Sunteți pe pagina 1din 30

VALENTIN PEPTEA

Grupa 10303

PROIECT STRUCTURI
TEXTILE TRICOTURI


2


PARTEA I

TRICOTURI DIN BATATURA
( PATENT 5:2 CU OCHIURI RETINUTE )

Capitolul I

Elemente generale privind proiectarea structurii tricoturilor

In activitatea de proiectare a produselor tricotate sunt puse n
legtur trei elemente: destinaie - tricot main de tricotat. Fiecare din
aceste elemente poate fi caracterizat,n principal, astfel:
Destinaie
- - utilizarea propriu - zisa (denumirea produsului),
- - grupa i subgrupa de utilizare,
- - funciile pe care trebuie s le ndeplineasc articolul;
Tricot
- materia prim;
- structura (legtur/raport al legturii i eventual,
desen/raport desen);
- parametrii de structur;
- - forma obinut prin tricotare;
- - proprietile produsului tricotat;
Maina de tricotat
- - construcia de baz pentru realizarea ochiurilor din tricot;
- - caracteristicile tehnice;
- - valorile parametrilor tehnologici, pentru obinerea
- structurii tricotate
- - dispozitivele i mecanismele speciale necesare;
- - posibilitile tehnologice;
- viteza de lucru, capacitatea de producie, randamentul.

3

Pentru proiectarea produselor tricotate se parcurg trei
etape:



- - Proiectarea funcional prin care, n raport cu destinaia
tricotului, se alege materia prim structura i forma, dup care se
calculeaz parametrii de structur i unele caracteristici fizico-mecanice
ale acestuia; aceast etap presupune i o activitate de creaie, pentru
alegerea raportului desenului de culoare i/sau de legtur, cu
respectarea unor limite tehnologice;
- - Proiectarea tehnologic, n baza creia se stabilete procesul
tehnologic, se adopt utilajul i se calculeaz parametrii tehnologici,
consumul specific, capacitatea de producie, randamentul; n alegerea
utilajului apar restricii legate de dotarea existent i de posibilitile de
achiziionare a noi utilaje;
- - Proiectarea rentabilitii, prin care se evalueaz caracteristicile
tehnice de utilizare; estetice; de calitate si economice ale produsului
proiectat; din compararea valorilor acestora cu cele impuse de destinaie
se formuleaz concluzii legate de oportunitatea introducerii n fabricaie a
produsului proiectat.
Dar, ca un neajuns se menioneaz c activitatea de proiectare n
domeniul textil are un caracter restrns, fiind muli adepi ai principiului
potrivit cruia, problemele n textile se rezolv n mod practic. Dac, n
cazul produselor de mbrcminte, proiectarea tiinific a tricorturilor
poate fi restrns doar la produsele noi sau de complexitate ridicat, ea
este absolut necesar pentru produsele textile inteligente, cu aplicaii din
domeniul tehnic - medical, cnd implicaiile devin majore.
Elaborarea unei proiectri judicioase presupune cunotine de
specialitate din domeniu, obinute din diferite surse.

Creatia de structuri
Sensul verbului a crea este de a produce ceva nou, care nu exista
nainte sau de a concepe o lucrare caracterizat prin originalitate.
Creativitatea este definit drept capacitatea i activitatea specific
omului ca fiin social contient, de producere a bunurilor materiale i
valorilor spirituale (tiinifice, tehnice, artistice, etc), de perfecionare
continu a vieii, potivit nevoilor; aspiraiilor, scopurilor i proiectelor sale.
Particularizarea acestor definiii pentru domeniul tehnic (produsul nou
este realizat n sectoarele industriei din care face parte i sectorul de
tricotaje), conduce la ideea de - Creaie tehnic n tricotaje.
4

Pentru conturarea Bazelor creaiei tehnice n tricotaje, se pot prelua
principiile care guverneaz creaia tehnic n general, completate cu
nuanarea elementelor specifice domeniului vizat.

In domeniul structurii tricoturilor, abordnd problematica specific
disciplinei n strns conexiune cu celelalte discipline de specialitate,
creaia tehnic se nscrie n contextul general al cunoaterii sub o gam
larg de aspecte, armonios dezvoltate, de la fundamentai la aplicativ, cu
implicaii economice deosebite. Se poate considera c prezint interes
pentru organizarea i realizarea unei activiti de cercetare-creaie n
domeniu tricotajelor sublinierea unor repere specifice, coninute de
marea majoritate a programelor.
Un prim aspect cu care este confruntat specialistul este Ce s creez? i
Unde exist posibilitatea unor contribuii reale eficiente pentru activitatea
noastr; rspunsurile la aceste ntrebri i vor permite sa identifice
sursele de tem i s formuleze exact tema de cercetare-creaie.



Elementele necesare elaborrii programului experimental
pentru cercetarea tricoturilor cu ochiuri reinute

Cercetarea influenei structurii cu ochiuri reinute asupra valorilor
parametrilor de structur, ct i asupra comportrii tricotului se poate
face n baza unui program experimental de tip centrat compus rotabil, cu
dou variabile independente:
- - X1 - numrul flotrilor dispuse n dreptul unui ochi (indicele de
reinere);
- x
2
- lungimea flotrii, exprimat n numr de pai de ac.



