MODUL 14- FIINTA UMANA SI NURSING

Competente :

1. Analizeaz nevoile fundamentale specifice functiei umane. 2. Identific problemele de dependent. 3. Rezum supravegherea si interventiile specifice problemelor de dependent. 4. Identific etapele procesului de ingrijire nursing!. ". Aplic procesul de ingrijire nursing!. #. $tabileste gradul de autonomie%dependent a pacientului.

Bibliografie F.Chiru-Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos-Ed. Cison2001 C. o!es-"ehni#a ingrijirii bolnavului-Ed. edi#ala-200$ %."itir#a-&hid de nursing vol I'II Ed. (iata medi#ala-200) C. ar#ean- anual de nursing-#ole#tia Fundeni

&Rbdarea noastr va realiza mai mult dec't for(a noastr.) *dmund +ur,e!

Nevoile fundamentale
Cadrul #on#eptual al (irginiei *enderson se ba!ea!+ pe definirea a 14 nevoi fundamentale. ,tingerea de #+tre pa#ient a independen-ei .n satisfa#erea a#estor nevoi este -elul profesiei de asistent+ medi#al+. /up+ (irginia *enderson nevoia fundamentala este o nece itate vital!" e ential! fiin#ei umane pentru asigurarea st+rii de bine din pun#t de vedere fi!i# 0i mintal. Cele 11 nevoi fundamentale sunt:

1. a respire si a avea o buna #ir#ulatie 2. a se alimenta 0i hidrata2 3. a elimina2 1. a se mi0#a' a p+stra o bun+ postur+2 4. a dormi' a se odihni2 5. a se .mbr+#a 0i de!br+#a2 ). a-0i men-ine temperatura #orpului .n limite normale2 6. a fi #urat' a-0i proteja tegumentele2 $. a evita peri#olele2 10.a #omuni#a2 11.a a#-iona dup+ #redin-ele sale 0i valorile sale2 12.a se reali!a2 13.a se re#reea2 11.a .nv+-a.

A$%a&am Ma lo' ne pre!int+ ierarhi!area nevoilor astfel :

N()OIA D( A R(S*IRA +I A A)(A O ,UN- .IR.ULA/I(

A.R(S*IRA/IA
Definitie , respira repre!int+ nevoia fiin-ei umane de a #apta o7igenul din mediul .n#onjur+tor ne#esar pro#eselor de o7idare .n organism 0i de a elimina dio7idul de #arbon re!ultat din arderile #elulare. Inde0enden#a 1n ati face%ea nevoii Este determinat+ de men-inerea integrit+-ii #+ilor respiratorii 0i a mu0#hilor respiratori' de fun#-ionarea lor efi#ient+ . (ta0ele %e 0i%atiei: 12)entilatia repre!inta patrunderea aerului in#ar#at #u o7igen si eliminarea aerului in#ar#at #u dio7id de #arbon . ,re 2 timpi :
3

- in 0i%atia - e30i%atia Este influentata de: -permeabilitatea #ailor respiratorii -#on#entratia o7igenului in aerul respirat -maturitatea #entrului respirator bulbar -e7pansiunea #utiei tora#i#e -fun#tionarea normala a #entrilor #are reglea!a respiratia 28 Difu4iunea 5a4elo% este pro#esul prin #are o7igenul din alveolele pulmonare tre#e in #apilarele perialveolare ' si dio7idul de #arbon din #apilare tre#e in alveolele pulmonare. Este influentata de : -diferenta de presiune a 92 in aerul alveolar si #on#entratia 92 din sange2 -starea peretelui alveolar -marimea suprafetei alveolare 38 (ta0a ci%culato%ie #onsta in #ondu#erea o7igenului prin vasele arteriale la tesuturi' si dio7idul de #arbon adus de la tesuturi ' prin vasele venoase ' la plamani pentru a se elimina . Este influentata de: -#antitatea de hemoglobina din sange -debitul #ardia# -numarul de hematii :ermeabilitatea retelei periferi#e arteriale 18 (ta0a ti ula%a repre!inta s#himbul de ga!e dintre sange si tesuturi ' #u ajutorul unui sistem en!imati# #omple7 . Facto%i ca%e influen#ea4! ati face%ea nevoi de a %e 0i%a:

18 Facto%i $ilo5ici : - varsta ; la #opil numarul de respiratii este mai mare #a la adult. - sexul ; la femei ' valorile fre#ventei respiratorii se inregistrea!a la limita ma7ima ' iar la barbati la limita minima . - statura ; la persoanele mai s#unde ' numarul de respiratii<minut este mai mare de#at la persoanele inalte - somnul ; in timpul somnului fre#venta respiratiilor este mai s#a!uta de#at in timpul starii de veghe - postura ; po!itia #ore#ta a tora#elui permite e7pansiunea plamanului in timpul respiratiei . :o!itia #are favori!ea!a respiratia este #ea se!and si ortostati#a ' prin #ontra#tia #orespun!atoare a diafragmei . - alimentatia ; influentea!a mentinerea umiditatii #ailor respiratorii si prin aportul de glu#o!a favori!ea!a buna fun#tionare a diafragmei si a #elorlalti mus#hi respiratori . - exercitiul fizic ; influentea!a fre#venta respiratiei.
4

