TALITA KUMI NVIIND PE DRUMUL DAMASCULUI

Cuvntul editorului
notnd mpotriv !urentului

"A venit odat un clugr roman, care fusese dregtor al palatului si a locuit n Schit aproape de biseric. Avea nc un rob care i slujea. Vznd deci preotul slbiciunea lui si nstiintndu se din ce fel de odihn este, orice iconomisea !umnezeu c venea la biseric i trimitea lui. Si fcnd douzeci si cinci de ani n schit, s a fcut mai nainte vztor si nsemnat. Auzind deci unul din cei mari egipteni despre dnsul, a venit s l vad, asteptnd s afle la el vreo nevoint trupeasc mai mult. Si intrnd la dnsul, i s a nchinat lui si, fcnd ei rugciune, au sezut. !ar l vedea pe el egipteanul c poart haine moi si harar si piele sub el si o pern mic. "icioarele le avea curate si cu sandale. Acestea vzndu le, s a smintit, cci n locul acela nu se ducea o astfel de viat, ci mai vrtos aspr petrecere. !ar mai nainte vztor fiind btrnul, a nteles c acolo s a smintit si i a zis slujitorului# "$ ne nou praznic astzi pentru avva". S a ntmplat s aib si putine verdeturi si le au fiert si, la vremea cea cuviincioas sculndu se, au mncat. Avea nc btrnul si putin vin, pentru slbiciune, si au but. !up ce s a fcut sear, au citit cei doisprezece psalmi si s au culcat. Asemenea nc si noaptea. !eci sculndu se dimineata egipteanul, i a zis lui# "%oag te pentru mine&". Si acela a plecat fr s se foloseasc. !up ce s a dus putin, vrnd btrnul s l foloseasc, trimitnd, l a chemat napoi. Si dup ce a venit, cu bucurie, iarsi l a primit. Atunci l a ntrebat, zicnd# "!in ce tar esti'". Si i a rspuns# "Sunt egiptean". "!ar din care cetate'" (ar el a zis# ")u sunt cu totul eu orsean". Si l a ntrebat# "*are era lucrul tu, n satul tu'". Si a rspuns# "+ram pndar". Si i a zis# ",nde dormeai'". (ar el i a zis# "-a tarin". "Aveai asternut sub tine'" Si a zis# "!a, la tarin aveam s pun asternut sub mine". "!ar cum'" Si a zis# ".os". ( a zis lui iarsi# "!ar ce aveai de mncare la tarin' Sau ce fel de vin beai'". Si a rspuns# "+ste mncare si butur la tarin'". "!ar cum triai, rspunde'" "/ncam pine uscat si, de gseam, putin pastram si ap". Si rspunznd btrnul a zis# "/are osteneal& !ar este si baie n sat ca s v scldati'". ")u, ci cnd voim, ne scldm n ru". !eci, dup ce l a ntrebat btrnul despre toate acestea si a aflat strmtoarea vietii lui celei dinti, vrnd s l foloseasc, i a povestit petrecerea sa din lume, cea mai dinainte, zicnd# ""e mine, smeritul care m vezi, din cetatea cea mare a %omei sunt si mare m am fcut n palatul mpratului". !ac a auzit egipteanul nceputul cuvntului, s a umilit si asculta cu dinadinsul cele ce se ziceau. Si iarsi i a zis# "!eci, am lsat cetatea si am venit n pustia aceasta. Si iarsi eu, pe care m vezi, aveam case mari si lucruri multe si, defimndu le pe acestea, am venit ntru aceast chilie mic. (arsi, eu, pe care m vezi, paturi aveam peste tot de aur, cu asternuturi scumpe, si n locul lor mi a dat !umnezeu asternutul acesta prost si pielea pe care stau. 0ainele mele erau de mare pret si n locul lor port aceste haine proaste. -a prnzul meu mult aur se cheltuia si n locul aurului mi a dat !umnezeu aceste putine verdeturi si acest mic pahar de vin. Si cei ce mi slujeau erau slugi multe si n locul acelora a ornduit !umnezeu pe btrnul acesta ce mi slujeste. (ar n locul bii pun putin ap pe picioarele mele si sandale pentru neputinta mea. 1n locul alutelor, citesc acesti doisprezece psalmi. Asemenea si noaptea, n locul pcatelor pe care le fceam, acum cu odihn mi fac aceast slujb mic. 2e rog, dar, avvo, nu te sminti de slbiciunea mea". Acestea auzindu le egipteanul si n sine venindu si, a zis# "Vai mie& * din mult ptimire a lumii la odihn am venit, si cele ce nu le aveam atunci, le am acum. (ar tu din mult odihn ai venit la ptimire si din mult slav si bogtie ai venit la smerenie si srcie". Si mult folosindu se, s a dus. Si i s a fcut lui prieten si venea la dnsul des pentru folos, cci era brbat cu dreapt socoteal si plin de bun mireasm a Sfntului !uh." )u mai e nevoie de comentarii. *ei care caut cu orice pret s i gseasc /onici $ermo defecte vor gsi. !ar acestia pierd din vedere esentialul# c ea a trecut de la ntuneric la lumin. "oate c altii s ar fi asteptat s vad o convertire mult mai spectaculoas. !e multe ori asteptm ns de la altii s ajung pe culmi ale virtutii la care noi nu ne ostenim s ajungem. Asa c, n loc de orice mrturie despre msura duhovniceasc la care a ajuns autoarea, vom mai pune naintea cititorilor nc un cuvnt al "atericului. *are face referire nu numai la /onica $ermo, ci si la toti cei care n vremurile noastre de apostazie duc lupta cea bun pentru 3

mntuire. "$ratii printi ai Schitului au proorocit pentru neamul cel de pe urm. "*e am lucrat noi'" ziceau ei. Si rspunznd unul din ei, mare cu viata si cu numele, avva (shirion, a zis# ")oi poruncile lui !umnezeu le am fcut". Si, rspunznd, fratii au zis# "!ar cei de dup noi oare ce vor face'". Si a zis# "Vor s vin la jumtatea lucrului nostru". Si au zis fratii# "!ar cei de dup dnsii'". A zis avva (shirion# ")u au nicidecum lucru cei ai neamului si rndului aceluia, ci va s le vin lor ispit. Si cei ce se vor afla lmuriti n vremea aceea, mai mari si dect noi si dect printii nostri se vor afla"." 3 !anion Vasile 4

IERUSALIM

" prilie #$$% & or "'(%% /are esti, !oamne, si minunate sunt lucrurile 2ale& )u mi vine s cred si totusi m aflu de mai bine de o or n avionul care m va duce n 2ara Sfnt. +motiile mi strivesc inima, cuvintele amortesc, ba chiar si gndurile. Sunt ncordat la ma5imum. Aparent stau ntr o stare rela5at, instalat comod n scaun, si din cnd n cnd mai deschid ochii s m conving de realitate. !a& Sunt n cursa 6topeni 2el Aviv si voi ajunge peste o jumtate de or n (srael. Sunt doar cinci ani de cnd ncercam pentru prima oar s intru n 2ara Sfnt si fusesem respins pe motiv c as altera sngele meu evreiesc cu surogate crestine. )a& Acum o fi mai bine pentru ei c intru n (srael ca o bun crestin, purtnd la gt crucea sfnt a lui 0ristos'& / simt un pic ametit poate din cauza zborului, poate a emotiilor. *hiar si imaginile amintirilor m atac si se suprapun unele peste altele# 7otezul, revolutia, plecarea. Si nu as fi ajuns la plecarea pe care att mi am dorit o dac nu era 7otezul, si nu as fi ajuns la 7otez dac nu era !an si spiritismul lui, si nu as fi ajuns la !an dac nu era !inu n viata mea si tot asa . )u, nu, nu este timp acum pentru speculatii filozofice si amintiri. 6 s le fac poate alt dat ntr o ordine clar, asa cum au fost puse ele acolo de !umnezeu. Acum ns trebuie s m pregtesc de aterizare, cci n 89 minute survolm 2el Aviv ul. " prilie #$$% & or %)(%% dimine t & *olon Slav 2ie, !oamne& *t fericire poate ptrunde n sufletul unui om atunci cnd se druieste cu totul lui !umnezeu, cnd se las purtat n bratele -ui sfinte, precum pruncul n bratele mamei& "arc m rotesc ntr un dans ametitor. !e fapt sunt ametit si tot ce m nconjoar contribuie la accentuarea strii mele. Aterizarea a fost ca n filmele americane, cu un 2el Aviv inundat n mii de becuri, alternnd de la neoane la o lumin roz, dnd un aspect de basm si de ireal. Starea s a accentuat cnd am scos capul din avion si am respirat pentru prima oar n viat A+% S$:)2. A trebuit s m sprijin de bratul ste;ardesei care m a pironit cu o privire si un zmbet atotstiutor si ntelegtor si cu un accent perfect israelian mi a spus# "-aila tov" 3)oapte bun4. "utea s spun si noapte sfnt c nu ar fi gresit. *erul era att de frumos nct prea ireal, semnnd foarte bine cu ilustratele de "asti sau cu fotografiile trucate, de un albastru intens, bleumarin spre cobalt, dar cu o strlucire ce venea parc din interiorul noptii si cu o mare de stele ce nconjurau o lun urias si strlucitoare. !ar ceea ce te mbta pur si simplu era un straniu parfum, o mireasm dulce ametitoare care te ntmpina o dat cu primii pasi n 2ara lui !umnezeu. )u am rezistat si, coplesit de emotii, am czut n genunchi, plngnd si srutnd "mntul Sfnt. Acas& 1n sfrsit am ajuns A*AS<& A urmat drumul cu ta5iul pn n 2el =iborim la -ic si Aurelia, crora le am telefonat din aeroport. !esigur eram att de ametit si uluit de tot ceea ce vedeam# sosele late luminate ca ziua, reclame uriase luminoase, strzile pline de palmieri si portocali nfloriti care rspndeau un parfum nucitor, pe care sunt convins c nu l voi uita niciodat. *hiar si soferul a observat aerul meu de e5taz total si binenteles a profitat lundu mi pret dublu. *nd au vzut ct de "ambetat" sunt, -ic si Aurelia s au dus la culcare si eu am nceput s scriu, ncercnd s opresc cumva timpul n loc, cu frumusetea si sfintenia primelor clipe n 2ara Sfnt, clipe pe care nu le voi uita niciodat. ) prilie #$$% & *olon Senzatia de ireal si film se suprapune peste amintirile de cosmar ale revolutiei din %omnia, din cauza sunetelor ce nsotesc aici viata cotidian. / am trezit n suieratul disperat al sirenelor de salvare si politie si n zgomotul asurzitor al elicopterelor si avioanelor ce brzdeaz cerul 0olonului foarte des, deoarece ne aflm doar la zece >ilometri distant de aeroport. *u toate c mi se spune c pe vremea cnd bunul meu verisor Viorel si printii lui erau vecini cu -ic adic acum ?9 de ani n aceste locuri unde ne aflm era pustiu ca n Sahara si circula hiena printre barcile n care erau cazati evreii ntorsi n +ret, se pare c am aerul c nu l cred pe -ic, care devine din ce n ce mai elocvent. !ar aspectul actual de cartier mic burghez din "aris, cu strdute pline de vile si pomi e5otici, cu felinare de tip 8@99, rspndind o lumin electric roz si cu bun starea din supermar>et uri face ca totul s par asa de cnd lumea. )u nteleg cum a fost posibil, chiar cu bani multi, o astfel de transformare'& *u adevrat aici este 5

"2ara n care curge laptele si mierea". 6 "7ucurie Sfnt" mi nclzeste inima si ncep s plng ncet, fr zgomot, dndu mi seama c 262,- 1/( A"A%2()+ si c A"A%2() 262,-,(. + prilie #$$% & Ieru, lim !e apro5imativ dou ore m aflu n orasul cel mai vechi si cel mai sfnt din lume. *u toate c, geografic vorbind, ntre 2el Aviv si (erusalim nu este o distant prea mare A9 de >ilometri totusi diferentele sunt majore. (erusalimul este, ca si %oma, un oras cldit pe coline, aflndu se la @99 de metri nltime. !ac 2el Aviv ul este ntesat cu boutiBue uri moderne si este nconjurat de o superb plaj pe malul /editeranei, plin cu hoteluri ultralu5, (erusalimul este nconjurat de stnci, este construit pe piatr si din piatr. !in piatr veche de ?999 de ani care vorbeste de la sine despre acest Sfnt "mnt, despre aceast tar si despre oamenii ei ciudati cu limba lor la fel de ciudat 3cu rezonante de pietre rostogolite4 si cu scriere si mai ciudat si dificil, de la dreapta spre stnga si fr vocale. !up ce m am instalat ntr o camer din cminul bisericii romnesti, am plecat singur la plimbare ncotro m vor duce pasii. Si pasii 3ndreptati si numrati de !omnul4 mi au scos la iveal o superb priveliste aflat la captul strzii pe care se afl biserica romneasc *etatea Sfnt cu ziduri nalte, cu creneluri, cu porti medievale att de autentice, nct m a surprins multimea pestrit si modern ce intra si iesea pe poart de parc erau niste e5traterestri si nu niste bieti turisti dornici de a vedea si ei minunata lume a 6rientului. !eodat o mare urias de musulmani, mbrcati cu rochii lungi si cu baticuri pe cap, au nvlit prin portile larg deschise spre soseaua unde m aflam. Spre mirarea mea, n cinci minute au rsrit ca din pmnt patru dubite de politie suiernd cu zgomot asurzitor si au aprut zece politisti clare pe niste armsari uriasi cum nu mai vzusem niciodat, nct sub burta calului ncpea linistit un om de statur medie. "olitistii erau narmati cu bte si mitraliere si supravegheau iesirea musulmanilor. Am aflat apoi c musulmanii fuseser la rugciune la moscheea lor din cetate si acum trebuiau supravegheati, cci altfel e5ista pericolul de crime si atacuri, desigur nu asupra turistilor pe care i recunosc dup mbrcminte, ci asupra localnicilor evrei. Am prsit tot circul acesta jalnic si fascinant totodat, ndreptndu mi pasii spre o vale strjuit de un deal mpdurit. 1ntre attea stnci si pietre, acest deal mi s a prut o fantasm de poveste, cnd, de dup o colin, a aprut o splendoare de biseric ruseasc cu trei cupole aurite n form de ceap specific rusesc. Se profilau att de frumos printre brazii dealului, iar mai jos se zrea o alt biseric impuntoare ca un templu grecesc cu coloane si arcade, nct am rmas nmrmurit si am nceput s plng. )u stiam ce loc sfnt este, dar simteam c am ajuns A*AS<. !in nou acest ciudat sentiment de A*AS< aici printre strini ntr o tar att de zbuciumat religios si politic, uimit pn la lacrimi de niste locuri despre care nc nu stiam nimic si care aparent nu erau mai frumoase dect alte minunate locuri din %omnia, dar care e5ercitau asupra mea o atractie aproape fizic. Simteam c apartin acestor locuri. ,n foc mi ncinsese inima si m am prbusit pe o banc aflat ntr o statie de autobuz, cci lacrimile mi siroiau si nu mai vedeam pe unde calc. Am stat asa aproape o or, apoi m am ntors spre biserica romneasc pe acelasi drum pe care venisem. !e data aceasta era liniste, musulmanii plecaser, totusi ici si colo mai erau politisti clare care mai supravegheau strzile. Am ajuns cu bine la biserica romneasc, unde am participat la vecernie. Starea de plns si de fericire a devenit continu. - prilie & Ieru, lim Am ntrebat o pe micuta 2eodula, care se ocup de ngrijirea bisericii romnesti, dac cunoaste pe cineva cu care as putea s m duc la Sfntul /ormnt, cci m tem s merg singur prin cetate. /i a aruncat o privire cam ciudat si mi a rspuns att de monosilabic nct am renuntat. !ar m a auzit o femeie din cele cazate cu mine n camer si s a oferit s mearg cu mine, mai ales cnd a auzit c l astept pe printele Argatu. $emeia este din Suceava si l a cunoscut pe printele nc de cnd dnsul era la 7oroaia. "e drum am sporovit multe si mrunte, despre necazurile ei, despre ajutorul primit de la printele. 1n tot acest timp nu s a prea uitat la mine, dar la un moment dat m a zrit si a vzut c sunt alb ca varul. "6h, dar ce ai, ti e ru'" m a ntrebat. ")u, nu am nimic, dar m apropii de Sfntul /ormnt si mi este fric." "+i, nu trebuie s ti fie fric, acolo este foarte frumos, ai s vezi&" Aproape nu am zrit nimic din frumusetea cettii, cu magazinase mici si tarabe cu mirodenii orientale, cu miresme ciudate provenite de la tarabele unde arabii ne mbiau cu tot felul de mncruri necunoscute. )u am zbovit n dreptul nici uneia, pentru c m astepta !omnul. !a, niciodat nu am avut un astfel de sentiment de iubire, care m a topit, aproape m a lichefiat, 6