Etapele care trebuie parcurse n acest scop sunt:

stabilirea intervalului de variaie pentru fiecare parametru
independent cu precizarea centrului intervalului i a pasului;
realizarea experimentului;
msurarea rspunsurilor prin determinarea valorilor variabilelor
dependente;
prelucrarea statistic a rezultatelor i stabilirea variantei optime.


5


Alegerea produsului; proprietati potrivit destinatiei




In cadrul acestui proiect se urmareste proiectarea unui articol de
imbracaminte exterioara si anume pulover.Ca materie prima se foloseste
PNA-ul , fiind un produs destinat sezonului rece.
Firele polinitrilacrilice inlocuies cu succes lana in articolele de
imbracaminte exterioara .
Proprietatile care fac posibila folosirea lor ca inlocuitor al lanii sunt:
voluminozitate , capacitate de izolare termica , termoplasticitate , masa
pe m redusa , stabilitate dimensionala buna.
6


Dintre proprietatile fizico-mecanice ale tricoturilor
intereseaza :
Tricoturile pot fi caracterizate prin proprietati fizice , fizico-
mecanice si igienico-functionale .
Dintre proprietatile fizice, importanta este stabilitatea dimensionala
care reprezinta proprietatea tricoturilor de a-si pastra in anumite limite
dimensiunile in timpul purtarii si dupa spalari casnice .
- rezistenta la rupere : tricoturile sunt supuse unor solicitari de intindere
unidirectionala si multidirectionala determinand in mare masura valoarea
de intrebuintare a articolelor de imbracaminte . Astfel tricoturile sunt
solicitate la intindere pe directia sirului sau randului , si ca urmare in
tricot iau nastere rezistente in lungime sau in latime ;
- rezistenta la frecare : ca urmare a unor solicitari aplicate tangential
suprafetei tricotului determina atat uzura suprafetei cat si solicitarea la
intindere pe diferite directii . Valorile acestei rezistente sunt determinate
de natura si finetea firelor , de structura si valorile parametrilor de
structura ;
- fenomenul pilling : se manifesta prin migrarea spre exteriorul tricotului
a unor fibre , urmata de rasucirea lor in jurul unor fibre de rezistenta ca
urmare a eforturilor de intindere si frecare la care sunt supuse tricoturile
in timpul purtarii . In acest mod , pe suprafata tricotului vor aparea
ghemotoace de fibre care diminueaza aspectul tricotului ;


Alegerea materiei prime

Fibrele poliacrilonitrilice (Melana, PNA, Acrilon) se obtin prin
polimerizarea acrilonitrilului. Sunt folosite in sectorul de imbracaminte
tricotata, in special al puloverelor voluminoase si cu tuseu moale.
Rezistenta acestor fibre la actiunea umezelii, microorganismelor si
luminii este foarte buna. Stabilitatea termica este comparabila cu aceea
a fibrelor poliamidice si poliesterice. La circa 150 C se ingalbenesc si
incep sa se inmoaie.
7

La temperaturi mai mari se topesc, prezentand fenomene de
descompunere cu degajare de vapori, acizi sau bazici Filarea poate fi
realizata prin varianta uscata sau umeda. Pe plan mondial se realizeaza
80 % de fibre acrilice prin filare umeda si numai 20 % prin filare uscata
(n majoritatea cazurilor, solventui este DMF). Proprietati: densitate
scazuta 1,14 1,18 g/cm3 (mai mica dect a lnii), elasticitate mare si
izolatie termica buna, stabilitate ridicata la lumina. Are rezistenta chimica
buna att la agenti alcalini, acizi ct si la solventi. Prezinta absorbtie
scazuta de apa, se usuca usor. Capacitatea de absorbtie a apei si a
colorantilor este n functie de comonomerii din polimer. Fibrele realizate
din 100 % PAN se folosesc n scopuri tehnice. Tipuri de fibre realizate:
fibre scurte (cu finete ntre 0,6 si 20 dtex), pale, microfibre, fire
filamentare ( n cantitati mici, doar 4000 t/an nJaponia). Fibrele scurte
pot fi tip B, L sau C, lucioase, mate, semimate, albe sau vopsite. Se mai
producfibre contractabile, necontractabile, bicomponente de diferite tipuri
Domenii de utilizare: filare de fire (numai din fibre PAN sau amestecuri cu
alte fibre), fire voluminoase pentru tricotaje, din care se realizeaza
pulovere, paturi, tapiterie de mobila, draperii, blanuri sintetice.
Firele filamentare se folosesc pentru textile tehnice (au stabilitate
ridicata la lumina solara).Fibrelescurte tehnice din PAN sunt folosite ca
nlocuitor al azbestului n echipamentele de frnare (de ex. fibreleDolanit
produse de firma Kelheim).
Obinerea unor sortimente variate de tricoturi i esturi impune
folosirea unei game largi de fire, cu proprieti difereniate. Firele textile
sunt rezultatul prelucrrii fibrelor printr-o succesiune de operaii i faze
tehnologice specifice. nsuirile firelor sunt influenate att de nsuirile
fibrelor, ct i de tipul proceselor tehnologice adoptate la producerea
acestora.
Proprietile firelor i, respectiv, valoarea de utilizare a acestora sunt
dependente de urmtoarele elemente structurale i fizico - mecanice:
natura materiei prime, densitatea de lungime (fineea sau gradul de
subirime), torsiunea, numrul de fibre sau filamente din seciunea
transversal, rezistena i alungirea la traciune, rigiditatea la ncovoiere,
modul de repartizare a fibrelor n lungul i n seciunea transversal a
firului etc. Caracteristicile fibrelor i firelor determin pe de o parte
prelucrabilitatea acestora n filatur i estorie, iar pe de alt parte
nsuirile i aspectul esturilor realizate. Indicii calitativi ai firelor, nscrii
n standarde sau norme interne, trebuie s corespund destinaiei lor i
influeneaz semnificativ productivitatea muncii, calitatea produselor
(esturi, tricoturi) i, implicit, preul acestora.
Firul textil este un produs (corp solid) care se prezint sub forma
unei niruiri de fibre consolidate prin torsionare sau prin alte procedee.
8


