Sunteți pe pagina 1din 8

Traumatismele de parti moi

Trauma = rana(gr.)
In functie de forta, directia si caracteristicile agentului traumatizant, actiunea agentului asupra organismului se concretizeaza in doua tipuri de leziuni: Contuzii Plagi

Diferentierea dintre ele se face in functie de integritatea tegumentelor. Daca exista sol de continuitate la nivelul tegumentelor este vb de plaga. Daca teg raman integre dupa actiunea agentului vulnerant, leziunile se concretizeaza in contuzii.

Contuziile - in functie de puterea de actiune a agentului vulnerant si de leziunile pe care le


produc asupra structurilor organismului pot sa fie: Superficiale; Profunde !ixte cand afecteaza sisteme si organe intraabdominale, intratoracice;

de cele mai multe ori;

In functie de directia de actiune a agentului traumatizant ele pot sa fie: "angentiale corespunzatoare contuziilor superficiale

Perpendiculare- de cele mai multe ori dau leziuni profunde sau mixte.

Echimoza
# contuzie superficiala; se datoreaza rupturilor capilare, subepiteliale, in urma carora se acumuleaza lic$id sangvinolent intre tesuturi, care initial are o culoare albastru vinetiu; in urma $idtratarii si a oxidarii %b se transf in galben pal, iar resorbtia ec$imozei are loc in &' zile. (ara sa lase sec$ele sau complicatii. De obicei sunt imediate post traumatic ca o consecinta a unor contuzii superficiale, dar pot sa apara si tardiv, semn al unor contuzii profunde, al unor leziuni profunde. )x: ec$imoza palpebrala care apare la cateva zile dupa o fractura de baza de craniu.

)c$imoza mastoidiana ec$imoza pectorala

dupa fracturi de os temporal;

dupa fracturi de col $umeral.

Seromul # revarsat seros, limfatic prin rupturi ale capilarelor limfatice se acumuleaza limfa intre retelele tesuturilor dand nastere la o tumora plata, moale fara crepitatii.

Hematomul

# leziune datorata rupturii leziunii unui vas mai mare. %ematomul poate sa fie*in fctie de posibilitatile de difuzie intre tesuturi+: difuz ex: in spatiul retroperitoneal*inunda t celular lax retroperitoneal $ematom lombar+ inc$istat ex

mai ales cand se form in spatii inc$ise cum ar fi lo,ele musculare.

Clinic apare ca o tumora dureroasa ce deformeaza regiunea respectiva care produce crepitatii in prima faza; apoi cand incepe formarea si resorbtia sa fie fluctuenta. Cand este interesat un vas mai mare, $ematomul poate sa prezinte pulsatii concordante cu pulsatiile arteriale. Daca aceste pulsatii la un moment dat dispar inseamna ca apar semne de compresie ale $ematomului. Sunt evidente in traumatismele care sa form in sp retroperit, voluminoase, care neputand destinde mai mult peritoneul parietal produc o compresie si o oprire a sangerarii prin compresia pe vasele lezate.

Tratamentul de obicei conservator. Cand este in spatii inc$ise, este preferabil sa se lase fara tratament pt ca se va resorbi in timp fara complicatii. In cazul $ematoamelor voluminoase in care sangerarea nu este orpita sau exista sol de continuitate cu anumite zone septice, tratamentul c$ se impune constand in incizie larga, evacuarea continutului si $emostaza urmata de toaleta, drena,. Pericolul in tratam conservator este suprainfectia si desc$iderea oricarui $ematom poate sa duca la suprainfect se transf intr-un abces sau supuratie acuta,

