Sunteți pe pagina 1din 0

3. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

3.1. Asigurările sociale, concept şi evoluţie

3.2. Sistemul public de asigurări sociale

Obiectivele specifice unităţii de învăţare

Rezumat

Teste de autoevaluare

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

Bibliografie minimală

Obiective specifice:

de autoevaluare Bibliografie minimal ă Obiective specifice: La sfâr ş itul capitolului, vei avea capacitatea: ∑

La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

să descrii elementele aflate la baza bugetului asigurărilor sociale de stat;

să rezumi procedura bugetară privind bugetul asigurărilor sociale de stat;

să explici diferenţa dintre asigurările publice şi cele private.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 5 ore

Nicu Duret

Bugetul asigurărilor sociale de stat

3.1. Asigurările sociale, concept şi evoluţie

3.1.1. Consideraţii introductive

Din punct de vedere istoric, necesitatea unei protecţii a persoanelor fizice împotriva unor riscuri inevitabile precum boala, accidentele, moartea, şomajul etc., a fost conştientizată în perioada modernă, în contextul industrializării şi a exodului rural. Nou-apăruta clasă socială, acea a muncitorilor, avea ca sursă de venit salariul. Drept urmare, survenirea unui eveniment care conducea la pierderea sau reducerea acelui venit avea pentru aceştia consecinţe tragice. În acest context au fost semnalate primele încercări de asigurare a unei minime protecţii împotriva acestor riscuri: au apărut unele case de asigurări încurajate de stat; au fost emise anumite dispoziţii obligatorii care-i obligau pe patroni să întreţină, într-o anumită măsură, muncitorii bătrâni şi bolnavi; unele societăţi mutuale ofereau o modestă asistenţă în bani în caz de boală sau bătrâneţe.

Primul mare sistem de protecţie socială a fost organizat la sfârşitul sec. al XIX- lea în Germania, ca urmare a eforturilor cancelarului Otto von Bismarck, sistem ce oferea protecţie împotriva consecinţelor provocate de bătrâneţe şi boală. În România, primul sistem de asigurări sociale a fost înfiinţat prin Legea minelor(1895), care instituia asigurările sociale obligatorii ale minerilor şi a lucrătorilor din industria petrolieră. Fondurile necesare erau constituite din contribuţia egală a patronilor şi a muncitorilor. În prezent, dreptul cetăţenilor români de a beneficia de asigurări sociale este consacrat în Constituţie indirect, respectiv prin consacrarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, dar cu acest prilej legiuitorul constituant face vorbire expresă despre obligaţia de a organiza sistemul public de asigurări sociale. În acest sens, legea reglementează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iar pentru a fi mai uşor gestionate resursele financiare destinate susţinerii sistemului public al asigurărilor sociale, a fost creat un buget public, de interes naţional, care să servească exclusiv realizării acestui scop. De asemenea, chiar dacă ponderea cea mai importantă o deţin sistemele publice de asigurări sociale, au apărut şi chiar este încurajată dezvoltarea sistemelor private de asigurări sociale. Pornind de la noţiunea de buget public, vom defini bugetul asigurărilor sociale de stat ca fiind programul prin care se prevăd şi se aprobă veniturile şi cheltuielile anuale destinate finanţării sistemului public de asigurări sociale, program ce îmbracă forma legii (în sensul de act juridic al Parlamentului) . Trebuie remarcat că fondurile de asigurări sociale se constituie, cel puţin în sistemul public, prin contribuţii obligatorii prelevate de la angajatori şi angajaţi, element ce accentuează caracterul social al asigurărilor. Asigurările sociale trebuie distinse de o altă componentă a securităţii sociale, anume de asistenţa socială.

Definind asistenţa socială ca „un ansamblu de instituţii, programe, măsuri activităţi profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri, comunităţi cu probleme sociale, aflate temporar în dificultate, în criză, şi deci vulnerabile, în doctrina de specialitate au fost semnalate o serie de elemente de diferenţiere între cele două componente:

Asigurările sociale funcţionează pe principiul punerii în comun a riscurilor(fiecare asigurat varsă o contribuţie şi are dreptul la o indemnizaţie), în timp ce asistenţa socială este finanţată pe principiul

Drept financiar şi fiscal

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

74

Nicu Duret

Bugetul asigurărilor sociale de stat

solidarităţii naţionale(din fondurile publice se acordă alocaţii şi ajutoare pentru cămine de bătrâni, copii, orfani, invalizi, văduve de război etc.);

Asigurările sociale acoperă o categorie determinată de riscuri sociale, în vreme ce asistenţa socială are o arie de cuprindere mult mai vastă, derivată din noţiunea de nevoie;

De asigurări sociale beneficiază doar persoanele asigurate(în sistemul public sau într-un sistem privat), în timp ce asistenţa socială are o vocaţie de universalitate, pentru că din momentul în care starea de nevoie este dovedită, de asistenţă socială beneficiază toţi cei defavorizaţi.

