Sunteți pe pagina 1din 5

Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara ,in salata mea zilnica exista sfecla rosie rasa cruda.

Mama mea, cand avea 27 de ani era sa moara de TBC. Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei , cand a visat-o pe bunica ei care ii intindea o farfurie cu supa.- a fetita mea , i-a spus bunica, e supa de sfecla cu usturoi.Mama a povestit visul, bunica mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 7! de ani.

Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung Putina istorie "e#uma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut #lorios. $escoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in ran, Babilon si %ssiria pentru #ustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele ne#ustorilor plecau la drum lun# spre &recia antica si 'oma, cu desa#ii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. ( parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. n &recia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se a#ata o cununa impletita din frunze de sfecla. n 'oma, atitudinea fata de sfecla era mai de#raba respectuoasa, ea fiind considerata o le#uma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. $e aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus #ermanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla. n 'omania , sfecla a a)uns in secolul *, initial in zona Marii +e#re, odata cu ridicarea cetatilor #recesti, luand apoi drumul 'usiei. n secolul *, calu#arii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile lun#i, sfecla se punea la murat, de re#ula impreuna cu varza si fructe de padure. $eseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. ,ste adevarat- Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. .trictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele le#ate de indi#estii sau depuneri de colesterol. "a tara se tinea post ne#ru obli#atoriu, miercuri si vineri. n seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. .eara, iar se bea ceai din mai multe plante /patla#ina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica0 si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi- 1n asemenea re#im alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 23 de ani. 4oate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale lon#evitatii, daca vom acorda respect si atentie nemar#initei experiente si intelepciuni populare. Fisa biografica

Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina .fecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deosebire
de restul le#umelor, nu se distru# si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. 5olosirea ei in alimentatie are, pe lan#a virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de san#e, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. %similarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. n structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. "ipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, in#reuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dere#lari in activitatea pancreasului. %lt element important este

zincul, prezent in cantitati foarte mari. $atorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza bine or#anele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. "ipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. .fecla contine si o cantitate mare de man#an, care apara ficatul de distrofie adipoasa /lipidoza0, scade nivelul de za6ar in san#e, a)uta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din or#anism. .fecla contine si iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de in6ibarea functiilor tiroidei. $e nepretuit este rolul iodului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din or#anism toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei7 atat tuberculii cat si frunzele. TRATA E!TE I!TER!E 8 Alcoolism. Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si imbo#atirea or#anismului cu saruri de potasiu, vitamine si alte substante care a)uta la reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool. Cu 33 de minute inainte de masa, se beau 933 ml de suc de sfecla, iar in timpul meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor. 8 %mi#dalita. n medicina populara, se folosesc mai multe preparate din sfecla, pentru tratarea ami#dalitei. 4entru #ar#ara, se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. ( alta metoda7 se da pe razatoare sfecla cruda, se umple un borcanel de 733 ml, se adau#a 2-3 lin#uri de otet si se lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. .e stoarce sucul si se adau#a putina miere de albine. .e face #ar#ara la fiecare 2 ore. 4entru accelerarea vindecarii, in pauze, intre #ar#are, se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda. 8 %nemie. Continutul bo#at in fier favorizeaza ridicarea nivelului de 6emo#lobina in san#e. .e recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata. $e 2-3 ori pe zi, se mananca 9:3 # de salata din sfecla, morcovi si ridic6e nea#ra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc de lamaie sau smantana.

"ubstantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) 8 Bronsita cronica. .e stoarce sucul dintr-un ;ilo#ram de sfecla, se amesteca cu 9 ;# miere de albine, :33 ml vin rosu de casa, un pa6ar de suc de morcov si 9 ;# de piersici curatate de samburi si taiate felii. .e pune totul intr-un borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa calduta. .e fierbe 93-92 minute pe baie de aburi dupa primul clocot. 4e parcurs, se amesteca cu o lin#ura de lemn sterilizata. .e pastreaza in fri#ider. .e beau cate 7: # dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de unt. $oza obtinuta este pentru o sin#ura persoana. %)uta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator, provocate de raceala, dar si pentru profilaxia lor. 8 Constipatie, ocluzii intestinale, 6emoroizi, 6ipertensiune, varice, aritmie /fibrilatie auriculara0. .e pun la fiert : l de apa de izvor, si cand da in clocot se adau#a :33-733 # de sfecla tocata si se ia de pe foc. .e infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. .e amesteca cu 9:3 # de za6ar si o lin#urita de dro)die uscata si se pune intr-un loc cald, pentru 2!-36 de ore. /Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare cate#orica la bauturile alcoolice, inclusiv berea . $upa 2-3 pa6are de vin sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile casti#ate si tratamentul trebuie inceput de la zero.0 mpreuna cu sfecla, in apa puteti sa adau#ati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti, de exemplu7 matase de porumb, paducel, flori de castan etc. $upa stoarcerea lic6idului, din sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in fri#ider sau in con#elator /daca sunt multe0. $imineata, pe nemancate, se beau 333 ml de suc fermentat de sfecla. $aca dupa 33-!: de minute apare senzatia de foame, se mesteca incet si se in#6ite cate o biluta de sfecla. 4rocedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. $aca ea nu dispare dupa consumul a 7-93 bilute de sfecla, se pot consuma si alte alimente. 8 Curatarea or#anismului de metale #rele si radioactive, dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele san#uine. .e prepara un amestec din cantitati e#ale de sucuri din sfecla, morcov si ridic6e nea#ra. %mestecul se

toarna in sticle de culoare inc6isa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit slab. .e bea de trei ori pe zi cate o lin#ura, intre mese. 8 Curatirea san#elui, intarirea imunitatii. :33 # de sfecla si :33 # de morcov se taie marunt. 4este le#ume se toarna apa clocotita cat sa le acopere /cu 2 de#ete0 si se fierb pe foc mic timp de 33 de minute. Cand le#umele sunt fierte, se adau#a cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiarba : minute. $upa racire, preparatul se amesteca cu 2 lin#uri de miere de albine si se lasa pentru 92 ore la racoare. .e consuma de trei ori pe zi, cate 933-9:3 #, timp de o luna. 4reparatul a)uta si la restabilirea fortelor or#anismului slabit dupa o boala #rea. 8 $epuneri de colesterol, constipatie. Trei litri de apa rece se toarna peste 9 ;# de sfecla taiata marunt. .e adau#a 6-< cren#ute de urzica sau 2-3 frunze tinere de 6rean. 1rzica se sc6imba zilnic. Componentele se pun in camara, intr-un borcan. .e bea cate un pa6ar, de trei ori pe zi. 8 $ezintoxicare - un pa6ar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pa6ar de za6ar si 3 litri de zer. %mestecul se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit cu 3 straturi de tifon. $upa doua saptamani se strecoara. .e beau cate unul, apoi cate doua pa6are pe zi. 8 $isbacterioza. 5lora intestinala se restabileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata. Modul de preparare7 sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se curata de coa)a si se taie felii subtiri. nainte de a pune feliile in borcan, sfecla se cantareste. 4entru un ;ilo#ram de sfecla este nevoie de 9 litru de apa, 2 pa6are de otet de mere, cate o lin#urita de sare si za6ar, 93 boabe de piper ne#ru, 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce pana la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-: minute. (tetul se adau#a dupa racire. Marinata se toarna in borcan peste feliile de sfecla. .e pastreaza la rece.. 8 &ripa, raceala. .e amesteca 333 # suc de sfecla cu 233 # suc de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, : lin#uri suc de ceapa, ! cren#ute de menta, sare, za6ar si piper ne#ru macinat /dupa #ust0. $upa 2 ore, se scoate menta si se beau cate :3 ml suc cu in#6itituri mici, intre mesele principale. 8 =ipertensiune. n medicina populara #asim foarte multe retete pentru re#larea tensiunii, in care in#redientul principal este sfecla. .e amesteca in parti e#ale suc de sfecla cu miere de albine si se beau cate 2 lin#uri de trei ori pe zi. n loc de miere, puteti sa-l amestecati cu suc de paducel.