Contuzie prin strivire

in functie de masele musculare pe care le prinde poate sa duca la un sindrom de strivire descris de -a./aters 0120 in urma bombardamentului 3ondrei. -oala evolueaza in 4 etape: 0. in urma compresiei asupra maselor musculare se produce un fenomen de strivire si de insuficienta circulatorie la nivelul maselor musculare care iau aspect de carne de peste in aprox. 05 ore. In momentul dega,arii, imediat la scurt dimp de la decomprimare apare un edem generalizat al zonelor strivite urmat de o stare de soc rapid instalatata. &. In momentul decomprimarii circulatia se restabileste, celula musculara nu este apta sa culeaga si sa transfere lic$idele sanguine, dar leziunile celulare musculare produc o tulburare grava electrolitica si in acelasi timp produsi de degradare toxici care intra masiv in torentul circulator. 6stfel 7a scade la 0&5-045 m)c$ivalenti. Ca 8, 98 putand duce la stop cardiac. 4. 6ceste tulburari sunt urmate de o crestere a ureei care este de fapt elementul esential al celei de-a treia etape: cea a fenomenelor renale. Pt ca rapid apare o afectare a rinic$ilor printr-o mioglobie urmata de o nefropatie mioglobiurica mergand la nefropatia maligna ce evolueaza cu anurie si insuficienta renala acuta.

Tratamentul acestor bolnavi a fost dificil, printr-o mortalitate foarte mare. 6u urmat alte catastrofe in !aroc, (ranta, dupa cutremure, cand sindromul a fost mai bn studiat. Prima gandire a fost ca acest sindrom de revasc poate fi oprit prin mansoane pneumatice instalate proximal de leziunea musculara decelata si sa se decomprime aceste mansoane la intervale de timp pt ca deversarea electrolitilor, toxinelor si produsilor de degradare musculara sa nu intre brutal in torentul circulator.

6poi - :efrigeratia. :ezultatele nu au fost spontane. 6mputatia la locul accidentului salveaza bolnavul dar il lasa in $andicap pt tot restul vietii. Tratament actual c$ urgent prin incizii largi, excizii ale tesuturilor devitalizate, aponevroctomii si lava,ul acestora cu solutii izotone. In ultima instanta: amputatia. 6cest tratament c$ trebuie efectuat concomitent cu tratamentul starii de soc care se instaleaza, prin mentinerea functiilor vitale ale cordului, a respiratiei, prin asigurarea unei "6 de filtrare renala eficienta si in cele mai multe cazuri dializa renala concomitenta pt tratamentul insuficientei renale acute.

Contuzia prin suflu

data de obicei de unda de soc care se propaga in urma unor explozii fie in aer* leziuni pulmonare+, fie prin apa* leziuni parenc$imatoase+. 3eziunile pulmonare pot sa fie acut mortale, nu atat prin leziunile pulmonare care se instaleaza ci prin in$ibitie neurovegetativa data de unda de soc. Sau unda de soc poate sa produca leziuni in forma atenuata cu rupturi alveolare, bronsice, sangerari ce vor da nastere la aspectul de plaman inecat. Insuficienta respiratorie acuta care se instaleaza se recunoaste prin dispnee, spute $emoptoice ce necesita de cele mai multe ori protezare respiratorie, antibioterapie, mucolitice. In cazul leziunilor abdominale ce afecteaza de cele mai multe ori organe parenc$imatoase ducand la rupturi de ficat, splina sau la dezinsertii de mezou ce vor da nastere la sindroame de $emoragie interna cu stare de lipotimie, paloare, ta$icardie, necesitand sanctiunea c$irurgicala de urgenta prin laparotomie, explorare si tratament al leziunilor. 3eziunile de tip nervos pot sa duca la stare de coma prin traumatisme craniocerebral, moarte sau la dilacerare de tesut nervos.

Plaga
= rana (latina) presupune o solutie de continuitate la nivel tegumentar
aparuta dupa agresiunea unui agent traumatic. Plagile se clasifica in functie de timpul scurs de la momentul leziunii pana la inceperea tratamentului : :ecente ;ec$i. Se considera o plaga recenta: plaga de sub <-= ore; cand exista un aflux leucocitar la nivelul plagii, cand germenii nu incep multiplicarea la nivelul plagii si plaga este considerata neinfectata. )ste tratata c$ dupa regulile unei plagi neinfectate. Plaga veche, de dupa = ore produce prin detritusurile si modificarile tisulare locale, un mediu acid ce va fi un mediu prielnic de inmultire al germenilor bacterieni ducand la o suprainfectare a plagii necesitand o conduita terapeutica diferita de plaga recenta.