cnd am intrat n Sfntul /ormnt. 1mi pare nespus de ru c nu pot descrie starea interioar n cuvinte pentru c mi se par nencptoare si nee5plicite pentru mretia (ubirii -ui. *red c am stat mai bine de o jumtate de or lipit de piatra /ormntului, fr s intre nimeni, cnd deodat am auzit pasi si am simtit c a intrat un brbat, dar eu plngeam att de tare nct nu am vrut s mi ridic capul de pe piatr. Cgomotele cresteau, semn c se apropiau multi oameni care probabil vroiau s intre. 2otusi eram tintuit de piatra /ormntului de o fort mult mai mare dect vointa mea. Atunci s a petrecut ceva minunat si am simtit c cineva m ia de mna ce se sprijinea de piatra /ormntului si m trage ntr un colt ferit, cci eu m asezasem chiar n mijloc. )u puteam s ridic capul de pe piatr, cci eram ntr o balt de lacrimi, asa c nu am vzut cine era cel care m tinea de mn. !ar eu am apucat aceast mn cu minunatul sentiment c 1nsusi 0ristos mi a ntins /na -ui cea Sfnt. Am nceput s plng mai tare si s srut mna aceea despre care n continuare nu stiam a cui este. -a un moment dat persoana a vorbit n englez, rugndu m s ies cci trebuie s intre grupuri de turisti s se nchine. Atunci abia am vzut c strnsesem si srutasem mna unui preot clugr al Sfntului /ormnt printele "antelimon. Am aflat apoi c este de ?9 de ani ngrijitorul Sfntului /ormnt si i am povestit cte ceva despre mine n timp ce ne ndreptam spre celelalte locuri sfinte 3=olgota, Sfnta *ruce, 7iserica 1nvierii, Stlpul 7iciuirii, "iatra ,ngerii4. 2oate sunt ncorporate n marea biseric construit de 1mpratul *onstantin cel /are mpreun cu mama sa, 1mprteasa +lena, care au descoperit prin minune dumnezeiasc n locul acesta /ormntul gol si Sfnta *ruce ngropat ntr un morman de gunoiD cci aici era sfrsitul cettii locul de gunoaie. )scut ntr un staul de vite, ntre paie, si rstignit ntre tlhari la marginea orasului, ntre gunoaie& *t umilint si cu ct demnitate si dragoste a suferit& +ste covrsitor& Am simtit c trebuie s m ntorc la biserica romneasc, cci era prea mult pentru mine, inima sttea gata gata s plesneasc de prea plinul sentimentului de (,7(%+. Am ajuns cu bine si, dup ce am mncat un pic, cele dou femei cu care mpart camera s au culcat, iar eu am simtit brusc nevoia s ies n curte si s m uit pe strad. Vecintatea bisericii cu un cartier de evrei ultra religiosi, cu costumatia lor din vremuri de mult apuse, cu perciunii lungi ca simbol al "castei sfinte" din care fac parte, sunt att de pitoresti nct pot sta ore ntregi admirndu i din curtea bisericii. *red c stteam de un sfert de or la poart, cnd deodat zresc un brbat ce semna de la distant cu printele Argatu si, ntr adevr, cnd s a apropiat si m a ntrebat ce fac, aproape c mi s a tiat respiratia, cci eu l asteptam abia peste o lun asa cum mi spusese. (at de ce am venit att de repede de la Sfntul /ormnt, iat de ce nu m culcasem si eu ca celelalte din camer, iat de ce luasem cu mine cheia de la poart n loc de metaniile de rugciune. !a, cu adevrat aici !omnul ti numr nu numai pasii, ci si respiratia si gndurile, pe care ti le controleaz. Slav 2ie, !oamne, Slav 2ie& Seara, slujb divin la biserica romneasc pentru c mine este Smbta lui -azr. -a slujb a participat printele (rineu, superiorul de aici, si printele Argatu, iar dup slujb ca de obicei am luat masa la printele n chilie, cu =abi fata printelui, cu "aul profesorul de englez si interpretul printelui, si cu "uiu soferul care i a adus cu masina lui pn aici. "rintele ne a povestit c drumul a fost o adevrat aventur, cci au luat vaporul din =recia si masina a fost demontat aproape bucti si controlat la intrarea n portul 0aifa din (srael. !eh& 1i ntelegem si pe evrei, cci prea au multe atentate care vin de niciunde. !ar n mod special ei se rzbun cnd vd venind n tara lor preoti sau maici, cci n adncul sufletului lor i dispretuiesc pe crestini de E999 de ani. . prilie )u au trecut dect dou zile si dou nopti de cnd sunt n (erusalim si am attea informatii si atta trire n suflet nct m ntreb sincer dac o s pot suporta tot ce va urma, toate srbtorile, Sfnta -umin si toate e5cursiile. Astzi, fiind Smbta Sfntului -azr, ne am dus cu totii n mod organizat n satul de la iesirea din (erusalim, care a preluat numele lui -azr, chemndu se pe arbeste Azaria. !rumul care nu dureaz mai mult de 8F minute de la biserica romneasc a fost e5trem de pitoresc, pe sosele moderne tiate ntre vi si dealuri, unde alearg nestingherite cmile cu beduini clare, printre /ercedes uri cu viteze mari, acestea fiind masinile de baz n (srael att la arabi, ct si la evrei. !in loc n loc tarabe pline cu fructe e5otice, sticle cu buturi rcoritoare si obiecte sfinte de cult crestin, mozaic sau musulman pe care le vnd arabi cu fete arse de soare si plictisiti aproape de multimea turistilor, ascultnd cu mult piosenie casete cu muzic religioas oriental, care pe mine m ameteste si mi trezeste iarsi acel !6% ancestral pe care nu l pot e5plica si care acum, n fata pietrelor milenare sfinte pe care lng care trec, m face s nteleg c sunt A*AS<. 7

!up ngereasca liturghie n limba greac din biserica construit chiar pe locul casei lui -azr si a surorilor lui, /arta si /aria, a avut loc o superb procesiune la care au participat toti preotii si maicile din biseric 3greci, rusi, romni, arabi4. *u steaguri, cu icoane, cu diaconi, cu cdelnite si cu cor de maici care cntau 2roparul 1nvierii am mers pe jos aproape un >ilometru pn la /ormntul lui -azr, unde s a citit Sfnta +vanghelie si apoi s a permis tuturor credinciosilor s intre n interiorul /ormntului. Am fost att de uluit nct n primele minute nici nu am putut s mi misc picioarele, cci /ormntul lui -azr nu era altceva dect o pester cu cotloane nguste care naintau n jos si prin care trebuia s te strecori uneori pe burt, pentru ca la final s ajungi ntr o ncpere mare aflat la F A metri sub pmnt. /i s a e5plicat c de fapt intrarea era odinioar mult mai direct venind din directie opus, dar din cauza mprejurrilor politice, a (ntifadei, "rzboiul sfnt" cum l numesc musulmanii, nu se mai poate folosi intrarea aceea. 1n interiorul mormntului m am simtit deodat e5trem de usoar si o pace deosebit a czut asupra mea, dndu mi astfel seama ct de ncordat sau poate chiar ncrncenat si revoltat eram n interior, desigur n urma evenimentelor politice pe care le am trit din plin si cu toat seriozitatea. %evolutia din %omnia a lsat urme serioase n adncul multor persoane. !eodat am nteles c viata nu avea ca scop n sine desfsurarea ei ct mai plcut si pe ct mai multi ani. !eodat am stiut c si pe mine m asteapt o "1nviere" la care nu am sperat niciodat pn la ?? de ani si un sentiment de sigurant c n curnd voi ajunge la 2atl *eresc s a slsluit adnc n inima mea. Am plecat de la /ormntul lui -azr cu un sentiment de mare biruint asupra mortii. )u mai mi era fric de ea. 6btinusem acest dar minunat de la !omnul n clipa cnd am cobort n mormnt, de parc lsasem frica acolo si, fcnd un schimb, mormntul mi a dat siguranta si certitudinea 1nvierii. "e drumul spre cmin i am povestit printelui Argatu trirea mea si mi a confirmat, binecuvntndu m s intru mntuit n 1nviere, "pentru c, vezi matale, mi a spus dnsul, e5ist si o 1nviere chinuitoare spre osnd vesnic, asa cum e5ist si 1nvierea 7ucuriei Vesnice alturi de 0ristos". !rumul la ntoarcere a fost mult mai lejer, cci nu ne grbeam, si printele (rineu a putut s ne prezinte multe detalii despre (erusalim si spre surprinderea si bucuria mea, am trecut pe lng biserica rus n fata creia aproape lesinasem acum dou zile si mut de uimire am aflat c era mnstirea /aria /agdalena din =rdina =hetsimani. !eci se ntmplase din nou, cci iarsi recunoscusem un loc pe care de fapt nu l vzusem niciodat. 0ristos 1nsusi mi purtase pasii aducndu m n fata celui mai dureros loc din lume# locul trdrii =rdina =hetsimani. !intr o dat am nteles c !umnezeu fusese prezent n viata mea cu tot felul de chemri care tulburaser la vremea lor mintea si inima mea, ncercnd astfel s m scoat din pgnismul n care se afla sufletul meu. "rofitnd de faptul c printele Argatu se afla n masin lng scaunul meu, i povestesc asa cum mi vin acum din amintire momentele mai importante din viata mea, crora abia acum le descopr un nteles ascuns. 7unoar, prima zi de filmare din viata mea la 8G ani la un film de scurt metraj 3de protectia muncii4 fcut de =igi )aghi la "iatra )eamt. .ucam rolul sotiei unui muncitor forestier, care rmne vduv din cauz c sotul nu respectase, evident, regulile de protectia muncii. *a de obicei nu filmam n prima zi cnd ajungeam la locul stabilit, pentru c mai nti ncingeam un chef mare. Asa procedasem si atunci. !eci dup o noapte de but si zbenguit, n dimineata urmtoare am fost mbrcat din cap pn n picioare n negru si am pornit spre cimitir, cci ncepeam cu secventa de la nmormntare. *e s a petrecut cu mine atunci nu mi am putut e5plica pn azi, dar acum cred c 0ristos 1nsusi mi a atins inima la vederea crucii nfipte n pmntul proaspt al mormntului, pentru c spre fericirea si uimirea tuturor am nceput s plng n hohote. $iindc nu m puteam opri, au tras secventa de mai multe ori, spre bucuria regizorului. Cece ani mai trziu am plns fr nici un motiv aparent la spectacolul %aluci (anegic, la dansul ei pe %eBuiem ul de /ozart. Abia acum ns am aflat c portiunea aceea din %eBuiem se numeste "-acrimossa" si este tnguirea /aicii !omnului la picioarele lui 0ristos rstignit. +a m atrgea si m fcea s plng n acelasi timp. !oi ani mai trziu vedeam filmul politist ?H de trepte cu %obert "o;ell si, fr s stiu c el jucase deja n (isus, am plns o sptmn fr logic. *nd printele Argatu a pronuntat pentru prima oar acum patru ani n fata mea cuvntul =hetsimani, desi nu stiam ce nseamn, ceva a tresrit n inima mea si apoi acas am plns mult si mi am dorit nespus s ajung n =hetsimani. "!eci la matale au fost dou chemri la fel de puternice mi a spus printele Argatu. ,na este cea a sngelui, a neamului evreiesc, care, desi blestemat, prigonit si fr tar, atunci cnd hotrste !umnezeu se ntoarce n 2ara Sfnt, si alt chemare, care de fapt o completeaz pe prima sau mai bine zis se foloseste de ea, este cea a lui 0ristos, *are a si spus cu gura -ui 8

sfnt# Sunt chemat mai ales ctre oile cele pierdute ale casei lui (srael. *hiar dac matale nu ai avut 0arul botezului crestin, totusi !umnezeu a lucrat n sensibilitatea sufletului si te a chemat mereu ctre o viat curat, nlttoare. Asa procedeaz cu toate sufletele, numai c unii sunt orbiti de ntunericul pcatelor lor si nu aud si nu vd chemarea lui !umnezeu." "!a, cred c asa s a ntmplat si cu mine pe parcursul a ?F de ani. "rinte, v rog, desi sfintia voastr m ati botezat si de attea ori m ati spovedit, cunoasteti foarte bine viata mea, totusi m as bucura dac ati avea timp zilele acestea, pn cnd ncep srbtorile Sptmnii /ari, s cititi din caietele mele cu nsemnrile momentelor socante din viata mea si apoi, dac !umnezeu v va lumina, s mi spuneti care credeti c este dorinta lui !umnezeu cu viata mea." "7ine, a zis printele Argatu, s mi aduci caietele n chilie." / prilie #$$% & Intr re n Ieru, lim *u mic, cu mare romni, rusi, arabi si greci am participat la liturghia de la biserica din satul 7etfage sau 7etfaghi, locul de unde !omnul, asezat pe un mgrus, a intrat n (erusalim. -ocul este divin, un parc de mrimea *ismigiului, cu mslini si tot felul de pomi fructiferi e5otici. -a sfrsitul liturghiei a avut loc o procesiune superb cu icoana praznicului, purtat de un preot urmat de maici cntnd troparele praznicului. 2oti aveam ramuri de finic n mn, precum ce i de acum E999 de ani care - au ntmpinat pe 0ristos. !in pcate, la cteva zile distant, aceiasi oameni 1l rstigneau fr pic de remuscare. 6 fi nvtat oare omenirea ceva din istorie si din religie' 6are s a vindecat lumea asta bezmetic de boala cea mai grav rutatea' .udecnd dup dificulttile vietii din (srael si chiar din %omnia, s ar spune c, din contr, lupta dintre oameni s a ascutit. "rocesiunea a strbtut tot muntele /slinilor si a intrat n cetate prin "oarta 6ilor, oprindu se foarte aproape de intrarea unei case cu biseric n interior, care a fost construit de Sfintii *onstantin si +lena, pe locul casei Sfintilor (oachim si Ana printii /aicii !omnului si unde am reusit s ne nchinm cu totii. Apoi, nsotiti de printele Argatu si de un biat de la cmin, care este soferul printelui superior si care cunoaste bine locurile sfinte, am refcut cu totii tot drumul *rucii numit acum Via !olorosa. A fost o e5perient covrsitoare, sufletul aproape c s a teleportat n timp si a trit spaima si durerea simtit de femeile (erusalimului care plngeau si se tnguiau vznd atta cruzime. 1n special n "retoriul lui *aiafa, sau n nchisoarea umed si rece, se loveau n mine dou sentimente ciudate. "e de o parte trecerea milimetric pe lng locul unde a ptimit att de mult 0ristos pentru noi, si cellalt sentiment parado5al c desi din ochi curgeau continuu lacrimi, sufletul meu se bucura si se mngia, umplndu se de o dragoste imens plin de sfintenie si nlttoare pn la 2ronul ceresc. !rumul a continuat si uimirea noastr a crescut, cci n locul n care !omnul S a ntlnit cu Simon din *irene si S a sprijinit de zid s a produs o mare minune cci piatra zidului s a "topit", lsnd n istorie una din mrturiile de necontestat ale trecerii fizice a lui 0ristos pe pmnt. "n si americanii, care au venit si au controlat piatra cu raze I si carbon 8J, au concluzionat c adncitura n piatr este provocat de un fenomen ine5plicabil, deoarece piatra prezint urme de reactie nuclear. ,luitor& $antastic& Slvit s fie !omnul n veci. Amin& Via !olorosa este astzi ns plin de magazine n stnga si n dreapta care fac comert cu obiecte de cult, cu obiecte de art crestin, pe care turistii le cumpr ca amintiri din locurile sfinte. /agazinele sunt ntesate cu icoane, cruci, mir, tmie si multe, multe altele, chiar si cu coroane de spini, simboliznd coroana de spini purtat de 0ristos. Se pare c a avut dreptate printele "etre !avid cnd mi a spus c totul este ntesat de turism. !ar, dac nu ar e5ista cerere, desigur c nu ar fi nici ofert. *u totul sunt 8J opriri pe !rumul *rucii si drumul este destul de lung, cu foarte multe scri ce urc abrupt, asa c am ajuns la Sfntul /ormnt obositi si rvsiti n special din cauza cldurii 3?9K * n aprilie4, nchipuindu ne cum ar fi fost drumul si cu o cruce n spate cntrind H9 de >ilograme, biciuit, scuipat, btut. !up ce ne am nchinat la toate locurile sfinte din Sfntul /ormnt, ne am ntors la cminul romnesc. "e drum i am spus printelui c am fost att de impresionat de cele vzute nct dou zile vreau s stau n cas si s le astern pe hrtie. Am primit binecuvntarea si am rmas acas. ## prilie Astzi am participat la slujba Sfntului /aslu /are n cadrul cruia s a sfintit la "atriarhia (erusalimului /irul cel /are. Au participat toti episcopii "atriarhiei si patriarhul !iodor al (erusalimului. A fost superb. Au grecii niste cntri bisericesti care te nalt la ceruri, cu toate c nu nteleg nimic din te5t. Seara am participat la !enie la biserica romneasc. Si aici a fost 9