Definirea parametrilor de structura initiali


Parametrii de structur reprezint mrimi variabile folosite pentru
aprecierea comportrii tricotului sau pentru caracterizarea anumitor
proprieti ale acestuia. Valorile parametrilor de structur sub forma de
date tehnice sunt specifice fiecrui tricot, devenind utile i n activitatea
de reproducere a tricotului.
Valorile parametrilor de structur sunt dependente de caracteristicile
materiei prime din care este realizat tricotul i n special, de grosimea
firului. De aceea, calculul parametrilor are ca prim etap stabilirea
valorilor acesteia, n ipoteza c seciunea firului este circular.

- Pasul ochiurilor, A, [mm] este dat de distana dintre axele a dou
iruri de ochiuri vecine, de pe aceeai parte a tricotului, (msurat n
direcia rndurilor de ochiuri).
- Calculul pasului ochiurilor care are la baza relatia
F
A
k
A
= .
-
- Inlimea ochiurilor, B, [mm] este distana dintre centrele a dou
ochiuri vecine sau dintre tangentele la buclele de ac sau de platin a
doua ochiuri vecine, (msurata n direcia irurilor de ochiuri).
-
9

- . Calculul inaltimii ochiurilor se poate face cu una din
relatiile:
-
F
B
k
B
= sau
A
B
k
k
A
B
C = = , ceea ce presupune adoptarea
unor valori pentru coeficientul inaltimii ochiurilor sau pentru
coeficientul desimilor.
- Pentru un ochi normal, inaltimea minima este de doua
grosimi de fir, asadar F k
B
2 > .
- Intervalul de variatie a valorilor coeficientului desimilor, C,
este specific fiecarei legaturi. Pentru obtinerea unor tricoturi cu
desimi mari, in cazul coeficientilor k
A
, C si k
B
se recomanda sa se
adopte valori catre limita inferioara a intervalului de variatie.
-
Desimea pe orizontal sau n direcia rndurilor de ochiuri, D
0
,
[/50mm] reprezint numrul de iruri de ochiuri de pe o parte a
tricotului, cuprinse n unitatea de lungime de 50 mm.
Desimile pe orizontal pe cele dou pri ale tricotului, D
0
-, D
0
-reprezint
numrul real de iruri de ochiuri cu aspect faa cuprinse n 50 mm, pe o
parte, respectiv pe partea cealalt a tricotului; se calculeaz pentru
structurile la care acele lucreaz ntr-un anumit raport.
Calculul desimii pe orizontala se face cu relatia
A
D
o
50
= .

- Desimea pe vertical sau n direcia irurilor de ochiuri, D
v
,
[r/50mm| reprezint numrul de rnduri de ochiuri cuprinse n unitatea de
lungime de 50 mm.
- Calculul desimii pe verticala are la baza relatia
B
D
v
50
= .
-
- Desimea, de suprafa, D
s
-, fo/2500mm"] reprezint numrul de
ochiuri cuprinse 111 unitatea de suprafaa de 2500 mm
2
.

Lungimea firului din ochi, l, [mm] reprezint lungimea de fir
corespunztoare diferitelor elemente de structur, n dispunerea liber a
tricotului.
In cazul ochiurilor normale lungimea firului din ochi, l
on
este dat de
suma lungimilor elementelor ochiului: bucla de ac, flancuri, bucla de
platin.
In cazul structurilor la care n cuprinsul raportului se identific mai
multe tipuri de ochiuri fiecare de lungime 1,, este necesar calculul
lungimii medii pe raport, ca medie ponderat.
10

Calculul lungimii firului din ochi se face cu formule specifice tipului de
ochi, stabilite in baza unor modele.
Daca in structura se identifica mai multe tipuri de ochiuri (glat, patent,
lincs, lincs cu bucla de platina patent), este necesar calculul lungimii
medii l
m
pe raportul de evolutie, cu relatia
n
l n
l
i
i i
m


= , unde: n
i
numarul
de ochiuri de tip i din raport;
n numarul total de ochiuri din raport;

- Masa unitii de suprafa sau de produs, M, [g/m
2
], [g/panou],
[g/reper], [g/produs] reprezina masa firului necesar sau consumat pentru
realizarea acelei suprafee sau a produsului.
Formula general de calcul a masei se poate deduce din relaia de
definiie a fineii firului n tex, n care lungimea firului, L este dat de
produsul dintre numrul de ochiuri, N
a
i lungimea firului din ochi, / sau
lungimea medie pe raport.
Aadar, problema se reduce la a exprima numrul de ochiuri
cuprinse n unitatea de suprafa (produs) i lungimea de fir
corespunztoare unui ochi.
Calculul masei unitatii de suprafata se face aplicand una din
variantele de calcul, prin particularizarea elementelor care intervin in
relatiile:

6
) (
6
10 10

= =
tex m o tex
T l N T L M
unde: N
o
numarul de ochiuri cuprinse in aca suprafata,
produs
l lungimea firului din ochi, [mm];
T
tex
finetea firului in tex.