Plagile se clasifica in f unctie de relatia cu seroasele peritoneala sau toracica in: 7epenetrante Penetranta Perforanta nu intereseaza seroasa parietala

depaseste seroasa parietala, dar nu afecteaza seroasa viscerala este lezata inclusiv seroasa viscerala.

6ceste plagi pot fi produse prin taiere cu arme albe cand supraf taiata e vizibila, lez sunt la suprafata

Intepare plagi parsive pt ca vedem doar un orificu extern de intrare fara a vedea intreg traiectul si lez pe care le-a produs la niv peretelui, cavit abd, torace. De obicei sunt plagi oarbe cu orif ext care c$iar daca nu exteriorizeaza la momentul respectiv rpoduse care sa ne conduca spre un diagn, ele pot sa produca in timp infectii, abcese pe traiectul lez produse. Prin taiere liniare, regulate, usor suturate

Plagi contuze margini neregulate, anfracturoase, cu mult t devitalizat ce necesita ca si tratament o regularizaresi o debridare a t devitalizate; sutura avand loc de obicei in timp secundar.

Tratamentul plagilor se face in functie de tipul de plaga, recenta sau vec$e. Plagile recente necesita tratam c$: toaleta plagii, $emostaza plagii urmata de sutura per primam a leziunilor si a tegumentelor facandu-se obligatoriu profilaxia antibiotica dar si antitetanica. C$iar daca sunt plagi recente, plagile contuze nu se sutureaza per primam datorita lipsei mari de substanta, decat daca in ruma exciziilor se poate satura cap la cap tegumentul.

Plagile vec$i, contuze, suprainfectate*pamant, balegar+ cu potential mare de suprainfectie se trateaza c$ prin toaleta, excizie a t devitalizate, atat mecanica *cu pensa+, se spala cu apa oxigenata, se dezinfecteaza si sunt lasate desc$ise pentru a fi suturate per secundam dupa 05-0& zile cand plaga a inceput sa granuleze si posibilitatile de infectie sunt diminuate.

Plagile de razboi date de gloante, explozibili care actioneaza asupra organismului cu o forta vie. 6ceasta forta vie depinde de distanta de la care s-a tras cat si de puterea armei cu care s-a tras. Se considera distan$ta de '55-=55 m ca zona de explozie cand forta vie este mare, cand cartusul*cand atinge glontul organismul+ explodeaza, producand leziuni mari, multiple. >ona de =55&555 m este zona de perforatie cand glontul perforeaza organismul prin traiect

linear fara explozie. Peste &555 m forta vie nu reuseste sa perforeze ci doar produce o contuzie.

In functie de traiectul plagilor : ?nipolara -ipolara g;ontul ramane cantonat in traiect orif de intrare si iesire nu

In seton tangentiala intereseaza numai tesuturile supraaponevrotice perforeaza aponevroza.

6ceste plagi de razboi sunt insemnate prin leziunile multiple pe care le pot produce fie de $emoragie, fie de peritonita, fie de ambele, fie de insuficienta respiratorie, circulatorie, fie toate la un loc. 6lt fenomen in plagile de razboi $emoragia secundara apare pe traiectul glontului prin leziuni necrotice ale peretelui unor vase care initial nu se observa, dar dupa cateva zile escala scade si se declanseaza $emoragie masiva. Tratamentul complex, c$ si de terapie intensiva. )xplorarea oricarei plagi este obligatorie cu mi,loace imagistice moderne si c$ pe masa de operatie cu ecografie intraoperatorie, radiografii sau radiologie intraoperatorie.

