FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATI

ELECTROCARDIOGRAMA 1 PROF. UNIV. DR. NECHITA AUREL

ELECTROCARDIOGRAMA

La nivelul fibrei musculare cardiace se poate pune n eviden o activitate electric (depolarizare repolarizare). Aceast activitatea este consecina activrii muchiului cardiac de ctre stimulii pornii din sistemul excitoconductor al inimii i este cauza activitii contractile cardiace.

Fenomenele electrice de la nivelul miocardului produc un cmp electric care poate fi captat cu ajutorul unor electrozi. Aceti electrozi transform diferena de potenial electric generat de cmp n curent electric, a crui intensitate poate fi msurat i poate fi reprezentat grafic n timp (ELECTROCARDIOGRAMA).

ECG inregistreaza diferenta de potential dintre zonele active si cele in repaus de la nivelul inimii.

Celula cardiaca depolarizata sau repolarizata, poate fi privita ca un dipol dou sarcini electrice egale i de semn contrar (+ i -), separate de o distan mic. Daca plasam o sarcina elementara in celula, asupra ei se exercita o forta electromotoare, care se reprezinta vectorial.

Dipolul (celula cardiaca) este capabil sa puna in miscare o sarcina electrica, deci poate genera un curent electric si implicit un camp electric.

Pentru a putea inregistra diferentele de potential trebuie sa tinem cont de conventiile Einthoven. -prima conventie : inima se afla in centrul unui triunghi echilateral cu unghiurile la nivelul umarului drept, umarului stang si regiunii inghinala stanga. - a doua conventie : corpul este un volum conductor omogen

Derivatia este raportul spatial dintre doua puncte in care se plaseaza electrozii, in campul electric al inimii. Tipurile de nregistrare dup plasarea electrozilor: a) bipolar: ambii electrozi plasai n cmpul electric al inimii; b) unipolar: un electrod este plasat n cmpul electric iar cellalt n planul de potenial 0.

Derivatiile standard (bipolare) ale membrelor (I, II, III) culeg activitatea electrica a inimii in plan FRONTAL si au fost introduse in practica de Einthoven.
Ele formeaz un triunghi echilateral, cu inima localizat n centru.

Termenul bipolarnseamn c ECG este nregistrat ntre doi electrozi exploratori (+ i -) plasai pe membre: braul drept (R), braul stng (L) i piciorul stng(F).

Derivatia I ( D I) are un electrod pozitiv la mana stanga( Left ) si unul negativ la mana dreapta (Right).

Derivatia II ( D II) are un electrod negativ la mana dreapta (Right) si un electrod pozitiv la piciorul stang ( Foot ).

Derivatia III ( DIII) are un electrod negativ la mana stanga (Left ) si un electrod pozitiv la piciorul stang (Foot ). Proiectia unui vector pe DII este suma algebrica a proiectiilor aceluias vector pe DI si DIII.

Derivaiile unipolare ale membrelor (aVR, aVL, aVF) culeg activitatea electrica a inimii in plan FRONTAL si au fost introduse de Wilson. Capatul pozitiv al axului derivatiei este reprezentat de catre electrodul explorator (F, R , sau L)

aVR electrodul (+) e plasat pe braul drept aVL electrodul (+) e plasat pe braul stang aVF electrodul (+) e plasat pe piciorul stang Al doilea electrod ( negativ) e reprezentat de borna central Wilson.

Activitatea electrica este reprezentata vectorial, originea oricarui vector cardiac fiind in zona negativa a cordului. Sensul de propagare al vectorilor cardiaci este de la minus la plus.

Axul derivatiei are un sens : - pozitiv-- proiectia unui vector orientata in acest sens apare ca o unda pozitiva pe ECG
- negativ-- proiectia unui vector orientata in acest sens apare ca o unda negativa pe ECG

Daca vectorul este paralel cu axul derivatiei, unda are amplitudine maxima. Daca vectorul este oblic fata de axul derivatiei, unda are amplitudine mai mica decat cea din situatia prezentata anterior. Daca vectorul este perpendicular pe axul derivatiei, nu se inregistreaza nici o deflexiune sau suma undelor formate (pozitiva si negativa ) este zero.