R R
tex R
h b
T L
M

= , unde: L
R
lungimea de fir consumata pentru realizarea
unui raport, [mm];
b
R
latimea raportului, [mm];
h
R
inaltimea raportului, [mm].



11

Coeficienii parametrilor de structur


- Coeficientul pasului ochiurilor, KA indica numrul de grosimi de
fir care se cuprind n pasul ochiurilor.
Coeficientul pasului ochiurilor prezint valori limit specifice fiecrei
grupe de legturi. Valorile reduse semnific o densitate mare pe direcia
rndurilor de ochiuri i invers, valorile mari, caracterizeaz un tricot mai
puin dens n direcia respectiv.
- Coeficientul nlimii ochiurilor. KB este coeficientul care indic
numrul de grosimi de fir cuprinse n nlimea ochiurilor. Coeficientul
nlimii ochiurilor prezint valori limit specifice fiecrei grupe de
structuri. Valorile mici caracterizeaz un tricot dens pe direcia irurilor
de ochiuri, iar valorile mari, un tricot mai puin dens n aceast direcie.
- Coeficientul desimilor, C, reprezint raportul dintre desimea pe
orizontal i desimea pe vertical:
Coeficientul desimilor prezint interval de variaie specific fiecrei
legturi n parte i servete la calculul unuia din parametrii A sau B.
Conform definiiei de mai sus, coeficientul desimilor este n relaie direct
cu nlimea ochiurilor i n relaie invers cu pasul ochiurilor.
- Coeficientul liniar de acoperire, se calculeaz ca raport ntre
lungimea firului din ochi i diametrul firului.
Valorile coeficientului liniar variaz ntre anumite limite, specifice fiecrei
legaturi. Valorile ctre limita inferioar semnific densitate mare de
suprafa (valori reduse pentru pasul i nlimea ochiurilor), iar valorile
ctre limita superioar, nseamn densitate mic de suprafaa.
- Coeficientul superficial de acoperire, este raportul dintre
suprafaa ocupat de fir i suprafaa ocupat de ochi.
Suprafaa ocupat de fir este data de proiecia firului n planul tricotului,
iar suprafaa ochiului este dat de produsul dintre pasul i nlimea
ochiului. Avnd n vedere c suprafaa ocupat de fir este mai mic
dect cea ocupat de ochi, valorile raportului sunt subunitare, ceea ce
permite urmtoarea interpretare: cu ct valorile coeficientului de acoperire
sunt mai apropiate de unitate, cu att capacitatea de acoperire a
suprafeei este mai mare.
- Coeficientul volumetric de -umplere, este dat de raportul dintre
volumul firului din ochi i volumul ochiului.
Volumul firului din ochi fiind mai mic dect volumul ochiului, raportul
lor este sub unitar. Acest coeficient constituie o expresie a capacitii de
umplere: cu ct valorile sunt mai apropiate de unitate, cu att
compactitatea tricotului este mai mare.

12

- Factorul Kover, K, [tex
1/2
/mm] este definit ca raportul dintre
radicalul fineii firului (n Tex) i lungimea firului din ochi. Factorul Kover
este n relaie invers cu coeficientul liniar de acoperire, de unde rezulta
i o interpretare invers a valorilor factorului Kover n corelaie cu
densitatea de suprafaa a tricotului.
-
- Coeficientul intrrii n lime, W
o
, este dat de raportul dintre
lungimea firului din ochi i pasul ochiurilor.
Acest coeficient se calculeaz n special pentru tricoturile din bttur i
are valori specifice fiecrei legturi. n sens fizic, coeficientul reprezint
lungimea de fir necesar realizrii unui ochi cu pasul de 1 mm.
- Coeficientul intrrii n lungime, W
v
, este dat de raportul dintre
lungimea firului din ochi i nlimea ochiurilor.
Coeficientul este semnificativ pentru tricoturile din urzeal, caz n care
este cunoscut sub denumirea de coeficientul intrrii n urzeal, / i are
valori specifice fiecrei legturi, fiind utilizat la calculul lungimii urzelilor.


Parametrii de structur ai tricoturilor pot fi grupai astfel:
- parametri simpli (de baz) - depind numai de o singur variabil
i definesc geometria suprafeei pe care o reprezint tricotul;
- parametri compleci - sintetizeaz influena mai multor
parametri simpli:
- coeficieni ai parametrilor simpli - reprezint mrimi de regul
adimensionale, ale cror relaii de definiie conin parametri simpli de
structur.
-coeficieni ai parametrilor compleci - reprezint mrimi de
regul adimensionale. ale cror relaii de definiie conin parametrii
compleci de structur.