8 =ipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. .e storc 333 ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o lamaie, 9,: l de apa si 333 # de za6ar sau miere de albine. .e tin in#redientele intr-un borcan de 3 l, acoperit cu tifon, intr-un loc cald, pentru fermentatie. "ic6idul /#en sampanie0 nu se pastreaza la fri#ider. .e beau, de 3-! ori pe zi, cate 933-9:3 ml. 'e#leaza tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si va)aiturile. 8 "itiaza renala. .e taie in felii subtiri 3-! sfecle de marime medie, curatate de coa)a. .e pun intr-un borcan de trei litri. .e toarna deasupra apa rece de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc #ol de 2-3 de#ete. 4e #ura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-< zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand continutul zilnic, cu o lin#ura de lemn, apoi lic6idul se strecoara in alt vas si se pastreaza in fri#ider. 4reparatul se bea fara restrictii. ntre timp, se prepara o alta portie de bautura. n :-6 luni, in afara de curatarea rinic6ilor de nisip, este posibila si imbunatatirea di#estiei si re#larea tensiunii arteriale. 8 Menopauza. $eseori, in perioada climacterica apar diferite dere#lari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd cantitati mari de fier. .e bea suc de sfecla in portii mici /7:-933 ml0 de 2-3 ori pe zi. 8 4ietre in colecist. Ca sa eliminati pietrele din colecist, concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de sfecla. 1n ;# de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in 2 litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. .e beau cate 9:3 ml, de patru ori pe zi, cu !3 de minute inainte de masa. TRATA E!TE E#TER!E 8 &uturai. .e pun in nas picaturi de suc de sfecla. 4entru cei mai mici,

sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu-i usture tare. 8 "ic6en, eczeme, arsuri. .e aplica terciul din sfecla timp de !-7 zile. Cataplasma se sc6imba de : ori pe zi. 4e arsuri, se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme. 8 "imfostaza /elefantiazis0. ,demul limfatic al picioarelor necesita un complex intre# de tratamente, printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. n acelasi timp, se bea si infuzie din frunze de patla#ina. ( lin#ura de frunze se infuzeaza in 2:3 ml apa fierbinte, pana la racire. .e imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara, cu 33 de minute inainte de masa. 8 Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon, se aplica pe locul bolnav, zilnic, !3-:3 de minute.. n acelasi timp se beau cate :3 ml de suc, de doua ori pe zi, cu 33 de minute inainte de masa, timp de 2: de zile. 8 4aradontoza. .e rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul obtinut se aplica pe #in#iile bolnave si se tine 2:-33 de minute. mbunatatirea se observa peste :-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat cateva saptamani /in functie de vec6imea afectiunilor0. Test de sanatate cu suc de sfecla

Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei .fecla contine multe substante benefice /betanina, saruri de potasiu0 care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. $e re#ula, se stie ca sucurile de le#ume se beau imediat dupa ce au fost stoarse. +u e si cazul sucului de sfecla, care nu se bea imediat$ ci trebuie lasat %-& ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative /dureri de cap, stari de #reata etc.0. Cu a)utorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate, facand un exercitiu simplu. "e beau '(( ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda$ data prin razatoarea fina) "e urmaresc sc*imbarile de culoare a urinei) +aca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate$ culoarea nu se sc*imba) +aca sunt probleme de sanatate$ urina capata culoarea sucului de sfecla) ,in tonic din sfecla n medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica #enerala, care se numeste >7 pa6are>. .e amesteca in cantitati e#ale cate 2:3 ml sucuri de7 sfecla, morcov, ridic6e nea#ra, usturoi, lamaie, miere de albine si vin rosu dulce /cabernet0. %mestecul se pastreaza in vase de sticla, in fri#ider. .e beau cate :3 ml, de trei ori pe zi. Cantitatea - 97:3 ml - reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an, cu pauze de 3-! saptamani. 4reparatul se recomanda pentru revitalizarea or#anismului dupa interventii c6irur#icale, c6imioterapie si in timpul tratamentelor de lun#a durata. "FE-.A si -A!-ER/.

5olosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani. 4i#mentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul. $oza zilnica minima de pi#ment se afla intr-un ;ilo#ram de sfecla, ec6ivalentul a 2:3-333 ml de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot restul vietii. 4i#mentul nu este toxic, nu se descompune in procesul de

prelucrare termica si nici in procesul de di#estie. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 933 #rade Celsius, timp de 2 ore. Consumul re#ulat de sfecla sub orice forma normalizeaza ?.=-ul bolnavilor, restabileste apetitul, scade efectele ne#ative ale tratamentelor cu radiatii. .e recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu ful#i de ovaz, 6rean, banana sau lapte prins. n Centrul oncolo#ic de la Moscova, li se prescrie bolnavilor sa consume zilnic cate 2:3 # de sfecla cruda, data pe razatoare fina, in 3-! reprize. $aca sfecla cruda nu este acceptata de or#anismul bolnavului, ea se inlocuieste cu 333 ml de suc. $upa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se imbunatatesc analizele de san#e si starea #enerala de sanatate. 4ersoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica, de !-: ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru micsorarea locului afectat.

--

S-ar putea să vă placă și