Reprezentarea grafica a derivatiilor standard si a derivatiilor unipolare ale membrelor se realizeaza cu ajutorul triunghiului Einthoven ori in sistemul triaxial ( Bayley ) sau hexaxial(Sodi Pallares Cabrerra).

Sistemul triaxial pentru derivatiile standard se realizeaza prin translatia laturilor triunghiului Einthoven pana se intersecteaza toate intr-un punct central. Axele formeaza intre ele un unghi de 60 grade. In cazul derivatiilor unipolare ale membrelor, axele sunt decalate cu 30 grade fata de derivatiile standard.

Sistemul hexaxial se formeaza prin reunirea in sistem triaxial ale axelor derivatiilor standard si unipolare ale membrelor.

In cele doua sisteme, vectorii cardiaci exploreaza activitatea inimii in plan frontal si au originea in centrul electric (centrul triunghiului echilateral ).

Pereii inimii vzui de diferitele derivaii ale membrelor: -Peretele lateral al VS: derivaiile DI, aVL; -Peretele inferior:derivaiile DII, DIII i aVF; -Faa endocavitar a inimii: derivaia aVR; -NOT: Peretele posterior al inimii nu este explorat n mod direct.

Derivatiile unipolare precordiale (toracice) (V1,V2, V3, V4, V5, V6 ) inregistreaza vectorii in plan ORIZONTAL.

Electrodul negativ este la borna centrala Wilson iar electrodul pozitiv se plaseaza astfel -V1 - spaiul IV intercostal drept parasternal; -V2 - spaiul IV intercostal stng parasternal; -V3 - la jumtatea distanei dintreV2 i V4; -V4 - spaiul V intercostal stng, pe linia medioclavicular (apexul); -V5 - spaiul V intercostal stng, pe linia axilar anterioar; -V6 - spaiul V intercostal pe linia axilar mijlocie.

Pereii inimii sunt vzui de ctre derivaiile precordiale astfel: -Peretele anterior al inimii:derivaiile V1 si V2; -Septul interventricular:derivaia V3; -Apexul: derivaia V4; -Peretele lateral al VS: derivaiile V5,V6.

Morfologia undelor din derivatiile precordiale nu poate fi explicata prin vectorii din plan frontal ai inimii, deoarece in acest caz este vorba de vectori spatiali.

Morfologia traseului ECG

Traseul ECG al fiecarui ciclu cardiac este format din unde, intervale, segmente si linie izoelectrica : - unde: P, Q, R, S, T i U (deflexiuni pozitive sau negative). - segmente: poriunile cuprinse ntre unde. - intervale: includ segmente i unde.

Undele (deflexiunile) sunt pozitive daca sunt situate peste linia izoelectrica si negative daca sunt localizate sub linia izoelectrica.
Traseul ECG este nregistrat n condiii standard, cu amplitudinea:1mm=0,1mV i durata:1mm=0.04 s.

Exista conventii in ceea ce priveste notarea undelor traseului ECG : 1. unda Q este prima unda negativa a complexului QRS, care este urmata de o unda pozitiva. Daca are o amplitudine mai mare de 0,3mV se considera ca reprezinta necroza tisulara din infarctul miocardic.

2. Oricare unda pozitiva a complexului ORS se noteaza cu litera R, indiferent ce reprezinta ea la nivelul inimii.Daca exista doua unde pozitive, prima se noteaza cu R iar a doua cu R` 3. Unda S reprezinta unda negativa a complexului ORS, care survine dupa o unda pozitiva. Daca exista o singura unda negativa in complexul QRS, atunci ea se noteaza QS.

Unda P Unda P = depolarizarea ambelor atrii Definete ritmul sinusal; -Aspect: rotunjit i uniform; -Sens: -pozitiv n majoritatea derivaiilor, -negativ n aVR; -pozitiv, negativa sau difazic (+, -) n V1,V2; -Durat 0.08-0.10 sec; -Amplitudine < 0.25 mV;

Complexul QRS Durat: 0,08 i 0,10 sec; - Amplitudine: 1-1,5 mV(10-15mm): - amplitudinea minim este : - 0,5 mV n DI, DII, DIII; -1 mV n derivaiile precordiale.