28 Facto%i 0 i&olo5ici : - emotiile ; influentea!a fre#venta si amplitudinea respiratiei2a#eeasi influenta o au rasul'plansul. 38 Facto%i ociolo5ici : - mediul ambiant ; pro#entajul ade#vat de o7igen =21>8 din aerul atmosferi# favori!ea!a respiratia ' iar mediul poluat influentea!a negativ respiratia2umiditatea aerului inspirat de 40-50> #reea!a un mediu #onfortabil. - climatul ; #aldura determina #resterea fre#ventei respiratiei ' frigul-s#aderea fre#ventei ' vantul perturba respiratia ' altitudinea determina #resterea fre#ventei -locul de munca ; prin poluare #himi#a sau mi#robiana ' devine un mediu nefavorabil bunei respiratii . Manife ta%i de inde0endenta : - frecventa respiratiei repre!inta numarul de respiratii<minut si este influentata de varsta si se7 ' astfel : a8 la nou-nas#ut ; 30-40 respiratii<min b8 la 2 ani ; 24-34 respiratii<min #8 la 12 ani ; 14-24 respiratii<min d8 la adult ; 15-16 respiratii<min e8 la varstni# ; 14-24 respiratii<min - amplitudinea este data de volumul de aer #are patrunde si se elimina din plaman la fie#are respiratie ./e#i ' respiratia poate fi profunda sau superficiala. - ritmul repre!inta pau!ele egale dintre respiratii 2 de#i ' respiratia este ritmica. -zgomotele respiratorii2 respiratia nu trebuie sa fie !gomotoasa ' este linistita 2 in somn poate deveni !gomotoasa =sforait8 -simetria miscarilor respiratorii- in timpul respiratiei =inspiratiei si e7piratiei8 ambele hemitora#e pre!inta a#eeasi mis#are de ridi#are si #oborare -mucozitati- mu#oasa respiratorie este umeda ' #u se#retii reduse ' transparente - tusea ? repre!inta o e7piratie fortata ' prin #are se elimina se#retiile din #aile respiratorii ' fiind un fenomen de prote#tie al organismului -tipuri de respiratie : a8 co tal u0e%io% ; intalnit la femeie ' prin ridi#area partii superioare a #utiei tora#i#e ' datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei b8 co tal infe%io% ; intalnit la barbat ' prin marirea diametrului lateral al #utiei tora#i#e #8 a$dominal ; intalnit la #opii si varstni#i ' prin marirea diametrului verti#al al #utiei tora#i#e .

respiratie normala
"

Inte%ventiile a i tentei 0ent%u mentine%ea inde0endentei in ati face%ea nevoii 6

- asistenta e7plorea!a deprinderile de respiratie ale pa#ientului - invata pa#ientul sa fa#a e7er#itii respiratorii - sa fa#a e7er#itii de rela7are ' fi!i#e - sa adopte posturi ade#vate #are sa favori!e!e respiratia - invata pa#ientul sa inlature obi#eiurile daunatoare #um ar fi : imbra#amintea stramta' tabagismul ' mesele #opioase. De0endenta in ati face%ea nevoii. Probleme de dependenta : 18 ,lterarea vo#ii 28 /ispneea 38 9bstru#tia #ailor respiratorii Su% e de dificultate ca%e dete%mina ne ati face%ea nevoii de a %e 0i%a
Surse de ordin fizic:alterarea mu#oasei na!ale'faringiene'bronsi#e'traheale sau a paren#himului pulmonar@'tabagismul Surse de ordin psihologic: an7ietate=fri#a8' stresul'situatie de #ri!a Surse de ordin sociologic6 poluarea' #limatul=altitudine inalta8 Lipsa cunoasterii: de sine' a mediului ambiant' a altor persoane.

12Alte%a%ea vocii
:oate fi #au!ata de pro#ese inflamatorii 2la nivelui #ailor respiratorii superioarenas'faringe'laringe'dar si de pre!enta alergenilor din mediul in#onjurator.

Manife ta%i de de0endenta 6 - /IAF9BIE ? raguseala ' vo#e stinsa ' aspra - ,F9BIE ? imposibilitatea de a vorbi - Aen!atia de sufo#are-lipsa de aer

72 Di 0neea ? respiratie difi#ila'anevoioasa

#

Su% e de dificultate 6 - boli ale inimii'plamanului - boli ale #ailor respiratorii superioare Manife ta%i de de0endenta 6 - 9C"9:BEE ? po!itie fortata'#u bratelev atarnate pe langa #orp'bolnavul stand se!and=po!itie #are favori!ea!a respiratia8 - ,:BEE ? oprirea respiratiei - BC,/I:BEE ? redu#erea fre#ventei respiratiei - ",*I:BEE ? #resterea fre#ventei respiratiei - odifi#area amplitudinii respiratiei =superfi#iala sau profunda8 - *I:EC(EB"I%,"IE ? patrunderea unei #antitati mai mari de aer in plamani - *I:9(EB"I%,"IE ? patrunderea unei #antitati mai mi#i de aer in plamani - *E 9:"IDIE ? hemoragie e7teriori!ata prin #avitatea bu#ala ' provenind de la plamani=sange aerat' spumos'rosu des#his8 - "use - Aputa-ameste# de se#retii din arborele traheo-bronsi#'format din mu#us'puroi'sange'#elule des#uamate /ispnee de tip C*EEBE-A"9FEA ? c%e te am0litudinea i f%ecventa a8un5and 0ana la ma3im"a0oi cad t%e0tat u%mata de a0nee91:-;: ec2 i ciclul e %eia.

