http://www.archive.org/details/davincitrattatop00leon carte originala-tratatul de pictura leonardo da vinci Tratat de Pictura - partea nti 1.

Dac pictura este tiin sau nu. 2. De exemplu, iar diferena dintre pictur i poezie. 3. Ceea ce tiina este mult mai util, i n care se afl utilitatea sa. 4. Stiinta imitabil, i modul n care pictura este unic, cu toate acestea, este tiina. 5. Ca pictura cuprinde toata suprafata de 'organisme, i n aceste poriuni. 6. Ca vopsea acopera suprafata, forme i culori de "organisme naturale, i filozofie se extinde numai n virtutea lor natural. 7. Ca ochiul este nelat-le mai putin "exerciiile, c nici un alt sens, n uniform de lumina sau transparente, i i echipamente. 8. Ca cineva care dispreuiete pictura nu-i place filozofia, nici natura. 9. Ca pictor este Domnul de tot felul de oameni i de toate lucrurile. 10. Poet i pictor. 11. Exemplu de poezie i pictur. 12. Ceea ce este cel mai periculos pentru specia uman, sau pierde un ochi sau ureche. 13. Ca tiina de astrologie vine de la ochi, deoarece prin care este generat. 14. Pictor care contest cu poetul. 15. Ca pictura progreseaza toate lucrrile omului amend pentru apartenen la care speculaii. 16. Diferena c pictura i poezia. 17. Care este diferena de la pictura la poezie. 18. Spre deosebire de poezie i pictur infra. 19. De diferen i asemnare, care nc mai are pictura cu poezia. 20. Ochi. 21. Litigiilor cu pictorul, poetul, i aceast diferen este de la poezie la pictura. 22. Arguizione poetul mpotriva pictor. 23. Rspunsul regelui Matia la un poet care a fost n competiie cu un pictor. 24. Concluzie de mai jos poet i pictor. 25. Ca muzica ar trebui s cheme pe sora ei i pictura minore. 26. Vorbeste cu artistul, muzician. 27. Pictorul ofer grade de lucruri ochiul opus, la fel ca muzician d voci opuse ureche. 28. ncheierea de poet, pictor si muzician. 29. Ceea ce tiina este mecanica, iar ceea ce nu este mecanic. 30. Pentru c pictura nu este connumerata tiine. 31. Start de sculptur, i s'essa este stiinta sau nu. 32. Diferena ntre pictur i sculptur. 33. Pictor i sculptor. 34. Ca sculptura este un geniu mai mic dect pictura, i lipsit n multe pri ale naturii ei. 35. Sculptor i pictor. 36. Compararea de pictura si sculptura. 37. Escusazione sculptor. 38. Obligaia ca sculptura cu lumina, i nu pictura.

39. Care este diferena de la pictura la sculptura. 40. Pictura si poezie. Tratat de Pictura - partea a doua 41. Primul principiu al tiinei de pictura. 42. Principiul de stiinta de pictur. 43. Al doilea principiu al picturii. 44. n extinderea stiinta de pictura. 45. Ceea ce noi trebuie s nvee mai nti tineri. 46. Ce studiu va fi "tineri. 47. Ce reguli ar trebui s se acorde "putti pictori. 48. Viaa pictorului in studioul lui. 49. Stiri din tnr dispus s pictura. 50. Precept. 51. Cum ar trebui s tnrul merge n studiul su. 52. Cum de a studia. 53. O asemnare care trebuie s fie geniu al pictorului. 54. Hotrrea de pictor. 55. Discursul de "precepte ale pictorului. 56. Precept de pictor. 57. Precepte ale pictorului. 58. Fiind universal n lucrrile sale. 59. Precept. 60. Precepte ale pictorului. 61. Precept n jurul valorii de desen de poveti schia i cifre. 62. Operator de pictura si preceptele sale. 63. Calea de a spori i nsufleirea mintea la invenii diferite. 64. Studiul de pn atunci cnd te-ai trezit, sau va ncepe dormi n pat, n ntuneric. 65. Plcerea de a pictorului. 66. De "jocuri care au de a face designeri. 67. Trebuie s nvee prima grija pe care mprumut practica. 68. Dac el este mai bine s elaboreze mpreun sau nu. 69. Modalitate bun de a nva la minte. 70. Ca pictor, nu este demn de laud, dac el nu este universal. 71. Convingere melancolie a celor care n mod fals se numesc artisti. 72. Ca pictor, trebuie s fi auzit de vag, face de lucru, hotrrea de fiecare. 73. Ca lucrari de importanta in om nu ar trebui s aib ncredere att de mult n memoria lui, care nu este n valoare de desen de la via. 74. Dintre cei care dau vina pe cei care atrage la petreceri, i investigarea lucrrile lui Dumnezeu 75. Soiuri de cifrele. 76. De a fi universal. 77. Eroare de cei care folosesc practica fr tiin. 78. Dell'imitare pictori. 79. Ordinul de tragere.

80. De reprezentare a naturii. 81. Prezinte unul din nimic. 82. Ct de mare trebuie s fie lumin pentru a portretiza o persoan fizic. 83. Ce lumini ar trebui s aleag pentru a picta figuri ale organelor ". 84. Calitatea de lumina pentru a descrie dealuri naturale sau artificiale. 85. Din pictura nud. 86. Portretiza naturale semnificative sau fals. 87. Calea de a reda un site cu sticl. 88. n cazul n care avei de a portretiza ar. 89. nfieze pe nuante de corpurile ", la lumina lumnrilor sau de lampa de ulei. 90. n aceast perioad ar trebui s prezinte un chip s-i dea harul de umbre i lumini. 91. Mod de a descrie simplu umbr i compus. 92. Lumen n cazul n care descrie ncarnri ale "Fee, sau goi. 93. Cifrele pentru a portretiza scene. 94. Pentru a afla cum de a face bine ntr-o potolit. 95. Timp n care ar trebui s studieze alegerea de lucruri. 96. Atitudini. 97. Pentru a portretiza un nud prin natura sau de altceva. 98. Msuri sau compartizioni statuie. 99. Calea de a reda un relief pe timp de noapte. 100. Ca pictor are nevoie de lumina, cu stilul su de relief. 101. Calitatea luminii. 102. nelciune, care este primit n hotrrea de membri. 103. Ca un pictor trebuie s tii forma intrinsec a omului. 104. Defect pe care profesorii trebuie s reproduc aceleai atitudini de fete ". 105. Defect maxim de pictori ". 106. Precept, c pictorul nu se nele n alegerea a figura n care se face rochia. 107. Defect de pictori care ilustreaza ceva important la domiciliu ntr-o lumin, iar apoi pune-l n ar la alta lumina. 108. Pictur i divizia sa. 109. Figura i mprirea acestuia. 110. Proporia a membrelor. 111. Scpa de calomniile "avnd n mai multe hotrri c operatorii de pictura. 112. De "micri diverse operaiuni. 113. Scape de profile, care este, espediti termeni de lucruri. 114. Ca lucrurile mici nu inseamna ca in erori mari. 115. Pentru ca pictura nu poate opinie puternic ca lucrurile naturale. 116. Deoarece capitole ale cifrelor de mai sus o parte este o mn de a scpa. 117. Ce vopsea este cel mai bun de a utiliza n a face lucrurile par a fi remarcabil. 118. Ce este mai mult discursul i a utilitilor, sau de lumini si umbre de "organisme, sau de caracteristicile acestora. 119. Ce este de o importan mai mare, sau micarea creat de accidente de animale diferite, sau de umbre i lumini. 120. Ceea ce este mai important, sau ca cifra s creasc n frumusee de culori, sau demonstraii de mare importan.

