PROFESOR INDRUMTOR Fuiorea Dragan Rodica ABSOLVENT SURLEA ELENA ADELINA

2008

Argument
Problematica distributiei marfurilor,prin complexitatea sa,trebuie abordata intr-un context mai larg,pentru a putea evidential consistenta si perspectivele unui asemenea sector,luandu-se in considerare,pe de o parte,diversitatea formelor sale-comert cu amanuntul,comert cu ridicata,comert mijlociu etc.-iar ,pe de alta parte,necesitatea unei evaluari corecte a rolului sau atat in ceea ce priveste dezvoltarea productiei,cat si in promovarea si modernizarea consumului,astfel incat sa poata fi apropiata de toate celelalte forme si sectoare ale pietei.Intro asemenea acceptiune,este necesar a se porni de la schimbul de marfuri si rolul acestuia in evolutia economica a fiecarui stat sau comunitate. Organizarea schimburilor de marfuri,in realizarea carora este antrenat comertul,constituie unul dintre actele fundamentale ale societatii.Acest act care antreneaza intreaga structura sociala,prin actiuni mai mult sau mai putin spontane,defineste,de fapt,locul economiei in ansamblul vietii sociale,specializarea tot mai puternica si delimitarea din ce in ce mai riguroasa a domeniilor de actiune atat in cadrul frontierelor nationale cat si pe scara mondiala. Pe masura dezvoltarii societatii,piata a cunoscut evolutii spectaculoase,trecand prin stadii succesive,de la forma sa traditionala,reprezentata de halele publice,la forma sa moderna,bazata pe retele de comunicatii si de distributie,care genereaza adevarate socuri asupra organizarii schimburilor din intreaga lume.Un asemenea context impune,in actuala perioada,o cercetare deosebita pentru a defini continutul complex al pietei si al limbajului comunicatiilor,fenomen ce apare ca deosebit de important atat pentru dezvoltarea si derularea actelor de vanzare-cumparare,cat si a activitatii comerciale in general. In economia moderna,caracterizata printr-o complexitate deosebita,cazurile cand un producator poate sa-si vanda direct marfurile realizate sunt mai rare.Fabricantul lumii moderne are posibilitatea de a apela la o serie de intermediari ce indeplinesc in cadrul pietei diverse functii,alcatuind anumite circuite comerciale sau intrand ca elemente componente ale lantului logistic specific fiecarui produs destinat pietei.Cautand sa vina in sprijinul tuturor participantilor la realizarea fluxului produselor, lucrarea de fata incearca sa lamureasca o serie de probleme legate de distributie,abordate din punct de vedere comercial.

CAPITOLUL I CONTINUTUL,ROLUL SI FUNCTIILE DISTRIBUTIEI MARFURILOR

Continutul distributiei marfurilor Termenul de distributie desemneaza ansamblul mijloacelor si al operatiunilor care asigura punerea la dispozitia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor si serviciilor realizate de catre intreprinderile producatoare.Sau,altfel spus,distributia reprezintaprocesul prin care bunurile si serviciile sunt puse loa dispozitia consumatorilor intermediari sau finali,asigurandu-li-se acestora facilitati de loc,timp,marime etc.,potrivit cerintelor pe care le manifesta in cadrul pietei. Mijloacele si operatiunile desemnate prin termenul de distributie se clasifica in doua mari categorii,ce pot fi consemnate prin notiunile de distributie comerciala si distributie fizica. Distributia comerciala consta in a transfera titlul de proprietate asupra produsului de la producator la consumator.Distributia respectiva poate fi asigurata prin intermediul agentilor de distributie. Distributia fizica,la randul sau,consta in a pune,din punct de vedere material ,bunurile si serviciile la dispozitia consumatorilor,cu ajutorul mijloacelor de transport si al stocajului.

1.2 Rolul si functiile distributiei

Intre principalele functii ale distributiei,literatura de specialitate consemneaza: Schimbarea proprietatii asupra produsului,respectiv efectuarea transferului succesiv al dreptului de proprietate de la producator la consumator prin intermediul actelor de vanzarecumparare; Deplasarea produselor de la producator la consumator prin intermediul activitatilor de transport,stocare,conditionare,manipulare,demontare sau asamblare,ambalare,etalare,vanzare etc.; Informarea,consilierea si asigurarea service-ului dupa vanzare in vederea asigurarii unei bune informari a clientelei cu privire la posibilitatile de satisfacere a diverselor trebuinte,facilitarii operatiunilor de alegere a produselor necesare si ajutarii in procesul de intretinere si utilizare a diverselor bunuri achizitionate; Finantarea unor operatiuni comerciale,functie ce are in vedere existenta unor cazuri in care agentii de distributie finanteaza intreprinderile de productie in procesul de cumparare si stocare a produselor in unele perioade in care marfurile vor fi produse si nu vor fi vandute imediat clientului final. Distributia,prin functiile sale,permite producatorului sa-si orienteze productia si sa-si trimita peste tot produsele sale,pe baza intereselor reciproce,prin participarea la organizarea si realizarea actiunilor promotionale,destinate asigurarii unei mai bune vanzari a produselor sau serviciilor. In ceea ce priveste consumatorul,distributia are,de asemenea,un rol esential.Ea pune la dispozitia acestuia,acolo unde el se gaseste si cand doreste,bunurile necesare,in cantitatile solicitate.Prin asemenea facilitati,distributia il scuteste pe consumator de mari deplasari,de eforturi pentru efectuarea unor cumparaturi mari si imobilizari de sume,care,astfel disponibilizate,pot fi folosite in alte scopuri.