-/ispnee de tip FGAA ,G% este o respiratie in patru timpi egali =inspir-pau!a-e7pir-pau!a8inspiratie ampla profunda'!gomotoasa urmata de e7piratie sa#adata si #i#lul se reia2apare in starile de a#ido!a diabeti#a

-Di 0neea ,iot-se #ara#teri!ea!a prin mis#ari respiratorii normale intrerupte periodi# de apnee-430se#.2este intalnita in septi#emii'meningite
-

- Dgomote respiratorii . Aunt de diferite tipuri: a8 #repitante b8 ronflante #8 sibilante - CI,B9D, ? #olorarea albastrui-vanata a e7tremitatilor =nas ' bu!e ' lobul ure#hii ' unghii8

;2 O$ t%uctia cailo% %e 0i%ato%ii . Cauze : - pro#ese inflamatorii ale #ailor respiratorii - pre!enta unor #orpi straini in #aile respiratorii superioare - deformari ale nasului Manifestari de depandenta : - se#retii abundente na!ale #are impiedi#a respiratia - respiratie difi#ila pe nas =bolnavul respira pe gura8 - E:IA",HIA ? hemoragie na!ala -deformari ale nasului #um ar fi deviatia de sept ' traumatisme - stranut ? e7piratie fortata - C9CB,I ? !gomot inspirator #u #ara#ter de suieratura ' au!ibil de la distanta - "IC,I ? depresiune inspiratorie =infundatura8 a partilor moi ale tora#elui ' mai ales supra#lavi#ular ' inter#ostal si epigastru Inte%ventiile a i tentei . O$iective :a#ientul sa respire pa nas Inte%ventii autonome i dele5ate - asistenta indepartea!a se#retiile na!ale sau edu#a pa#ientul sa-si indeparte!e se#retiile in batista personala - ume!este aerul din in#apere - hidratea!a pa#ientul #u li#hide sufi#iente pe 21h - asistenta edu#a pa#ientul pentru a folosi batista individuala ' de uni#a folosinta - edu#a pa#ientul pentru a folosi s#uipatoarele spe#iale ' sa evite imprastierea se#retiilor na!ale - asistenta asea!a pa#ientul in po!itie se!and #u #apul aple#at in fata - #omprima #u poli#ele ' pe septul na!al' nara #are sangerea!a timp de 4-10 min - apli#a #omprese re#i pe frunte ' nas sau #eafa -la nivelul faringelui si laringelui
.

:a#ientul sa nu devina sursa de infe#tie

9prirea epista7isului

:a#ientul sa pre!inte mu#oase respiratorii umede si

inta#te

:a#ientul sa inghita fara difi#ultate

:a#ientul sa fie e#hilibrat psihi#

:a#ientulsa pre!inte sau sa #apete re!istenta la

:a#ientul sa pre!inte #ai respiratorii permeabile permanent

- asistenta ume!este aerul din in#apere - re#omanda pa#ientului repaus vo#al absolut - invata pa#ientul sa utili!e!e #omuni#area nonverbala - edu#a pa#ientul sa fa#a gargara #u solutii antisepti#e - se hidratea!a pa#ientul #u li#hide #aldute - intrerupe alimentatia solida - instituie alimentie semisolida si li#hide #aldute -re#omanda pa#ientului sa fa#a gargara #u solutii antisepti#e - administrea!a medi#atia pres#risa de medi# - pregateste pa#ientul in vederea efe#tuarii ori#arei tehni#i de ingrijire si in vedereav aspirarii se#retiilor bronsi#e - edu#a pa#ientul sa evite s#himbarile bruste de temperatura - sa evite lo#urile aglomerate -la nivelul plamanilor si bronhiilor - invata pa#ientul sa tuseas#a ' sa e7pe#tore!e si sa #ole#te!e sputa - ume!este aerul din in#apere #u apa al#ooli!ata - aspira se#retiile bronsi#e ' da#a este #a!ul - invata pa#ientul sa adopte o po!itie #are sa favori!e!e respiratia - invata pa#ientul sa efe#tue!e e7er#itii respiratorii - edu#a pa#ientul sa renunte la obi#eiurile daunatoare - administrea!a medi#atia pres#risa de medi#

Inte%ventii 0ent%u mentine%ea au favo%i4a%ea e30an iunii 0ulmona%e (3e%citii %e 0i%ato%ii

Re 0i%atie 0%ofunda -favori!ea!a o7igenarea si ventilatia ade#vata la pa#ientii an7iosi2#reste volumul #urent si diminuea!a spatiul mort -pa#ientul efe#tuea!a o inspiratie profunda prelungita #u bu!ele stranse -de preferat in po!itie se!and -pa#ientul este ase!at in po!itie semise!and'#u genun#hii fle#tati'sustinuti in regiunea poplitee #u o patura rulata -mainile plasate #u fata palmara'pe abdomen sub #oaste -se roaga pa#ientul sa inspire adan# pe nas'#u gura in#hisa'sa stea rela7at si sa nu ar#uias#a spatele'sa sesi!e!e ridi#area abdomenului
/

