Densitate, compactitate, porozitate si volum de goluri Dupa modul de prezentare (forma si structura) materiale pot fi: materiale cu forma

geometrica regulata (cub, prisma, cilindru), materiale cu forma geometrica oarecare si materiale granulare. Determinarea caracteristicilor fizice (densitate, compactitate, porozitate, volum de goluri) ale materialelor se face conform SR EN 196 / 6 - 1994. 1.1. Determinarea densitatii materialelor 1.1.1. Generalitati Dupa cum se prezinta materialele definim mai multe tipuri de densitati si anume: densitate absoluta, densitate aparenta si densitate in gramada (in vrac), in stare afanata sau indesata; densitatea se exprima in kg / m3. a) Densitate absoluta, , reprezinta masa (m) unitatii de volum absolut ( ), (volumul plin cu material, adica fara pori si fara goluri):

!"

,
a

(1.1) (volumul

b) Densitate aparenta, a, reprezinta masa unitatii de volum aparent, materialului ce include porii si golurile):

!a "

(1. )

c) Densitate in gramada (in vrac), g, se determina pentru materialele granulare (ex. ciment, ipsos, nisip, pietris, etc.) si reprezinta masa unitatii de volum in gramada, g (volumul materialului ce include si spatiile intergranulare):

!g "

(1.!)

Determinarea experimentala a densitatii materialelor consta in cantarirea probei de material, cu o balanta potrivita, pentru aflarea masei, si determinarea volumului prin doua metode: # prin calcul # se aplica probelor care au forma regulata; # prin dezlocuire # se aplica probelor ce au forma oarecare, inclusiv celor granulare. $n acest caz se utilizeaza un lic%id, care este inert in raport cu materialul a carei densitate vrem sa o determinam. 1.1.2. Metode de determinare a densitatii materialelor

1.1.2.1. Determinarea densitatii absolute, , se poate realiza pe corpuri cu forma geometrica regulata (cub, prisma, cilindru), cu forma geometrica oarecare si pe materiale poroase. a" #paratura # &alanta te%nica; # &alanta %idrostatica; # 'pruvete sub forma de cub, prisma si cilindru; # (igla; # )ubler; # &iureta si balon de *+ cm3. $" %od de lucru b,) Determinarea densitatii absolute a corpurilor cu forma geometrica regulata -entru determinarea densitatii absolute, mai intai, se determina masa, m, prin cantarire, pentru fiecare epruveta. .poi, se masoara cu sublerul dimensiunile epruvetelor si se calculeaza volumul, &. $nlocuind valorile obtinute in relatia 1.1 se calculeaza densitatea absoluta pentru fiecare epruveta in parte. b/) Determinarea densitatii absolute a unui corp cu forma geometrica oarecare (granula de piatra) prin cantarire cu balanta hidrostatica. &alanta %idrostatica este o balanta cu brate de inaltimi inegale, care ne permite sa cantarim un corp solid in aer si sub apa. 'pruveta se cantareste in aer, m1, si sub apa, m , dupa care, se calculeaza densitatea epruvetei, !corp, cu relatia 1.1'. Determinarea se bazeaza pe legea lui .r%imede, care arata ca forta .r%imedica, 0 ., este egala cu greutatea apei dezlocuita de corp (epruveta), 1 (rel. 1.4).

0. " 1/ (1.4)

"

1, #

unde: 1, # greutatea corpului in aer, 1/ # greutatea corpului sub apa, mapa 2 g g (1.() " m, 2 g # m/ 2

unde: g este acceleratia gravitationala.

apa

2 !apa " (1.6) unde: !apa este densitatea apei.

m, #

m/

apa corp

" (1.))

corp

"

(1.*

" )

(1.9

!corp " ')

2 !apa

(1.1

b3) Determinarea densitatii absolute pentru materialelor poroase (de exemplu caramida) se realizeaza cu a3utorul metodei cu biureta si cu balon cotat (+ig. 1. ). 4aramida este adusa sub forma de pulbere pentru eliminarea porilor. olumul pulberii se masoara prin dezlocuire, cu a3utorul unui lic%id inert fata de material; in acest caz folosim ca lic%id apa. -entru determinarea densitatii absolute, prin metoda cu biureta si cu balonul cotat, se foloseste o biureta cu un volum de *+ m5 si un balon cotat cu acelasi volum. )e cantareste o cantitate, m, (in 3ur de * g, dar exact) de pulbere de caramida, la balanta, dupa care, aceasta se introduce in balonul cotat. -este pulberea de caramida, introdusa in balonul cotat, se lasa sa curga apa din biureta, pana in dreptul reperului, ce se gaseste pe gatul balonului. Diferenta dintre *+ m5 si reprezinta volumul de pulbere care a fost introdus in balon.

,ig. 1. # Determinarea densitatii absolute pentru materialele poroase folosind metoda cu biureta si cu balonul cotat

!" 1) unde

"

(1.1

este volumul de apa introdus in balonul care contine pulberea cantarita

1.1.2.2. Determinarea densitatii aparente, a, se realizeaza pe epruvete poroase cu forme geometrice regulate (cub, paralelipiped, prisma). a) Aparatura # 'pruvete de: beton greu, &4., mortar, caramida, ipsos, lemn, polistiren; # &alanta te%nica; # (igla. $" %od de lucru 'pruvetele sunt cantarite pentru a determina masa, m, a fiecareia dintre ele iar apoi cu a3utorul unei rigle se masoara dimensiunile acestora si se calculeaza volumul, &a, pe baza formulelor matematice. alorile obtinute se inlocuiesc in relatia 1. si se calculeaza densitatea aparenta. 1.1.2.3. Determinarea densitatii in gramada (in vrac), g, se realizeaza pe nisip uscat in stare afanata si in stare indesata. a) #paratura # &alanta; # 6ava de otel nesmaltuita; # as calibrat; # (igla metalica;