divin. Simt cum m nalt, cum cresc cu fiecare srbtoare, cu fiecare slujb aici, n 2ara lui !umnezeu. #" prilie !oamne, 1ti multumesc pentru tot& Sunt att de nencptoare si de mici cuvintele pentru a multumi !omnului pentru ct de multe daruri am cptat n ultima perioad. Ciua de astzi a fost un mare dar. Am fost foarte impresionat de ceea ce am vzut astzi n fata Sfntului /ormnt, unde a avut loc momentul cel mai frumos naintea *inei celei de 2ain, adic "splarea picioarelor ucenicilor". +ste momentul suprem de dragoste a lui !umnezeu ctre om, dragoste pe care a lsat o ca porunc ctre omenire, spunnd# "orunc nou v dau vou, s v iubiti unii pe altii asa cum v am iubit +u, cci nu este jertf mai mare ca cineva s si dea viata pentru prietenii si. 6h, !oamne ne a impresionat foarte mult momentul n care patriarhul !iodor s a plecat splnd picioarele celor 8E episcopi 3nchipuindu i pe apostoli cu /ntuitorul4. !ar oare cti vom pune n aplicare mesajul de iubire transmis n 7iseric de 0ristos n cei aproape E999 de ani' Ajut m, !oamne, s nu mai ursc si s nu mai dispretuiesc pe nimeni niciodat, dar mai ajut m s pot rspndi oamenilor din viata mea o frntur din iubirea divin lsat de 2ine n lume. 7iserica romn (erusalim ora EJ#99 Sunt epuizat la ma5im, dar $+%(*(2<. Acum o jumtate de or s a terminat !enia celor 8E +vanghelii, una dintre cele mai frumoase si nlttoare slujbe din lume. -a momentul scoaterii Sfintei *ruci din Sfntul Altar, cruce care era purtat de printele pe umeri, prefigurnd pe 0ristos, am crezut c voi lesina. *a s nu m dezechilibrez, cci era mult lume, am nceput s cnt, dar m am necat de plns, asa c am plns pn la sfrsitul slujbei. Sunt stoars ca o lmie, dar e5traordinar de fericit. #) prilie & S0ntul Mormnt & or ")(%% / aflu de aproape 8E ore n biserica Sfntului /ormnt unde voi mai petrece urmtoarele 8E ore, cci suntem adunati grmezi care cum poate, romni, rusi, greci, asteptnd n priveghere si rugciuni ziua de mine cnd vom vedea minunea Sfintei -umini. Si astzi a fost o zi plin de fantastice triri# dimineata am plecat pe jos cu tot soborul de la biserica romneasc pn la "retoriu pe Via !olorosa, unde, dup slujba *easurilor 1mprtesti, a venit patriarhul !iodor care a luat *rucea mare de lemn din Sfntul Altar si a pornit pe urmele /ntuitorului, nsotit de cteva sute de credinciosi care ne nghesuiam s atingem si noi Sfnta *ruce. !esigur c prezenta politiei evreiesti n viata cotidian a strzii nu m a surprins, avnd n vedere evenimentele politice prin care trece 2ara Sfnt. Asa c ieri, cnd la splarea picioarelor erau n jurul podiumului unde avea loc evenimentul cel putin EF de politisti narmati si toate portile controlate si supravegheate, nu am fost surprins. 2otusi, astzi cnd i am vzut c se prind de mini si formeaz un cordon n jurul patriarhului ce purta *rucea, asa nct nu puteam atinge nici *rucea, nici pe patriarh, m am cam smintit. *e caut ei la o srbtoare religioas crestin' "Asa e aici", mi s a spus. 2otul este supravegheat de ei, chiar si la Sfnta -umin, chiar si cnd dorm, ei trebuie s fie atenti si s vegheze ca oamenii s nu le tulbure tara. "atriarhul si a continuat drumul si, la fiecare oprire sau cdere a lui 0ristos, marcat cu o biseric aflat n interiorul cldirilor, se oprea fcnd o mic rugciune, cernd ajutor pentru omenire. 2oat procesiunea a durat aproape o or, asa nct la dousprezece fi5 *rucea era depus n Sfntul Altar al =olgotei. *lopotele ncepur s bat n tot (erusalimul din zece n zece minute pn la ora Vecerniei cnd s a cntat "rohodul, care nchipuie punerea n mormnt a lui 0ristos. )icieri n lume nu cred c e5ist o astfel de atmosfer ca cea din Vinerea /are n (erusalim. +ste un amestec de durere sfsietoare cu o bucurie imens, de uimire si mirare n fata locurilor sfinte si a evenimentelor petrecute acolo, dar si fat de poporul lui (srael care rmne n continuare nesimtitor, rece, nepstor, nentelegnd si nebnuind ce comoar de pret ascunde tara lor. 2otusi multumim lui !umnezeu c li se permite milioanelor de vizitatori crestini s se nchine, s viziteze si chiar s locuiasc o perioad mai scurt sau mai lung n (srael. "7ucur te, matale, mi a zis printele Argatu, cci va veni si ziua n care evreii se vor ntoarce spre 0ristos, o dat cu revenirea Sfntului (lie si a lui +noh pe pmnt." "!a, printe, i am zis, stiu despre asta, cci am auzit si la radio niste oameni de stiint care au confirmat c Sfntul (lie a zburat la cer cu trupul. +l nu a murit, au spus aceia, dar a fost rpit ntr un fel de aparat de zbor, care spun ei c e un fel de 6C)". "!aaa& 6C) n capul lor a spus printele. +ste asa cum scrie acolo# un car de foc despre care noi nu stim mai mult, dar pe care Sfntul +lisei, ucenicul Sfntului (lie l a vzut si a povestit 10

despre aceasta. ,ite cum este# la vremea hotrt de !umnezeu, Sfntul (lie si cu +noh 3care a fost si el rpit la cer4 vor reveni pe pmnt ca niste oameni sfinti si vor propovdui adevrul despre 0ristos neamului iudeu, care dup cum vedeti nu crede n +l nici n ziua de astzi. !ar atunci, din marea mil a lui !umnezeu, ochii si inimile lor se vor deschide si foarte multi se vor boteza." *nd printele a pronuntat aceste cuvinte mi am adus aminte de primele zile de dup botez, acum patru ani, cnd printele mi a vorbit prima dat despre =hetsimani si despre dorinta dnsului de a rmne n 2ara Sfnt pentru a fi martor si poate chiar activ la botezarea evreilor, avndu m pe mine ca e5emplu. ( am reamintit aceasta si din nou m a binecuvntat s putem ajunge acele minunate zile, dar s avem si trie n credint, cci urmarea o stim cu totii# antihristul i va omor pe Sfntul (lie si pe +noh cu toti cei dimpreun cu ei. "+i, si' a rspuns printele Argatu. Vei deveni mucenic pentru 0ristos, ceea ce este cel mai frumos dar pe care omul poate s l fac !omnului." -a ora E8#99 a nceput "rohodul n Sfntul /ormnt, fcut de episcopii greci. "e noi, credinciosii, politia evreiasc ne a pus n niste tarcuri construite ad hoc din garduri de fier, pentru a ne feri, spun ei, de actiunile primitive ale arabilor. Am stat toat noaptea ntinsi pe ptur n rugciune, implornd iertare pentru toate pcatele fcute de mine si printii mei. Asa cum descrie printele (oanichie 7lan n cartea "elerinaj la locurile sfinte, am putut vedea si noi n dimineata de smbt naintea "astilor, gruparea de arabi crestini ce pstreaz o traditie de E999 de ani. Se spune c ei se trag din neamul pstorilor din 7ethleem, adic a primilor oameni muritori care - au vzut pe /ntuitorul nscut n pestera sfnt. !in tat n fiu se pstreaz arborele genealogic al celor ce vin la Sfntul /ormnt pentru a cere pace de la !umnezeu, avnd ca rspuns minunea Sfintei -umini. 2raditia spune c, dac acesti tineri nu vin sau ntrzie, Sfnta -umin ntrzie si ea. #' prilie & or #+(%% 6h, !oamne, ct de necredinciosi suntem& *hiar si atunci cnd afirmm n fata altor neamuri c suntem crestini si c detinem Adevrul Absolut, suntem de fapt mincinosi si goi pe dinuntru. *ci dac am detine Adevrul n interiorul sufletului, nu am mai avea nevoie de aceast dovad strivitoare a Sfintei -umini. !a, pot s spun c este cea mai strivitoare dovad si pot s afirm cu trie c vederea Sfintei -umini a nsemnat si pentru mine pctoasa si necredincioasa tot att de mult ct a fost si momentul botezului. - A/ V<C,2 "+ !6/),-& !A, - A/ V<C,2 S( - A/ S(/2(2& 6 jumtate de or nainte de venirea Sfintei -umini am simtit niste furnicturi n tot corpul si mii de ace preau c mi nteap corpul, capul, limba si cerul gurii. 2oat fiinta mea era zgltit. +ste drept c politistii ne au mpins si ne au bruscat ca s ne ncercuiasc si s nu iesim n fata Sfntului /ormnt unde trebuia s se desfsoare dansul arabilor din 7ethleem. +i au rmas la stadiul acesta de ntelegere a relatiei cu !umnezeu. Asa cum regele !avid a dansat si a cntat de fericire n fata lui !umnezeu si a oamenilor cnd a fost gata 2emplul si i s a considerat aceasta ca rugciune de multumire, spune printele Argatu c si astzi acestor copii curati 38F 8@ ani4 li se consider rugciune aceast form primitiv care aduce mai mult a circ, dar care este fcut din inim curat. + drept c ei s au urcat unii n spatele celorlalti pn la ultimul de sus, agitnd un mnunchi de ?? de lumnri au strigat si au cntat btnd din tobe si spunnd# "Vino, 0ristoase, adu ne -umina, noi suntem *opii 2i, nu ne prsi. (at a sosit ora, toti s strigm# vino, vino, 0ristoase, 2u esti !umnezeul nostru&" -a un moment dat s au auzit niste strigte puternice si fluierturi. !e unde m aflam cu grupul nostru nu puteam vedea bine ce se ntmpl cci era o mare de oameni n fata noast, dar am aflat ulterior c grupul de arabi a strigat printre altele# ""olitia s ias afar, cci ei sunt evrei care nu cred n 0ristos". )oi credem si vrem ca ei s ias afar. "n la urm s au potolit, evident, constrnsi de politie. Apoi a venit rndul preotilor cu steaguri, icoane si cntri s ocoleasc Sfntul /ormnt, n timp ce patriarhul se dezbrca de vesminte si n vzul tuturor era controlat de politia evreiasc si arbeasc. Apoi aceia au controlat si Sfntul /ormnt, verificnd s nu aib o surs de lumin. "atriarhul a intrat singur n Sfntul /ormnt si s au nchis usile pecetluindu se cu un sigiliu mare de cear. Aceasta s a petrecut n jurul orelor 8E#?9 8?#?9 n ziua de smbt 8J aprilie 8HH9. 1n jurul orelor 8?#?9 8?#JF au nceput s cad din cupola mare a Sfntului /ormnt un fel de aripi de -umin alb albstrui, nsotite de "un fel de fum si de un fel de fulgere". )u spun fum sau fulgere pentru c ele erau doar un fel de fulgere, semnnd dar nefiind identice. 1n jur, lumea era cuprins de o bucurie urias, de o e5altare fr margini care nu mai tine cont de conveniente. !a& "rezenta fizic a lui !umnezeu, aceasta ne lipseste& Vedeam n jurul meu oameni de toate 11

vrstele, conditiile intelectuale si nationalittile manifestndu se la fel. *u ochii dilatati de uimire, cu fata scldat n lacrimi, cu strigte uneori curmate de /A%+A 7,*,%(+ A %+V+-A2(+( unei infime prticele din lumina dumnezeiasc chiar dac dura doar cteva minute,. !ac aceste cteva minute sunt att de dulci si de uluitoare, cum poate fi oare Vesnicia alturi de +l, cum poate fi viata fizic 3nnoit prin 1nviere4 scldat n -umin'& $orma n care am vzut eu personal aceast -umin cred c are o e5plicatie aparte, pentru c dup ce fulgerele si aripile de lumin s au potolit, cutnd s vd dac, conform traditiei s au aprins singure candelele din Sfntului /ormnt, am avut o revelatie ciudat. Am vzut conturul unui prunc nfsat n scutece, contur format din stelute de lumin semnnd cu cele de la artificii. Acest prunc din stelute cobora din cupola mare venind vertical direct spre candelele din fata Sfntului /ormnt si, spre uimirea mea, stelutele se topeau n candel sfrind si aprinznd ncet, ncet fitilul candelei mari centrale. )u m am putut abtine si am nceput s strig si eu cu ceilalti "Slav 2ie, !oamne, Slav 2ie&". -acrimile mi siroiau singure, dar erau de bucurie, si o stare de $ericire 2otal a pus stpnire pe toat fiinta mea, n special n clipa cnd a ajuns n dreptul meu grupul ce purta flacra cu care mi am aprins mnunchiul de ?? de lumnri pe care l cumprasem. 1n acel moment, toat oboseala, toat tensiunea psihic si fizic, toate durerile si mai ales cldura care m cuprinsese au disprut brusc, fcnd locul unei 7ucurii Sfinte si a unui suflu ca o 7oare Sfnt, rcoroas. "arado5al, aceast rcoare m cuprindea tocmai la atingerea flcrii ce provenea de la cele ?? de lumnri. ,imirea cuprindea pe toat lumea pe msur ce observam c flacra nu arde pielea sau materia pe care o atinge. 2ineam mna deasupra, o puneam chiar n interiorul flcrii, pe fat, pe haine si ), A%!+A. !a, aceasta este cea mai mare minune e5istent pe fata pmntului si ne este dat spre mrturie, spre ntoarcere, spre supunere, dar mai ales spre iertare si iubire de aproapele. "e drumul de ntoarcere spre cminul romnesc am comentat cu ceilalti si am aflat c fiecare a avut parte de o altfel de vedere a Sfintei -umini# ca un fulger, ca o minge de foc, ca un val de mare, ca mii de licurici sau artificii 3asa cum am vzut si eu4, dar nimeni nu a vzut un prunc. Atunci printele mi a e5plicat c !umnezeu vrea s mi spun mie c si pe cei nceptori n ale credintei i primeste si mi a reamintit c 0ristos a spus# "n cnd nu veti fi ca pruncii acestia, nu veti vedea 1mprtia *erurilor, referindu se desigur la curtia sufleteasc si trupeasc a pruncilor. #+ prilie #$$% & *ri,to, nvi t1 !a& A 1)V(A2& *iudat c a trebuit s ajung aici n 2ara lui !umnezeu, s vd cu ochii mei -umina Sfnt si locurile sfinte si abia acum s pot spune c sunt cu adevrat crestin sau mai bine c am constientizat pn n cea mai adnc cut a fiintei mele faptul c 0ristos a fost, este si va fi /esia cel /ntuitor, $iul 2atlui din Sfnta 2reime. Adevr greu de nteles pentru o familie de evrei, din care eu sunt abia a doua generatie de botezati, prima fiind tata, care nu prea a nteles A!+V<%,-. A urmat o noapte superb cu slujba de 1nviere la biserica romn, unde a participat si printele Argatu, si am avut marea fericire s m mprtsesc din mna dnsului aici, n (erusalim. !imineata, la ora 9J#99, dup slujb, ne am strns cu totii n chilie la printele unde am ncins o mas pe cinste, cu pasc, ou rosii, miel la cuptor si multe buntti, mai ales multe fructe si legume orientale. -a mas am hotrt ca peste dou zile s mergem n e5cursie, fcnd nconjurul (sraelului, s vedem (erihonul, /area /oart, /untele (spitirii, 0ozeva, =alileea, 2aborul. Sunt attea locuri superbe, nct nu stiu dac le vom putea termina la timp, cci printele trebuie s plece peste o sptmn. #- prilie !up liturghia de a doua zi de "asti, ne am strns cu totii din nou n chilie la printele, unde am mncat si apoi l am ntrebat dac vrea s citeasc din nsemnrile mele si apoi s le comentm. "rintele a fost de acord si n timp ce eu i pregteam un suc din minunatele fructe e5otice de aici, dnsul s a asezat comod n fotoliu si a nceput s citeasc.