Re 0i%atie diaf%a5matica

-in e7piratie isi va #ontra#ta mus#hii abdominali'va tine bu!ele stranse si se va #on#entra asupra #oborarii abdomenului -timp 4-10 minute de 3-1 ori<!i -dupa invatarea e7er#itiului poate e7e#uta in po!itie se!and'ortostati#a sau in timpul mersului

Incitatia 0i%omet%ica
S0i%omet%u de de$it -#uprinde una sau mai multe re#ipiente din plasti# #u bile #olorate -pa#ientul se asea!a in po!itie semise!and -se introdu#e o piesa bu#ala in gura pa#ientului #are va strange bu!ele in jurul ei -se soli#ita pa#ientului sa inspire profund si lent pentru a ridi#a bilele si a le fa#e sa pluteas#a #at mai mult de la doua la sase se#unde. -se s#oate piesa bu#ala din gura si se e7pira normal -inainte de repetare'pa#ientul se va rela7a si respira normal -este preva!!ut #u un burduf #are se ridi#a la un volum predominant -#uprinde etapele pre!entate nterior

S0i%omet%u de volum

D%ena8ul to%acic
-are #a s#op drenarea li#hidelor'sangelui sau aerului din #avitatea pleurala si restabilirea unei presiuni negative #are sa fa#ilite!e e7pansiunea plamanului #u ajutorul sistemelor de drenaj

Drenaj pleural stng la un pacient cu hemotorace, nainte i dup montarea drenajulu

Inte%ventii 0ent%u mo$ili4a%ea ec%etiilo%

10

<id%ata%ea Umidifica%ea Ne$uli4a%ea

Ta0otament

-se re#omanda apro7imativ2000ml<!i -#onsta in adaugarea vaporilor de apa la aerul inspirat -pastrea!a #aile aeriene umede si permite debarasarea se#retiilor -#onsta in adaos de umiditate sau medi#amente in aerul inspirat -se reali!ea!a prin pulveri!are=folosind atomi!orul8 sau #u ajutorul aerosolilor=un ameste# de ga! #u un medi#amen dispersat in parti#ule sferi#e de ordinul mi#ronilor=antibioti#e'antialergi#e'bronhodilatatoare'e7pe#torante8 1#onsta in lovirea peretelui thora#i# #u mana'ritmi# pe toata suprafata 'timp de 1-2 minute -in#heietura mainii sa fie rela7ata iar #otul in fle7ie -pa#ientul este rugat sa respire lent si adan# -tora#ele pa#ientului sa fie a#operit -#ontraindi#at in osteoporo!a'#oaste fra#turate'la #ei #u problem de sangerare

)i$%atia

D%ena8 0o tu%al

-pa#ientul este rugat sa inspire adan# pe gura si sa e7pire lent pe nas -in timpul e7piratiei se apli#a #u mana pe peretele tora#i# o presiune usoara si os#ilatorie -dupa 4 e7piratii pa#ientul este in#urajat sa tuseas#a si sa e7pe#tore!e -#ontraindi#at la sugari si #opii mi#i. -este pro#edeu positional #are permite eliminarea se#retiilor -po!itia pa#ientului se s#himba la 20-30 minute: -de#ubit ventral #u perna sub abdomen -de#ubit ventral #u patul in#linat la 20 grade -de#ubit dorsal -de#ubit lateral drept - de#ubit lateral stang -po!itie se!and -la starsitul fie#arei po!itii pa#ientul esterugat sa respire profund -se renunta la po!itiile #are pre!inta dis#omfort sau dispnee -#ontraindi#at la pa#ientii #u le!iuni ale #oloanei'hipertensiune intra#raniana

11

Inte%ventii 0ent%u mentine%ea cailo% %e 0i%ato%ii li$e%e

Intu$atia o%ofa%in5iana cu a8uto%ul 0i0ei Guedel

Intu$atia t%a&eala cu onda de intu$atie int%odu a o%ot%a&eal au na ot%a&eal

12

A 0i%atia o%ofa%in5iana au na ofa%in5iana T%a&eo tomia

-#u dispo!itiv de aspiratie si sonda sterile=Belaton8

-reali!area unui orifi#iu la nivelul traheei-prin in#i!ie #irurgi#ala si introdu#erea unei #anule prin a#est orifi#iu in s#opul asigurarii respiratiei pe a#easta #ale.

A 0i%atia t%a&eo$%on ica

Inte%ventii 0ent%u favo%i4a%ea o3i5ena%ii ti ula%e ,sigurarea #antitatii #orespun!atoare de o7igen la tesuturi prin O3i5enote%a0ia
#ombaterea hipo7iei determinata de : -s#aderea o7igenului alveolar -diminuarea hemoglobinei -tulburari in sistemul #ir#ulator -probleme #are interferea!a #u difu!iunea pulmonara

13

II. .i%culatia Definitie

.i%culatia este fun#tia prin #are se reali!ea!a mis#area sangelui in interiorul vaselor sanguine ' #are are drept s#op transportul substantelor nutritive si o7igenului la tesuturi ' dar si transportul produsilor de #atabolism de la tesuturi la organele e7#retoare . ,sistenta supraveghea!a #ir#ulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale .

