Proiect: Metale si aliaje Nume: Juganaru Gabriel Claudiu

Facultatea: Inginerie Electrica Grupa: 112 A

Metale si aliaje

Metalele si aliajele:
Definitie: In industria electrote nica! pentru "abricarea masinilor! aparatelor si ec ipamentelor se "olosesc di"erite materiale metalice #pure sau sub "orma de aliaje$ si nemetalice% 1

Continut: Metalele sunt utili&ate in practica datorita unor proprietati speciale! cum sunt conductibilitatea termica si electrica!re&istenta buna la coro&iune! stabilitatea la temperaturi inalte! ca de pilda cuprul! aluminiul si argintul pentru conductibilitatea lor termica si electrica mari! staniul! molibdenul si 'ol"ramul pentru stabilitatea la temperaturi inalte% In practica cele mai multe metale sunt "olositoare sub "orma de aliaje! adica materiale metalice re&ultate din topirea impreuna a unor metale cu metale sau metale cu nemetale #metaloide$% Pentru ca un aliaj sa posede proprietati metalice! este necesar sa predomine legatura metalica% Pentru ca prin topire sa re&ulte un aliaj! elementele trebuie sa se di&ol(e complet in stare lic ida! "ormand o topitura omogena care! prin solidi"icare! sa dea nastere unui material metalic omogen din punct de (edere macroscopic% )a scara atomica! toate aliajele sunt eterogene! intrucat sunt alcatuite din cel putin doua "eluri#specii$ de atomi% Metalele #elementele$ care alcatuiesc aliajul poarta numele de componenti! iar totalitatea aliajelor "ormate de catre aceiasi componenti! "ormea&a un sistem de aliaje% *aca se considera sistemele "i&ico+c imice #corp sau ansamblu de corpuri$ in interactiune! i&olate imaginar de mediul inconjurator! ele pot "i: omogene+cu aceleasi caracteristici in toata masa+ si eterogene+ "ormate din parti omogene separabile prin procedee mecanice% Partile omogene ale unui sistem eterogen di"era intre ele prin proprietatile lor "i&ico+c imice% Clasi"icarea sistemelor de aliaje se "ace in "unctie de solubilitatea reciproca a componentilor in stare lic ida si in stare solida% *upa solubilitatea in stare lic ida se disting trei grupe mari! si anume: - sisteme de aliaje in care componentii sunt total sunt total solubili unul in altul in stare lic ida, - sisteme de aliaje in care componentii sunt partial solubili unul in altul in stare lic ida, - sisteme de aliaje in care componentii sunt total insolubili unul in altul in stare lic ida% In ca&ul cand componentii sunt total solubili in stare lic ida! in stare solida pot "i: total solubili! partial solubili sau total insolubili% *aca componentii sunt partial solubili in stare lic ida! in stare solida pot "i: partial solubili sau total insolubili% Cand componentii sunt total insolubili in stare lic ida! in stare solida nu pot "i decat total insolubili%

Proprietati fizice ale aliajelor: + + + 2 *utitatea -emperatura Conductibilitatea

+ +

.e&istenta mecanica .e&istenta la coro&iune

Aliaje cu importanta industriala:

Fonta este un aliaj al "ierului cu carbonul in procent de 1!/+01 C% Otelurile contin "ier si un procent mai mic de carbon decat "ontele #2%3+21C$ Alamele sunt aliaje ale cuprului cu &incul Bronzurile sunt constituite din cupru si staniu Aliajele de lipit sunt aliajele ale plumbului cu staniul Aliajele tipografice contin plumb! stibiu si staniu Alama este un aliaj de cupru si &inc Aluminiu Duraluminiu Amalgamele

SR E !"!#:!$$% 4tandardul pentru cupru si aliaje din cupru a "ost aprobat de *irectorul General al I.4 5 Institutul .oman de 4tandardi&are! la 22 mai 166/! iar standardul European EN 1712:1660 are statutul unui 3