121. Ce este mai greu, sau de umbre si lumini, sau chiar plan bun. 122. Precepte ale pictorului. 123. De memorie care face autorul. 124. Precepte ale picturii. 125. Precepte ale picturii. 126. Cum a fost primul tablou. 127. Ca pictura trebuie s fie privite dintr-o singur fereastr. 128. Dintre primele opt piese, care mparte pictura. 129. Ca pictura este mprit n cinci pri. 130. Dintre cele dou partide principale, care mparte pictura. 131. Liniar pictura. 132. De pictura, adic umbre. 133. Pri i de calitate ale picturii. 134. Alegerea de "fete frumoase. 135. Alegerea de aer, care le d har feele. 136. De frumuseea i urenia. 137. De frumusete. 138. De "giudicatori frumuseti diferite n diferite pri, i de excelen egale. 139. Aa cum trebuie s dai putti. 140. Ct de ani trebuie s apar. 141. Cum ar trebui s includ femeile. 142. Ct de ani trebuie s apar. 143. Cum ar trebui s apar ntr-o noapte. 144. Cum ar trebui s includ o avere. 145. Cum ar trebui s includ un cmp de lupt. 146. Mod de a face lucrurile n pictura departe. 147. Ca de aer trebuie s fac mai clar ceea ce face sfritul mai sczut. 148. Pentru a face spicchino cifrele din domeniul lor. 149. Include dimensiunile de lucruri pictate. 150. De lucrurile finite, i confuz. 151. Cifrele care sunt separate, ca nu cumva Paiano comun. 152. Dac lampa ar trebui s fie eliminate n fa cu cifrele, sau o parte, i care d mai mult har. 153. De ecou. 154. n cazul n care nu poate fi ecou luminos. 155. De "reflecii. 156. De "reflecii de" lumina din jurul umbrele. 157. n cazul n care refleciile de "lumini sunt mai mult sau mai puin clar. 158. Care parte a reflecie va fi mult mai clar. 159. De "culoarea reflectat de carne. 160. n cazul n care refleciile sunt mult mai sensibile. 161. "De duplicat i reflecii triplat. 162. Ca nici o culoare reflectat este simplu, dar este amestecat cu alte tipuri de culori. 163. Deoarece reflecii sunt foarte puine ori culoarea corpului unde se ntlnesc. 164. n cazul n care cele mai multe veti vedea reflexia. 165. De "reflecii.

166. Reflecie. 167. De "culoare de 'reflecii. 168. De "termeni de" reflecii n domeniul lor. 169. Aflai mai multe lecii de bine n modul de a compune mpreun cifrele n istoriile. 170. n primul rnd o nell'istoria figura. 171. De locul pe care l la cifrele. 172. Calea de scene compun. 173. Scene de componente. 174. Varietate de oameni n istoriile. 175. De a nva micrile de om. 176. Ct de bun pictor trebuie s picteze dou lucruri, omul i mintea lui. 177. Compune scene din primul proiect. 178. S nu fac prea multe ornamente la cifrele din istoriile. 179. Soiul n scene. 180. Dell'istoria. 181. Istorii de facilitile ale prilor. 182. Diversificarea fete De aere "n scene. 183. Schimbarea valetudine, vrsta i ten de "organisme din istoriile. 184. De "compoziii ale istoriei. 185. Precept de scene compun. 186. De a combina culori, cu fiecare altul, astfel c o d har la alta. 187. Pentru a tri i de culori frumoase din picturile tale. 188. De "culori de umbrele de orice culoare. 189. Dintre soiurile care sunt culorile de lucruri de la distan sau la ndemn. 190. n ct de departe culorile de lucruri se pierd n totalitate. 191. Ct de mult au pierdut n culori de ochi obiectiv. 192. Culoare nuanta de alb. 193. Ce culoare vor umbr mai mult negru. 194. Culoare care nu se arat varietatea de diferite grosimi de aer. 195. Perspectiva de culori ". 196. Culoare care nu poate fi schimbat n diferite grosimi de aer. 197. Daca a avea mai multe culori, poate parea o uniform ntunecat, cu aceeasi nuanta. 198. Cauza "de perdimenti" culori si forme ale organelor "prin ntuneric, care par i nu sunt. 199. Ca orice prezinta culorile sale reale, n cazul n care nu a deschis o alt culoare asemntoare. 200. De "culori care variaza de la lor de a fi prezentate de comparaii de" domeniile lor. 201. Mutaia de "culori transparente sau date mixt pe mai multe culori diferite, cu relaia lor. 202. Ce parte din aceeai culoare se arat n cea mai frumoas pictur. 203. Ca orice culoare care nu strlucete este mai frumos n prile sale dect n lumina umbra. 204. Dovada de culori ". 205. Care parte a culorii ar trebui s fie mult mai rezonabil frumos. 206. Ct de frumoas de culoare va fi de lumini ". 207. Fabricat de rugina verde de cupru. 208. Augmentare de frumusee n cocleal. 209. De amestec "de culori, cu fiecare parte, amestec care se extinde la infinit. 210. Suprafaa de fiecare corp opac.

211. Care este suprafata mult mai receptivi la culoare. 212. Ce parte a corpului este cel mai de culoare vopsea de obiectul su. 213. Ce parte a organismelor de suprafa de 'se va dovedi mai mult culoare frumoasa. 214. ncarnri de fete ". 215. Mod de a portretiza de relief i s se pregteasc pentru aceast lucrare. 216. Din varietatea de aceeai culoare n diferite distante de la ochi. 217. Vezi de legume din ar. 218. Legume ceea ce pare s participe mai mult n albastru. 219. Care este suprafaa cu excepia cazului n cealalt prezinta culorile sale adevrate. 220. Ce mai organismul va arta culoarea adevrat. 221. De claritate "ri. 222. Punct de vedere comun, i reducerea de "culori n distan. 223. Reflectat n apele rilor De lucrurile ", i nainte de aer. 224. Scderea medie de "PEL culoare interpus ntre ei i ochi. 225. De "tabere care sunt de acord cu aceste lumini i umbre. 226. Cum de a repara n cazul n care se termin n alb negru sau nchis n ntuneric. 227. Natura de domenii "de culoare", n care se afl alb. 228. De "domenii ale cifrelor. 229. De "domenii de lucruri pictate. 230. Dintre cei din mediul rural mai mult de la distan pretind a fi ceva mult mai obscur. 231. De "culoare de lucruri de la distan de la ochi. 232. Grade de pictura. 233. De oglindire i culoarea mrii vzut din diferite aspecte. 234. Natura de comparaii ". 235. Culoarea de umbra oricrui organism. 236. Perspectiva de culoare "locuri ntunecate. 237. Perspectiva de culori ". 238. De "culori. 239. De la care vine Blue Air. 240. De "culori. 241. De "culori. 242. De "domenii ale cifrelor de" organisme pictate. 243. Deoarece nu este de culoare alb. 244. De "culori. 245. De "culoarea" luminii incidente i reflecii. 246. De "culori de umbr. 247. Dintre lucrurile care sunt puse n cmp luminos, i de ce aceast utilizare este util in pictura. 248. De cmpuri ". 249. De "culori. 250. De "culoare care rezult dintr-un amestec de alte culori, care este dimandano doua specie. 251. De "culori. 252. De culoare "reflectat luciu peste lucrurile de culori diferite. 253. De "culoarea corpului. 254. De "culori. 255. Adevarata culoare.