Inde0endenta in ati face%ea nevoii .

12 *ul ul

repre!inta e7pansiunea ritmi#a a arterelor ' #are se #omprima pe un plan osos si este sin#rona #u sistola ventri#ulara.:ulsul ia nastere din #onfli#tul dintre sangele e7istent in sistemul arterial si #el impins in timpul sistolei.,#est #onfli#t se e7teriori!ea!a prin destinderea ritmi#a a arterei. Facto%i ca%e influentea4a 0ul ul : a2 Facto%i $iolo5ici : - varsta ; la #opilul mi# si la varstni# ' fre#venta pulsului este mai #res#uta de#at la adult . - inaltimea corporala ; persoanele mai s#unde au fre#venta pulsului mai mare de#at a #elor inalte - somnul in timpul somnului fre#venta pulsului este mai redusa - alimentatia ; in timpul digestiei ' fre#venta pulsului #reste - efortul fizic ; determina #resterea fre#ventei pulsului $2 Facto%i 0 i&olo5ici 6 - emotiile - plansul - teama produ# #resterea fre#ventei pulsului . c2 Facto%i ociali 6 - mediul ambiant ; influentea!a fre#venta pulsului prin #on#entratia in o7igen a aerului inspirit Manife ta%i de inde0endenta 6 - frecventa pulsului =nr. de pulsatii<minut8 : a8 la nou-nas#ut ; 130-110 pulsatii<min b8 la #opilul mi# ; 100-120 pulsatii<min #8 la 10 ani ; $0-100 pulsatii<min d8la adult ; 50-60 pulsatii<min e8la varstni# ; peste 60-$0 pulsatii<min - ritm -pulsul este ritmi# ' pau!ele dintre pulsatii fiind egale - amplitudinea =volumul8 pulsului este determinata de #antitatea de sange e7istenta in vase 2 amplitudinea este mai mare #u #at vasele sunt mai aproape de inima -celeritatea pulsului repre!inta vite!a de ridi#are si #oborare a undei pulsatile -tensiunea pulsului-este determinata de forta ne#esara in #omprimarea arterei pentru #a unda
14

pulsatila sa dispara. - coloratia tegumentelor-tegumentele ' in#lusiv e7tremitatile trebuie sa fie #alde ' ro!

72Ten iunea a%te%iala repre!inta presiunea e7er#itata de sangele #ir#ulant asupra peretilor
arteriali. Facto%ii ca%e dete%mina T.A unt 6 - debitul #ardia# - forta de #ontra#tie a inimii -elasti#itatea si #alibrul vaselor - vas#o!itatea sangelui "., s#ade de la #entru #atre periferie . Facto%i ca%e influentea4a ten iunea a%te%iala : a2 Facto%i $iolo5ici6 - varsta ; "., este mai mi#a la #opil si #reste pe masura #e inaintea!a in varsta 2 #reste usor la varstni# - somnul ; "., este mai mi#a in timpul somnului de#at in perioada de veghe - activitatea efortul fi!i# produ#e #resterea "., ' la fel si a#tivitatea diurna $2 Facto%i 0 i&olo5ici 6 - emotiile - bu#uriile - an7ietatea determina #resterea "., c2 Facto%i ociolo5ici 6 - climatul ; frigul produ#e vaso#onstri#tie' de#i #resterea "., - caldura produ#e vasodilatatie ' de#i s#aderea "., Manife ta%i de inde0endenta : - tensiunea arteriala se e7prima in mm <5 -tensiunea arteriala ma7ima se obtine in timpul sistolei -tensiunea arteriala minima se obtine in timpul diastolei - tensiunea diferentiala este diferenta dintre "., ma7ima si "., minima -"., minima =diastoli#a8 ? "., ma7ima <2 J1sau2 Inte%ventiile a i tentei 0ent%u mentine%ea inde0endentei ci%culatiei 6 - edu#a pa#ientul pentru asigurarea #onditiilor igieni#e din in#apere =aerisire8 - edu#a pa#ientul sa-si mentina tegumentele #urate si integre - sa aiba o alimentatie e#hilibrata ' fara e7#es de grasimi - sa evite tutunul ' e7#esul de al#ool - sa evite sedentarismul - sa poarte imbra#aminte lejera ' #are sa nu stanjeneas#a #ir#ulatia . De0endenta in ati face%ea nevoii . .i%culatie inadecvata

1"

