de masat: Masa(ul general este bine sa se execute dupa o anumita regula logica, fara schimbari prea dese de pozitie si fara prea multe discontinuitati n lucru. .in experienta noastra cea mai buna succesiune a regiunilor si segmentelor care vor fi masate se bazeaza pe cele doua pozitii fundamentale pozitia culcat pe partea anterioara #decubit ventral% si culcat pe spate #decubit dorsal%. Masa(ul se ncepe cu partea posterioara prelucrnd fara a schimba pozitia spatele, regiunea fesiera, coapsa stnga, gamba stnga, gamba si coapsa dreapta. .upa schimbarea pozitiei n culcat cu fata n sus, continuam masa(ul de unde l-am lasat. Se maseaza laba piciorului, gamba, genunchiul, coapsa. Se maseaza mai nti piciorul drept, apoi cel stng. ;rmeaza masa(ul abdominal si toracic. Masa(ul membrelor superioare se ncepe cu masa(ul degetelor minii drepte si continuam cu masa(ul minii propriu-zise, antebratul, bratul si umarul respectiv trecem apoi la membrul superior stng, urmnd aceeasi ordine. Se trece apoi la masa(ul cefei, gtului si capului. /uccesiunea manevrelor de masa : 'entru a se obtine efectele cele mai bune n urma sedintei de masa(, manevrele de masa( trebuie executate ntr-o anumita ordine si anume ! Netezire introductiva, ! /rictiunea, ! /ramntatul, ! :apotamentul, ! Manevre secundare ! *ibratii, ! Netezire de ncheiere. Durata sedintei de masa :

Masa(ul general executat pe segmente presupune aplicarea minutioasa a manevrelor de masa(, adaptata caracteristicilor morfologice si functionale ale fiecarui sector al corpului. Se apreciaza ca timpul necesar pentru realizarea unui masa( general este de 6<-=< minute. Se poate realiza si un masa( general redus, care necesita -3-3< minute.:impul necesar pentru masa(ul fiecarui segment al corpului este urmatorul ! Spate - )3 minute, ! Membre inferioare - 8x=> )- minute, ! "bdomen si torace - 3 minute, ! Membre superioare - 8x3> )< minute, ! ?egiunea fesiera - $ minute, ! 4eafa si gt - 3 minute, ! 4apul - 8 minute, ! /ata - 3 minute # facultativ %. 4nd din anumite motive nu se urmareste realizarea formei extinse a masa(ului general, se poate reduce durata acestuia prin ! +xcluderea unor regiuni sau segmente cum sunt degetele, minile, picioarele si chiar abdomenul si toracele, ! +xcluderea unor manevre secundare si a vibratiilor, ! Micsorarea numarului de repetari a unei manevre, ! 4ombinarea unor regiuni nvecinate cum ar fi aplicarea manevrelor de masa( pe toata ntinderea membrelor inferioare #gamba, coapsa, fese% sau superioare #antebrat, brat, umar%, ! 4ombinarea unor manevre frictiuni & framntari sau tractiuni & scuturari.