256. Culoarea de muni. 257. Ca pictor trebuie s exerseze perspectiva de culori ". 258. De perspectiv aerian. Tratat de Pictura - partea a treia De "diverse accidente de circulaie i ale omului i de proporia de membrelor 259. Mutaia a PEL uman msoar micarea membrelor n diferite aspecte. 260. Mutatie a msurilor de om de la natere la o cretere ultimul su. 261. Ca heruvimi au articulatiile contrare cu brbaii n grosimi lor. 262. A diferitelor msuri care v'hanno ntre ngeri i brbai. 263. A articulatiilor degetelor. 264. A articulatiilor umerilor, precum i de acumulare a acestora i amortizarea. 265. Umr. 266. Msurile universale ale organismelor de '. 267. Msuri ale corpului uman i ndoirea membrelor. 268. Proporionalitatea membrelor. 269. Custura de mn, cu braul lui. 270. Comun de 'picioare, i umflarea acestora i scade. 271. A membrelor care se ncadreaz, atunci cnd ndoii, atunci cnd se ntind i s creasc. 272. A membrelor se umfla in articulatii lor, atunci cnd ndoi. 273. Membrii de oameni goi. 274. De "micri puternice ale membrelor ale omului. 275. Omului de "miscarile. 276. Atitudine i micri "de ale membrelor. 277. Articulaiile membrelor. 278. Membrificazione de om. 279. De "membri. 280. Membrificazioni a animalelor. 281. De "micri de pri ale feei. 282. De "micri n faa uman. 283. Calitatea de importantul fete de '. 284. De "membri i descrierea de efigie. 285. Face o efigie a profilului uman dup vizionarea o dat. 286. Modalitate de a pstra n minte forma de o fata. 287. Frumusetea "se confrunt. 288. De fizionomie i chiromanie. 289. Punei a membrelor. 290. Actele de cifre. 291. Atitudine. 292. De "miscari ale membrelor, atunci cnd i dai seama omul care Sieno acte proprii. 293. Fiecare micare a figura trebuie s se fac astfel nct s fals efect de montri. 294. De demonstrani "propuneri adecvate de micare a minii a motorului. 295. De "propuneri corespunztoare efectuate de oameni de vrste diferite. 296. De "micri de oameni i alte animale.

297. Prin acelai act vzut de la diverse site-uri. 298. De membrificazione de "gol i operaiunile lor. 299. De muchi sau de scoprimenti coprimenti "de fiecare membru n atitudinile de animale. 300. De "micri de om i alte animale. 301. Micare i progresul de om i alte animale. 302. Atunci cnd cea mai mare de diferena de nlime n spatele omului n aciunile sale. 303. Rspuns mpotriva. 304. Ca braul n jurul valorii de omul luat modificri din greutatea sa atunci cnd braul primul extinde. 305. Om i alte animale care se deplaseaz cu lentoarea nu are centrul de greutate prea departe de centrul de "sostentacoli. 306. Omul care o greutate pe umeri. 307. Ponderarea de om pe picioarele sale. 308. Uman care se mic. 309. Bilicazione greutatea de orice animal nemicat pe picioarele sale. 310. De "ndoire i voltamenti om. 311. "De ndoire. 312. De equiponderanza. 313. De miscarea umana. 314. Propunerea creat de distrugerea echilibrului. 315. Soldul a cifrelor. 316. Harul de membrii notri. 317. Comoditatea de membri. 318. Pe unul din cifra dell'istoria. 319. Care sunt principalele importances care aparin figura. 320. Bilicare de greutate n jurul centrului de greutate al corpurilor. 321. Cifrele care au s se ocupe de lucruri sau s. 322. Atitudinile oamenilor. 323. Varietate de atitudini. 324. Atitudini ale cifrelor. 325. De atenie de "incadrand un caz menionat. 326. Calitatea de "gol. 327. Ca musculare sunt scurte si groase. 328. Cum de grsime nu au muschii mari. 329. Care sunt muschii care vor disprea ", a diferitelor micri umane. 330. De "muschii. 331. Nu la toti muschii la cifre, n cazul n care nu sunt de mare dificultate. 332. "Animale" de muschi. 333. Gndit cu grand'evidenza gol de muschi va fi, fr micare. 334. C cifrele nud nu ar fi uitat la toate muschii. 335. C cei care fac o mare parte din grasime a crescut puterea dupa prima tinerete. 336. Ca natura ateapt ascuns oase de animale, care ar putea avea nevoie "de membrii lor. 337. Ca pictor trebuie s tie anatomie. 338. Extinderea i scurtare a muchilor ". 339. n cazul n care este coarda la barbati, fara muschi.

340. Din cele opt piese care vin n mijlocul de siruri de caractere, n articulaii diferite umane. 341. Musculare, care este mai jos cu mnere i pettignone granat. 342. Svoltamento care poate dura omul s se vad n spate. 343. Ct de mult v poate aduce braul cu spatele cellalt. 344. Dup cum putei trece mainile pe piept si coatele sunt n mijlocul pieptului. 345. Unitatea de for la om, care vrea s creeze o mare percuie. 346. Fora fcute de om, i nainte de a spune de arme. 347. Ce este mai mult putere n om, care este una de tragere sau mpingere. 348. A membrelor, care cot, i c face birou de carne pe care le imbraca la ndoire. 349. De picior, fr a transforma coaps. 350. Falduri de carne. 351. Propunere de simplu om. 352. Propunerea compus fcut de om. 353. De "propuneri adecvate pentru efectele de oameni. 354. De "micri ale cifrelor. 355. De "micri. 356. De "grade mai mare sau mai mic de iad mentale. 357. De "accidente care se petrec aceleai la om de vrste diferite. 358. Acte de demonstraie. 359. Operaiunilor de optsprezece ale omului. 360. Aranjament a membrelor n conformitate cu cifrele. 361. Calitatea de membri n funcie de vrst. 362. Varietate de "se confrunt. 363. Membrificazione a animalului. 364. Ca cifra nu va fi s'essa demn de laud, nu arata pasiunea sufletului. 365. Aa cum minile i braele, n toate operaiunile trebuie s dovedeasc intenia de a motorului lor, cel mai putei. 366. De "propuneri adecvate mintea cabinetului. 367. Ca acte mentale persoana care se ndreapt n primul grad de usurinta si confort. 368. Propunerea creat de mintea prin obiectul eu. 369. De "propuneri comune. 370. Micare a animalelor. 371. C fiecare membru este proporional cu corpul ntreg. 372. Ce se ntmpl dac cifrele nu exprim mintea sunt de dou ori mori. 373. Respectarea de bun-cuviin. 374. Vrsta a cifrelor. 375. Calitatea de oameni compozitii le "ale istoriei. 376. Apar sub cel care vorbete majoritatea oamenilor. 377. Cum sa faci o figura furios. 378. Cum i dai seama cu disperare. 379. Fitnesses ale membrelor. 380. De rs i plns, i diferena lor. 381. "De pus la sugari. 382. "De stabilite de ctre femei i tineri. 383. Par a omului de a sta n planul site-ului.