12

13

2ile de 3urn l

)%&)# u4u,t #$/# & #"(%% no pte Am ezitat mult pn cnd totusi am hotrt s trec pe hrtie strania, fantastica, cumplita e5perient prin care am trecut azi noapte. Sunt convins c va nsemna *eva n viata mea. A fost o sear de var 3n as spune anost, dar obisnuit4 cu o plvrgeal muiereasc cu Lana si /arina, la /arina acas, n Vasile -ascr. *a de obicei plvrgeala a continuat si la plecare, asa c am hotrt s mergem o statie pe jos pn la "iata =alati. 1n jurul fatidicei ore 8E#99 noaptea, ne am desprtit, Lana lund tramvaiul... A2,)*( A 1)*+",2 262,-. 7rusc am avut groaznicul sentiment al unei Singurtti Absolute si a unei alunecri clisoase, vscoase, care mi ddea o ciudat senzatie de mers pe loc. "e msur ce alunecam nspre %osetti sentimentul Singurttii Absolute se adncea si noaptea devenea tot mai neagr. Sentimentul unei $rici Ancestrale pusese stpnire pe toat fiinta mea. )u era o fric obisnuit de crim, viol sau furt, ci o fric care ngheat sngele n vene. A mai fost si cumplitul sentiment al inutilittii semafoarelor si al luminilor de la ferestre, accentuat de ideea c nimeni nu mai locuieste n tot 7ucurestiul, ba poate si mai ru n toat lumea. Avansam n materia vscoas n timp ce starea de fric crestea si m apropiam de statia Vasile -ascr, loc n care de sute de ori m ntlnisem cu !inu, si cu toate c nu m mai gndisem la el de foarte mult timp 3este un an si jumtate de cnd a murit4 totusi frica aproape m nnebunise. *nd am ajuns napoi n statia Vasile -ascr, materia vscoas prea c a acoperit tot pmntul. +ram pe trotuar n dreptul stlpului indicator al statiei, cnd, la E9 de metri de mine, din ntuneric 3strada fiind foarte prost luminat de un bec aflat la F9 de metri distant4 am auzit niste pasi. !in primele dou trei secunde am stiut c este el... da, el trebuie s fie, !inu "*rucistorul "otem>in" , cci de la step avea o deformatie a mersului cu un anumit ritm si o naintare a umrului drept ce l fcea s si deschid calea pe oriunde mergea de unde si porecla. Si dup trei secunde a aprut... !inu. !a, cu riscul de a fi considerat nebun, voi sustine cu toat fiinta mea# el era& Asemnarea era izbitoare# statura, mbrcmintea, calvitia, ochelarii... "n si ciudtenia purtrii n permanent a unei serviete si a unei banale pungi de plastic tinut cu mnerele puse brtar pe mna cu care tinea servieta... 2otul corespundea& "e msur ce nainta, uimirea devenea stupefactie, iar vscozitatea se accentuase att de mult, nct mi am privit picioarele s vd dac se misc, cci senzatia era c stau pe loc. A urmat ns un soc mult mai mareD mi am dat seama imediat c nu am ochelarii pe nas si c voi fi acuzat n povestirile mele c sunt mioap si c evident totul mi s a prut. Acestea erau rationamente fcute pe fractiuni de secund, efectuate cu o jumtate de creier, pentru c am avut clara senzatie c cealalt jumtate pe vertical stnga mi a fost golit, absorbit cu un vacuum. Asa c mi am spus# trebuie s scot ochelarii sparti din geanta ce o aveam pe umr si asa printr o lentil bun s privesc mai n detaliu "aparitia". 6bisnuiesc s merg cu mna dreapt sprijinit pe geant, asa c voiam s o folosesc ca s mi deschid geanta si s scot ochelarii, dar mna nu se misca... +i, ce i asta' !e ce nu mi se misc mna, doar e mna mea si eu i dictez din creier ce s fac, asa c misc te mn& +i, vointa mi apartine si eu zic acum misc te mn& !ar mna rmase ntepenit&&& 1ntre timp, !inu ajunse n dreptul meu si, cum trotuarul este foarte ngust, distanta ntre noi nu a fost dect de 89 cm. Am simtit pe loc un foc, o fierbinteal puternic pornind de la picioare spre mn, pe partea stng pe unde trecea el. 2ot n fractiuni de secund am gndit c fac probabil un infarct din cauza socului, dar pe loc am realizat c fierbinteala vine din stnga si deci nu este infarct. Apoi el a trecut n spatele meu si tot spatele mi a fost acoperit de aceeasi fierbinteal de parc zeci de reflectoare de sute de ;ati m ardeau. $ierbinteala de pe stnga trecuse. )u am rezistat si m am uitat n spate, ntorcnd putin capul, desi din literatura de specialitate pe care am citit o despre ntlniri de genul acesta se pare c nu este bine s te uiti napoi. Asemnarea era uluitoare si din spate. !e fapt era el& Sunt convins. A dat imediat coltul, lund o spre blocul unde ne ntlneam mereu la mtusa lui. +ste un an de cnd a murit si ea. 1n secunda cnd a dat coltul, am simtit o mare usurare, eliberndu m din materia vscoas si instinctiv picioarele mi au luat o la sntoasa ntr o fug strategic pe mijlocul strzii de parc acolo nu mi se putea ntmpla nimic. Am alergat asa aproape o statie pn n dreptul liceului Spiru 0aret, cnd am urcat pe trotuar si m am oprit... ,n nou soc mi a zdruncinat toat fiinta# n fat, la jumtatea unui stlp de pe marginea trotuarului, pe o cutie de gunoi aflat pe stlp ardea "ceva" cu niste flcri mari de ?9 cm. / am apropiat si am rmas siderat n fata imaginii, gndind de data 14

aceasta cu ntreg creierul meu c totul ncepe s semene a film de (ngmar 7ergman. Si chiar am avut puterea s schitez un zmbet, care mi a nghetat pe loc, cci din interiorul flcrilor unde nu se vedea ce arde a nceput s sfrie "ceva" asa cum fac artificiile pentru pomul de *rciun si s a rspndit un miros de tmie. Atunci am e5perimentat ce nseamn a se ridica prul n cap. +5act n crestetul capului parc m trsese cineva tare de un smoc de pr. ,n fior rece mi a trecut prin tot corpul si cumplite gnduri m au ncoltit# nti c pasmite poate visez si sunt n pat, drept pentru care m am ciupit si binenteles durerea a infirmat gndul, si apoi groaznica idee c am nnebunit si c am halucinatii. *hiar n clipa aceea un brbat trecea perpendicular, ducndu se spre 7atistei, si am gndit s l ntreb dac vede ce vd eu 3adic focul ce continu s ard puternic4. Am deschid gura, dar nu am putut s articulez nici un sunet si nici s fac vreo miscare sau s m ndrept spre el. 1ncercrile mele au tinut ct vreme acela era n orizontul meu 3fcndu mi acelasi repros ctre vointa care nu m asculta4. *utnd un rspuns la toate acestea, mi am ndreptat privirea spre statia Vasile -ascr, unde cu 8F E9 de minute avusese loc "ntlnirea". Stupoare& Stlpul cu indicatorul statiei care avea si el un cos de gunoi mai jos, ardea cu flcri identice cu cele lng care eram. !e data aceasta frica a atins apogeul si am luat o ntr o goan spre cas. *red c am fcut trei minute. *nd am ajuns n fata blocului, $ota>is iesea din bloc cu cinele si, desi era destul de ntuneric, am vzut figura lui perple5 cnd m a ntrebat ce am, de ce sunt asa de palid' ( am rspuns# "-as m, c m am ntlnit cu o stafie&". Am intrat n cas ca o vijelie. /ama dormea n camera ei. / am dus n camera mea, m am aruncat n pat, am tras cearceaful peste cap si, strngnd ochii, mi am repetat# ")u s a ntmplat nimic, trebuie s dorm". Am repetat asa pn cnd chiar am adormit. +ra 98#?9 noaptea. Azi dimineat m a trezit la ora 89#99, mama era plecat, asa c mi am fcut o salat de rosii cu ou si brnz, am ascultat o caset cu muzic italian si... brusc n jurul orei 8E#99 mi am amintit 262,- si m am speriat. 1n primul rnd nu am nteles cum am reusit s m autosugestionez att de bine nct nu mi am adus aminte pn acum. Am plecat imediat n recunoastere si, 1)2% A!+V<%, cnd am ajuns la liceul Spiru 0aret, stlpul avea urme de fum si arsuri pn la un metru deasupra si la statia Vasile -ascr la fel. / am dus direct la Lana, creia i am povestit cu lu5 de amnunte si am concluzionat c a fost o ntlnire !+ !()*6-6 si c prietenia noastr a fost programat. Apoi am comentat asupra e5istentei spiritului dincolo de viata aceasta, trecnd prin moarte. " ,eptem5rie Seara trecut am fost la "etruta si i am povestit si ei fantastica ntlnire. /i a confirmat c acela a fost cu adevrat !inu si c vrea s mi spun ceva. / a ntrebat dac vreau s facem spiritism cci ea stie cum, ceva cu o cheie si o carte. +a spune c dac !inu are ceva de spus va veni imediat. )u i am dat nici un rspuns pentru c nc nu cred c persoana lui !inu ar putea din starea nedefinit n care este acum s poat manevra cartea care este o materie. ' ,eptem5rie Am vorbit cu "etruta la telefon si am stabilit s m duc sptmna viitoare la ea, s facem prima sedint de spiritism, ncercnd s iau contact cu !inu. $ ,eptem5rie A trebuit s amn ntlnirea cu "etruta pentru c mine plec la =alati cu =igi )aghi pentru 89 zile, o filmare scurt. 6ricum cred c scot vreo mie de lei. -a teatru nu e nc nici o miscare, probabil dup 8 octombrie relum *ruta cu paiate. #' ,eptem5rie & 6 l ti 6 zi superb de var trzie. / am plimbat prin parc, apoi pe falez si am descoperit un zidulet care m ferea de niscaiva ochi nestiosi, asa c m am dezbrcat complet, mi am pus lucrurile pe nisip, si... tocmai m desftam ametit de razele soarelui acestei toamne de aur, cnd de sus de pe zidulet s a ivit capul unui militian care a strigat la mine brutal "1mbrcati v imediat". Si, n timp ce mi ncheiam fusta, a cobort la mine si m a legitimat. )oroc c aveam legitimatia de la 2eatrul )ational si i am spus c sunt cu =igi )aghi si asa m a lsat n pace, dar plaj nu am mai fcut. )u stiu cum i nimeresc eu pe unde m duc&' *e toamn dulce si ce stare romantic mi creeaz plimbarea zilnic pe faleza =alatiului. *iudat, mi revine n amintire sau din ancestral o imagine idilic a unui apus de soare superb n fata unei mici cascade si umrul ocrotitor al unui brbat nalt, frumos cu ochi ce bat n albastru 15

si o fat ncadrat de o barb armie. ,n aspect de vi>ing venit s m ocroteasc n sfrsit. *iudata imagine se repet de ctiva ani si apare instantaneu ca pe un ecran de film n momentele mele de fericire relativ, n special n natur. "' ,eptem5rie /ine ne ntoarcem n 7ucuresti. 1n toate deplasrile mele, att cu teatrul, ct mai ales la filmri, orict ar fi de obositoare sau plictisitoare, reusesc s m desprind de ceea ce reprezint eu ca fiint pe pmnt si de evenimentele din viata mea din 7ucuresti. Asa c n ultima perioad nu prea m am gndit la ntlnirea misterioas. "+ ,eptem5rie +5act cum am prezis# avem primul spectacol cu *ruta cu paiate la 8 octombrie, asa c de astzi am nceput repetitiile si s a anuntat dup 8 octombrie nceperea repetitiilor pentru (figenia. # o!tom5rie 1n dup amiaza asta de toamn superb m am mbrcat trznet si m am dus la Ambasador, unde, ca de obicei, ne am ntlnit toat echipa de filmare la masa festiv de la sfrsitul filmrilor. +ra si %adu =. cu noi la mas si am avut o mare bucurie cci la o mas alturat era toata trupa )ottara ului n frunte cu %. ( am povestit lui %adu c un destin ciudat m nvrte n jurul lui %. 1ntre 8E si 8F ani am fost ndrgostit de el, dar asa cum am fost si de Alain !elon sau de %oger /oore, gndindu m la ei ca la niste idoli. 2otusi, cnd am ajuns s fac teatru la *asa de *ultur de pe /osilor si l am cunoscut pe !inu, am aflat de la el c mama lui %. l a rugat n calitate de regizor s l pregteasc putin pe fiul ei care, dup ce fcuse $acultatea de (storie, a nteles c vrea s fie actor. !inu l a ascultat si i a spus c va intra. Stranie coincident ca tocmai acum s l vd pe %., ca si cum !inu "!+ !()*6-6" mi face un dar. Si mai ciudat mi s a prut c %. a fost parc atras de privirea mea si, fiindc nu m putea vedea bine, se legna cu scaunul, ntorcndu se ftis ctre mine. %adu mi a promis c mi aranjeaz o ntlnire. #+ o!tom5rie (eri am fost din nou toat gasca la Ambasador si erau si ei )ottara ul. Au fost aceleasi schimburi de priviri, printre mese, dar %adu mi a spus c a vorbit cu el si c acum e putin prins cci la sfrsitul sptmnii are premier cu Maramazov. "robabil c i am atras atentia, cci rdeam foarte tare. %adu mi a povestit c zpcitul de /otu "ittis l a legat de un scaun pe (osif Sava si i a pus cstile pe urechi, punndu i apoi un -" -ed Ceppelin si unul cu "in> $loNd, cu sonorul dat la ma5im. 2otul din cauz c Sava nu vrea s recunoasc c si aceasta este muzic bun, ba, mai mult, spune c aceste formatii si altele ca ele produc zgomote nu muzic. 0a&0a& 7ine i a fcut& S se nvete minte. Se pare c /otu a ajuns la captul rbdrii, cci de ctiva ani ncearc s l conving pe Sava c toti membrii marilor formatii au fcut scoli nalte de muzic. Oueen, de e5emplu, care a compus si o oper roc>, si chiar .esus *hrist Superstar, care este una din cele mai bune opere roc> din lume. "% o!tom5rie %evelatie total& Am fost n seara aceasta la premiera )ottara ului cu piesa Maramazov pus n scen de !an /icu. +5ceptional& Am intrat fr probleme cu legitimatia de la 2eatrul )ational si am gsit loc n rndul nti. *red c cizmele mele aurii i au atras atentia. "robabil c strluceau, pentru c %. s a uitat insistent la mine. .oac superb n piesa asta si i se potriveste rolul mnus. !e fapt toat distributia este perfect si au reusit e5traordinar s redea atmosfera dostoievs>ian, cu tot romnismul din ei. "# o!tom5rie *a de obicei la premiere au fost dou spectacole unul dup altul si n seara aceasta am avut noroc tot de un loc n rndul nti. "arc m astepta pe mine. / a vzut si de data aceasta. ") o!tom5rie Azi, am intrat n teatru la ora zece dimineata si am mai iesit la ora zece seara 36 tempora, o mori&4. !ulci amintiri ale nceputului meu la 2)7 cu !anton, *Nrano. PGJ, PGF, GA, cnd aveam cte nou zece spectacole pe lun. )u au trecut dect J F ani si parc nu mai avem elanul de atunci. Astzi ne cuprinsese pe toti nostalgia si n pauzele de la repetitia cu (figenia ct si seara 16