Su% e de dificultate 6 - de ordin fizic : alterarea mus#hiului #ardia# ' a peretilor arteriali ' venosi 2 obstru#tii arteriale ' suprain#ar#area inimii - de ordin psihologic : an7ietatea ' stresul ' situatia de #ri!a - lipsa cunoasterii de sine ' despre altii ' despre obi#eiurile daunatoare ' despre alimentatia e#hilibrata Manife ta%i de de0endenta: 12 Modifica%i ale 0ul ului : a) modificari de frecventa ; ",*IC,C/IE ? #resterea fre#ventei pulsului - BC,/IC,C/IE ? s#aderea fre#ventei pulsului b)modificari de volum ; puls filiform ? puls #u volum foarte redus ' abia per#eptibil - puls asimetri# ? volum diferit al pulsului la arterele simetri#e c) modificaride ritm ; puls aritmi# ? pau!e inegale intre pulsatii - puls di#rot ? se per#ep 2 pulsatii ' una puterni#a si alta slaba ' urmata de pau!a 72 Modifica%i ale T.A 6 - hipertensiunea arteriala =*.".,.8 ? #resterea "., peste valorile normale - hipotensiunea arteriala ? s#aderea "., sub valorile normale - modifi#ari ale "., diferentiale - "., difera la segmente simetri#e =brat stang ' drept8 - C9%,:A? prabusirea "., ;2 Te5umente modificate 6 - re#i ' palide datorita irigarii insufi#iente a pielii - #ianoti#e ; #oloratie viola#ee a e7tremitatilor 18 *I:9HE IE ? s#aderea #antitatii de o7igen din sange *I:9HIE ? diminuarea #antitatii de o7igen din tesuturi Inte%ventiile a i tentei . O$iective :a#ientul sa pre!inte #ir#ulatie ade#vata Inte%ventii autonome i dele5ate - invata pa#ientul sa renunte la tutun ' al#ool - sa aiba o alimentatie bogata in fru#te ' !ar!avaturi - sa evite grasimile si sarea din alimentatie - apli#a tehni#i de favori!are a #ir#ulatiei : e7er#itii pasive ' a#tive ' masaje - administrea!a medi#atia pres#risa de
1#

:a#ientul sa fie e#hilibrat psihi#

medi#=antiaritmi#e ' diureti#e ' vasodilatatoare ' toni#e #ardia#e ' hipotensoare ' antianginoase ' anti#oagulante8 - urmareste efe#tul medi#amentelor - edu#atie sanitara a bolnavului - asistenta informea!a pa#ientul asupra stadiului bolii sale ' asupra gradului de efort pe #are poate sa-l depuna ' asupra importantei #ontinuarii tratamentului medi#amentos

Te&nici de evalua%e i in5%i8i%i a ociate nevoii de a %e 0i%e i a avea o $una ci%culatie.

(valua%ea functiilo% vitale
Functiile vitale6

In#lud: respiratia' pulsul' tensiunea arteriala si temperatura Aunt fre#vent utili!ate #a indi#atori ai starii de sanatate sau de boala

.and e ma oa%a functiile vitale

Cand intervine o s#himbare in starea de sanatate a unei persoane Cand este admis intr-o unitate spitali#eas#a Inainte si dupa pro#eduri inva!ive de diagnosti# Inainte si dupa interventii #hirurgi#ale Inainte si dupa administrarea medi#amentelor #are au efe#t asupra sistemului respirator si #ardiovas#ular Inainte si dupa efe#tuarea interventiilor de ingrijire #are pot influenta fun#tiile vitale

Rolul a i tentei in ma u%a%ea functiilo% vitale

Aa pregateas#a materiale si instrumentar #orespun!ator si in stare de fun#tionare Aa pregateas#a pa#ientul din pun#t de vedere fi!i# Aa pregateas#a psihi# pa#ientul Aa asigure #onditii de mi#ro#limat #are sa nu influente!e fun#tiile vitale Aa #unoas#a variatiile normale ale fun#tiilor vitale' in fun#tie de se7 si varsta Aa #unoas#a ante#edentele medi#ale ale pa#ientului si tratamentele pres#rise Aa respe#te fre#venta de evaluare a fun#tiilor vitale in raport #u starea pa#ientului
1-

Aa #omuni#e medi#ului modifi#arile semnifi#ative ale fun#tiilor vitale

Ma u%a%ea i nota%ea %e 0i%atiei Sco06 - evaluarea fun#-iei respiratorii a pa#ientului fiind un indi#iu al evolu-iei bolii ' al apari-iei unor #ompli#a-ii 0i al prognosti#ului. (lemente de a0%eciat -tipul respira-iei -amplitudinea mi0#+rilor respiratorii -ritmul -fre#ven-+ -!gomotele respiratorii -simetria mis#arilor respiratorii Mate%iale nece a%e -#eas #u se#undar -#reion de #uloare verde = pi7 #u past+ verde -foaie de temperatura Inte%ven#iile a i tentei

-a0ea!+ pa#ientul .n de#ubit dorsal ' f+r+ a e7pli#a tehni#a #e urmea!+ a fi efe#tuat+ -plasarea mKinii' #u fa-a palmar+ pe suprafa-a tora#elui -num+rarea inspira-iilor timp de un minut -#onsemnarea valorii ob-inute printr-un pun#t pe foaia de temperatur+ =fie#are linie ori!ontal+ a foii repre!int+ o respira-ie8 -unirea #u o linie a valorii pre!ente #u #ea anterioar+ pentru ob-inerea #urbei
1.