384. Salt, i ceea ce crete salt. 385. Propunerea de cifrele din mpingere sau tragere. 386. Omul care vrea sa ia ceva din el nsui, cu grand'impeto. 387. Pentru c ceea ce vreau s rmnem trage de fier n pmnt, ridica piciorul ndoit opposita dumneavoastr. 388. Ponderare a unor organisme "care nu se misca. 389. Omul prezint pe ei dou picioare, care d mai mult greutate la unul la altul de sine. 390. "De pus cifrele. 391. Ponderarea n oprirea om de pe picioare. 392. Micare local mai mult sau mai puin rapid. 393. Animale de la patru picioare, si cum se misca. 394. Corespondena care are jumtate de om, cu cealalt jumtate. 395. Ca un brbat srind n partea de sus, exist trei micri. 396. C este imposibil ca o memorie riserbi toate aspectele i mutaii ale membrelor. 397. Din primele patru pri, care sunt necesare pentru a figura. 398. Discurs pe practic. 399. Practica a cutat cu mare ngrijorare de pictor. 400. Judecnd lucrrilor pictorului i cele ale altora. 401. Judecnd a pictorului pictura lui. 402. Ca oglinda este maestru al pictorilor ". 403. Dup cum trebuie s tii un tablou de calitate bun i c trebuie s trebuie s fie bine. 404. Ca pictura real este n suprafa de planul oglinzii. 405. Ceea ce pictura este cel mai ludabil. 406. Care este primul obiectiv intenionat a pictorului. 407. Ceea ce este cel mai important n pictur, sau umbrele sau de caracteristicile acestora. 408. Cum ar trebui s dea lumina cifrele. 409. n cazul n care este faptul c pictura stea risguarda. 410. Cum ar trebui s pun la punct. 411. C motivul pentru care cifrele mici nu ar trebui s fie de peste. 412. Acest cmp trebuie s utilizeze pictorul a operelor sale. 413. Precept de pictura. 414. De un site preface slbatic. 415. Cum ai vedea o imitaie de animale naturale. 416. De ", site-urile pe care trebuie s aleag s fac lucruri care sunt de o importan cu har. 417. Decalajului i cifrele ies din domeniile lor. 418. Spre deosebire de cifrele din umbre i lumini, plasate la diferite site-uri. 419. De evacuare a circumstanelor improporzionalit. 420. Meci organismelor, de birou, da-cel mai mare, lucru n cauz. 421. De "termeni de" caracteristici aceste organisme sau de contururi. 422. Prima suprafata a accidentelor, care sunt pierdute pentru distane. 423. Suprafaa de accidente, care sunt pierdute n organele de umbr prima de plecare ". 424. Natura de "termeni de" organisme la alte organisme. 425. Cifra care merge mpotriva vntului. 426. Fereastr n care portretiza cifrele. 427. Deoarece msurarea o fa i apoi vopsii n aceast dimensiune se va dovedi a fi mai mare

dect viaa. 428. n cazul n care suprafaa de fiecare corp opac particip, de culoare a obiectului su. 429. Micare i animalele de curs. 430. De "organisme ei, sau se mite mai repede sau mai trziu. 431. Pentru a face o cifra care se poate dovedi a fi ridicat n spaiul de patruzeci de arme i de arme are douzeci de membri corespunztoare, i este n picioare drept. 432. Pentru a face o figur n peretele de dousprezece arme, terenuri de mare pare c de douzeci i patru brae. 433. Pictura i membrificazione i componitori. 434. Pictura i definiia sa. 435. Pictura de lumin universal. 436. De "cmpuri n raport cu organismele care le stau afar, i nainte de suprafaa plan de culoare uniform. 437. Pictura: forma i corpului. 438. Pictur: nu reuesc s observai prima parte a corpului care va fi de cantiti mai mici. 439. Deoarece un singur an nu dovedete mai mult timp sau mai puin c nu este. 440. Pictura. 441. Vederi ale oraului i alte lucruri de aer de mare. 442. De "razele solare care patrund in spiracles de de nori. 443. Dintre lucrurile pe care ochiul se vede pe sine ca infrastructura mixte i cea groas de aer. 444. Cldire mare, vzut n aer. 445. Din ceea ce este vizibil de departe. 446. De vedere al unui ora mare, n aer. 447. De "ceea ce mai mici de lucruri de la distan. 448. De lucrurile vzute de la distan. 449. De albastru pentru a arta c este departe de ri. 450. Care sunt pri ale corpurilor, cum ar fi distanta de la dor de tiri. 451. Deoarece lucrurile care mi-e dor cele mai multe sunt eliminate de la ochi sunt cunoscute. 452. Deoarece turnuri par s paralel n negura de picioare mai inguste din nou. 453. Deoarece distanta ca feele ntunecate. 454. De ce este omul vzut de la o anumit distan, nu este cunoscut. 455. Care sunt piesele care sunt pierdute n prima veste de organismele "sunt eliminate din ochi, i ce mai mult s rein. 456. Perspectiva liniar. 457. Organismele de 'vzut n cea. 458. nlimi ale cldirilor vzute n cea. 459. Orae i alte cldiri vazut in seara sau de cea dimineaa. 460. De ce mize mai multe lucruri mari n distana care sunt mult mai obscure sczut, dar pentru c ceaa este uniform n grosime. 461. Pete si umbre, care vor aprea "organismele de departe. 462. Deoarece umbrele de sear "organisme sunt generate ntr-un perete de albastru pal. 463. n cazul n care este mult mai clar de fum. 464. De praf. 465. De fumat. 466. Pictura.