Traumatismele muschilor

Se soldeaza cu ruptura musculara. (ie ca e musc$i sanatos , fie ca e musc$i patologic*febra tifoida, infectii sau tumori+ :uptura musc se produce de obicei la adultii tineri neantrenati sau la fostiis portivi care au abandonat brusc activitatea. :uptura musc se traduce printr-o durere brusca, violenta. ?rmata de impotenta functionala si un sant care se form intre capetele celor & musc$i care se retracta. 6cest semn este rareori palpabil, pt ca imediat apare o $emoragie cu un $ematom si edem care masc$eaza santul dintre cele & capete ale musc$iului. Completa; incompleta

"ratamentul rupturii musculare consta intr-o imobilizare, repaus la pat si imobilizare de 05-0& zile in ruptura incomleta. In ruptura completa daca impotenta funct si functia musc$iului sunt deosebite se interv c$ cu sutura musc$iului urmata de imobilizare si recuperare medicala.

Hernia musculara

$ernierea musc$iului printr-o sol de ocnt a fasciei musculare. Cei mai expusi m: tibial ant, cvadriceps si adductorul. 6pare de obicei la efort cand m se contracta si dispare la repaus. Tratamentul consta in sutura fasciei c$.

Traumatismele Tendoanelor

Ca si mm pot fi sectionate sau rupte. Cele mai expuse: rotulian, al lui 6$ile si al cvadricepsului. Semne: durere, ec$imoza, impotenta funct si leziunea de continuitate. Tratament: sutura, imobilizare si recuperare.

Traumatismele venelor

Se produc de obicei sectiuni sau rupturi cu sange venos, negricios, nepulsatil care inunda plaga. Tratament: $emostaza fie prin presiune digitala temporar, fie cu pensa, fie prin ligatura. Se pot lega toate venele in afara de ; porta, ;CS , ;v renale care se sutureaza nu se ligatureaza. 6tentie la leziunile venoase de la nivelul gatului care pot produce un sindrom de aspiratie aeriana in urma presiunii negative intratoracice si ducand la embolii gazoase.

Traumatismele arteriale

Sunt date de contuzii, rupturi , plagi. Contuzia arteriala poate sa duca la un sindrom de isc$emie acuta, reflexa, cand vasul incriminat este un vas terminal*tibialele ant, post, zona poplitee+. Se constata absenta pulsului, tegumente reci, transpirate si dureri in zona afectata. Simpla in,ectare de xilina pararegional poate sa duca la ameliorarea simptomatologiei si o reluare a irigatiei arteriale. :upturile sau plagile vor produce $emoragii acute cu s aerat, rosu si pulsatil, in ,et. Daca este vas terminal poate sa apara isc$emie acuta in terit irigat de aceasta 6.

Tratament: $emostaza prin compresie digitala, garou sau c$ prin ligatura sua refacerea vasului lezat prin sutura sau protezare cu o proteza vasculara.

Traumatismele nervilor periferici

In urma unui traumatism al nervilor perif, de obicei sufera prelungirile celulare. In urma traumatismului, primele care se lezeaza sunt vasele perineurale. 6 doua care se lezeaza este substanta nervoasa. ?rmeaza substratul con,unctiv de sustinere al substantei nervoase si la sfarsit se lezeaza invelisul neural. De aceea, desi apar semnele de leziune nervoasa, de multe ori nervul pare intact, nelezat pt ca invelisul extern este ultimul afectat. 7europnezisul intreruperea anatomica completa a terminatiei nervoase sectiune, contuzie. 6xonopnezisul suport. 7europraxisul lezarea fibrei nerv da,r cu pastrarea tecii si a ,onciunilor de tulburare functionala de scurta durata.

6ceste leziuni nervoase vor duce la tulburari de sensibilitate sau de motricitate in functie de n lezat si de teritoriul pe care acesta il inerveaza. Pe langa tulburari de motilitate si sensibilitate se produc si tulburariu functionale vasculare si tulburari degenerative mai ales musculare dar si a altor t, datorita lipsei de functionalitate.