3.2. Sistemul public de asigurări sociale

3.2.1.Asigurările publice şi private

Sistemul public de asigurări sociale se referă, cu precădere, la pensii, dar şi la alte drepturi de asigurări sociale. Funcţionarea acestui sistem are la bază o serie de principii statuate prin lege, după cum urmează:

Principiul unicităţii – potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de asigurări sociale baza pe aceleaşi norma de drept;

2) Principiul egalităţii – este cel care asigură tuturor participanţilor la sistemul public de asigurări sociale, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

3) Principiul solidarităţii sociale – conform căruia participanţii la sistemul public de asigurări sociale îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

4) Principiul obligativităţii – potrivit cărui persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la acest sistem public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor,

5) Principiul contributivităţii – potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la acest sistem, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite,

6) Principiul repartiţiei – pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin în sistemul public de asigurări sociale, conform legii;

7)

Principiul autonomiei - bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public, conform legii.

1)

Nicu Duret

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Nicu Duret Bugetul asigur ă rilor sociale de stat Sarcina de lucru 1 Analizeaz ă principiile

Sarcina de lucru 1

Analizează principiile care stau la baza sistemului public de asigurări sociale de stat.

Sarcina de lucru 1 Analizeaz ă principiile care stau la baza sistemului public de asigur ă

Organizarea instituţională a sistemului public de asigurări sociale are la bază ultimul principiu enunţat, respectiv principiul autonomiei. În temeiul acestuia şi al legii a fost constituită Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, iar în subordinea acesteia s-au înfiinţat case judeţene de pensii în fiecare municipiu-reşedinţă de judeţ, având personalitate juridică. Subiecţii ce vor beneficia de drepturile asigurării sociale protejate prin intermediul acestui sistem sunt asiguraţii, au obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale Pot fi asiguraţi în cadrul acestui sistem cetăţeni români, cei străini sau apatrizi în perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România. Sunt consideraţi asiguraţi prin efectul legii următoarele categorii de persoane:

Persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract de muncă şi funcţionarii publici;

Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul activităţii executive, legislative, judecătoreşti, pe durata mandatului;

Persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

Persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin trei salarii medii brute,şi se află într-una din situaţiile: asociat unic, comanditari, sau acţionari; administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau management; membrii ai asociaţiei familiale, persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente; persoane angajate în instituţii internaţionale care nu sunt asiguraţi ai acestora, persoane care realizează venituri din activităţi profesionale; persoane care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic echivalente cu cel puţin trei salarii medii brute. Celelalte categorii de persoane care nu sunt considerate asigurate prin efectul legii, dar doresc să se asigure în sistemul public de asigurări sociale, pot face acest lucru în baza unui contract de asigurare.

Prestaţiile de asigurări sociale, reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneţii, invalidităţii, accidentelor, bolii, maternităţii sau decesului, toate acestea fiind considerate riscuri asigurate.

Prestaţiile de asigurări sociale îmbracă forma pensiilor, indemnizaţiilor, ajutoarelor etc., corelative cu obligaţiile privind plata contribuţiei de asigurări sociale. Sistemul asigurărilor private de sănătate – este organizat prin Legea

Nicu Duret

Bugetul asigurărilor sociale de stat

nr.212/2004, şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Potrivit art.1 din legea de organizare, „ asigurările private de sănătate pentru plata serviciilor medicale constituie un sistem facultativ, suplimentar celui de asigurări de sănătate obligatoriu, care acoperă asiguraţilor serviciile medicale în condiţiile legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate Scopul asigurării private de sănătate este de a completa sau substitui, în tot sau în parte, plata serviciilor medicale finanţate în sistemul public de asigurări sociale de sănătate(„pachet de bază a serviciilor medicale”). Accesul la sistemul privat de asigurări de sănătate se face în baza unui contract de asigurare(poliţă de asigurare) încheiat cu un asigurător autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Contractul va conţine în mod obligatoriu clauze referitoare la tipul şi volumul serviciilor medicale şi alte altor servicii; condiţiile de asigurare a serviciilor pentru asiguraţi; data începerii şi data încetării asigurării, primele de asigurare, termenul şi modul de plată; sumele

asigurate(art.18).