467. De corp opac. 468. Precept de pictura. 469. De "termeni de ceva alb. 470. Precept. 471. Deoarece lucru pictat, ancorach este de aceeai mrime pentru coltul ochiului este mai ndeprtat dect cea care nu pare ca de la distan ca de remozione naturale. 472. Pictura. 473. Ai furat pe hotrrea de a face munca de un pictor. 474. La distan de la ochi a reliefului a cifrelor. 475. De "termeni de" membri iluminate. 476. De "termeni. 477. La distan de la ochi de intruchipari i cifre. 478. Pictura. 479. Discursul de pictura. 480. Pictura. 481. Din cauza a dou lucruri de dimensiuni egale, va prea mult mai important dect faptul c a pictat. 482. Din cauza lucrurilor naturale descris perfect aceleai constatri pe care nu par s cred c naturale. 483. Ceea ce pare a fi mai ascuit, sau n eviden n apropierea pad-ochi sau ochi de la distan de la el. 484. Precept. 485. Pentru a face lucrurile Paiano marcate cu "domeniile lor, adic de perete n care sunt vopsite. 486. Precept. 487. Ca cifrele arata ca de multe ori stpnii lor. 488. Pri ale lumii sunt incluse. 489. Dintre cele patru lucruri par de la "timp de ani, sau a acelor participani. 490. Vnt pictura. 491. Principiul de o ploaie. 492. Furnizarea de o avere de vant si ploaie. 493. Umbre fabricat de ctre "poduri peste apa. 494. De "simulacre, care sunt imprimate pe locuri luminoase sau ntunecate i umbroase Luminati de locuri mai jos de suprafa i partea de jos a apa limpede. 495. Ap curat este transparent din partea de jos a suprafeei. 496. Din spuma de ap. 497. Precept de pictura. 498. Precept. 499. De "zece birouri ale ochiului, toate aparinnd pictura. 500. Statuie. 501. Pentru a face o pictur de vopsea venice. 502. Metoda de material colorat. 503. De "fum ale oraului. 504. Fum i praf. 505. Precept de perspectiv n pictur. 506. Ochiul care vede n partea de sus a obiectivului inferior.

507. Ochiul care vede, la partea de jos a obiectivului i tare. 508. Pentru c d ajutorul de toate speciile care sunt ochi la un punct. 509. De lucruri reflectat n ap. 510. De lucruri reflectat n ap tulbure. 511. De lucruri reflectat n ap. 512. Natura de mediu intervenind de mai jos ochi i am obiecta. 513. Efectele zona comun nconjurat de jumtate. 514. Scopul. 515. Scade culori de "i organisme. 516. Interpunerea de "organisme transparente sub ochi i am obiecta. Tratat de Pictura - Partea a patra De "pantofi si cum sa se imbrace cifrele cu har i de mbrcminte i nc de 'haine 517. De hainele "ei purta cifre. 518. Manierele de rupte sau solide de 'haine ca rochia cifrele. 519. Rochie de cifrele cu har. 520. De "Cifrele care poarta haine, i le mpturete. 521. Modul n care acestea mbrac cifrele. 522. De "investiiile. 523. De "pantofi care zboar sau stabile. 524. Operaiuni de 'hainele i faldurile lor, care sunt de trei naturi. 525. Natura faldurile de haine ". 526. Aa cum trebuie s ofere faldurile hainelor. 527. Din cele cteva cute de haine ". 528. Cutele de "rol in bataie scurta. 529. De "moduri de preparare a datelor, precum i haine diferite. 530. Falduri ale ochiului care vede hainele de care nconjoar omul. 531. Cutele de haine ". 532. Falduri. Tratat de Pictura - partea a cincea Umbr i lumin, i de perspectiv 533. Ceea ce este umbra. 534. Ce diferen este ntuneric umbra. 535. De la care vine o umbr. 536. Umbra de a fi ea nsi. 537. Ceea ce este umbra i lumina, i ceea ce este mult mai puternic. 538. Ceea ce este umbra i ntuneric. 539. n cte pri se mparte umbra. 540. Umbra i divizia sa. 541. Dou specii de umbre i n cte pri sunt mprite. 542. Ce este mai obscure, sau umbra sau derivat umbra primitiv. 543. Ce diferen este ntuneric umbra. 544. Care este diferena de la umbra la umbra uor de realizat.

545. Ce diferenta se face la umbra lumina compus. 546. Ca de obicei, compus de lumina si umbra de frontier compus mpreun. 547. C termenul de umbra va fi o veste mai putin simplu. 548. Derivat compus din umbra. 549. Ca umbra primitiva si derivate sunt unite. 550. Ca umbra cu umbra fcut simplu se altur. 551. Compus din umbra simplu i primitiv. 552. Umbra de "compus termeni. 553. Umbra a termenului. 554. Ce nuan este lampa in forma de anse all'ombroso sale umbre. 555. Ce face umbra de lumina mai obscur. 556. Cte tipuri de umbre. 557. Cte specii de umbre. 558. Cum multe tipuri de umbr primitive. 559. Ct de multe moduri se poate varia umbra primitiv. 560. Acest soi are derivat umbra. 561. Ct de mult este cifrele umbra derivate. 562. Umbra care se misca cu o viteza mai mare pe care organismul sa umbrite. 563. Derivat din umbra, care este mult mai lent dect primitiv umbra. 564. Derivat va fi egal n umbra umbra care primitiv. 565. La distan de la umbra derivat umbra primitiv. 566. Natura sau starea de umbr. 567. Care este umbra a crescut. 568. Dac umbra este mai puternic dect derivat umbra primitiv. 569. De "micri de umbre. 570. Percuie derivat umbra i condiiile sale. 571. Derivat i n cazul n care umbra este mai mare. 572. Derivat din umbra morii. 573. Derivat din puterea suprem de umbra. 574. Umbra de ntuneric primul. 575. Dintre cele trei forme diferite de derivate umbre. 576. Soiuri de fiecare dintre acestea derivat trei umbre. 577. Derivatele sunt umbrele de trei naturi. 578. Derivatele sunt cele trei specii de umbrele. 579. Calitatea de umbre. 580. Propunerea de umbra. 581. Umbra piramidei. 582. Umbra a derivat. 583. Derivat compus din umbra. 584. Dac umbra poate fi vazut pe aer. 585. Dac derivat umbra este mai obscur ntr-un singur loc dect n altul. 586. Derivate ca o umbr arat cele mai cunoscute termeni. 587. n multe feluri derivat major al umbra devine percuie. 588. n multe feluri acesta variaz n funcie de cantitatea de percuie coll'ombra primitiv umbra. 589. Ca derivat umbra, fiind nconjurat n tot sau n parte, prin domeniul de iluminare, este mult mai

obscur dect originalul. 590. Ca umbra primitiv, care nu este combinat cu suprafa plan, nu va fi de ntuneric egal. 591. Stare de ciascun'ombra scop obscur. 592. Ce domeniu va face umbra mult mai obscur. 593. n cazul n care va fi derivat din umbra mai ntunecat. 594. Umbre. 595. De "termeni derivate din umbra care nconjoar percuie lor. 596. Ca orice corp opac genereaz umbre de multe ca exista parti luminoase care-l inconjoara. 597. Dintre diferitele umbre ntunecate ale aceluiai corp de circondatrici umbrite. 598. Umbra facuta de un organism dublu lumen este egal cu de mai jos. 599. Acest organism, care este mai aproape de a lumenul este umbra mai mult, i de ce. 600. Deoarece umbra este mai mare dect cauza ei face proporii discordante. 601. Pentru ca umbra din acest motiv sa are termeni mai confuze. 602. Cum de a separa umbra nu va fi similar ca marime cu cauza sa. 603. Ce diferen are umbra umbra co comun "unor organisme separate. 604. Natura derivat din umbra. 605. Forme de umbre. 606. Derivat din umbra umbra generate n alte derivate. 607. De "derivate termeni alternativi. 608. Extinderea derivat din umbra. 609. n cazul n care instrumentul derivat umbra este mai obscur. 610. Din varietatea de culori n diferite dimensiuni de "luminile pe care le genereaza. 611. Vary umbra, fr diminuare a lumenului dect cauza. 612. Umbra, care este transformat n lumin. 613. Lumen care convertete la umbra. 614. Derivat din umbra creat de lumina de o cifr mult timp, lovind-am obiect similar cu sine. 615. Ca umbrele trebuie s participe ntotdeauna n culoarea de corp opac. 616. La distan de la ochi de lucruri albe. 617. Umbre de lucruri de la distan i de culoarea lor. 618. Umbre, i care sunt primitive, care va fi mai nchis peste trupul su. 619. Care parte a suprafeei unui corp impresioneaz n sine mai bine dect culoarea de obiect. 620. Care parte din suprafaa unui corp opac va fi n cazul n care culorile sunt amestecate obiectivului. 621. Ce loc este umbra mediocr pe suprafaa unui corp opac. 622. Care parte din suprafaa iluminat va fi de o mai mare claritate. 623. Ceea ce n principalul domeniu de organismele de umbr "va avea o diferen mai mic sau mai mare n prile luminoase. 624. Made n anumite pri ale organelor de umbre opace dubioase ". 625. Ce organism are valoare mai mult de umbra. 626. Ce ia mai mare parte a corpului de lumina. 627. Ce organism are umbra mai mult ntuneric. 628. Calitatea de umbre de ntuneric. 629. Shadow din peluza de legume de '. 630. Precept de pictura. 631. Umbre care nu sunt companioni din zona iluminat.