-in alte do#umente medi#ale se poate nota #ifri# valoarea ob-inut+' #Kt 0i #ara#teristi#ile respira-iei: E7. Cs ? 20 resp<min Cd ? 16 resp<min de amplitudine medie' #orespun!+toare' ritm regulat ,pre#ierea #elorlalte elemente ale fun#-iei respiratorii se fa#e prin simpla observare a mi0#+rilor respiratorii. Inte%0%eta%e F%ecventa %e 0i%atiei=numarul de respiratii pe minut8: la nou nas#ut-30-40r<min la 2ani-24-34r<min la 12 ani-14-24r<min adult-15-16<min varstni#-14-24<min mis#arilor respiratorii varia!a in fun#tie de se7'varsta'po!itie'mediul

Fre#venta

ambiant'#lima'lo# de mun#a et#. In stare fi!iologi#a #urba respiratorie merge paralel #u #ea a temperaturii si pulsului. Am0litudinea-este data de volumul de aer #are patrunde si se elimina din plaman la fie#are respiratie./in a#est pun#t de vedere respiratia poate fi profunda sau superfi#ial. Ritmul >repre!inta pau!ele egale dintre respiratii2respiratia este ritmi#a ?5omotele %e 0i%ato%ii-normal respiratia este linistita2in somn devine mai !gomotoasa Simet%ia mi ca%ilo% %e 0i%ato%ii-ambele emitora#e pre!inta a#eeasi mis#are de ridi#are si #oborare in timpul inspiratiei si e7piratiei. Ti0u%i de %e 0i%atie6 -#ostal superior-intalnit la femeie'prin ridi#area partii superioare a #utiei tora#i#e'datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei -#ostal inferior'intalnit la barbat'prin marirea diametrului lateral al #utiei tora#i#e -abdominal-la #opii si varstni#i prin marirea diametrului verti#al al #utiei tora#i#e Repiratie normala

1/

*atolo5ic6 Di 0nee @difi#ultate de a respira' sete de aer =modifi#area unuia sau mai multor parametri respiratori:fre#venta'ritm'amplitudine2 Dupa frecventa, amplitudinea si ritmicitatea respiratiei, deosebim urmatoarele tipuri de dispnee6 Ta&i0nee-dispneea #u a#elerarea ritmului respirator 'fre#venta respiratorie peste limita normala ,%adi0nee >dispneea #u rarira ritmului respirator'fr#venta respirarorie sub limita normala Di 0neea .&eAne >StoBe se #ara#teri!ata prin alternanta de polipnee neregulata #a amplitudine' #u apnee #are poate dura 10-30 de se#unde=#reste amplitudinea si fre#venta ajungand pana la ma7im'apoi s#ad treptat urmata de apnee si #i#lul se reia8 ,pare in ateros#lero!a sistemi#a' hipertensiunea intra#raniana' hemoragii #erebrale' tumori.

Di 0neea Cu maul-este o respiratie in patru timpi egali =inspir-pau!a-e7pir-pau!a8-inspiratie ampla profunda'!gomotoasa urmata de e7piratie sa#adata si #i#lul se reia2apare in starile de a#ido!a diabeti#a

Di 0neea ,iot-se #ara#teri!ea!a prin mis#ari respiratorii normale intrerupte periodi# de apnee-430se#.2este intalnita in septi#emii'meningite Nota%e 0e foia de tem0e%atu%e

20

O3imet%ia determina satura-ia .n o7igen a sKngelui periferi# 0i fre#ven-ei =eventual formei8 pulsului periferi#.Aa92? raportul dintre #on-inutul total .n 92al hemoglobinei 0i #apa#itatea poten-ial+ma7im+ a *b de transport a o7igenului Bormal Aa 92? $) - 100 > sub Aa 92$1> ? hipo7emie2 pa#ientul ne#esit+ o7igenoterapie Aa 92? 66 ; 63> ? hipo7emie medie Aa 92L63> ? hipo7emie grav+

M! u%a%ea i nota%ea 0ul ului.

21

*ul ul repre!int+ e7pansiunea ritmi#+ a arterelor #e se #omprim+ pe un plan osos 0i este

sin#ron+ #u sistola ventri#ular+. :ulsul ia nastere din #onfli#tul dintre sangele e7istent in sistemul arterial si# el impins in timpulb sistolei.,#est #onfli#t se e7teriori!ea!a prin destinderea ritmi#a a arterei. Sco06 evaluarea fun#-iei #ardiovas#ulare. (lemente de a0%eciat: ritmul amplitudinea frecvena celeritatea Locu%i de m! u%a%e6 ori#are a%te%! a##esibil+ palp+rii 0i #are poate fi #omprimat+ pe un plan osos: Artera temporala superfi#ial+ #arotida humeral+ radiala femural+ poplitee=.n spatele genun#hiului8 tibial+ pedioas+

#arotida

radiala

pedioasa

22

humerala

femurala

poplitee

tibiala

Mate%iale nece a%e6 pi7 #uloare ro0ie #eas #u se#undar foaie de temperatura Te&nica preg+tirea psihi#+ se asigur+ repaus fi!i# 0i psihi# 10-14 minute spalare pe maini reperarea arterei fi7area degetelor inde7' medius 0i inelar pe traie#tul arterei se e7er#it+ o u0oar+ presiune #u vKrful degetelor asupra peretelui arterial pKn+ la per#eperea !vK#niturilor pline ale pulsului
23

 se num+r+ pulsa-iile timp de 1 minut #onsemnarea valorii ob-inute printr-un pun#t pe foaia de temperatur+' -inKnd #ont #+ fie#are linie ori!ontal+ repre!int+ ! pulsa"ii# se une0te valoarea pre!ent+ #u #ea anterioar+ #u o linie' pentru ob-inerea #urbei. in unele do#umente se notea!+ #ifri#. E7emplu : 12.H.2012 :/?60<min2 :A?$0<min