13

Capitolul II

Proiectarea structurii variantelor de tricot


Teoria posibilitilor de combinare
Combinaiile de legturi cunoscute sunt gsite n mod empiric.
Datorit acestui mod nesistematic, exist riscul de a rmne mereu
goluri, de aceea se propune aplicarea teoriei posibilitilor de combinare.
Pentru a elimina arbitrariul n creaia tehnic de structuri este necesar
ca etap preliminar evaluarea numrului de variante de structur pentru
o anumita grup de legturi, pe baza evoluiilor tip.

Evoluiile tip reprezint tipurile de legturi care se pot identific ntr-o
structur cu desen de legtur, cu o anumit lime a raportului. Numrul
tipurilor de evoluii este dat de posibilitile de combinare a ochiurilor
normale cu celelalte tipuri de modificri de evoluie, cum ar fi: flotri,
bucle, etc, pentru anumite limi de raport.
Evident, cu ct limea raportului este mai mare, cu att i numrul
evoluiior tip va fi mai mare.

Estimarea numrului de variante de structur
Structurile cu desene de legtur rezult prin combinarea evoluiilor tip.
Astfel, n cazul unei structuri cu desen de legtur i limea raportului
de b iruri de ochiuri, aplicnd teoria combinatorie, rezult numrul total
de structuri, S.
nlimea minim a raportului este format din dou legturi, iar cea
maxim este considerata a fi egal cu numrul total de evoluii tip.
Numrul variantelor de structur se majoreaz dac se iau n
considerare i cazurile cnd pe nlimea raportului se identific de mai
multe ori aceeai evoluie tip, (legtura se repet). Dac se ine seam i
de ordinea de apariie a evoluiilor, numrul variantelor crete.
Unele combinaii pot conduce la tricoturi identice din punct de vedere
structural (datorit simetriei / antisimetriei evoluiilor pe orizontal sau
vertical);
- alte combinaii sunt incompatibile, datorit unor restricii de ordin
tehnologic, care nu pot fi cuantificate matematic.
De exemplu, n cazul ochiurilor reinute apar restricii legate de:
modul de lucru al acelor, fiecare ac trebuie s realizeze cel puin un ochi,
pentru a nu se modifica limea raportului.

14


Indicele de reinere are practic valori limitate, pentru a se evita
suprasolicitarea firului sau apariia defectelor; valoarea limit a indicelui
de reinere este dependent de caracteristicile firului, de construcia i
reglajele mainii.
Aceasta constructie teoretic a structurilor servete la selectarea
sistematic a combinailor realizabile n practic.




Structuri patent cu ochiuri reinute

Ochiul retinut este ochiul a carui bucla de ac nu se dispune la nivelul
randului in care s-a format, ci in randuri ulterioare, ca urmare a faptului
ca acul rspectiv a stationat un anumit numar de cicli de tricotare; numarul
de etape in care acul nu inctra in lucru, pastrand ochiul format anterior,
determina si indicele de retinere al ochiului, i.
Deoarece acul care retine ochiul format intr-un ciclu precedent
stationeaza si nu se ridica pentru depunerea firului, rezulta ca in dreptul
ochiului retinut se dispun una sau mai multe flotari, corespunzator
indicelui de retinere .













15


Legturite patent cu ochiuri reinute sunt frecvent utilizate la obinerea
tricoturilor metraj tubulare pentru lenjerie i a tricoturilor plane pentru
mbrcminte exterioar sau mbrcminte sport sau timp liber. n cadrul
raportului desenului de legtur se identific ochiuri i flotri, care
contribuie la mbuntirea comportrii tricotului n timpul utilizrii, n
comparaie cu cele fr modificri de evoluie. Pot fi menionai mai muli
factori care influeneaz comportarea, cum ar fi de exemplu, caracterul
suprafeelor exterioare ale celor dou pri ale tricotului; proprietile
elastice pe cele dou direcii principale; masa unitii de suprafa i
permeabilitatea suprafeei; natura i consumul specific de materii prime.
Aceste combinaii de legturi sunt realizabile att pe maini rectilinii, ct
i circulare, cu acionarea n grup sau individual a acelor din cele dou
fonturi, pentru realizarea ochiurilor i flotriior.


Tricoturile cu ochiuri retinute se pot caracteriza in functie de:
- legatura;
- indicele de retinere;
- caracterul distributiei ochiurilor retinute in cadrul raportului.

Astfel, se pot realiza tricoturi cu ochiuri retinute pornind de la oricare
legatura de baza sau derivata; frecvent se utilizeaza legaturile glat,
patent sau interloc.
Din punct de vedere al indicelui de retinere, ochiurile retinute pot fi:
- de indici mici (i = 1; 2);
- de indici mari (i > 3).
Dispunerea ochiurilor retinute in cadrul desenului de legatura poate fi
uniforma, daca se gaseste o lege de distributie a acestor modificari de
evolutie, cu formarea unor rapoarte de desen de dimensiuni reduse, sau
neuniforma, conform unui desen conturat.