632. Lumenul "organisme umbr care nu sunt aproape niciodata culoarea adevrat a corpului iluminat. 633. Cum sunt umbrele pentru distane lungi. 634. Limea de umbr, i de "lmpi primitive. 635. De umbre mai mult sau mai puin ntunecat. 636. n cazul n care umbrele nela hotrrea de hotrre, care le ofer mai mult sau mai puin ntunecat. 637. n cazul n care luminile de eroare hotrrea de pictor. 638. Shadow organismele ". 639. Calitatea de umbre i lumini. 640. De umbre i lumini, i de culori. 641. De "lumini i umbre, culori i a celor. 642. Umbra si lumina n obiectiv. 643. De "ceea puin sensibile de umbre. 644. Calitatile de lumini i umbre le "organisme dubioase. 645. Demonstraii de lumini i umbre ale. 646. De "luminile. 647. De "lumini i umbre. 648. De lumini "i umbre de sine vopsirea suprafata a campaniilor. 649. Derivat din lumenul. 650. De "luminile. 651. De iluminat i de strlucire. 652. De umbra si lumina. 653. De umbra si lumina. 654. De "lumini i umbre. 655. De umbra si lumina. 656. Exemplu. 657. De umbre i lumini. 658. De "luminile sub umbrele. 659. De lumin i ntuneric. 660. De lumin i ntuneric. 661. Dintre cele patru lucruri pe care trebuie s fie luate n considerare n special n umbre i lumini ". 662. Natura a organismelor de umbr iluminator De lumina ". 663. De "iluminarea universal asupra organismelor curate. 664. De "organisme umbr, care sunt curate i strlucitoare. 665. Ca organisme nconjurat de lumin universal a generat, n multe pri ale luminile s-au speciale. 666. De umbre i lumini de CO ", care pretind c lucrurile naturale. 667. Umbre, i n care organismele nu pot fi de mare putere a ntunericului, i aa luminile. 668. Lumenul de soare sau bec alt lumin special. 669. Air Universal lumin n cazul n care grevele de soare. 670. Mai ales cu iluminare de comun universal, a soarelui sau alte lumini. 671. Umbra Media, care se interpune de mai jos iluminat i umbrit organismele de '. 672. Dac lampa mare de Val mic putere ca o palpaire de mare putere. 673. Inclus de mai jos jumtate din lumini i umbre principale. 674. Site-ul a ochiului care vede umbra mai mult sau mai puin, n funcie de biciclete poate nainte n

jurul valorii de corp opac. 675. Care este site-ul de la care nu te vezi n umbre sferice tenebros. 676. Ce site-ul sau ceea ce este distana n jurul corpului sferic, de unde aceasta nu este lipsit de umbra. 677. Ceea ce face ca nuantele de mai multe organisme diferite pentru luminile de lumina ". 678. Obiectivul de a avea vecini mai multe observate la o distan lung. 679. Site-ul unde am obiect este artat n obscuritate mai mare. 680. n cazul n care i n ceea ce umbre de culoare pierde cea mai mare a ceea ce culoare naturala umbrit. 681. Ce culoare vor umbri mai mult diferit de lumenul corpului, care este ceea ce este mult mai obscur. 682. Ce parte a corpului va fi mai luminat de o lumin n aceeai calitate. 683. Egalitariste organisme echivalente din umbr i lumin umbr de la distane diferite. 684. Ce lumina este c, dac nu vei vedea niciodat jumtate de minge umbrite. 685. Dac el este posibil ca, pentru orice distanta de un corp luminos poate ilumina doar o jumtate de corp mai puin umbrit de ea. 686. Dintre diferite nuante ale ntunericului "organelor n pictura contrafcut. 687. Ce culoare fani varietate mai mult de lumina pentru a umbrelor. 688. Toate culorile din umbra ndeprtate sunt necunoscute i greu de desluit. 689. De "culoare a speciilor de obiectivul de auto-nuanare suprafata de" corpuri opace. 690. Culori false din umbra "organisme opace. 691. Ce este adevrat auto-shadowing "de culoare" organisme. 692. Ceea ce am obiectul cel mai de nuan similitudinii sale suprafata alba a "organelor opace. 693. De accidente ale organismelor suprafa de '. 694. Culoarea de umbre, i ceea ce se ntunec. 695. De "de culoare", a organismelor de corpuri de iluminat de lumina de umbre. 696. Ce fani umbre CO "luminile le" comparaii. 697. Care sunt obiectivul de carne pe care le arat umbrele de lumini tovarele ei ". 698. Shadow of "se confrunt, prin strzi nu pare nsoitorii lor moi de ncarnri. 699. Umbre i lumini de calitate a aerului. 700. De "luminile mici. 701. Ce domeniu este mai puin diferena dintre lumin i ntuneric. 702. n cazul n care o varietate mai mare de la umbr la lumin, sau n lucrurile apropiat sau ndeprtat. 703. Care va fi organismul de aceeai culoare i distana de la ochi n timp ce variaz n funcie de lumina din umbr. 704. Pentru ca stii cifrele reale ale oricrui organism mbrcat i a reziliat n zon. 705. Apreciere a umbrelor de site-uri "i a pus n aceste lucruri. 706. n ce domeniu este adevrata lumin i egal. 707. Derivat n mod clar a lumenului. 708. Remozione i asemnare a omului, care se apropie i pleac n aceeai lumin, i varietatea de umbrele sale. 709. Varietate de proprietate care face lumina si umbre, care sunt generate de "organisme, care, n sine, este aceeai curb, sau mai mic, sau s nu ridice de mutaie" se va picioarele lor. 710. Ce corp este faptul c se apropie de lumenul crete partea sa umbrite.