Inte%0%eta%e6 Ritmul ; pau!ele dintre pulsa-ii sunt egale' pulsul este ritmi#. Modific$ri de ritm al pulsului puls aritmi# ? pau!e inegale .ntre pulsa-ii puls di#rot ? se per#ep dou+ pulsa-ii' una puterni#+ 0i alta slab+' urmat+ de pau!+ Am0litudinea =volumul8 este determinat+ de #antitatea de sKnge e7istent+ .n vase este mai mare #u #Kt vasele sunt mai aproape de inim+ la arterele simetri#e' volumul pulsului este egal Modific$ri de amplitudine a pulsului puls filiform' #u volum redus' abia per#eptibil puls asimetri# ; volum diferit al pulsului la artere simetri#e F%ecven#a
24

 nou nas#ut 130-110 pulsatii<minut #opil mi# la 10 ani adult vKrstni# 100-120 pulsatii<minut $0-100 pulsatii<minut 50-60 pulsatii<minut M60-$0 pulsatii<minut

Sfigmograma?inregistrarea grafi#a a pulsului a8ana#rota b8#ata#rota #8infle7iune di#rota

a Modific$ri de frecven"$ a pulsului

tahi#ardie ? #re0terea fre#ven-ei pulsului peste valoarea normal bradi#ardie ? s#+derea fre#ven-ei pulsului sub valoarea normala .ele%itatea repre!int+ vite!a de ridi#are 0i #oborKre a undei pulsatile. puls #eler se #ara#teri!ea!a prin aparitia si disparitia undei pulsatile #u rapiditate puls tard-aparitia si disparitia undei pulsatile #u intar!iere

Ma u%a%ea i nota%ea ten iunii a%te%iale

2"

Ten iunea a%te%iala repre!int+ presiunea e7er#itat+ de sKngele #ir#ulant asupra pere-ilor arteriali. Sco06 evaluarea fun#-iei #ardiovas#ulare Facto%ii ca%e dete%mina ten iunea a%te%iala: -debitul #ardia# -forta de #ontra#tie a inimii -elasti#itatea si #alibrul vaselor -vas#o!itatea sangelui (lemente de evaluat tensiunea arterial+ sistoli#+=ma7im+8 tensiunea arterial diastoli#+=minim+8

Loc de m! u%a%e -artera humeral+ -artera radial+=ele#troni#8 Mate%iale nece a%e -tensiometru=Civa-Co##i' #u manometru' ele#troni#e8 -stetos#op biauri#ular -tampon de vat+ -al#ool -pi7 de #uloare ro0ie -os#ilometru :a#hon

2#

Metode -aus#ultatorie -palpatorie Te&nic! metoda auscultatorie

-preg+tire psihi#+ -repaus timp de 14 minute -se apli#+ man0eta pneumati#+ pe bra-ul pa#ientului'sprijinit si in e7tensie

-se fi7ea!+ membrana stetos#opului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioar+ a man0etei -se introdu# olivele stetos#opului .n ure#hi -se pompea!+ aer .n man0eta pneumati#+ #u ajutorul perei de #au#iu# pKn+ la dispari-ia !gomotelor pulsatile -se de#omprim+ progresiv aerul din man0et+ prin des#hiderea supapei pKn+ #Knd se aude primul
2-

!gomot=a#esta repre!int+ valoarea tensiunii arteriale ma7ime8. -se re-ine valoarea indi#at+ #ontinuKndu-se de#omprimarea pKn+ #Knd !gomotele dispar=tensiunea arterial+ minim+8 Nota%e -se notea!+ pe foaia de temperatur+ valorile ob-inute #u o linie ori!ontala de culoare rosieso#otindu-se pentru fie#are linie a foii o unitate #oloan+ de mer#ur -se unes# liniile ori!ontale #u linii verti#ale 0i se ha0urea!+ spa-iul re!ultat -.n alte do#umente medi#ale se notea!+ #ifri#:E7.",?120<60mm*g.

",?130<)0mm*g2",?110<$0mm*g2",?124<)4mm*g

.la ifica%ea ten iunii a%te%iale in functie de valo%ile ale6

2.

(alori peste #ele normale -hipertensiune.*", (alori sub #ele normale -hipotensiune. h",

metoda palpatorie -determinarea se fa#e prin palparea arterei radiale' etapele fiind identi#e metodei aus#ultatorii2 -se utili!ea!+ .n #a!uri deosebite #Knd nu avem la .ndemKn+ un stetos#op -valorile se determin+ .nregistrKnd valoarea indi#at+ pe #adranul manometrului .n momentul .n #are sim-im #+ tre#e prima und+ pulsatil+' a#easta e#hivalKnd #u tensiunea ma7ima. valoarea tensiunii arteriale minime se #al#ulea!+ dup+ formula: ",min?",max<2 J 1 sau 2 O cilomet%ia ; metoda prin #are se eviden-ia!+ amplitudinea pulsa-iilor peretelui arterial #u ajutorul os#ilometrului :a#hon.

2/

30