la spectacolul *ruta cu paiate ne am strns pe lng 2raian Cecheru si, mpreun cu !amian *rsmaru, ne aminteam ce nebunii fcea 2raian la *Nrano, cnd, n actul ((, trebuiau s mnnce la cofetrie niste pateuri cu brnz. 2rznitul de 2raian sedea aproape o or nainte de spectacol si desfcea pateurile, scotea brnza si le umplea cu mustar iute. +i erau obligati s muste cu poft si s nfulece trei patru pateuri. 0a& 0a& !ar era imposibil, cci i ardea. Apoi ei l alergau prin culise ca s i vre si lui un pateu iute pe gt. 2ot la *Nrano, n actul (V, Violeta Andrei venea cu un cos de mncare pentru bietii de pe baricade. *osul era plin cu buntti# ou, salam, brnz, pine. !esi fusese controlat n culise, binenteles c n clipa cnd intrau n scen constatau c nu mai e5ist n cos dect pine si atunci si ndreptau privirea n culise unde 2raian le fcea bezele muscnd cu poft dintr un salam si o bucat de brnz. -a repetitie, azi dimineat, nu stiu ce m a apucat si le am povestit fetelor "ntlnirea misterioas". +roare& )u m au crezut. Adic vreau s spun c nu au crezut c era el duh n trup, ci au spus tot felul de bazaconii. !e pild, cum c ar fi unul care seamn, iar focurile 3pure coincidente4 ar fi gunoaie igienizate de oamenii de la curtenia orasului.!ar cu miros de tmie'&' 1n fine, nu au stiut ce s mi rspund, asa c am ncheiat discutia. "+ o!tom5rie (eri am stat trei ore la coad la *inematec si mi am fcut abonamentul pentru stagiunea 8H@E. Vor fi filme foarte bune. -a coad m am ntlnit cu 6vidiu si i am spus c am fost la Maramazov de dou ori si c am hotrt s merg stagiunea aceasta la toate reprezentatiile lor. A rs si a zis c sunt nebun si c o s i spun lui %., c doar sunt prieteni. # noiem5rie S a ntmplat din nou& )u mi vine s cred& Sunt si speriat si incitat. (eri am fost la "etruta si am stat la ea, vorbind evident despre ntlnirea cu !inu. !in cauza ploii am plecat de la ea n jurul orei 8E#99 noaptea, lund autobuzul ?8. / am urcat prin spate. /asina nu era plin, doar ctiva oameni pe platforma de lng us, restul stteau pe scaune si doar doi trei oameni pe culoar. Am vzut c unul din cele J locuri ale bncilor duble era liber. *nd s m asez, am observat c era o balt mare de ap pe scaun. )eavnd cu ce s sterg am rmas n picioare. /i am ntors privirea ctre platform si... atunci l am vzut& +ra el, !inu& !oamne, nu mi vine s cred& A aprut dintr o dat ca si cum a intrat printr un colt al masinii, si a fcut loc printre oameni si a venit spre mine. Asemnarea era uluitoare. 2renciul, plria, fularul, servieta si sacosa de plastic nelipsite. !e data aceasta nu avea ochelari si prea cu 89 ani mai tnr. 1ntre timp, scaunul din spatele celui plin de ap s a eliberat si m am asezat, cci mi s a fcut brusc ru. !ar sperietura abia urma, cci el a venit n fata mea si... s a asezat fr nici o jen pe scaunul plin de ap, apoi s a ntors si s a uitat fi5 n ochii mei. Ah& 6chii nu se modific& +5presia ochilor este oglinda sufletului. 6chii erau att de vii si de sfredelitori. +ra el& /i s a fcut cumplit de fric. / am sculat brusc si m am dus pe platform cu gndul s cobor la prima statie. (nima ddea s mi ias din piept. 7ine c aveam e5traveral si distonocalm. Am luat cte una din fiecare. 2otusi, masina nu se oprea si mi era din ce n ce mai fric. 1n sfrsit am ajuns la ,niversitate si am cobort. +l a rmas n masin pe scaunul plin de ap. Am ajuns acas si am avut aceeasi reactie ca la prima ntlnire. /i am dictat n gnd, stnd n pat# nu am nimic, sunt linistit, trebuie s dorm... Si am adormit. Astzi m am hotrt s fac n sfrsit prima sedint de spiritism. Se pare c !inu vrea s mi spun ceva. #+ noiem5rie & 7IUA ADEV8RULUI1 !a, am fost la "etruta. !a, am fcut spiritism. !a, !(), 2%<(+S2+& !a, toate sufletele triesc dup viata de aici si intr n alta prin treapta ce se cheam moarte. A trebuit s trec prin aceast stranie si unic e5perient pentru ca o credint pe care o aveam n mine ancestral si pe care o gseam confirmat n multe din crtile bibliotecii mele s si gseasc aprobare n adncurile mele si s se mplineasc prin practicarea spiritismului. A fost cea mai mare revelatie pe care am avut o pn acum n EA de ani de e5istent pe pmnt. )imeni nu a miscat nici cartea, nici cheia spun nimeni si m gndesc la o persoan n carne si oase de aici de pe pmnt, cci altfel sunt sigur c a fost spiritul lui. Venind acas, imediat am verificat totul, fcnd e5perienta singur. Am impresia c si gndurile mele sunt dirijate astfel nct la ntrebrile mele rspunsul vine imediat. Asa am aflat c el a fost n cele dou nopti si a venit pentru c vrea s mi spun multe despre lumea spiritului care trieste dup moarte. 17

") noiem5rie *luza 2ar>o;s>i Stare de soc& Au fost aproape dou ore de soc continuu. $iecare secvent a lovit "*eva" din mine si astfel, la sfrsitul filmului, aveam vena de la frunte gata s se sparg. $olosirea procedeului de filmare rotund face ca totul s par o curgere 3timpul, strile, sentimentele, vorbele4. 2oate se derulau acolo pe ecran, iar n fiinta mea, desigur, si pe fondul "ntlnirilor misterioase", timpul se comprimase 3trecutul, prezentul, viitorul4 prnd c se consum pe loc un fel de prezent permanent ca o clip "2impul fluviu" a lui 7laga, ce mi aducea aminte mai tare de !inu 3alturi de care am aprofundat pn la identificare poezia lui 7laga4, producndu mi o adevrat rscoal a subconstientului. *el mai mare regizor al tuturor timpurilor. )u stiu ce nseamn pentru mine "ntlnirea misterioas", nici ntlnirea cu 2ar>o;s>i, dar sunt convins c vor schimba multe n viata mea. # de!em5rie Am dat sfoar n tar ca s fac rost de crti, documente, descrieri despre spiritism si spiritisti. "n una alta recitesc 0asdeu si +liade. /ama Silviei mi a dat o 7iblie mare si veche si a zis c dac vreau s am rezultate s nu mai folosesc alte crti la spiritism dect aceast 7iblie. + de!em5rie Am fost asear la Maramazov, dup atta timp. +ste superb. 1ncepe s se aseze, s capete greutate. *u toate c nu seamn cu filmul fcut de rusi, spectacolul are o ncrctur de mistic si pasional, stri specifice literaturii ruse. Acum mi dau seama c pentru mine spectacolul acesta vorbeste cu ntelesuri "de dincolo". 1n primul rnd, decorurile sunt fcute de Sic %usescu, care ntre anii 8HG9 8H@9 a realizat toate decorurile la *asa de *ultur n piesele n care am jucat si unde am lucrat alturi de !inu. Apoi, muzica e5ceptional care puncteaz teribil momentele de tensiune avnd izul muzicii tignesti rusesti, dar cu rezonante din *oncertul nr. 8 de $eli5 /endelson 7artholdN pe care mi l cnta de attea ori /arian. (at, are si el doi ani de cnd a murit& *iudat soart& Am iubit cu o intensitate nebun doi oameni si amndoi au plecat din lumea aceasta. "resimt c relatia cu %. va fi o mplinire a acestei iubiri secerat de moartea lor si poate o continuare, pentru c ciudat mi se pare c atunci cnd ncep o relatie nou si intervine sentimentul, inima, iubirea o porneste de unde a lsat o pe cealalt. Stiu ns c nu pot tri fr aceast iubire. Stiu acest lucru cum stiu instinctiv s respir si fr aceasta nu se poate tri. "oate c de fapt "prana" este compus din particule de iubire. - de!em5rie ""atim frP de pcat, *u rumoare si ardoare de albine rencarnate." )u stiu de ce mi revin obsedant aceste versuri din 7laga si amintirea despre !inu creste si se dezvolt si chiar mi se pare c l aud rznd n timpul repetitiilor din recitalul 7laga, cnd se amuza copios pe tema posteriorului meu care "moare", iar eu rdeam de inversarea cuvintelor "cu ardoare si rumoare". !ar iat c revine si amintirea ciudat a noptii n care a murit si e5act la ora EE#99, cnd el se desprindea de lumea aceasta, eu treceam cu autobuzul prin fata blocului unde locuise, iar un "nebun" aflat n autobuz recita cu voce tare n limba englez monologul lui 0amlet "2o be or not to be", monolog pe care mi l recitase de zeci de ori si el n englez, interferat de sonate de 7eethoven cntate tot de el la pianul de pe mica noastr scen din /osilor. *ine altcineva dac nu sufletul lui disperat de violenta desprtire, atunci ca si acum, ncerca si ncearc s mi comunice... "oate sinceritatea iubirii lui... "oate altceva... *eva "de dincolo". "# de!em5rie *a de obicei, mama a intrat n priz pe ultima sut de metri, mai ales c am vorbit cu =eanina si vine si /arie .eanne din (talia, nsotit de brbatul ei si de un grup de italieni. Am s le chem pe "etruta si pe *armen. Am recitit povestirile lui 0asdeu si -a tignci a lui +liade. 1n cazul lui 0asdeu se spune c (ulia i ar fi transmis "de dincolo" cuvnt cu cuvnt. ". de!em5rie A fost un *rciun superb& Am "tinut o" trei zile ca n povesti& Au venit si italienii. /ie nu mi a plcut nici unul. )iste analfabeti. ,nul s a ndrgostit subit de *armen l cheam Silvano si 18

seamn cu Al 7ano 3are EJ de ani ca si *armen4. / pregtesc intens pentru Anul )ou. $acem "una mare". -a mine, binenteles. Are si mama invitatii ei, asa c vor fi peste J9 de persoane. *armen si a propus s se mrite cu acest "Al 7ano" si s o ntind. - am rugat s mi gseasc si mie un pretendent conform pretentiilor mele. ) i nu rie #$/" 0appN )e; Lear& ,n *rciun 3dar nu -iviu4 si... trei zile de petreceri si un %evelion si alte trei zile 3adic si nopti, si mai ales nopti.4 de superbe petreceri. Au venit toti "satelitii mei", cum spune mama. - am tensionat cam tare pe dr. Vasioiu, care a venit pe la dou noaptea n primele seri s spun c i se misc lustra ca la cutremur si s dm decibelii mai ncet. )e am conformat. *a de obicei din PGJ ncoace, de cnd am intrat n 2)7 n primele dou trei zile ale lui ianuarie avem spectacol, asa c azi dimineat, desi eram mahmur, am avut spectacol cu *ruta cu paiate. + i nu rie #$/" Am fost cu -ili =avrilescu la =abi *obasnian acas. Am fcut o lat si de data asta. /ult vodc si ;his>N, am fumat cam mult, dar am si mncat foarte bine. 7laier ne a invitat la el sptmna viitoare. *red c as prefera s lucrez cu el dect cu /isu *onstantinescu, care la petreceri este cel mai bun prieten si apoi n platou, la cea mai mic greseal sau neatentie, url si te ta5eaz de nu te vezi. . i nu rie Seara minunat "de adio" a italienilor la (ntercontinental cu /arie .eanne si *armen. "entru marea ocazie s a ndurat mama si a deschis caseta cu bijuterii de la strbunica din ,craina adevrate opere de art. "entru c aveam rochia din catifea grena, mi am pus setul de cercei, inel, brtar si bros cu rubine si perle. ( am uimit pe toti, iar unul dintre italieni mi fcea o curte nebun. Si totusi nu cred c as putea s m mrit cu unul ca Silvano, cu toat libertatea pe care mi ar oferi o. $rumoas sear la restaurantul 7alada de la etajul EE al (ntercontinentalului, iar mncarea si atmosfera sunt foarte plcute. #) i nu rie Ast sear am avut a doua reprezentatie pe anul acesta cu (figenia, dar pn la sfrsitul lunii vom avea o zi da, o zi nu si am calculat asa nct, cnd sunt liber, m duc la )ottara cci si el are Maramazov e5act cnd sunt liber. 89 ianuarie MaramazovD 8? ianuarie (figeniaD 8F ianuarie MaramazovD 8H ianuarie (figeniaD E9 ianuarie MaramazovD E8 ianuarie MaramazovD EE ianuarie (figeniaD EJ ianuarie MaramazovD EA ianuarie MaramazovD EG ianuarie MaramazovD E@ ianuarie (figenia. Simt cum n mine creste *eva, ca un aluat pus la dospit. Voi ncerca s aflu la spiritism ce este sau ce poate fi n relatia mea cu %., cci s a stabilit deja o stare ciudat el pe scen si eu n sal. ' 0e5ru rie Spectacol cu (figenia si trebuie s fiu la ora 8G#99 la teatru. / a rugat /ariana s i fac masaj prin metoda %ei>i. )u stiu ce s mai fac cu zpcitul acesta de 7obit /usatescu. 6riunde m prinde, se apropie de mine pe motiv c vrea s mi spun ceva si mi linge lentilele la ochelari. /ai grav este c mi face asa si n scen, si n culise, si eu trebuie uneori s urc sau s cobor treptele. Sper s se potoleasc. #% 0e5ru rie ?H de trepte 3dup Agatha *ristie4 cu %obert "o;ell. Am plns tot filmul. )u am retinut dect ochii lui si mi am adus aminte c l am vzut n /ahler 3n cadrul ciclului de filme pentru A*()4. Si binenteles mi am amintit de !inu, cci cu el am vzut tot ciclul numai filme grozave. #' 0e5ru rie & C9rut !u p i te: #- 0e5ru rie & I0i4eni : "+ 0e5ru rie & I0i4eni 2oata sptmna am fost cu Lana la ?H de trepte. )iciodat nu am avut o reactie att de ciudat n urma vizionrii unui film, cu att mai mult n fata unui film politist. Am plns la fiecare vizionare. )ici chiar *luza nu a rezonat n sufletul meu, cu toat problematica interioar pe care o propune filmul, asa cum rezonase cu sfsieri n sufletul meu privirea 19