CAPITOLUL II TIPOLOGIA CANALELOR DE DISTRIBUTIE

Modalitatile de trecere a unui produs din sfera productiei in sfera consumului formeaza circuitul de dist Definirea circuitelor de distributie are in vedere si faptul ca acestea reprezinta un organism complex,ce are dimensiuni legate de lungime,latime si adancime: 1)Lungimea circuitului de distributie este data de numarul verigilor intermediare care participa succesiv la realizarea transferului marfurilor de la producator la consumator.Tinand seama de acest criteriu,practica comerciala a impus urmatoarea structura a circuitelor de distributie: Circuite foarte scurte Circuite scurte Circuite medii Circuite lungi 2)Latimea sau amploarea circuitului de distributie este data de numarul unitatilor prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul aceleiasi etape din structura circuitului respectiv.Un asemenea aspect nu apare in cazul circuitului scurt,unde au loc livrari directe ale produselor de la intreprinderea producatoare la consumatori.In schimb,in toate celelalte cazuri,fenomenul apare materializandu-se in numar de grosisti,centrale de cumparare,curtieri si agenti comerciale,detailisti etc. 3)Adancimea circuitului de distributie sau gradul de apropiere a circuitului respectiv de punctele in care au loc procesele de consum a produselor,exprima masura in care procesul de distributie asigura o proximitate de loc cat mai adecvata din punctul de vedere al consumatorului.In acest context,poate fi apreciat ca deosebit de util circuitul foarte scurt,care asigura livrarea directa a produselor,consumatorul intrand astfel in posesia produselor solicitate direct la locul de consum

CAPITOLUL III Evolutia distributiei marfurilor si a circuitelor comerciale pe plan mondial

Economia contemporana,prin complexittea fenomenelor pe care le genereaza,face ca metodele de distributie sa evolueze permanent.Intr-un asemenea context,in mod continuu apar forme noi de vanzare cu ridicata si cu amanuntul,precum si noi sisteme de distributie cu amanuntul. Fenomenele care au generat o asemenea evolutie sunt numeroase si privesc atat mutatiile ce au avut loc in viata societatii,cat si transformarile tehnologice intervenite in procesul de distributie. Din prima grupa de fenomene,cea referitoare la mutatiile intervenite in viata societatii,trebuie avute in vedere:fenomenele demografice,cresterea puterii de cumparare si transformarea continua a modului de viata Cea de-a doua grupa de fenomene ce se constituie drept cauze ale dinamismului distributiei se refera la modul de conturare a tehnologiilor comerciale si a consecintelor acestora asupra evolutiei si structurarii procesului respectiv.Asemenea consecinte sunt multiple,insa ele pot fi structurate pe trei planuri principale:pe plan gestionar,pe planul miscarii marfurilor si pe plan comercial

CAPITOLUL IV Caracteristici generale ale societii VEL PITAR , TRGU -JIU

Scurt istoric. Societatea Comercial VEL PITAR, sucursala TG-JIU n forma sa actual este rezultatul dezvoltrilor ce au operat n ani asupra unui patrimoniu modest preluat n anul 1950 de la industria local. Patrimoniul era compus la acea dat din douzeci de mori prestatoare de servicii, trei secii patiserie i cinci brutrii de capacitate medie deservind n general cerinele localitilor n care erau amplasate. Pe aceast structur organizatoric de-a lungul anilor s-a intervenit cu investiii de dezvoltare att asupra obiectivelor existente ct i de realizare a unora noi, moderne, n concordan cu noile tehnologii. Astfel n anul 1956 a fost pus n funciune prima fabric de pine cu proces tehnologic modernizat realiznd o capacitate de 28 tone echivalent pine n 24 ore. n anul 1961 pentru acoperirea necesarului de produse de panificaie n zona industrial Trgu Crbuneti au fost puse n funciune dou noi secii: una n oraul Trgu-Crbuneti cu o capacitate de 21 tone pine n 24 ore - alta n comuna Peteana Blteni cu o capacitate de 7 tone pine n 24 ore Organizare, conducere i personal Organigrama. Ultima organigram a S.C VEL PITAR sucursala TG-JIU a fost aprobat de Adunarea General a Acionarilor. Organigrama S.C. VEL PITAR sucursala TG-JIU este structurat din punct de vedere funcional pe patru structuri i anume: 1. Activitate administrativ-organizatoric condus direct de directorul general i funcionnd cu urmtoarele sectoare : compartiment C.T.C. laborator; compartiment protecia muncii, P.S.I.; compartiment administrativ, paz; compartiment juridic; birou organizare, salarizare, personal. 2. Activitatea tehnico-productiv condus de directorul tehnic i cuprinznd urmtoarele sectoare: birou producie, omologare produse noi, avnd toate seciile produciei adiacente; birou mecano-energetic, investiii cu atelierul mecanic aferen;

