Sunteți pe pagina 1din 9

Medicina in Egiptul Antic

Inceputurile medicinei in Egipt


Boala a aparut pe Pamnt odata cu primele forme de viata, si totodata, ca un proces de supravietuire si perpetuare, a aparut intr-un mod natural si actiunea de vindecare. In lumea biologica acesta actiune de vindecare este instinctiva, fiziologica(animalele bolnave au comportamente care pot fi incadrate printre activitati tamaduitoare:lingerea ranilor prin care are loc o dezinsectie datorita antibioticelor din saliva, in caz de indigestie chiar si carnivorele consuma iarba, animalele isi expun la soare partile suferinde) in tip ce in lumea umana este bazata pe constiinta, gandire, strategie. Putem astfel afirma ca actiunea de vindecare are un caracter universal, putand fi acceptata ca o lege naturala. Medicina nu a aparut ca stiinta asa cum o cunoastem astazi. De la arta vracilor si samanilor care pretindeau ca alunga duhurile rele, la medicina sacerdotilor care practicau n umbra templelor, pna la medicina moderna este o cale lunga, dar aparitia si perpetua ei dezvoltare are la baza aceleasi necesitati: necesitatea combaterii durerii, a suferintei, necesitatea supravietuirii si evolutiei cu pastrarii fortei de munca, necesitatea perpetuarii speciei cu ngrijirea nou-nascutului si a gravidei. Pe Valea Nilului, s-a nascut un popor care a infiintat cel mai vechi stat din lume Egiptul antic, anterior tuturor celorlalte, nzestrat cu o administraie, o fiscalitate, o justiie i o armat comparabile cu cele ce-au luat natere mai apoi n rile de pe toate continentele, nainte i dup era noastr. Dar lumea Egiptului antic a zmislit deasemenea o cultur spiritual scnteietoare pe care o admirau grecii vechi i romanii care se minunau precum fac azi mulimile de turiti, s contemple templele, piramidele sau obeliscurile nlate de faraoni i supuii lor. Religia egiptenilor din perioada antic a fost o religie politeist. Natura religioasa a civilizatiei egiptene a influentat si contribuit la nasterea si dezvoltarea tuturor domeniiilor in care ei au excelat, inclusiv medicina. Actul medical era insotit de ritualui religioase

Astfel in cadrul mitologiei egipteane, putem enumera civa reputai zei - vindectori: Thot: "atottiutorul", care deinnd toate tainele, le cunotea i pe acelea ale vindecrii Osiris: cel care nvinge moartea Isis: zei-vrjitoare despre care se spunea c nvie morii Amon: nu numai zeul-soare, ci i al fecunditii i fertilitatii Sekhmet: zei ocrotitoare a femeilor suferinde Seth: personaj malefic, rspndea bolile epidemice. Medicina nu era practicata de vrajitori sau vraci ca la in triburile primitive, inca nainte de anul 2000 .Hr., preoii egipteni au nceput s dezvolte primele practici medicale ale lumii. Dei se presupune c toate culturile timpurii au descoperit unele forme de tratament bazate pe ierburi i au nvat s aplice metode chirurgicale, preoii egipteni au fost cei dinti care i-au sistematizat cunotinele ntr-un mod pe care cercettorii de astzi l pot interpreta. Faima vindectorilor egipteni era att de mare nct bogaii i nobilii din tot Orientul Mijlociu i, mai trziu, din zona mediteraneean cltoreau n Egipt pentru a fi tratai.
Horus Gardian al sntii

Prerea c preoii egipteni au descoperit secretele trupului uman practicnd mumificarea este larg rspndit. Ei scoteau organele interne ale cadavrelor ce urmau a fi mumificate. Totusi dup ct se pare, la baza cunotinelor lor stteau diseciile. Exist dovezi care demonstreaz c majoritatea tratamentelor se bazau pe experimentri.

Imhotep, o personalitate semilegendar ajuns n culmea gloriei prin 2950 .Hr., este considerat de foarte muli ca fiind primul om de stiin n sensul modern al cuvntului. Fizician faimos, Imhotep este totodat considerat a fi arhitectul piramidei n trepte a faraonului Zoser. Dup moarte, lui Imhotep i s-au atribuit puteri magice, considerndu-se c avusese o descenden divin. Isaac Asimov a atras atenia asupra faptului c el a fost unicul om de stiin din istoria omenirii transformat n zeitate. Primele scrieri medicale egiptene Papirusul Ebers, Papirusul Brugsh, Papirusul Edwin Smith, Papirusul Hearst si Papirusul Chester Beatty arata baza empirica a procedeelor medicale amestecate cu magia si practicile religioase in deplina concordanta cu civilizatia egipteana. In

paralel s-a dezvoltat si o medicina empirica, laica, bazata pe unele proceduri terapeutice ce isi
dovedisera eficacitatea de-a lungul timpului. Medicii egipteni s-au format astfel in jurul templelor si erau considerati reprezentanti ai marelui zeu Toth. Astfel, medicina egipteana a inceput sa aiba un oarecare grad de specializare, asa cum spune istoricul Herodot: Tara este plina de medici, unii pentru ochi, altii pentru dinti, altii pentru abdomen, altii pentru boli ascunse. Istoricul grec Diodore relateaza despre obligativitatea bolnavilor egipteni, ca odata insanatositi, sa relateze preotilor, simptomele bolii avute si remediile folosite. Incepand din jurul anului 1650 ICh., in Egipt incepe sa se formeze o medicina sociala si o medicina a muncii. Soldatii primeau ingrijire medicala gratuita, constructorii de piramide erau supravegheati medical, favorizand astfel dezvoltarea chirurgiei si a ortopediei. Totusi in vechiul Egipt nu s-a gasit nici o urma a vreunei institutii comparabila cu spitalul