standard roman% 4tandardul actual este identic cu 4tandardul European En 1712:1660! Cupru si aliaje din cupru% 4istem european de simboli&are numerica% Acesta repre&inta (ersiunea romana a standardului European En 1712:1660! el a "ost tradus de I.4 si are acelesi statut ca si (ersiunile o"iciale si a "ost publicat cu permisiunea CEN 5 Comitetul European de 4tandardi&are% 4tandardul European a "ost adoptat de CEN la 1660+11+11! membrii CEN "iind obligati sa respecte .egulamentul Intern CEN8CENE)EC! care stipulea&a conditiile in care pre&entului standard European i se atribuie statutul de standard national! "ara nici o modi"icare% )istele actuali&ate si re"erintele bibliogra"ice re"eritoare la ast"el de standarde nationale pot "i obtinute pe ba&a de cerere catre 4ecretariatul Central sau catre orice membru CEN% 4tandardul 1712:166/ e9ista in trei (ersiuni o"iciale #engle&a! "rance&a si germana$% : (ersiune in oricare alta limba! reali&ate prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN! in limba sa nationala si noti"icata 4ecretariatului Central! are acelasi statut ca si (ersiunile o"iciale% 4istemul de simboli&are numerica descris in pre&entul 4tandard European are la ba&a Ane9a A din I4:8-. /223! in care se atribuie un singur simbol unui material de cupru #sau un aliaj al acestuia! pentru clasi"icarea lui% Acest sistem de simboli&are numerica se poate utili&a ca o alternati(a la sistemul de simboli&are prin simboluri c imice ale materialeleo indicate in I4: 1162+1% 4tandardul stabileste un sistem numeric care permite simboli&area cuprului sau aliajelor de cupru "abricate si8sau utili&ate in Europa! si responsabilitatea atribuiri! inregistrarii si gestionarii simbolurilor corespun&atoare "iecarui material de cupru%

SR E !&&#%'!:#&&(

4tandardul EN 1222/+1:222; a "ost elaborat de comitetul te nic ECI448-C /! 4imboli&area con(en<ional= a o<elului! >i a "ost adoptat ca standard rom?n @n 222; de comitetul te nic rom?n C72! :<eluri >i "eroaliaje% 4tandardul pre(ede c= pentru "iecare marc= de o<el se aloc= o singur= simboli&are al"anumeric=% Notarea complet= a unui produs de o<el! atunci c?nd se utili&ea&= @n comen&i >i @n documente contractuale! trebuie s= cuprind= pe l?ng= simboli&area al"anumeric= >i indica<ii re"eritoare la condi<iile te nice de li(rare corespun&=toare o<elului speci"icat% Pentru o<elurile speci"icate @n standarde! aceast= indica<ie trebuie s= "ie num=rul de re"erin<= al standardului de produs corespun&=tor% Pentru simboli&area o<elurilor se utili&ea&= trei grupe de simboluri! >i anume: simboluri principale! care semni"ic= utili&area pre(=&ut= a o<elului! anumite caracteristici mecanice sau cantitatea de carbon simboluri suplimentare pentru o<el! care semni"ic=! @n general! prelucr=rile la care a "ost supus o<elul simboluri suplimentare pentru produse de o<el! care indic= tipul de acoperire pentru produsele de o<el! condi<iile de tratament termic pentru acestea etc%

An standard sunt e9plicitate tabelar simboli&=rile al"anumerice pentru tipurile de o<el enumerate mai sus >i men<ionate @n standardele europene #EN$! speci"ica<iile te nice #-4$! rapoartele te nice #-.$ >i standardele na<ionale ale membrilor CEN% E9ist= >i un sistem de simboli&are numeric= de"init @n standardul 4. EN 1222/+2:166;! 4isteme de simboli&are pentru o<eluri% Partea 2: 4istemul numeric! care stabile>te structura simbolurilor numerice ale o<elurilor! precum >i modul de organi&are! atribuire >i di"u&are a lor% *e asemenea! pentru @n<elegerea corect= a simboli&=rilor este necesar= consultarea standardului 4. EN 12222:2223! *e"inirea >i clasi"icarea m=rcilor de o<el! care de"ine>te termenul o<el >i clasi"ic= m=rcile de o<el dup= compo&i<ia c imic= >i dup= propriet=<ile "i&ice%

Acti)itate de la*orator: Metale si aliaje: 4tandard Cupru si aliaje din cupru 8 4tandard Instrument de lucru pentru simboli&area 5

o<elurilor 4. EN 1712:166/ 4. EN 1222/+1:222;

Concluzie:

Aliajele "olosite in domeniul constructiei de ec ipamente electrice au un mare grad de utili&are datorita propietatilor pe care le poseda acestea% Aceste proprietati pro(in din materialele de ba&a #de regula metale$ dar si din proprietatile aliajelor #"iind in numar mai restrans$% Aliajele sunt pre"erate in constructia de ec ipamente electrice datorita "aptului ca sunt mai usor de "olosit! un unele ca&uri mai usoare decat materialul de ba&a! cu proprietati ridicate si nu in ultimul rand pentru ca sunt mai usor de "ormat din punct de (edere c imic decat metalele pure% In con"ormitate cu cele amintite in acest re"erat simboli&area si cunoastera cat mai buna a aliajelor poarta un rol important in alegera materialului cel mai economic si cel mai e"icient la tipul de aparat! masina sau c iar sisteme comple9e de aparate! in reali&area celor mai bune per"ormante%

Bi*liografie: http:// asro.ro 7

http://ro.wikipedia.org/ http://www.standardizarea.ro/revista_standardizarea/August2006.pd http://!agazin.asro.ro

"