711. Care este organismul care se aseamana mai mult lumina diminueaz partea sa cea mai umbrite. 712. Ce este acest organism obscur, care nu crete sau a diminua prile sale pentru orice umbra sau lumina sau de departe de vicinit organism, care se lumineaz. 713. Organismele infra de dimensiuni egale, unul care mai multa lumina se va aprinde cu umbra sa de lungime mai mic. 714. Aceste organisme mprtiate situate n casa luminat de o fereastr, umbra va fi mai mult sau mai puin derivat scurt, al doilea va fi mai mult sau mai puin reflectat n fereastra de ea. 715. Fiecare jumtate din umbra derivat sta cu jumtate din umbra original, i cu centrul de corp opac, i derivat din lumen, i prin intermediul ferestrei, i n cele din urm prin intermediul faptul c o parte din emisfera ceresc sud. 716. Fiecare umbra facuta de corp opac mai puin dect lumenul originale trimite umbre nuane de culori derivate de origine a acestora. 717. Acea parte a corpului opac va fi mai puin strlucitoare, acesta va fi vzut de o cantitate mai mic de lumin. 718. Orice lumina care cade pe organismele de mai jos coluri egale umbroase, deine primul grad de claritate, i c va fi mai ntunecate coluri c primete mai puin egal, i lumina sau umbrele face biroul lor pentru a piramidei. 719. Fiecare nuanta se face de la organismele cu linia ndreapt mijlocul unui punct de intersecie face numai pentru liniile luminoase n mijlocul zonei i grosimea de fereastra. 720. Fiecare umbra, cu toat varietatea i crete i mai departe pentru c limea de cauza acesteia, liniile sale exterioare sunt unite mpreun de mai jos lumina i corp opac. 721. Fiecare corp opac de mai jos este de dou piramide, ntuneric i unul de lumin: cea pe care o vedei i cellalt nu, i acest lucru se ntmpl doar atunci cnd lumina ptrunde printr-o fereastr. 722. Ce este faptul c lumina pe care ochiul este mai ancorach deviat de lumin umbr sferic, care niciodat nu se poate vedea umbre, din spatele luminii. 723. Ochi pentru distan lung nu se va ocupa de vedere ntunecat de umbra, atunci cnd lumina va fi mai puin dell'ombroso. 724. Shadow of mingea opac plasat mai jos de aer. 725. Shadow of opac mingea odihnindu-se pe pmnt. 726. Shadow a unor organisme "destul de transparente. 727. Shadow profesor, care este sub lumina incident i reflecie. 728. De "termenii de" organisme care sunt pierdute n tiri. 729. De "termenii de" organisme opace. 730. Ca termenii de "organisme dubioase vzute de ctre elevi nu sunt aceleai n site-ul acelai organism n ea. 731. Ca organismul are termenii si cele mai confuze, care va fi cel mai aproape de ochiul care le vede. 732. Dup cum trebuie s tie ce parte a corpului trebuie s fie mai mult sau mai puin strlucitoare dect celelalte. 733. n cazul n care unghiurile fcute de accidente de linii vor fi mult mai egal, mai multa lumina va fi, n acel loc, i n cazul n care Saran i mai inegal, va fi mult mai ntunecat. 734. Ca organismele nsoit de umbra si lumina varia ntotdeauna termenii lor de culoare si lumina a ceea ce se nvecineaz cu suprafaa lor. 735. De "plin de" lumini care turn i transmuta, n conformitate cu ochi care-l transform veditore organism.

736. Deci cum ar trebui s umbrele fcute de ctre scopul final. 737. Care parte a mingii lumini mai puin. 738. Ce parte din mai multe lumini mingea. 739. Ceea ce luminile mai puin opace sferice. 740. Proporia n care prile luminoase ale organelor de CO "refleciile lor. 741. Cele mai multe din umbra organismele "sferice sau colonnali. 742. Ca umbrele fcute de lampi speciale, trebuie s fug, pentru c obiectivele lor sunt similare cu principiile. 743. Acordarea datoria la luminile iluminate lucrurile variaz n funcie de site-ul. 744. Regula de stabilire a umbrelor proprii i a datoriilor de lumin la o cifr sau laterato organism. 745. Aezai regula adevrat de lumini neclariti de pe partile laterale ale corpului spus. 746. Deoarece se pare mult mai clar n jurul valorii de iluminat fiind derivat umbra de la domiciliu n ar. 747. De a da luminile. 748. Cu luminile artificiale i umbre pentru a oferi ajutor la scutire de pictura fals. 749. Organelor din jur, cu caracteristici diferite de umbra. 750. Cum sa faci cifrele partenere umbra a lumenului i corp. 751. De "site-uri de 'lumini si umbre de lucruri vzute n ar. 752. Dac soarele este n ochiul de est i de nord, sau de la Meridie. 753. Plaseaz la est de soare i ochi. 754. Orient ochi de soare i de vest. 755. mi amintesc de pictor. 756. Comoditate a umbrelor de companionii ei luminile lor proprii. 757. Organismele Ce parte din "dubioase se va dovedi culorile lor, frumusetea mai multe restante. 758. Deoarece termenii de corpurilor arat nici o umbr este mai usor sau mai intunecata atunci cand nu sunt. 759. Care este diferena de suprafa luminoas n organele de 'la stralucirea partea umbrit. De luciu 760. Luciu de "organisme umbre. 761. Ca lustru este domeniul cel mai puternic negru dect n orice alt domeniu. 762. Ca domeniu luciu alb este generat ntr-o putere mica. 763. Magnitudini de "strlucind senin asupra organismelor. 764. Ce diferen trebuie s strluceasc o lumin. 765. De lumin i strlucire. 766. Ce organisme sunt cei care au lumina, fara luciu. 767. Ce sunt organismele de cei care nu strluceasc i lumina. 768. De luciu. De "reflecii 769. Shadow lumina interpus incident i lumina reflectat de mai jos. 770. n cazul n care reflecia trebuie s fie mai obscur. 771. Deoarece reflecii vd puin sau nimic de iluminare "universal.

772. Ca de reflecie pe care le genereaz "iluminare universal. 773. Ce face lumin i a trimis nota de mai mult de cifra de muschi. 774. Ca organisme albe trebuie s fie incluse. 775. Este clar pentru ochi i vede loc ntunecos. 776. Ochiul care vede lucrurile din loc clar. 777. De umbre i lumini de orae. 778. Piese de iluminat din ealoanele inferioare de 'oameni de-a lungul organismele nguste, cum ar fi n lupt. 779. Lumen special. Timiditatea i claritate a munilor 780. Punct de vedere comun. 781. Vrfurile de "opinii muni n jos de mai sus. 782. Aerian care demonstreaz n mod clar mai multe rdcini de "vrf munii lor. 783. Deoarece mai obscur vrfurile montane ndeprtate arat c bazele lor. 784. Vrfurile de "munii care au fost descoperite de cea mai mare o or de celalalt ochi, c proporiile de distantele nu sunt legate de proporii de culori. 785. Vrfurile de muni, care nu diminueaz ea ", de culori n funcie de distana de reuniuni la nivel nalt lor. 786. nelciunea a pictorului n mrime de copaci i alte organisme ale rural. 787. Deoarece n muni de lung distan arat mai mult ntuneric n partea de sus a c, n baza de date. 788. Pentru ca muntii par s aib mai mult obscur vrfurile de baze ct mai departe. 789. Cum s nu muni figurar att de albastru, n iarna ca vara. 790. Ca muntii umbrit de nori de albastru implicate. 791. Air de mai jos este prezentat muni. 792. De "muni i repartizarea lor in pictura. 793. Pictura prezint reprezentarea necesar a Alpilor, muni i dealuri. 794. Pictura, i cum s creasc muni. 795. Pictura inclus n calitate de ri membre ale montane. 796. De "muni. 797. De "muni. 798. Precept. 799. Bec, care se transform n jurul valorii de site-ul, fr mutaie i primete aceeai lumin din pri diferite i variaz n infinit. 800. De umbr i iluminare a "organismelor de umbre. 801. Organismele de 'iluminat de aer, fr soare. 802. Aceti termeni de umbrele vor fi mult mai insensibil, care va aparea la mai mult lumin. 803. Care este nuanta mult mai obscur. 804. Lumenul. 805. Precept. 806. Precept. 807. De "ceea ce privete" prin intermediul organismelor de domenii. 808. Precept de umbre.