Concepii i teorii
Se credea c omul se nate perfect snatos, iar boala ar aprea datorit unei cauze externe. Astfel, n cazul rnilor sau al problemelor legate de viermi intestinali, cauza este vizibil, deci i tratamentul era raional. Dar n cazurile ce interesau microbiologia, avnd n vedere nivelul slab al cunotinelor de profil, bolile interne erau atribuite unor fore, obscure, divine i deci necesitau mai nti proceduri magice i apoi tratament. Cu alte cuvinte, n acea epoc nu era o delimitare clar ntre religie i ceea ce astzi numim medicin. Respiraia era considerat actul vital: suflul vieii ar ptrunde prin urechea dreapt, iar suflul morii prin cea stng. Deci medicii egipteni erau pneumatiti. Cu toate acestea, cunotinele despre plmni erau slabe. Se considera c la respiraie particip i inima, iar din aceste dou organe, aerul s-ar rspndi n tot organismul. Ficatul era socotit rezervorul de snge al organismului.

Dei practicau mblsmarea i mumifierea cadavrelor, cunotinele de anatomie ale medicilor erau slabe i aceasta pentru simplul motiv c de cadavre nu se ocupau medicii, ci anumii meteugari. De altfel, pentru mumificare nu practicau disecia. Cu ajutorul unor crlige, creierul era scos pe nas. Ali meteugari extrgeau organele interne din abdomen i le aruncau n Nil.
Autorul papirusului Smith avea ceva cunotine n domeniul sistemului circulator, dei nu fcea distincie ntre vase de snge, tendoane i nervi.

Sistemul sanitar
Serviciile medicale ale Egiptului Antic semna n esen cu cel actual:

sistemul ngrijirilor medicale constituia un serviciu public ce era gratuit (accesibil tuturor),
general (pentru toate clasele sociale), naional (disponibil n toate colurile rii), disponibil n orice moment. Medicina era practicat de medici laici care totui colaborau cu

sacerdoii .
Asemeni multor altor meteuguri, practica medicala se transmitea din tat n fiu. Homer a scris n Odisee:
Actul medical in Egiptul antic

n Egipt, brbaii sunt mai pricepui n medicin dect orice alt fiin uman, i, Egiptenii erau mai pricepui n medicin dect n orice alt art.

Completarea nvturii, perfecionarea se realiza ntr-una din "Casele vieii", ntemeiate, conform legendei, chiar de Imhotep. Acestea vor deveni marile centre medicale de mai trziu.

Medicii egipteni erau strict specializai, printre domenii enumernduse: stomatologie, obstretic, specialiti care dovedesc gradul de dezvoltare a civilizaiei egiptene. Dupa ce nva meteugul vindecrii, medicul putea cpta i o funcie. Dup cum relata Diodor din Sicilia, existau medici militari care nsoeau expediiile i caravanele de cltori. Cei mai buni tmduitori erau luai n serviciul curii faraonului. Exista astfel o ntreag ierarhie medical. Medicina egiptean s-a cristalizat n decurs de milenii, prin numeroase observaii i studii. n dezvoltarea general a culturii antice de pe valea Nilului, medicina a deinut un loc de frunte i a deschis largi perspective medicinii greceti, acea care avea sa domine n Europa pn n secolul al XVIII-lea.

Chirurgia n vechiul Egipt: Actul medical era nsoit de ritualuri religioase.

Practici
Medicamentele folosite de egipteni proveneau toate din cuprinsul propriei ri. De altfel Homer preciza: "Rodnicul pmnt al Egiptului este cel mai bogat n leacuri." Se foloseau: uleiurile, aluaturile, curmalele, ceapa, usturoiul, smna de in, mrarul, smirna, opiul, precum i diverse minerale, sruri de plumb, antimoniu, cupru. Dintre produsele animale se intrebuinau carnea, creierul, sngele. Leacurile se administrau n lapte, vin, bere sau fierturi. Se preparau pilule cu ajutorul mierei, se fceau supozitoare. Purgativele, laxativele, vomitivele erau variate. Medicul era cel ce pregtea medicamentele. Bolile de plmni erau combtute cu smntn, miere amestecat cu chimen, lapte cu rocove. Fceau inhalaii absorbind, cu o trestie, vaporii unei fierturi n care amestecau curmale, rin, smirn. Contra limbricilor i teniei, medicii egipteni recomandau buturi cu miere si ulei. Pentru bolile tubului digestiv se recomanda repausul i se administrau smburi de curmale i plante macerate. Smna de ricin, bine mestecat, dupa care se bea bere, era un laxativ obinuit. Bolile urinare, cum ar fi incontinena sau hematuria, se tratau cu buturi din fructe, dar i cu pomezi ca uz extern.