16



Alegerea variantelor de tricot

VARIANTA 1










17


VARIANTA 2














VARIANTA 3
18


















19

Algoritmii de calcul

Diametrul firului in stare libera este dat de sectiunea firului considerat
ca un corp cilindric, neuniform, omogen, de densitate [g / cm
3
].
Valorile diametrelor firului sunt determinate de un complex de factori
ce privesc natura si proprietatile fibrelor, procedeele de filare si finisare,
precum si de prelucrabilitatea firului in tricotaje. Acest din urma factor
impune anumite conditii firelor pentru tricotaje (rigiditate la flexiune,
modul de elasticitate, porozitate, etc.) cu influente directe asupra
diametrelor.
In cazul alimentarii simultane a sistemelor masinii de tricotat cu un
fir sau cu mai multe fire alimentate in paralel, de aceeasi natura si finete:

F = [mm]

unde: F diametrul firului (grosimea firului) [mm]
T
tex
finetea firului (densitate de lungime) [ g / km ]
c
1
coeficient de determinta in functie de natura materiei
prime, de masa specifica a firului si de densitatea de volum a
substantei fibroase;

Calculul diametrului firului, PNA 100%

F= =0,78 mm T
tex
= 2 x3x36

c
1 PNA
= 1,7 (coeficient ce depinde de natura firului)
A = k
A
x F ; B=kB x F
Se adopta Ac=2,08 mm
Se adopta B=1,92 mm kB =2,46 mm

20

Se calculeaza inaltimea ochiului retinut conform ipotezei plane de
dispunere
Br=(i+1)Bn
i=1deci Br1=2Bn
i=2deci Br2=3Bn

Doc = 24s / 5cm
Do = 8s / 5cm
Do = 20s / 5cm
Dv = 26r / 5cm

lg = 1,57Ac + 2B + = 9,55 mm
lp = 1,57Ac + 2
2
+2
2
+ 3,39F = 4,42 mm
lgr1 = 1,57Ac + 2Br1 + = 13,63 mm
lgr2 = 1,57Ac + 2Br2 + =15,55 mm
lfe = A = 2,08 mm



lg lp lgr1 lgr2 lfe Lrap Irap M/m
2

(g)
V1 9 6 - 2 4 151.89 71.88
456.43
V2 13 4 2 - 2 173.25 71.88
520.61
V3 6 4 2 - 2 106.4 63.90
359.66

M/m
2 =






21






TRICOTURI DIN URZEALA

( LEGATURA TRICOT LANTISOR )

Capitolul I

Elemente generale



Tricotarea din urzeal, ca operaie principal a procesului tehnologic,
const n transformarea pe cale mecanic a firelor n ochiuri, care sunt depuse
periodic pe ace, cu ajutorul conductoarelor de fir speciale, numite pasete.
Depunerea firului se execut simultan pentru toate acele din fontur, fiecare ac
fiind alimentat cu unul sau mai multe fire, de la una sau mai mult bare cu
pasete, cu nvdire plin sau neplin.
Firele, care se constituie n sisteme de fire de urzeal sunt alimentate
mainilor de tricotate de pe formate obinute la urzire. Totalitatea firelor de
urzeal care aparin unui sistem sunt dispuse paralel, li se imprim micri
identice i ca atare au aceeai evoluie.
Inaintea nceperii tricotrii se efectueaz operaia de nvdire care const
n trecerea firelor de urzeal prin orificiile pasetelor, cu ajutorul pieptenului de
nvdire.
Nvdirea sistemului de fire este dat de corespondena stabilit ntre firele de
urzeal i pasete, ca organe care realizeaz depunerea firului pe ac. Dac ntre
aceste dou grupe de elemente este o coresponden biunivoc, fiecrei
pasete i corespunde un fir, nvdirea este plin, iar raportul de nvdire, R =
1. n cazul nvdirii nepline, firele sunt alimentate acelor ntr-un anumit raport,
dat de relaia
unde: p este numrul total de fire alimentate pentru o lime de raport;
g - numrul de ace nealimentate cu fire din raport; p + g- numrul total de ace
din raport.
Dispunerea succesiv a firelor, conform raportului de nvdire, culoare,
finee sau natur se realizeaz n timpul urzirii.
22

Dac se alimenteaz mai multe sisteme de fire cu nvdire neplin, este
necesar corelarea rapoartelor, prin alegerea unui interval de referin,
de regul stabilit pentru primul rnd din raportul de evoluie.
La formarea ochiurilor de tricot din urzeal particip:
- ace (crlig, zvor, limb), plasate n una sau dou fonturi, (n
marea lor majoritate de form linear);
- pasete (conductoare de fir), montate ntr-o bar a pasetelor
pentru a li se imprima micri identice;
- alte organe cum ar fi platine, prese (la acele cu crlig), pieptene de
nchidere, srma pentru meninerea deschis a limbilor acelor.

Din fazele de formare a ochiurilor rezult c, pentru un ciclu, bara cu
pasete execut dou feluri de micri de oscilaie printre ace, A-A i de
deplasare lateral prin faa i spatele acelor, B-B [49].
Un ciclu de formare a ochiurilor const din:
- - oscilaia barei cu pasete din spatele n faa acelor;
df - deplasarea lateral prin faa acelor pentru depunerea propriu-zis;
- - oscilaia barei cu pasete din faa n spatele acelor;
d
s
- deplasarea lateral prin spatele acelor, conform structurii tricotului.