# )cafa. $n functie de dimensiunea maxima a granulelor materialului se aleg vasele necesare determinarii densitatii in gramada (ta$. 1.1). -a$. 1.1 # olumele vaselor folosite pentru determinarea densitatii in gramada in functie de dimensiunea maxima a granulelor materialului Dimensiunea maxima a granulelor materialului mm 7 3,.* 8 3,.* olumul vasului dm3 , * ,+

-entru a determina densitatea in gramada a nisipului se alege vasul calibrat de volum 3 ( vas &g)", dm , se cantareste gol iar masa lui obtinuta prin cantarire, se noteaza cu m. $" %od de lucru b,) Determinarea densitatii in gramada (in vrac) in stare afanata, !g 9isipul se introduce cu o scafa in vasul calibrat prin cadere libera de la o inaltime de ,+ cm, pana cand deasupra vasului se formeaza un con. )urplusul de material se indeparteaza cu o rigla metalica, dupa care vasul, plin cu nisip, se cantareste si rezulta o masa m1. Densitatea in gramada a nisipului in stare afanata se calculeaza cu relatia:

!g " )

"

2 ,+++

(1.1

b/) $n cazul determinarii densitatii in gramada (in vrac) in stare indesata materialul se introduce in trei straturi, de la inaltimea de * cm iar pentru fiecare strat vasul se bate de *+ de ori de o masa de lemn. Densitatea in gramada a materialului, in stare indesata, se calculeaza curelatia 1.1 in care masa m, reprezinta masa vasului plin cu material aflat in stare indesata. 1. . .ompactitate, porozitate si volum de goluri 1.2.1. Compactitate Compactitatea, C, reprezinta gradul de umplere cu material solid al unitatii sau al sutei de unitati de volum. -ornind de la formula de definitie, pentru aceeasi masa de material, se deduce formula de calcul:

4 : (1.1!)

"

,++

"

,++,

in care: este volum absolut al materialului solid; a # volumul aparent al materialului solid; !a # densitatea aparenta a materialului solid; ! # densitatea absoluta a materialului solid. 1.2.2. Porozitate Porozitatea totala, Ptot, reprezinta gradul de umplere cu pori al unitatii sau al sutei de unitati de volumul cu material; porii pot fi inc%isi (acestia nu comunica cu exteriorul) si desc%isi (acestia comunica cu exteriorul).

,++

-tot " (1.14)

,++

"

-tot " (1.1()

(,

,++

"

(,

4),

in care: ( a # ) reprezinta volumul tuturor porilor (inc%isi si desc%isi); a # volumul aparent al materialului solid; !a # densitatea aparenta a materialului solid; ! # densitatea absoluta a materialului solid; 4 # compactitatea materialului solid. -orozitatea este o caracteristica complementara a compactitati: -tot ; 4 " , 1.2.3. Volum de goluri olumul de goluri, goluri, reprezinta volumul spatiilor libere dintre granule al unitatii de volum de material granular sau sutei de unitati de volum. a) #paratura # &alanta; # as calibrat; # (igla metalica; # )cafa. b) %od de lucru 4u a3utorul unei scafe se introduce materialul granular (nisipul), prin cadere libera de la o inaltime de ,+ cm, in vasul calibrat (&g " , dm3), pana cand deasupra vasului se formeaza un con. $ndepartarea surplusului de material se realizeaza cu o rigla metalica, dupa care vasul plin cu nisip se cantareste si rezulta o masa m1.

-este nisipul din vas se toarna apa potabila pana cand aceasta iese la suprafata vasului; se cantareste vasul plin cu nisip si apa iar masa se noteaza cu m . -ornind de la formula de definitie se deduce formula de calcul:

goluri

"

"

"

"

,++,

: (1.16) unde vgoluri reprezinta volumul de goluri dintre granule unui material, materialului granular, adica , dm3. 1.!. /arte e0perimentala 1. Determinarea densitatii absolute si a densitatii aparente pentru epruvete cu forme geometrice regulate (cuburi, prisme, cilindrii). (ezultatele vor fi centralizate in tabelul ,./. -a$. 1. 9r. crt. , / 3 7 * > ? @ A ,+ 'pruveta <asa Dimensiuni, cm g a b c olum cm3
g

# volumul total al

Densitate a$soluta

=telcilindru bila 4upru .luminiu &eton greu &.4.. <ortar 4aramida $psos 5emn -olistiren

Densitate aparenta

. Determinati densitatea absoluta a unei granule de piatra, cu forma geometrica oarecare, conform 1 1.1. .1. pct. $ . !. Determinati densitatea absoluta a unui material poros (caramida), vezi 1 1.1. .1. pct. $!. 4. 4alculati compactitatea si porozitatea din ta$elul 1. si relatiile 1.1! si 1.1(. totala pentru caramida utilizand datele

(. Determinati densitatea in gramada, in stare a!anata, a nisipului conform 1 1.1. .! si calculati volumul de goluri folosind relatia 1.16. 1.4. /ro$leme

1. <asa volumica a calcarului concasat si depozitat intr#un siloz este de ,@/? are porozitatea totala, daca densitatea absoluta a calcarului este de /?++ B

. 4e valoare

R2 /t 3 ! 4 . = caramida 0.9. (format normal), cu dimensiunile de (/7+ x ,,* x >3) mm 3, are densitatea aparenta de ,>++ iar densitatea absoluta de /7++ . )a se calculeze porozitatea totala. R2 /t 3 !! 4 4. (.