Prima zon activat a muchiului ventricular este septul interventricular, cu vectorul rezultant de la stnga spre dreapta i de jos n sus - unda Q.

Urmeaz activarea: apexului i pereilor ventriculari laterali, dinspre endocard spre epicard, cu vectorul rezultant de la dreapta la stnga i de sus n jos - unda R.

Ultimele zone depolarizate sunt bazele ventriculilor, care sunt activate de jos n sus i spre dreapta - unda S.

Unda Q Este o unda subire, ascuit i negativ. Durata = 0,04 sec. Amplitudine < din amplitudinea undei R Patologic: Q ngroata, cu amplitudinea >R Sugereaz necroz miocardic (IMA).

Unda R 1. Este o und +, ascuit, simetric 2. Este cea mai mare und + de pe EKG 3. Nu reflect depolarizarea bazei VS 4. Amplitudinea ei este proporional cu masa esutului ventricular depolarizat. In infarctul miocardic acut masiv, amplitudinea R scade prognostic sever

Unda S 1. E o und mic, negativa , ascuit. 2. Reprezint ultima faz a depolarizrii VS

Se studiaz mpreun cu celelalte unde ale depolarizrii ventriculare si formeaza complexul QRS Durata QRS = 0,08-0,10 sec. QRS> 0,10-0,12 s hipertrofie ventricular QRS>0,12s bloc de ramur (BRS, BRD)

Aspectul QRS in derivatiile precordiale: -V1,V2: R<S (rS); -V3,V4: zona de tranziie (R=S); -V5,V6: - R>S (Rs); -apare unda Q. -Indicele Sokolov: S(V1) + R(V5) > 35 mm.

Unda T Reflect o parte din repolarizarea ventricular(repolarizarea rapida) (epicard endocard); -Aspect: rotunjit, asimetric, cu panta descendent mai abrupt; -Sens: concordant cu complexul QRS -pozitiv n majoritatea derivaiilor; -negativ: aVR+/-n DIII, aVF, V1 -Amplitudine <1/3 QRS(<6 mm); -Durata: 0,13-0,30 sec; -Modificat de factori: -fiziologici: SNVP-Tnalt, asimetric (precordiale) -factori umorali (PO2 , Ca++, K+).

Unda U

Corespunde cu repolarizare muchilor papilari sau post-depolarizarea n fibrele Purkinje; -Aspect: mic, rotunjit; -Acelai sens cu unde Tdin aceeai derivaie; -Amplitudinea < 1/4T din aceeai derivaie; -mai evident la FC, [K+]; -mai bine exprimat n derivaiile precordiale drepte(V1,V2).

Segmentul PQ (PR) = stadiul depolarizat atrial, -durata 0,06-0,10 sec. Segmentul ST = stadiul depolarizat ventricular; -izoelectric (1 mm) -cu durata de 0.05-0.15 sec. -punctul J-sfritul depolarizrii ventriculare,uneori greu de depistat; -patologic -n cardiopatia ischemic: supra/subdenivelare mai marcat -leziune.

Intervalul PR(PQ) = conducerea atrioventricular (conducerea intraatrial, NAV i prin sistemul His-Purkinje); -durat: 0,12-0,20sec; - in sindromul de preexcitaie -in BAV. Intervalul ST =stadiul depolarizat ventricular i repolarizare ventricular; -modificri caracteristice n: -cardiopatia ischemic, -tulburrile de repolarizare ventricular.

Intervalul QT =sistola electric ventricular (SEV), cuprinde depolarizarea i repolarizarea ventricular; - durat: 0,35-0,45 sec (n funcie de FC). Intervalul RR = durata unei revoluii cardiace (ntre dou complexe QRS succesive), este util pentru determinarea FC; - durat: variaz invers proporional cu FC (la FC=75 bpm,RR este de 0,80 sec).