23

Prin parcurgerea acestor micri, firul care pleac din ochiul vechi
nconjoar acul prin trei micri, cea de-a patra micare fiind dependent
de legtur.
Deplasarea lateral prin faa acelor poart denumirea de depunere
"peste" (ace), iar deplasarea lateral prin spatele acelor se mai numete
i sub(ace).
Micrile de deplasare lateral pot fi comandate de roi profilate (came),
de lanuri cu zale de diferite nlimi, sau de calculator (pe cale
electronic).
La mainile moderne de tricotat din urzeal, n timpul micrii de
oscilaie a barelor cu pasete ntr-un sens, fontura cu ace are micare de
oscilaie n sens contrar, contribuind la reducerea unghiului total de
oscilaie a barelor cu pasete.
De asemenea, pentru eliminarea ocurilor, mainile lucreaz ntr- un
numr mare de timpi, ceea ce presupune divizarea deplasrilor laterale
prin spatele acului, care se va face secvenial, corespunztor numrului
de timpi, 3, 4, 6, 8 sau 12 .
Caracteristicile procesului de formare a ochiurilor din urzeal pot fi
sintetizate astfel:
- ochiurile se formeaz frontal, fiecare ac este alimentat cu cel puin
un fir;
- nu exist noiunea de selectare a acelor, ca n cazul tricotrii din
bttur;
nu apare necesitatea reglrii adncimii de buclare, mrimea ochiurilor
fiind n funcie de tensiunile de alimentare i de tragere.



Pe langa aplicatiile de uz general (articole de imbracaminte
exterioara si lenjerie ) , specifice materialelor textile , tricoturile din
urzeala detin o pondere insemnata pentru urmatoarele destinatii :
- perdele , dantele , articole de corsetarie ;
- ambalaje ;
- plase de protectie ;
- plase pentru activitati productive , sport , timp liber ;
- geotextile ;
- decorarea interiorului mijloacelor de transport , in special tapiteria
scaunelor ;
- articole medicale .



24

Structurile tricotate fata de cele tesute au urmatoarele avantaje :
- elasticitatea tricoturilor poate ajunge pana la 60 % , pe cand la
tesaturi , pentru obtinerea elasticitatii , trebuie introduse fire
elastomere , astfel rezultand cheltuieli mai mari cu materia prima ,
iar elastomerul are o rezistenta la lumina limitata in timp si o afinitate
tinctoriala redusa ;
- pentru aceeasi destinatie , masa unitatii de suprafata in cazul
tricoturilor este mai mica ca la tesaturi ;
- consolidarea elementelor structurale este mai buna in cazul
tricoturilor (la plus exista 4 puncte de legare) ;
- desimile pe unitatea de suprafata sunt mai mari la tricoturi , ceea ce
determina o mai buna capacitate de acoperire ;
- atat la prelucrare cat si la utilizare , nu apare decat foarte rar
desirabilitatea accidentala , in timp ce destramarea marginilor
tesaturilor produce dificultati din acest punct de vedere .

Tricoturile din urzeala , reprezinta un procedeu flexibil de realizare a
maerialelor
textile, flexibilitate , care este atractiva atat pentru constructorii de masini
cat si pentru producatorii de textile . Aceasta tehnologie permite :
- diversitate structurala intr-o paleta larga , de la structuri compacte
pana la deschise ;
- posibilitatea obtinerii de rapoarte de desene de dimensiuni diferite ,
de la desene
geometrice mici , pana la inaltimi practic nelimitate , iar latimea maxima a
raportului , este egala cu cea a tricotului ;
- obtinerea diferitelor forme potrivit destinatiei (croite la dimensiuni) ;
- prelucrarea fara dificultate a unei largi game de fire , de la cele
clasice (groase sau
fine) , pana la fire de sticla , carton , aramide ;
- alegerea latimii tricotului , functie de necesitati , fara sa fie afectata
viteza de tricotare
(toate ochiurile dintr-un rand , se formeaza simultan) ;
- dirijarea proprietatilor tricotului (rezistenta la rupere , permeabilitatea
,etc.) conform cerintelor de utilizare .
Tricoturile din urzeala prezinta avantaje legate de productivitate si
costuri de productie (costurile de productie , sunt mai reduse in cazul
tricotarii din urzeala ) , iar in relatiile cu mediul inconjurator , se
subliniaza faptul ca tehnologia de tricotare din urzeala este nepoluanta .
25




Caracteristici de structur

Tricoturile din urzeala , indiferent de tipul lor ( cu sau fara desene ),
se caracterizeaza cel putin printr-o legatura ,ceea ce constituie baza
(fondul ) din punct de vedere structural.Legaturile initiale , de la care se
regasesc in structurile oricarui tricot din urzeala.
Legaturile realizate pe masinile cu o fontura se pot realiza legaturi
de baza ,legaturi derivate si legaturi Koper .Tricotul prezinta pe o parte
ochiuri cu aspect fata ( flancurile in prim plan ) si pe cealalta parte ,
ochiuri cu aspect spate ( segmentele de legatura si buclele de ac in prim
plan).
Legatura tricot derivat .se caracterizeaza prin evolutia firului in
doua siruri nealaturate (nevecine) ;toate ochiurile sunt cu segmente de
legatura unilaterale .Inaltimea rapotului legaturilor este de doua randuri
de ochiuri ( ca si in cazul legaturii tricot ).
Tricot derivat a= 2 cu ochiuri deschise sau inchise prezinta ca
particularitate faptul ca segmentele de legatura traverseaza un sir de
ochiuri .
In dispunere libera a ochiurilor legaturii tricot derivat se manifesta
tendinta de inclinare si rotire , ca si la legatura tricot, in plus , se constata
ca, cu cat amplitudinea segmentelor de legatura este mai mare , cu atat
inclinatea corpurilor ochiurilor este mai accentuata .