Asigurările private de sănătate constituie un sistem facultativ, suplimentar celui de asigurări de sănătate obligatoriu, care acoperă asiguraţilor serviciile medicale în condiţiile legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

sistemului de asigur ă ri sociale de s ă n ă tate. Bugetul asigur ă rilor

Bugetul asigurărilor sociale de stat este programul prin care se prevăd şi se aprobă veniturile şi cheltuielile anuale destinate finanţării sistemului public de asigurări sociale, program ce îmbracă forma legii.

3.2.2. Procedura bugetară privind bugetul asigurărilor sociale de stat

Procedura bugetară privind bugetul asigurărilor sociale de stat este guvernată de aceleaşi principii ca şi cele enunţate în legătură cu procedura bugetară privind bugetul de stat, astfel: principiul universalităţii, principiul unităţii; principiul anualităţii; principiul specializării bugetare, principiul unităţii monetare; principiul publicităţii. În literatura de specialitate s-a arătat că, în cazul bugetului asigurărilor sociale de stat, principiul echilibrului bugetar este foarte important întrucât ar fi de neconceput realizarea execuţiei bugetare în condiţii de dezechilibru. O asemenea situaţie ar aduce sistemul asigurărilor sociale de stat în imposibilitatea de a mai realiza scopul pentru care a fost conceput. Propunerile pentru proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmesc de către ordonatorul principal de credite al acestui buget. Conform legii, ordonatorul principal de credite este ministrul muncii şi solidarităţii sociale, dar atribuţiile sale se vor delega, în baza legii, preşedintelui Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale. În această calitate, el trebuie să respecte, pentru a-şi îndeplini atribuţiile, toate obligaţiile ce revin ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat în condiţiile stipulate de lege pentru aceştia. Astfel, Casa Naţională d Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări sociale este cea care va întocmi şi va comunica Ministerului Finanţelor Publice întreaga documentaţie cerută de lege, pe baza căreia se vor întocmi propunerile bugetului asigurărilor sociale de stat. Pe baza acestor documentaţii şi a estimărilor pentru următorii 3 ani, Ministerul Finanţelor Publice va stabili, cu întregul Guvern, limitele maxime de cheltuieli pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, cu respectarea principiului echilibrului

Nicu Duret

Bugetul asigurărilor sociale de stat

bugetar. În aceste condiţii, ordonatorul principal de credite al bugetului asigurărilor sociale de stat va putea proceda la definitivarea propunerilor de proiect de buget, astfel încât Ministerul Finanţelor Publice să poată definitiva, la rândul său, în termenele legale, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu proiectul legii bugetare de adoptare a acestuia pentru anul următor, spre a fi supus apoi analizei Guvernului. Odată întocmite, proiectul de buget şi proiectul legii bugetare anuale privind bugetul asigurărilor sociale de stat, Guvernul le poate analiza, aproba, şi, în cele din urmă să-şi asume răspunderea pentru ele şi pentru executarea lor astfel încât să poată fi depuse la Parlament în vederea adoptării în termenele stabilite de lege. Bugetul asigurărilor sociale de stat, asemeni bugetului de stat, se adoptă printr-o lege menită să îi confere forţa juridică necesară punerii lui în aplicare. Legea bugetului asigurărilor sociale trebuie adoptată până la 15 decembrie a anului anterior celui de execuţie, astfel încât până la începerea anului bugetar, să poată fi publicat. Dacă legea bugetului asigurărilor sociale nu a fost adoptată cu cel puţin trei zile înainte de începerea exerciţiului bugetar pentru care se adoptă, se aplică în continuare bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul precedent până la adoptarea noului buget. În acest sens, există prevederi multiple, atât în Constituţie, cât şi în Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, dar mai alea în Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, de asemenea cu modificările ulterioare, care reglementează o procedură bugetară detailată, similară pentru bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat. Aprobarea de către Parlament a bugetului asigurărilor sociale de stat se face pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole,titluri, articole, precum şi alineate pentru anul bugetar, dar şi pentru creditele de angajament în cadrul acţiunilor multianuale. Estimările pentru următorii 3 ani au doar un caracter informaţional şi nu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi. Execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat se referă, în principal la execuţia părţii de venituri, execuţia părţii de cheltuieli şi execuţia de casă a acestui buget. Execuţia bugetară a acestui buget public, începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie a anului pentru care s-a elaborat şi s-a adoptat bugetul. Execuţia părţii de venituri a bugetului asigurărilor sociale de stat se referă la încasarea acelor sume care, prin lege, sunt destinate să alimenteze acest buget public.

Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale împreună cu structurile sale din teritoriu, administrează bugetul asigurărilor sociale de stat , fiind astfel implicată direct şi nemijlocit în realizarea execuţiei bugetare, atât a părţii de venituri, cât şi a părţii de cheltuieli ale acestui buget. Execuţia bugetară a părţii de venituri a bugetului asigurărilor sociale de stat este patronată de dispoziţiile legale cuprinse în Legea nr.500/2002, privind finanţele publice. Execuţia părţii de cheltuieli a bugetului asigurărilor sociale de stat, prevede în principal realizarea prestaţiilor de asigurări sociale , dar şi la realizarea altor cheltuieli privind funcţionarea sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale împreună cu structurile sale din teritoriu, este de asemenea implicată în realizarea execuţiei părţii de cheltuieli a acestui buget, preşedintele său fiind unicul ordonator principal de credite(delegat) al bugetului asigurărilor sociale de stat. Creditele bugetare circulă prin intermediul ordonatorilor de credite conform bugetelor proprii ale acestora. Rezultatele la

Nicu Duret

Bugetul asigurărilor sociale de stat

sfârşitul anului de execuţie se pot concretiza, fie în excedente, fie în deficite bugetare. Echilibrul bugetar trebuie privit ca un obiectiv de realizat, menit să garanteze funcţionarea în cele mai bune condiţii a sistemului public de asigurări sociale. Excedentul anual al bugetului asigurărilor sociale de stat poate fi utilizat în anul următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după restituirea transferurilor primite de la bugetul de stat. Eventual, deficitul acestui buget se poate acoperi din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi, iar dacă acestea nu sunt suficiente se va apela la fondul de rezervă. Fondul de rezervă se constituie prin prelevarea a unui procent de 3% din veniturile asigurărilor sociale de stat care se cumulează an de an, fără a depăşi astfel nivelul cheltuielilor prevăzut pentru anul bugetar respectiv. În mod excepţional şi numai în situaţii temeinic motivate, dacă nici fondul de rezervă nu este suficient pentru a acoperi deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, se pot aloca sume de la bugetul de stat. Execuţia de casă a bugetului asigurărilor sociale de stat este realizată de către Trezoreria Statului împreună cu structurile teritoriale ale acesteia, şi în acelaşi condiţii ca cele ale bugetului de stat. Ultima etapă a procedurii bugetare privind bugetul asigurărilor sociale de stat, începe la 1 ianuarie a anului următor celui de execuţie şi se derulează ca şi cele referitor la bugetul de stat. Astfel, pe baza situaţiilor financiare depuse de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, precum şi pe baza conturilor privind execuţia de casă depuse de Trezoreria statului, Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care îl prezintă Guvernului. Aceasta îl analizează şi îl prezintă spre adoptare Parlamentului până la data 1 iulie a anului următor celui de execuţie. Contul general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat se aprobă prin lege, dar nu înainte ca el să fi fost în prealabil verificat de către Curtea de Conturi.

fost în prealabil verificat de c ă tre Curtea de Conturi. Sarcina de lucru 2 Enumer

Sarcina de lucru 2

Enumeră etapele privind execuţia bugetară a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Sarcina de lucru 2 Enumer ă etapele privind execu ţ ia bugetar ă a bugetului asigur

3.2.3. Structura bugetului asigurărilor sociale de stat

Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde pe de o parte, acele venituri destinate să alimenteze exclusiv acest buget, iar pe de altă parte, acele cheltuieli ce se constituie, cu precădere, în prestaţii de asigurări sociale, conform legii. Veniturile bugetului asigurărilor sociale sunt constituite, în principal, din contribuţiile de asigurări sociale(C.A.S.), dobânzi, penalităţi de întârziere percepute ca sancţiuni pentru neplata la termenele legale a contribuţiilor de asigurări sociale şi alte venituri care au o pondere mai mică în cadrul acestui buget. Contribuţia pentru asigurări sociale – reprezintă principala sursă de venit a bugetului pentru asigurări sociale de stat , şi este compusă