3. Activitatea comercial condus direct de ctre directorul comercial i organizat pe urmtoarele sectoare: birou aprovizionare; birou desfacere marketing; birou transporturi, reparaii auto. 4. Activitatea economic condus de ctre directorul economic i funcionnd cu urmtoarele sectoare: birou financiar-contabil, preuri; compartiment revizori gestiuni; compartiment informatic. 3.2. Caracterizarea amplasamentului . Societatea Comercial VEL PITAR sucursala Tg-Jiu este amplasat cu sediul i principalele obiective n municipiul Trgu-Jiu, B-dul Ecaterina Teodoroiu nr. 88. Unitatea ocup o suprafa total de 21.725,15 m2 incuznd suprafaa construit ( 8.744,23 m2), suprafaa reelei edilitare (877 m2 ), suprafaa cilor de transport ( 10.215 m2 ), suprafee libere ( 2088,5 m2 ). Principalele cldiri cuprinse n suprafaa construit : cldire secia Tunel 1 Trgu -Jiu, cldire secie Tunel 2 Trgu-Jiu, cldire secie Specialiti, cldire secie pine Trgu-Crbuneti, cldire secie pine Scelu, cldire moar de gru Trgu-Jiu, cldire moar de porumb Sona. Construcii auxiliare: depozite, rmpi, bazine cu ap, magazine, barci metalice, etc. Construciile auxiliare prin dotarea lor asigur producerea principalelor utiliti necesare desfurrii procesului de producie i anume aburul tehnologic i agentul de rcire, societatea avnd o independen deplin n acest sens, precum i desfurarea activitii de vnzare a produselor fabricate. Ponderea mare a spaiilor verzi i a drumurilor de acces asigur condiii bune att pentru realizarea unor produse finite de bun calitate din punct de vedere igienico-sanitare ct i pentru organizarea fluxului de aprovizionare cu materii prime i livrare a produselor.

Piaa de aprovizionare Principalele materii prime necesare realizrii obiectului de activitate de morrit i panificaie sunt grul i porumbul. Este important pentru strategia achiziionrii materiilor prime n viitor, analizarea cu mare atenie a datelor privind resursele de gru, ct i de porumb din Anuarul Statistic al Romniei. De asemenea este evident faptul c tot mai mult, att la gru ct i la porumb, sectorul privat a nceput deja din anul 1991 s devin sursa preponderent de materii prime pentru industria morritului i implicit a panificaiei. Se poate remarca faptul c S.C. VEL PITAR sucursala TG-JIU s-ar putea aproviziona cu materii prime numai de pe piaa cerealier a judeului Gorj, dar numai cu condiia de a gsi stimulente pentru a determina n special productorii privai s livreze produsele lor pentru industrializare. Acest lucru e mai evident pentru porumb i s-ar putea realiza n condiii reciproc avantajoase dac s-ar realiza cooptarea acionarilor productori de cereale.

BIBLIOGRAFIE
1.Davies,G;Hawis,K: Small Business:The Independent Retailer,McMillan Education Ltd,London,1990 2.Dayan,A:Manuel de la distribution,Les Editions dOrganisation,Paris,1987 3.Dioux,J :In fata presiunii concurentiale crescande,intreprinderile de distributie dezvolta strategii de inovare si diversificare.O analiza comparativa fundamentala a acestor optiuni permite identificarea cailor de dezvoltare viitoare 4.Garosci,R :La ce se pot astepta firmele de distributie de la noile evolutii in politica comerciala a UE 5.Kotler,Ph :Managementul marketingului,Ed.Teora,Bucuresti,1997 6.Montgomery,St. L. :Profitable Pricing Strategies,Mc Graw-Hill Book Company,New York,Hamburg,London,Paris,Montreal,Toronto,1988 7.Patriche,D.:Economie comerciala,Ed.Institutul Virgil Madgearu Bucuresti,1993