3adncimea ochilor4. Apoi durerea aproape fizic pe care mi o provoac rezonanta vocii lui cu infle5iuni o5fordiene care mi produce o stare de dulce lesin fizic. Simt o dorint nebun s l ating si s i srut mna att, mna ori s l privesc n ochi ore n sir. Am s vorbesc cu Vladimir /unteanu. "oate, cine stie, ntr un schimb de e5perient cu 7uftea se va putea mplini visul meu nebunesc de a l aduce aici. "rototip'& *onstat c e5ist un prototip pentru sufletul meu 3sau poate pentru fizicul meu4. 2otusi straniu, constat c n adncimile mele e5ista un prototip care, desi urmreste o reprezentare fizic, cred c m atinge mai mult sufleteste. Aveam nici mai mult nici mai putin dect A anisori cnd, ntr o e5cursie organizat de la 2rgoviste 3unde m aflam la bunici4, s spun m am ndrgostit' Sau am fost atras de un bietel de aceeasi vrst era slbut, purta ochelari rotunzi si avea doi ochi mari, albastri, foarte mirati si ntrebtori, dar mai era si foarte destept, asa c eu, care la vrsta aceea 3din familie stiam s citesc4 vorbeam franceza si stiam deja o multime de lucruri, gsisem pe cineva mai dotat, cci m impresionase cu multe date despre locurile, plantele si animalele pe care le vzuserm n e5cursia pe Valea "rahovei. )u l am mai revzut niciodat& -a 8J ani, tot la 2rgoviste, ntr o vacant am fost atras de inginerul care repara radioul bunicii. Si atunci s a respectat prototipul# nalt, slab, prul saten spre blond, crliontat, ochi albastri, mirati si ntrebtori, n spatele unor ochelari rotunzi si superioritatea lui intelectual deschizndu mi curiozitatea spre cunoasterea de facto a lumii fizice, a electronicii, lume care m a fascinat dintotdeauna prin ciudtenia invizibilittii curentului electric care poseda att de multe calitti. A urmat profesorul de matematic din clasa a (I a, posednd aceleasi calitti fizice 3slab, crliontat spre blond, ochi albastri, ochelari rotunzi4 si foarte descuiat, prima lectie fiind 2eorema lui "itagora predat de Adriano *elentano si binecunoscuta lui melodie "itagora, pus de profesor la magnetofonul personal cu care venise. Asa ne a cucerit& 1n primii doi ani de liceu am avut numai 89 la matematic, datorit lui. Apoi prototipul fizic a deviat, pn acum cnd am vzut ?H de trepte si cnd am realizat c "o;ell 3re4ntruneste calittile care m atrgeau de mic ca un magnet. +le nee5cluznd e5ceptiile 3/arian, !inu4, pe care le am iubit cu adevrat si care reprezentau numai partea intelectual din prototip, fizic fcnd parte din brbatii bine mai degrab, dect al celor cu aer intelectual, desi au fost intelectuali de marc. # m rtie Am avut parte de cea mai ingenioas lectie de actorie predat de profesorul "aul Sireteanu. %ecomandat cu mult cldur ca fiind un foarte bun maestru de actorie, am avut un adevrat soc cnd, dup informatiile de rigoare pe care i le am dat n 8F minute, l vd c se ridic furios, se duce n ncperea alturat de unde vine narmat cu un mturoi si, cu o ploaie de njurturi, ncepe s m alerge prin toat vila aceea cu iz de *rai de *urte Veche. -a nceput m am speriat grozav, creznd c asist la o criz de nebunie, asa ca am nceput si eu s zic tot repertoriul romnesc de njurturi, asa cu gura plin nct am obtinut efectul scontat si maestrul s a oprit aplaudnd si strignd victorios# "!a, da, asa da& Acum spune ti repertoriul de poezii". Si, aproape gfind n urma crosului ntre etajul doi si parter si iarsi doi, am recitat Qalt Qhitman si Sorescu apoi un mic fragment din monologul lui Aldo )icolaj cnd deja aproape m rcisem. Am stabilit s vin n fiecare dup amiaz si s punem la punct multe. -a un moment dat a aprut si un tip despre care auzisem de la !ragos Sireteanu 3biatul maestrului4, un tip interesant brbat bine, ?E de ani, care a terminat ingineria si apoi a dat la actorie si a intrat primul, iar acum pregteste elevi alturi de Sireteanu. *red c am s m nteleg bine cu el. Se pare c Sireteanu e foarte grav bolnav 3desi nu arat, am but mpreun o sticl de vodc4, asa c l pregteste pe acest %omeo ca asistent. -una aceasta nu am dect trei (figenii si o *rut, asa ca voi putea lucra mai mult pentru e5amen. /i se spune mereu c sunt o naiv s cred c unul din cele sase locuri va fi al meu, tocmai al meu, din o sut de candidati& 2otusi. #+ m rtie Seri minunate cu %omeo si ceilalti n vila lui "aul Sireteanu. -ucram mult pe e5presia luntric si pe trirea adevrat a cuvntului. $umez cam mult 3dou pachete si jumtate de chinezesti pe zi4. *red c trebuie s le cam reduc pentru c mi fac ru poate si de mult stres si mult vodc. / nteleg din ce n ce mai bine cu %omeo.

20

"' m rtie Al treilea spectacol cu (fi n luna aceasta. 1n trei luni de la premier s a rotunjit. Si 2ania, si Adrian "intea sunt foarte buni. / bucur mult s pot tri mcar sase ore pe sptmn n aceast atmosfer a =reciei Antice, acum cnd lumea d s si ias din matc. )imeni din teatru nu stie ns c eu mai am o scpare "1ntlnirile cu !inu" prin spiritism au devenit aproape un drog, pentru c nu m linistesc dect dac mcar o dat n zi, chiar si singur, sau cu *armen 3ntre dou spectacole sau repetitii4, mi iau portia de duh. /i a promis Silvia c mi prezint un tip foarte tare n materie si care m va nvta alte metode cu mult mai sigure si va veni cu crti si documentatie strin. # prilie *hiar dac azi a fost ziua pclelilor, seara am participat la un adevrat eveniment la /uzeul Storc>, unde a dansat %aluca (anegic, noua prieten a lui =eorge. A fost superb& /uzica de /ozart, 7ach, Qagner, dar si .ean /ichael .arre. %aluca e fantastic, tipul de balet modern scoala 7ejeart. A fost si mama, si Adi, si evident =elu cu Sanda. Au mai fost si satelitii mei# *armen, Stela, Lana. -a sfrsit i am invitat pe toti la mine, la var, de ziua mea, pe H iunie. 2oat lumea a rs cci se asteptau s fie o invitatie pentru ast sear. "n la urm ne am dus cu totii la /rul de Aur, unde am stat pn a nchis. 7ine c nu avem mine spectacol. "rogram 2)7# aprilie mai A aprilie (figenia 8H#99D 8E aprilie *ruta cu paiate 8@#?9D 8G aprilie (figenia E9#99D EG aprilie (figenia E9#99D J mai (figenia 8H#99D H mai (figenia 8@#?9D 8F mai (figenia 8H#99D 8A mai (figenia 89#99 a.m.D E? mai *ruta cu paiate 8H#99D EH mai (figenia 8H#99. 'm i Am nceput repetitiile la Vlaicu Vod. !imineata repetm, la prnz acas, dup amiaz la Sireteanu, seara spectacole la 2)7 sau vizionri la )ottara. Am aproape trei luni de cnd pregtesc repertoriul cu Sireteanu. "e msur ce se apropie e5amenul am emotii foarte mari. 6vidiu mi a sugerat s vorbesc cu LannN *ojar, care este n comisie. - a ntlnit pe culoar ast sear la spectacol si i am spus c as vrea s m asculte mcar o dat. A rmas "ca n tren"& 6ricum, am primit aprobarea mamei, care este de acord s m ajute s fac pregtire cu *oca Andronescu la anul, n caz c nu intru anul acesta. !oar %omeo a intrat la teatru la ?J de ani. #% m i !esi am mai fost la Ambasador cel putin de zece ori de la 8F octombrie pn acum si am vzut Maramazov de cel putin ?9 de ori, totusi pn ast sear nu am reusit s m vd fat n fat cu %., ci doar am vorbit la telefon. Astzi n sfrsit m a invitat la el acas n Vasile *onta. Superb apartament, dar ceva trist strbtea casa, n timp ce la un moment dat ntre noi s a asternut o tcere trist, iar ploaia btea ritmic n pervazul de metal, cu rezonante bacoviene. A recunoscut si el c atmosfera era deosebit de trist. /i a promis c poate vine la mine de ziua mea. / simt foarte atras de el, cu toate c nu face parte din prototip. #+ m i "Strangers in the night" $ran> Sinatra si !inu. -acrimile curg singure, cu putere mare si cu dor sfsietor n adncul inimii, amintindu mi serile cnd la sfrsitul repetitiilor pe scen mi cnta la pian de zeci de ori aceast melodie de 7urt Mampfert. *a de fiecare dat cnd m strbate dorul att de tare, fac spiritism si m linistesc, mai ales c mi rspunde imediat si mi d de nteles c si lui i este dor de mine. "# m i & S0intii Con,t ntin ,i Elen & ;iu lui Dinu Am fost la cimitir si am fumat "mpreun" cu !inu o tigar, asa cum mi povestise el c fcuse nu stiu cine din familie, punnd tigara lui pe mormnt, apoi m am dus la Silvia care m a luat pe sus s m prezinte lui !an, cel ce trebuie s m nvete "spiritism adevrat". )u stiu de ce atingerea minii acestui biat mi a provocat o scrb fizic si certitudinea c biatul acesta 3desi foarte frumusel si prezentabil4 n timpul liber se masturbeaz. Am avut impresia aceea lipicioas. *hestia mi a displcut total, dar m a si atras asa cum fac motanii pentru pisici. /i a promis c vine la mine s facem spiritism ntr o manier mult mai clar. / a ntrebat dac am fcut Noga si mi a e5plicat c ceea ce am fcut eu este egal cu zero, deoarece el are un discipol 21

mare, pe =. 7ivolaru, cu care a lucrat ctiva ani, si m va nvta si pe mine cte ceva dac "spiritele" vor aproba. "$ m i ,ltimul spectacol din stagiunea aceasta. 6ricum primvara pocneste n muguri, dar si n fiinta mea url dorul de (ubire. Spectacolul (figenia a strnit n mine tainic parfum de iubire adevrat. 6are se va mai putea' 1mi simt inima plin si gata s pocneasc asa ca mugurii acestia oare pentru cine' Am ncercat s fac o retrospectiv a iubirilor mele# 8HAH 8HGE prima zvcnire a inimii pentru /arian si artD 8HGJ 8H@9 pentru !inu si art. Si totusi trebuie s recunosc c de la !anton 3PGJ4 si apoi mai accentuat la *Nrano 3PGG4, am avut, am si voi avea o tresrire profund a inimii si pentru *. 6 fi iubire sau dorint' "entru c n timp ce n celelalte dou iubiri au e5istat si spasmele si e5tazurile iubirii fizice consumate pn la epuizare, cazul *. nc nu a ajuns la acelasi punct, dar nici nu sunt departe. "oate c mplinirea iubirii din toti acesti ani s se desvrseasc n %., cci presimt aceasta ori de cte ori ne vedem. S lsm timpul s vorbeasc& $ iunie & ;iu me de n ,tere "aranghelie mare& 2reizeci de persoane. -ume, lume, soro lume& Sho; ul a fost ns dansul meu "cu tem", mpreun cu Silvia, pe muzic de Oueen. Se pare c efectul a fost cel scontat, cci li s au cam zbrlit musttile tuturor. Spre dimineata am rmas noi si ai nostri, si Adi ne a pus recital +lton .ohn, recital "in> $loNd atmosfer lumnri si discutii filozofice pe baza emanciprii tineretului si a femeilor. "n si mama a fost foarte prezent. Adi ne a invitat la el sptmna viitoare. Are o teras superb la etajul opt ultimul. Asa vom putea face auditii muzicale cu bo5ele la ma5im# 7lac> Sabbath, ,riah 0eep, Oueen, -ed Ceppelin 3toate albumele4, .immN 0endri5, binenteles .anis .oplin si n ncheiere /ahavishnu. %. nu a venit& #+ iunie S a ntmplat ceva misterios. $iindc mai sunt cteva zile si se apropie e5amenul de admitere, am hotrt s m duc la cimitir si s l rog pe !inu acolo, direct, s m ajute s intru fr probleme. )u stiu de ce am avut o presimtire ciudat c m voi ntlni cu Aurelia, nevasta lui !inu, desi am fost de attea ori si nu s a ntmplat& Asa, ca un soi de proorocire, mi am spus c, de m voi ntlni prin absurd cu ea, nseamn c pic e5amenul si invers, voi lua e5amenul n caz c voi pleca singur din cimitir. Surpriz& *ine era la cimitir' Aurelia& +vident am fcut amndou fete fete, dar ca dou doamne si prietene 3ne cunoastem de cnd aveam eu 8F ani4 am avut prima si sper ultima discutie cu ea despre !inu. / a surprins n mod neplcut faptul c si a pus mereu problema si acum, dup aproape doi ani, si mai pune astfel de ntrebare# pe cine a iubit mai mult !inu, pe mine sau pe ea' *e important mai are acum cnd nu l mai avem nici una& )u i am spus nimic despre "ntlnirile misterioase". "oate dup ce voi afla mai multe la spiritism. Am plecat mpreun la statie si ne am desprtit oarecum n termeni prietenesti. Sunt convins c are un mare cui mpotriva mea, dac nu chiar si crede c el a murit din cauza relatiei cu mine. ,it cnd l ameninta c se sinucide aruncndu se de la etajul 8J si el fcea tensiune E9. Amndou suntem de vin, asa cum zicea si el# "Am s plec si am s v las s v bateti amndou pn nu mai puteti". S fie ntlnirea cu ea semnul cerut' "+ iulie %spunsul a venit prompt prin functionarul de la (.A.2.*., care a strigat "%espins"& Am picat la comisia lui 7ibanu si am avut foarte mari emotii, desi se spune c emotiile n teatru sunt constructive, de data aceasta am dat totul pe gur, dar interior nu am putut s m adun deloc. 1n fine, pentru anul viitor am s ncep pregtirile chiar din toamn cu *oca Andronescu. # u4u,t #$/" !rept pedeaps c nu m am concentrat la e5amen si am picat 3desi Sireteanu nu a fost foarte dezamgit, dndu mi sans sigur anul viitor4, am hotrt s m pedepsesc si s rmn n 7ucuresti. Am stabilit cu -ili si *lin s mergem n fiecare zi la strandul 2ineretului, n 2ei, lng ei. -a sedinta de spiritism cu *armen am nteles c !inu a trimis o pe Aurelia la cimitir ca s mi confirme c voi pica e5amenul. Astept s vin !an din concediu si voi face se pare un fel spiritism scris, care va fi mult mai e5plicit. 22

#+ u4u,t !e ieri au venit italienii att la -ili, ct si la /arilena, asa nct ne am unit clanurile si mergem cu totii la strand dimineata, la prnz facem "o spaghet" ori la mine, ori la -ili, si seara iesim. Asear am fost la hotel "arc si n seara aceasta mergem la "rivighetori. ") u4u,t /ult soare, bere, martini si cinzano cu gheat, spaghete si mult muzica italian. "aulo mi face curte asidu. + simpatic, dar nu m as mrita cu el pentru nimic n lume, desi tare as vrea s scap din hul n care s a prvlit tara asta n care m am nscut si cu care simt din ce n ce mai mult c nu am nimic comun. !esi mirajul "liberttii" functioneaz foarte tare si la mine, totusi nu as putea cu oricine si oricum s mi obtin aceast dorint. Am destule droguri care s m tin nc aici ntr o stare de cvasifericire# teatrul, 7uftea, spiritismul si chiar perspectivele unei relatii cu %. si destui bani, o cas superb. Si totusi. "+ u4u,t *u toate c m pedepsisem pentru e5amenul pierdut, nu am rezistat si am plecat toata gasca 3-ili si *lin, Silvano, "aulo, )ando, /arinela, )icoleta si eu4 cu dou masini la Sinaia. Suntem cazati de ieri la hotel "alace. Am luat trei camere, -ili si *lin una, bietii una, iar eu cu )icoleta una. +vident, ntre timp am fcut rocada. )oaptea trecut am avut parte de un amor italienesc "a la carte". $oarte cald si romantic este acest "aulo si m bucur mult c nu am refuzat invitatia, asa cum am fost tentat n primele clipe. !esigur, nu este un coupe de foudre, dar este un tip sarmant si, n plus, m simt e5ceptional cu el. A fost superb& Au fost niste zile superbe aici, n Sinaia. )u am prea umblat pe munti, cci nici unul dintre noi nu este prea sportiv. 2otusi ieri am ndrznit s urcm pn la 7abele plecnd din Sinaia si apoi am cobort n 7usteni, unde deja eram foarte obositi, asa c la ntoarcere am luat trenul. -a 7abele am fcut un foc de tabr si am prjit mititei si ciuperci mari 3cumprate pe drum4 si am but bere. -ui "aulo i cam sticleau ochii si mi a suierat la ureche s mergem ntr o poienit, dar -ili si *lin au observat si ne au speriat c zona ar fi plin de vipere si chiar de ursi, asa c "am lsat o" pentru hotel. "e drum "aulo m a srutat ncontinuu si astfel am fost tinta de amuzament a celorlalti care se ddeau tari, desi toti stiam c abia asteptau s ajung n camera la hotel. *el putin noi nu am ascuns. "$ u4u,t /as de adio la 0anul lui "repeleac sus n copac. /inunat atmosfer, fiecare mas cu lumnri aprinse, s a but mult sampanie si s a cntat special pentru noi muzica italian 3slagre, dar si cantonete4. A fost superb& Au promis c se ntorc de *rciun si de "asti. 1n fine, nu cred c am chef s leg o prietenie prea mare cu ei, fiindc deocamdat nici nu vreau s plec din tar si m intereseaz prea mult %. )% u4u,t & S0ntul Ale< ndru & ;iu lui R= )e am strns cu totii la Ambasador, la o mas =igi )aghi, 7aronuP, %adu =eorgescu, Alecu "opovici si +ugen /andric, iar srbtoritul vis R vis de noi, cu cei de la )ottara. "e la prnz si a fcut aparitia si mama lui %. 3superb la cei AF de ani, ntr o toalet regal4 si cu o alt ladN, s au asezat alturi de noi. *u totii ne am salutat de la distant. -a un moment dat au intrat niste tignci cu multe flori. Am complotat cu bietii s cumprm niste flori si s le trimitem la masa lui %. %eplica a fost cum nu se poate mai hazlie, cci observnd el c la noi la mas nu se prea mnnc, n schimb se bea mult si c e trecut de ora prnzului 38J#?94 ne a trimis printr un chelner, pe o tav de argint mpodobit cu flori, nici mai mult, nici mai putin dect un borcan de un >ilogram plin cu icre de /anciuria, n care se afla nfipt ca un trofeu un polonic. *omentariile au urmat spre sear cnd el a rmas aproape singur si tot pe tonul de glum cu 7aronuP, %. reprosndu i c m a tinut flmnd pn la ora aceea cu toate c are bani s fi pltit tot borcanul cu icre. "!e unde bani, m' *e, ai nnebunit'" "-as c stiu eu c tii dolarii ascunsi n parchet" 3replica dat cu jumtate de fat spre chelneri4. Amuzamente, ;his>N, flirt peste mese, si sufletul meu care ncepea s tresar la fiecare privire a lui foarte rscolitoare. 23