In cazul legaturilor derivate , in dreptul fiecarui ochi se dispune unul
sau mai multe segmente de legatura ,functie de amplitudinea lor , adica
(a-1).Asadar cu cat segmentele de legatura sunt mai lungi , cu atat
tricotul este mai compact.







26


Alegerea materiei prime; proprietati potrivit destinatiei


Firele poliesterice :
Fibrele sintetice au unele proprietati superioare celor naturale
printre care: rezistenta mecanica foarte buna, rezistenta chimica
excelenta, rezistenta la molii si la putrezire. Fibrelor sintetice li se pot
conferi proprietati pe care nu le au cele naturale: neinflamabilitate,
rezistenta la temperaturi mari etc. Exista insa si proprietati
nesatisfacatoare: absorbtie de umiditate scazuta, incarcare electrostatica
mare, efecte de scamosare(pilling), colorabilitate mai dificila.
Poliesterul se prezint sub form de fire multifilamentare i fibre.
Aspectul longitudinal reprezint o suprafa neted cu aspect omogen i
uniform. Seciunea transversal este, de obicei, rotund i neted, dar
exist i seciuni multilobate. Fineea firelor se ntinde de la 50 la 300
dtex pentru articole vestimentare. Fibrele de poliester sunt tiate de la 40
la 120mm i au fineea de la 1,4 la 6,7 dtex. Poliesterul se prezint sub
diferite aspecte: strlucitor, mat, semimat i vopsit n mas.
Proprieti fizice ale fibrelor de poliester

Masa molecular este de ordinul a 15 000.
Densitatea 1,38 g/cm3.
Umiditatea: Repriza este de 0,4% i crete pn la 1 % la umiditatea
relativ de 85%. Aceasta explic stabilitatea proprietilor mecanice n
stare umed i uscarea foarte rapid a articolelor confecionate.

Proprieti electrice: izolator electric datorit coninutului mic de
umiditate i acestea se pstreaz pn la temperatura de 180C.
Contracia la aer cald : 12% la 180C Contracia la ap fierbinte: 5 - 9%
Aciunea cldurii: nmuierea la 220C, fuziunea (topirea) la 260C i
degradarea la 300C



27


Proprieti mecanice specifice fibrelor de poliester

Rezistena n stare uscat:
standard: 0,37 - 0,50 N/tex;
rezistent nalt: 0,73 - 0,83 N/tex;
fibre: 0,32 - 0,36 N/tex.
Alungirea la rupere n stare uscat:
standard: 13-40%;
rezistent nalt: 11 - 14%;
fibre: 20 - 35 %. Modulul de elasticitate:
standard: 90 - 110 cN/tex;
rezisten nalt: 110 - 195 cN/tex;
fibre: 55 - 60 cN/tex.

Pierderea de rezisten n mediu umed este nul. Rezistena la frecare
este mic, 2/3 fa de poliamida 6.6, dar de 4 -20 de ori mai mare fa de
a celorlalte fibre chimice.


Proprieti termice ale poliesterului

Este o fibr puin inflamabil. n apropierea flcrii ncepe s se
topeasc, iar la contactul cu flacra arde cu topire i se obine un reziduu
negricios i dur. Pierderea de rezisten sub aciunea cldurii uscate este
destul de mic, de exemplu la 170C timp de 5 ore pierde doar 5%, iar
dup 80 ore este 30%.



28



Proprieti chimice ale fibrelor de poliester
Aciunea acizilor: Rezistena la acizi este foarte bun i acizii organici nu
le atac.
Aciunea bazelor: n condiii clasice de tratare rezist foarte bine la baze.
Aciunea oxidanilor: Este foarte puin sensibil la aciunea oxidanilor i
reductorilor. n prezena clorului, la temperatura de 50C timp de o
sptmn, pierderea de rezisten este de 25%.
Aciunea solvenilor: Se dizolv la cald n dimetilformamid,
monoclorbenzen, fenol la 90% i acid sulfuric la 98%. Alte proprieti:
Poliesterul ofer produselor neifonabilitate i stabilitate dimensional
excelent i nu este atacat de molii i alte insecte.



Alegerea variantei de structura


Tricot cu lantisor



29


* F =

,
=
,

,
,
= 0,25 mm

PES 16,7 tex C1 = 1,9

Fs =

,
=
,

,
,
= 0,35 mm


* B Bmin + (a-1) F a = 1
Bmin = 2,5 Fs

B 2,5 Fs Se adopta B = 3Fs = 1,05 mm

A T unde T = pasul acului =
25,4

= 1,27 mm
( finetea masinii KE = 20E )
* Do =
5

= 39.37 Dv =
5

= 47.61

* lB1 =
,5

+2
2
+
2
+
2
+
2
= 73,52 mm
(X=0)

lB2 =
,5

+2
2
+
2
+ = 72,93 mm

*

m
2
= 0,4 Do Dv (lB1 + lB2)Ttex x 10
3
=

=749,76 (73,52 + 72,93 )x 16,7x 0,001 = 1833,69

* IU1 =

= 70,01 IU2 =
2

= 69,45
30