Nicu Duret

Bugetul asigurărilor sociale de stat

dintr-o contribuţie individuală a persoanelor fizice angajate şi o contribuţie a persoanelor fizice sau juridice la care acestea sunt angajate. Contribuţia individuală pentru asigurări sociale de datorează, prin efectul legii, de către:

persoanele ca efectuează activităţi pe bază de contract individual de muncă şi funcţionarii publici; persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului. Potrivit art.21 din Legea nr.19/2000, contribuţia individuală se stabileşte prin aplicarea unei cote procentuale asupra bazei de calcul constituite din salariul individual lunar brut(baza de calcul nu poate depăşi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut). Nivelul contribuţiei individuale pentru asigurări sociale de stat este stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Contribuţia de asigurări sociale a angajatorilor – este datorată, fie de persoanele fizice sau juridice care au această calitate, fie de persoanele juridice asimilate angajatorilor. Baza de calcul pentru determinarea contribuţiei angajatorilor o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi. Pentru determinarea contribuţiei actualmente datorate, trebuie însă avute în vedere şi prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, în temeiul căreia nivelul contribuţiilor de asigurări sociale ale angajatorilor stabilit prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează cu 0,75%(art.4). Există şi anumite reguli speciale, pentru alte categorii de persoane care au calitatea de asiguraţi în sistemul de asigurări sociale de stat, astfel, pentru şomeri, contribuţia pentru asigurările sociale de stat se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la nivelul cote stabilite pentru condiţii normale de muncă. Calitatea de contribuabil îl are în acest caz, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai importante cheltuieli ce se suportă de la bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale. În sistemul public de asigurări sociale se acordă următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă; pensia anticipată; pensia anticipată parţială; pensia de invaliditate; pensia de urmaş. De la bugetul asigurărilor sociale de stat se mai acordă asiguraţilor, alături de pensii, şi alte drepturi de asigurări sociale, şi anume: concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă; prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, care potrivit legii, se referă la: indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă; indemnizaţie pentru reducerea timpului de lucru; indemnizaţie pentru carantină; ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze şi alte produse ortopedice care se suportă din fondurile de asigurări sociale de sănătate; reabilitare profesională, bilete de odihnă pentru asiguraţii unităţilor în care nu este reglementată constituirea fondului social, potrivit legii ; concediu şi indemnizaţie pentru maternitate; concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului; concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav; ajutor de deces.

Nicu Duret

Bugetul asigurăr ilor sociale de stat

Rezumat

În România p rimul sistem de asigurări sociale a fost înfiinţ at 1n 1895, care

instituia asigu rările sociale obligatorii ale minerilor şi ale industria petr olieră. În prezent drepturile cetăţenilor români asigurări soc iale este consacrat în Constituţie indirect,

consacrarea d reptului la ocrotirea sănătăţii, făcând astfel le giuitorul vorbire

expresă asupr a obligaţiei de a organiza sistemul public de

Asigurările so ciale funcţionează pe principiul punerii în com un a riscurilor, în timp ce asiste nţa socială este finanţată pe principiul solidarit ăţii naţionale din

fondurile pub lice. Sistemul public de asigurări sociale func ţionează, potrivit anumitor prin cipii, printre care: principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile realizate se di stribuie pentru plata obligaţiilor ce revin în si stemul public de asigurări socia le.

asigurări sociale.

lucrătorilor din de a beneficia de respectiv prin

Teste de aut oevaluare

1. Sistemul pub lic de asigurări sociale se referă cu precădere la :

a) prognoz ele indicatorilor macroeconomici;

b) pensii ş i alte drepturi de asigurări sociale;

c) fonduril e speciale.

2. Aprobarea

bugetului asigurărilor sociale de stat se face

pe ansamblu, pe

părţi, capitole,

subcapitole, titluri, articole etc. pentru anul bu getar următor de

către:

 

a)

Ministe rul Muncii;

 

b) Parlame nt;

 

c) Guvern .

3.

Sistemul asi gurărilor private de sănătate este organizat prin:

 

a) Legea n r.31/1990;

 

b) Legea n r.212/2004,

 

c) 300/200 5.

4.

Propunerile

pentru

proiectul

bugetului

asigurărilor

soc iale

de

stat

se

întocmesc de c ătre:

a) ordonat orul principal de credite ale acestui buget

b) casa de asigurări sociale;

c) casa naţ ională de pensii.

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevalua re

1. b; 2. b; 3. a; 4. b.

Nicu Duret

Bugetul asigurăr ilor sociale de stat

Nicu Duret Bugetul asigur ă r ilor sociale de stat Bibliografie minimal ă Brezeanu, Petr e

Bibliografie minimală

Brezeanu, Petr e (2007). Finanţe europene. Bucureşti: Ed. C. H . Beck.

Roş, Viorel (20 07). Drept financiar. Bucureşti: Ed. All Beck.

Popa, Constan tin D.(2008). Drept financiar şi fiscal. Bucur eşti: Ed. Lumina Lex.

Şaguna, D.D. ( 2008). Drept financiar. Bucureşti: Ed. C. H. Be ck.