+ ,eptem5rie S au reluat repetitiile. 2rebuie s scoatem Vlaicu Vod n octombrie. )e am strns n regrupare ca de obicei la o cafelut. 1mi place atmosfera de nceput, cnd toti suntem proaspeti, bronzati, odihniti si cu chef de munc. $etele m au ironizat, ntrebndu m ce mai face "fantoma", iar eu le am rspuns c se plimb printre noi admirndu le ct sunt de frumoase n costumele din Vlaicu, ntruct si !inu a fost regizor si ne urmreste evolutiaD "de dincolo". /ai n glum, mai n serios, dup amiaz am luat o pe *armen la mine si am fcut spiritism, confirmndu mi se c !inu a fost la teatru atunci cnd vorbeam de el. #+ ,eptem5rie $antastic semnificatie la aproape un an de la ziua n care am fcut spiritism prima oar si am rmas uimit iat a doua treapt deosebit de interesant prin care voi avea posibilitatea de acum s ptrund ntr un univers necunoscut prin adevrate conversatii cu !inu pe care le va conduce un pahar pus n centrul unei mese rotunde pe suprafata creia este pus un sir de litere. "A0A%,- S A /(S*A2 S()=,%. !esigur, noi sprijineam degetul pe fundul paharului ntors n sus, !A% "A0A%,- S A /(S*A2 S()=,%& Am nteles c !an l a chemat ca spirit pe Seth, personajul din +giptul Antic, care a confirmat c ntlnirile cu !inu au fost reale si poate data viitoare va veni chiar si la spiritism. 6ricum acest !an este un personaj ciudat si, dup cum am observat, senzatia de scrb si atractie se mentine. -a spiritism a participat si va participa de aici nainte si *armen, care se pare c este medium foarte bun. Spiritul i a spus si ei cteva lucruri importante pe care nu avea de unde s le stie !an, referitoare la tatl ei, la ea si la divort, si chiar la viitorul cu Silvano. -a mine ns se pare c mai important ar fi plecarea afar dect intrarea la (.A.2.*. ceea ce m a dezamgit. Am hotrt pe loc s iau taurul de coarne si am sunat o pe *oca Andronescu care st lng mine, pe "aleologu, si am fi5at s m duc la ea de la 8 octombrie. - o!tom5rie "remier cu Vlaicu Vod. *armen Stnescu este foarte bun, pcat c joac asa de putin roluri de dram. Am fcut cu *oca deja aproape o sptmn de pregtiri la ea acas. Suntem trei, dou fete si un biat. (ndiscutabil este mai bine ca la Sireteanu, desi relatia cu %omeo o mai pstrez cci este prea bun n poezie si am ce nvta de la el. *u spiritismul continum la fel de bine ca si pn acum, adic ne vedem de dou trei ori pe sptmn, n trei. +ste din ce n ce mai fascinant, mi s au spus multe despre viitor 3se pare c relatia cu %. va creste4, dar se pare c se vorbeste si despre o plecare afar. *el mai ciudat este totusi c am ncercat s facem singure si am reusit, chemndu l pe Seth dup modelul pe care l face !an, dar care face n gnd totul fr s ne spun nou. 2ot timpul m terorizeaz s m apuc serios de Noga. !eocamdat fac si cu *oca un soi de concentrare pe sistem Noga care, dup cum spune ea, ar duce la dedublare. Se pare c ea a ajuns la aceast dedublare si, dup cum e5plic, iese afar din trup cu privirea si se uit de sus cum se misc pe scen si astfel are un autocontrol. /i s a spus la spiritism s adncesc aceste lucruri, dac vreau s l vd pe !inu. #+ o!tom5rie AlP !ila carte foarte interesant n italian, adus de *armen de la Silvano, scris de o femeie cu mare e5perient n relatiile cu spiritele celor dispruti. 2otul bazat pe >arma fiecruia, adic pe evolutia sau involutia sufletului n functie de mplinirea datoriei pe "mnt. Astfel s a confirmat la spiritism c functia >armic a lui !inu a suferit modificri din cauza relatiei cu mine, iar acum trebuie s m aduc si pe mine la o ntelegere >armic a vietii mele, de aceea a cerut permisiunea de la *reator s mi apar fizic si s preia nftisarea pe care a avut o !inu pe "mnt, pentru ca eu s cred c e5ist si astfel s ncep s studiez. )u stiu de ce lui !an nu i prea convine, mai ales c la ultima sedinta de spiritism mi s a spus c as putea fi cu mult peste nivelul lui, mcar c nu am habar acum de prea multe. #- o!tom5rie Ciua Lanei. Am fost mpreun la Athenee "alace la cofetrie si apoi la *inematec pentru abonamente. Vlaicu Vod# 8G, 8H, E? octombrie si G, 8J, 8@ noiembrie

24

# de!em5rie Azi iarna vrajbei noastre. "rivesc cu nostalgie primii fulgi de nea din anul acesta si mi aduc aminte de primii n 2)7 si de premiera cu %ichard al ((( lea n PGA. "rintre fulgi zresc chipul lui /arian care mi citea din Steinberg, carte care ncepea cu fragmentul din %ichard. Am ncercat s l contactez pe /arian la spiritism, dar nu am rezultate. )u stiu de ce l suspectez cam tare pe !an c ar vrea s ne manipuleze n folosul lui. !e curnd ne a fcut o demonstratie destul de interesant, tind o foaie de hrtie n form de spiral, artnd asa cum arat coaja de mr cnd o cureti dintr o bucat, si presupunnd c te ai afla n vrful de sus si ai pleca spre captul de jos urmnd traiectoria spiralei nu te ai ntlni cu tine nsuti niciodat, aflndu te ntotdeauna pe partea opus a celuilalt eu. *oncluzia ar fi fost destul de sumbr a neregsirii tale niciodat, a unei lupte, a unei alergri aproape inutile. Am ncercat s l determin s ne spun cine a descoperit aceasta, dar nu am mai obtinut dect strania informatie perfect justificat# "Att A)! si A%) ct si propriul nostru ,nivers se pare c au aceeasi form spiralat, aceasta demonstrnd 6%(=()+A !(V()< A 2,2,%6%". Si iat m iar a cta oar n viat' n fata unor mari ntrebri# cine sunt eu si, mai ales, cine m a creat' Si de ce' - de!em5rie Vis si trire deosebit de ciudate& Se fcea c a sunat telefonul si s au auzit prituri si pocnete, ntocmai ca parazitii unui radio, si am stiut c "dincolo este !inu". Am strigat de mai multe ori# !inu unde esti, spune mi unde esti' Apoi am vzut o masin mic si pe el la volan, dar nu i vedeam capul, ci doar bustul, si cu greu mi a rspuns# "Sunt n masina mortii". Apoi totul a disprut si eu m am trezit speriat. -a captul patului meu, la picioarele mele n aer sttea o "fiint" ce semna perfect cu mine. Sttea pe un scunel n aer si se uita fi5 la mine. / am ridicat brusc n capul oaselor si pe loc "fiinta" a disprut prin geamul nchis cu trei plpituri de lumin, ca trei flashuri de blitz. Am rmas n bezna camerei complet buimac si speriat. +ra trei noaptea. Am nceput s plng si pe loc am fugit la mama. )e am calmat amndou n patul ei cu pisicile n brate. Apoi m am rentors la mine pentru c deja m enerva. 7inenteles nu a crezut nimic si a zis c totul este un cosmar. !imineata nu am avut timp prea mult de gndire la cele ntmplate pentru c m a sunat /arin 2raian pentru o filmare la televiziune. 1nceput de sptmn straniu. / de!em5rie Antimateria si lumile paralele au fost rspunsurile la spiritism despre ce mi s a ntmplat acum dou zile. Va trebui s studiez serios aceste dou teme. /i a adus !an cartea lui (on 2ugui despre lumile paralele. Sunt ns cam presat de timp. !esi se apropie srbtorile si luna aceasta si ianuarie sunt pline de spectacole si filmri la televiziune. Am renuntat o perioad la pregtirea cu *oca, Noga fac doar dimineata si seara cteva e5ercitii de respiratie si de concentrare. $ de!em5rie Azi am avut spectacol si am aflat programul pe cele dou luni foarte ncrcat o zi, da, o zi, nu. *armen mi a spus c Silvano vine pe EE decembrie #$ de!em5rie Sptmn epuizant ncheiat astzi cu dou spectacole# Vlaicu 3ora 89#994 si "losnita 3ora E9#994. Astzi la Vlaicu a fost un adevrat circ fiindc 6videl, zpcit cum este, nu a intrat n scen s anunte pe doamna *lara. Att avea de spus. 2recuser dou minute, n scen era o liniste de mormnt, *armen Stnescu se agita nerbdtoare n culise nestiind cum s intre fiindc nu fusese anuntat, asa c +mil /uresan, care joac rolul lui %omn =ruie 3personaj mut din nastere4, a avut o "revelatie" si a vorbit spunnd cu putere "doamna *lara"& Si a intrat *armen n scen. 7inenteles c noi care eram n culise si trebuia s o nsotim pe doamna *lara am intrat umflate ca broastele si pocnind de rs. Apoi, nu era de ajuns, ne am strns n regrupare si, povestindu i lui "iersic poanta, a ntrziat si el n scen, nct bietul 2raian a trebuit s vin personal s l ia, cci noi nu auzisem interfonul. /ine terminm filmrile la televiziune pentru %evelion. 1n curnd soseste si Silvano si ncepem pregtirile pentru *rciun si Anul )ou. )u mai vreau s repet figura de anul trecut cnd am muncit cu mama o sptmn ntreag si m am trezit n dimineata zilei de Anul )ou cu casa 25

vraiste si mai ales cu un nou meniu ad hoc "%ulad de covor umplut cu salat de boeuf". /car puteau s m cheme si curtam eu pe loc. /ama a cumprat un set de farfurii frumoase dar ieftine si mi le a dat n primire pentru c anul trecut s au ciobit dou farfurii din setul de EJ de persoane de Sevres pe care le are din ,craina. 0a& 0a& A strns si toate galeurile, cloazoneurile si chinezriile. 1mi aminteste de celebra replic din *ruta cu "aiate de la *afeneaua $ial>ovs>i, care se pare c este autentic# ")ic, strnge mustarul c vine artistii". Asa face mama# si a strns averea de frica hartistilor. )u i nimic, ei oricum nu bag de seam, cci sunt cu vodca n nas. Am vorbit cu fetele si vom face putin aranjament ntre *rciun si Anul )ou. "- de!em5rie *a de obicei, a fost un *rciun superb. "entru mine, chiar special, deoarece aproape toat noaptea am stat n balcon n bratele lui %omeo, att ca s ne nclzim, ct si ca s i vd privirea ndeaproape, cci mai bine de dou ore mi a recitat versuri de dragoste din lirica romneasc si universal. !a, pot s spun c a fost un adevrat recital unic n felul lui si stropit din belsug cu sampanie roz frantuzeasc. Seara a continuat tot n spiritul acesta melancolic, duios, de dragoste si art. S au aprins multe lumnri, s au stins luminile si s au recitat poezii intercalate cu bluesuri. !. ca de obicei Adi, cu muzica lui. /ai putine persoane si mult mai intim. Silvano nu a venit, dar a dat telefon c vine n seara de ?8 decembrie. !ac am s pot s fiu mcar pe jumtate adevrat, asa cum a fost %omeo cu mine, intru printre primii doi. !ar dac voi avea trac. %omeo are o vorb# ")u te duce s dai e5amenul, ci s l iei&" )# de!em5rie 2rebuie s o scriu pentru c e minunat e5perienta prin care am trecut cu *armen n seara aceasta la aeroportul 6topeni unde ne am dus s l primim pe Silvano. Am intrat nuntru nevinovate ca dou vrbiute si evident ni s au pus gentile la televizor. !ar *armen, care nu a avut timp s se aranjeze si nici s si fac prul, si luase bucle5ul si cutia de farduri care ha& ha& ha& au aprut la televizor ca un pistol cu cartusier& !rept pentru care, n dou minute, au fost cincizeci de vamesi n jurul nostru, ne au imobilizat si au scos totul din geanta ei, sub privirile noastre perple5e. Apoi le au pus la loc, au privit din nou la televizor si, dndu si seama c era vorba de bucle5 si nu de pistol, ne au dat drumul. Am rs pn acas cu Silvano, imaginndu ne pe post de mari spioane. *nd am ajuns acas am povestit tuturor spre amuzament si bun dispozitie. # i nu rie #$/) -a multi ani& 7uon anno& "strnd traditia, jumtate au rmas la mine si jumtate au promis c se ntorc ast sear pentru consumarea resturilor. A fost frumos pn acum, desi m dor picioarele, cci s a dansat foarte mult. 6ricum n seara aceasta va fi mult mai liniste pentru c suntem foarte obosite si mine avem dou spectacole# "losnita la 89#99 si (figenia la 8H#99. 7ine c nu am avut astzi spectacol, si asa am putut vedea *oncertul de la Viena. # i nu rie #$/) & #"(%% no pte )u am rezistat s m culc nainte de a scrie dou cuvinte despre gafa amuzant pe care am fcut o fr voia mea tuturor invitatilor, dar fr s stie de fapt nimeni. Am avut att ieri ct si astzi n meniu aspicuri de cprioar dar si salat de fructe cu frisc. Am pus castronul cu salat pe marginea geamului de la balcon si tava cu aspicuri deasupra n form de capac. !ar pasmite a btut vntul si parte din aspicuri s au prvlit n castron si s au contopit cu fructele dulci 3ce produseser momente de adevrat plcere pantagruelic tuturor invitatilor, care chiar s au e5primat onomatopeic, apoi au fi5at cu totii ntoarcerea astzi pentru terminarea castronului cu salat de fructe4. *nd am constatat drama, rznd pe nfundate, am nceput s pescuiesc buctile de aspic ce pluteau n zeam, printre buctile de ananas, banan, visine si altele. Se vede treaba c trecuse ceva mai mult vreme de cnd pescuiam singur n camer cnd am auzit strigte disperate si invocri n ansamblu# "Vrem salat, vrem salat&". 1n sfrsit, am venit cu trofeul, peste care am zvrlit n grab aproape un >ilogram de frisc 3care avea rolul s mai schimbe gustul4, ieri avnd coniac, esente si frisc, dar azi numai vagi arome de usturoi si carne. !esigur c n F 89 minute au nceput reactiile# ""arc nu mai este ca ieri&". "+i, erati voi ametiti, 26