809. Imitaie de culori de la orice distan. 810. Reflecta lumina. 811. De perspectiv. Tratat de Pictura - partea a asea Copaci i legume 812. Discursul de calitate a Fiori de "n ramurile de plante. 813. De ramificare a plantelor. 814. De ramificare a plantelor. 815. De ramificare a plantelor. 816. De ramuri de copaci mai mici. 817. Proporia care au printre ei ramificaiile de plante. 818. De ramificare a copacilor. 819. Copac tnr nu se sparge coaja. 820. De ramificare a plantelor. 821. Ramificaii ale plantelor. 822. Natere din frunzele de pe ramuri. 823. Dintre ramurile cu frunze de plante lor. 824. Naterea de "sucursale n plante. 825. Deoarece de multe ori din lemn nu au drepturi in venele lor. 826. De copaci. 827. De copaci. 828. De ramificare a copacilor. 829. De ramificare ntr-un an pune fronturile de ramurile tiate ". 830. Proporia de "proporie garanie sucursalelor din hrana lor. 831. Acumulare de copaci i cum s creasc mai mult. 832. Care sunt acele ramuri de copaci care cresc mai mult ntr-un an. 833. Scoarta de copaci. 834. Partea de nord a planta copaci. 835. Scoarta de copaci. 836. De diversitatea care au ramurile copacilor. 837. Dintre ramurile de plante care aduc ramuri n culee mpotriva celuilalt. 838. Accidente care ncalca plantele menionate mai sus. 839. Dintre accidentele de ramificaii ale plantelor. 840. Transparente de frunze. 841. Centrul de copacii din grosimea lor. 842. Ceea ce planta crete n pdure grosime mai continu i nlime mai mare. 843. Ce planta este dimensiunea cea mai disforme i o nlime mai mic i dureaz mai mult. 844. Plant i cherestea, care se nu se indoaie. 845. Cele mai multe dintre licitatiile pe care le menin drept. 846. Fisurilor de lemn ", n stare uscat. 847. De ", care nu se sparge n pdure se usuce. 848. De ramificare de copaci la distante diferite. 849. Not timpul rmas pe copaci din distanta.

850. Distane de cel mai la distan de mai sus. 851. Vrfurile de "ramuri cu frunze de copaci. 852. Deoarece copacii aceleai par a fi mai clar de mai jos c a distanei. 853. Deoarece copacii la o distan de cele mai multe dincolo de ceea ce sunt cu mult mai mult se va aprinde. 854. De soiuri de copaci la umbra aceeai lumin, n aceeai ar, n special n lumenul. 855. De "lumina de ramificare de copaci. 856. De forma pe care plantele cu rdcinile lor n alture. 857. De umbre i lumini, i de magnitudini lor n frunze. 858. Iluminat de plante. 859. mi amintesc plantele de pictor. 860. Plantele universale iluminator lumin. 861. Copacii i intensitatea luminoas a acestora. 862. Partea de iluminat de legume i muni de '. 863. De "lumina din ntuneric frunze. 864. De "lumina de la frunze la legumele galbene de traciune. 865. Copacii care sunt luminate de soare i aer. 866. De "decenii de frunze de plante. 867. De frunze verzi. 868. Intunericul din copac. 869. De copaci. 870. Copacii plasate sub ochi. 871. Vrfurile copacilor risipit. 872. Remozioni de campanii. 873. Cumpararea de copaci albastre de la distan. 874. Soarele iluminarea pdure. 875. Pri luminoase de plante vegetale. 876. Plantele care sunt sub ochi i de lumin. 877. Culoarea accidental de copaci. 878. Demonstrarea a accidentelor. 879. Ce cuvinte arat plantele de la distan de aer care face ca domeniul lor. 880. Umbre de copaci. 881. Umbre i transparente de frunze. 882. Umbrele transparente ale frunzelor. 883. Nu pretinde soarele nu prsete niciodat transparent. 884. Umbra de frunze. 885. Frunze nainte de ntuneric la transparent. 886. De plante tinere i frunze. 887. Culoarea frunzelor. 888. Ramurile de copaci care pun n drepturi. 889. Umbre de copaci. 890. Copaci de Est. 891. La est de umbre ale plantelor. 892. Plante de Sud. 893. De "peluze.

894. Ierburi de 'peluza. 895. Shadow de legume. 896. De "ri n pictura. 897. De ce sunt umbrele de ramuri cu frunze, nu arata puternic aproape de cota lor de lumin, ca i n pri opuse. 898. Care ramur a fabricii va fi mult mai obscur. 899. Punctul de vedere al copacilor. 900. De "ri. 901. Pictura de cea care acoper ri. 902. De "ri. 903. De "ri n cea sau rsritul soarelui sau set. 904. Copacii vazut de mai jos. 905. Descrierea ulm. 906. Frunzele de nuc. 907. Aspecte ale rilor ". 908. Trasforazione a plantelor n sine. 909. Dintre copacii care ocup trasforazioni unul pe altul. 910. Precepte de plante i legume. 911. De compoziia n pictura temelia de "culori ale plantelor. 912. Precept. 913. Precept a plantelor. 914. Plante medicinale. 915. Frunzele. 916. Precept de culoare contrafacere a frunzelor. Tratat de Pictura - partea a aptea De "nori 917. De "nori. 918. Roea de nori ". 919. Crearea de nori ". 920. De "nori i gravitatea lor i frivolitate. 921. De ce nori de cea. 922. De aer n nor. 923. Shadow de nori ". 924. De "nori. 925. De "nori n lumina lunii. 926. De "nori. Tratat de Pictura - Partea Opt Horizon 927. Care este site-ul adevarat a orizontului. 928. Horizon. 929. Adevrat orizont. 930. Horizon.

931. Horizon. 932. Dac ochiul care vede, orizontul de mare, fiind co picioarele "la pielea este mare, se vede cel mai mic orizontul n sine. 933. Horizon reflectat n ap. 934. n cazul n care orizontul se reflect n val. 935. Mare aproape de orizont, deoarece aerul devine rou.