sau poate sunteti acum&" ""arc are un vag gust de usturoi&" "0ai, domPle, c v ati mbtat", si altele de genul acesta. " i nu rie #$/) -a prnz, ntre cele dou spectacole, am fost cu *armen si Silvano s mncm la (ntercontinental. )e cunosc toti chelnerii si deja avem masa noastr, att jos, ct si sus la 7alada. Adevrat c se mnnc cel mai bine din tot 7ucurestiul. Am vorbit cu )ae -zrescu si cu )icu s mergem si la Athenee la bar si la *ontinental, pentru c Silvano st dou sptmni. *eilalti italieni de la -ili nu au venit, asa c nu putem s mergem la munte. "oate de "asti. ' i nu rie #$/) Surpriz& Au venit "aulo si )ando, asa c s a mrit gasca. Silvano e ncntat c are prieteni cu care poate s vorbeasc adic ei ne brfesc pe noi, iar noi, si mai si, pe ei. Am fcut o lat asear la -ili, fiindc ei sunt foarte zgomotosi, muzica foarte tare, si asa s au sesizat vecinii. +ra E noaptea. "aulo a aranjat cu -ili si *lin s locuiasc la ei cele dou sptmni ct st n tar, dar zilele acestea am stat cuminti, cci sunt srbtori si este prea mult lume n cas. . i nu rie #$/) "+h& *ostele& !ragostea i un lucru foarte mare&" * bine mai zice 7iesu. ( s au cam aprins clciele bietului "aulo, dar ce s i fac, nu m dau plecat si nici mritat. Am avut parte iarsi de cteva nopti de amor italienesc, stropit din plin cu *inzano si legnat de mult muzic italieneasc. Asear la *ontinental, dup programul de la bar, am dansat pn la patru dimineata si am avut parte de o dedicatie special# "Vamos a la plaNa". #% i nu rie $rumoase zile si seri petrecute cu *armen si Silvano. *u burtile pline de toate bunttile, la (nter n fiecare zi si seara la bar, am lsat o moart cu Noga, cu spiritismul, cu cititul si cu pregtirile pentru facultate. Adic vegetez. )oroc c avem multe spectacole luna aceasta, de mine pn pe EE n fiecare sear, si asa m mai agt de art. !ar peste patru zile pleac Silvano, si ne revenim la normal. #+ 0e5ru rie 2rire ciudat, aproape derutant, deoarece eram pe strad. Am constatat c ele tririle apar ntotdeauna dup seri de petrecere si distractii puternice. Spun c a fost derutant deoarece am avut pe strad, brusc, sentimentul inutilittii vietii mele asa, n forma aceasta si convingerea c apartin Altei -umi, despre care nu stiu nimic dar simt "ceva" confuz si foarte deprtat. /i s a spus la spiritism c este dorul dup viata de dincolo de moarte. !ar cine stie e5act ce este si cum este Acolo''' 2otusi aici sunt o fericit c am teatrul, c am microbul acesta n snge, dar si c am putut ptrunde n vrful lui mcar c eu nu sunt nc o actrit adevrat si nici nu stiu dac voi ajunge. Am reluat pregtirile cu *oca. Vreau s bag un "revert n repertoriu, probabil -es enfants Bui sPaiment. !ar as vrea si s obtin mai multe detalii despre viata dup moarte. # m rtie 1n sfrsit, dou sptmni pline spiritual. Am fost la *inematec n fiecare zi si am vzut un ciclu de filme /ihal>ov, Moncealovs>i, 2ar>o;s>i, 7ergman. *t talent& -a Sonata neterminat pentru pianin mecanic am fost de dou ori# o dat am luat o si pe mama, care a plns tot filmul desigur, cu totul subiectiv, ea fiind o rusofil convins, atmosfera amintindu i de copilria din ,craina. Am mai vzut mpreun 6blomov si %ubliov. *apodopere& Am fost de dou ori la Maramazov. 1n stagiunea asta nu am fost dect de 89 ori la Maramazov, dar nu am timp. 6ricum, "ceva" se cldeste ntre mine si el si presimt c n vara aceasta se finalizeaz. "regtirile cu *oca merg binisor, muncim mult si cu totul altfel dect la Sireteanu, care ne las s fim cumva de capul nostru. -a *oca mai merge si "f ca mine" si, dac esti docil si maleabil, te poti forma destul de frumos. Am renceput gimnastica la sala de la *oltea, pentru c n iarna asta am pus sapte >ilograme pe care trebuie s le dau jos pn n var. !ar cu Noga nu stau bine deloc cel putin din punct de vedere fizic nu pot face miscrile necesare pentru c sunt prea gras. 2rebuie s slbesc neaprat. 1n respiratii si concentrri simt c pot avansa, dar 27

trebuie fcute concomitent cu miscrile fiziceD n plus, nu m pot lsa de fumat, desi am ncercat de vreo dou ori pn acum, dar nu m a tinut dect o sptmn. #+ m rtie A aprut un element nou n spiritism. *uvntul ,% Si cum !an nu vrea s ne dea nici o e5plicatie, rezumndu ne la informatiile banale pe care le obtinem, am ncercat s mi pun singur mintea la contributie. 7rusc s a aprins un beculet si mi am adus aminte de +popeea lui =hilgames, de vestitul ,% si ,%,M prezentate acolo ca cele mai vechi si vestite cetti ale "mntului. Am cutat informatii, si se pare c epopeea este mai veche dect (liada si 6diseea si mai veche dect 7iblia. "oate c aici este cheia pe care trebuie s o am ca s deschid "usa" ce duce spre trmul mortilor. Savanti din $ranta, Anglia, America si chiar ,.%.S.S. au pornit s caute si s studieze rmsitele vechii civilizatii asiro babiloniene. Am recitit poemul si i l am dat si lui *armen. Apoi singure am fcut spiritism si am ntrebat, confirmndu mi se c acesta ar fi drumul, adic "ntoarcere spre nceputurile lumii". 2otusi mi se traseaz si sarcina de a slbi si a aprofunda practica Noga. )u prea m atrag pe mine toate zeittile indiene, dect ca aspect cultural artistic. /i ar plcea s m "pierd" putin prin 2aj /ahal sau s vizitez o mnstire budist din vrful unui munte, dar mai degrab cred n e5istenta unei alte -umi 3fie chiar si paralel4 n care intrm eventual prin 2riunghiul 7ermudelor sau n cercetarea "mntului de ctre nave e5traterestre 3dovezi o sut si o mie4. ") m rtie Cbor deasupra unui cuib de cuci premier, cu $lorin n rolul principal. Am fost cu *armen si ne a plcut foarte mult, cu toate c am vzut si filmul, dar spectacolul e foarte bun si va aduce mult public. "'&"/ m rtie & So re> ?@i,AB ,i r,ete n ;9p d9= *inci zile superbe n 7rasov cu /arin 2raian, "etruta, )icu *onstantin si Ale5andru -ulescu scheciuri pentru televiziune. Am rs continuu. *red c numai noaptea cnd dormeam nu rdeam. Au fost cinci zile de rela5are total, cu toate c am filmat n fiecare zi. Am venit perfect remontat si pornit pe treab. 1n luna aprilie nu am dect sapte zile de spectacol asa c voi avea timp de studiu. #+ prilie A venit Silvano& 0otrt lucru o iubeste pe *armen, dar sracul& e cam pierdut n spatiu. *armen i spune "6li" 3de la oligofren4. 0a& 0a 0a& - am chemat si pe el la o sedint de spiritism, dar fcea ca toate broastele si se hlizea tot timpul, asa c a trebuit s renuntm. !in suflet o plng pe *armen pentru c e hotrt s se mrite cu el si s plece n (talia. 7ine mcar c este larg la mn cci, pe lng cadourile superbe aduse ei, m poart si pe mine dou trei sptmni prin toate crciumile sau petrecerile, pltind totdeauna generos, fr comentarii. Asa c "astele acesta l vom petrece iar la (ntercontinental. 2rebuie s organizm totusi si ceva la mine. #- prilie *a s nu m art mai prejos dect *armen si Silvano, spre surpriza lor, m am prezentat astzi la (nter cu "aulo, care a venit asear si astzi s a nfiintat la mine cu o valiz de cadouri. )ici nu am avut timp s m uit la ele. Am ncercat s facem un program mai palpitant, dar n afar de cteva petreceri la -ili si la mine si iesirile la crciumi nu am putut stabili mai nimic pentru c avem spectacole si nu putem pleca din 7ucuresti. "# prilie !e trei zile stau la -ili si *lin. Am fcut mas de "asti cu totii la ei si apoi "aulo nu mi a mai dat drumul s plec. 6 fi el italian, dar nici cu mine nu mi e rusine. Si, iat, am rezistat la trei zile si trei nopti de amor continuu. A reusit s stoarc din mine si ultima pictur de vlag. 7ine c pleac n cteva zile, cci altfel mpreun nu stiu, zu, unde am ajunge. "+ prilie "erioada de gratie a trecut. Silvano a plecat si ne am reluat locurile n bncutele noastre, nu de alta, dar au ajuns s ne cunoasc la (nter de la sefii de sal la directori. ,neori ajungea Silvano 28

nainte si, dac noi aveam spectacol, el se uita la geamurile 2eatrului si i fceam cu mna n semn c suntem gata, cci de la geamul cabinei noastre se vede e5act intrarea la (nter. )% prilie +5traordinar de ciudat& Straniu de a dreptul& (ar s a repetat starea aceea ciudat de inutilitate a vietii acesteia pe "mnt. +ram tot pe strad si am simtit brusc c m pot nlta deasupra tuturor oamenilor care rmn undeva jos, agitndu se care ncotro 3asa ca niste molecule si atomi ai unei substante necunoscute4, iar eu m simteam desprins de toate acestea, desprindere ce mi crea o stare de bine, de usurare, de fericire nepmnteasc dar dup cinci minute am revenit la starea de molecul. %evenirea mi a creat imediat starea de inutilitate, de non sens, dar si de dorint aprins pentru simtirea aceea de eliberare total. 6 alt ciudtenie s a petrecut seara trecut dup ce a plecat *armen si !an, dup ce fcusem dou ore de spiritism, si mi s a confirmat c starea ce am simtit o pe strad mi fusese indus 3de cine, nu se stie e5act4. *nd am rmas singur n camer, am vzut brusc n aer chipul lui !an miscnd, vorbind, rznd. +ra conturul chipului lui format din ceva strlucitor, ca luminitele artificiilor, si toat imaginea prea c are viat. Astzi am chemat o pe *armen si am fcut singure o mic sedint unde mi s a spus c este vorba de ionizarea aerului. )u stiu prin ce procedeu a obtinut el asta, dar m tem c vrea s ne domine. /m i Ast sear la teatru m am dus la /ircea Albulescu n cabin, rugndu l s m asculte recitnd dou trei poezii. )ici nu o ncepusem bine pe prima si m a si oprit, s a ntors cu fata spre mine, eram amndoi pe scaune si mi a spus# ",it te fi5 n ochii mei. Asa . Acum spune poezia". Si s a petrecut un fapt e5traordinar# n timp ce spuneam poezia, vedeam imaginile pe care ncercam s le redau prin cuvinte reflectate n ochii lui ca ntr o oglind. -a sfrsit mi a spus# "Vezi' * am asa trebuie s spui tot repertoriul". ,sor de zis, greu de fcut& $m i ( am povestit *oci e5perienta mea cu /ircea, si a nceput s rd, zicnd# "+i, da, lui i d mna, pentru c a ajuns mare. Atunci cnd vei ajunge si tu mare, vei putea simti fiecare cuvnt, dar acum tu trebuie s i convingi doar c ai talent, c vor putea lucra cu tine, chiar s se vad c ai lucrat cu cineva. 2u trebuie s iei e5amenul, att&". $ iunie /i am fcut cel mai frumos cadou de ziua mea. )ici o petrecere, nici o crcium, ci o sear superb si romantic cu %. 1n sfrsit, am primit invitatia romantic pe care o asteptam 3poate c nu e5agerez cnd spun4 din adolescent. !a, nu stiu de ce, dar cred c el este el ul meu. !ac soarta m a desprtit de /arian, dac moartea m a desprtit de !inu, acum cred c e momentul cel mai serios din viata mea si simt c si el are o uimire n ceea ce m priveste# cum din attea mii de femei tocmai asta s fie "ea"' Au trecut doi ani de tatonri si ale mele, si ale lui ca s le finalizm cu aceast superb noapte de dragoste, care a decurs asa cum mi am imaginat o n toti acesti ani de asteptare. Ametitor& - am pus s mi asculte repertoriul, dar era prea trziu, asa c a rmas s m sune zilele astea. #" iunie / a sunat =igi )aghi si mi a spus s vin urgent la *ina. 6ricum nu mncasem de prnz, asa c m am dus si am aflat c %. a comentat oarecum despre dorinta mea de a l avea si ca ndrumtor artistic, c ori ori Vezi, !oamne, a crezut c pentru asta l caut si vreau s m vd cu el 3ca s m ajute s intru la (.A.2.*.4. 0a& 0a& )u stie fraierul c eu mi am fcut si planuri de cstorie, dar nici nu i spun acum asa ceva. -asP s vin de la el, si atunci am s nteleg c el mi este sortit. =igi mi a promis c, n caz c nu intru la (.A.2.*., m angajeaz secretar de platou n 7uftea, de data aceasta cu carte de munc si cu leaf fi5 de E999 de lei. Am fost de acord, cci /isu *onstantinescu ncepe un serial de cel putin un an, asa c o s fie de munc si poate se va nfiripa ideea de regie. )% iunie Am fost cteva zile la strand, m am bronzat, am slbit dousprezece >ilograme, art trznet, 29

poeziile pic mnus, monologul pare scris de mine. Si totusi am o fric teribil 3ceea ce nu e constructiv4. "+ iulie +motii, lacrimi, ntrebri, lacrimi. %+S"()S. *omisie# "etric =heorghiu. *oncluzie# prea pregtit, stie prea multe, nu mai avem ce s o nvtm n (.A.2.*. si deci nu mai d din ea mai mult dect a dat aici n e5amen. !eci, fie c esti foarte prost, fie c esti foarte bun, tot picat la e5amen se cheam. )o comment& "- iulie Am plecat la mare cu mama& Vreau s uit de tot si de toate& "+ u4u,t 2oute est bien Bui finit bien& Am primit un telefon de la =igi ). s vin urgent la 7uftea pentru angajare. Am fost mpreun la Vladimir /unteanu 3director al studioului si bun prieten al nostru4 si am semnat contractul pe un an. Salariul va fi de E999 lei, dar mi se opresc 8EF pentru masina de 7uftea de la =rdina (coanei, desi nu voi avea nevoie pentru c voi veni cu masina echipei. Apoi ne am dus la productie unde am fost repartizat ca ajutor de secretar de platou, asa c o am ca sef direct pe -ili =avrilescu si sper s nvt de la ea meseria. 1ncepe s se contureze din ce n ce mai mult ideea de regie, mai ales c n vara aceasta am lucrat mult la televiziune la emisiunile lui /arin 2raian ca asistent de regie. )% u4u,t & # ,eptem5rie !oi ani de la "ntlnirea misterioas". Am srbtorit o n doi eu cu !inu , fcnd spiritism singur. /i a spus c m ajut n relatia cu %., dar cu teatrul se pare c mai bine mi va fi la regie dect la actorie. " ,eptem5rie Ast sear m am vzut cu %. pentru a srbtori n doi ziua lui asa cum am visat de multe ori. Am venit de la 7uftea cu !ipi si ne am dus direct la %. Am fost doar noi trei musafirii au fost ieri. /uzic francez veche, ;his>N si atmosfera romantic. %. ne a citit din *raii de curte veche, rol care i vine mnus. !e fapt a zis c o pune n scen anul acesta. !iplan a plecat pe la dou noaptea si noi am continuat tot n atmosfera retro n care reusisem s ne transferm, ascultnd un recital .aBues 7rell si altul cu Lves /ontand, apoi, nu mai stiu cum, am ajuns n bratele lui si iarsi m am topit ntr o noapte de vis, asa cum a fost si prima dat atunci, de ziua mea. Sunt fericit si ametit, dar nu paharele de ;his>N sunt pricina, ci mplinirea acestei iubiri pe care o visam din adolescent si care acum, prin consumarea aceast fizic nebun, se ntregeste, se rotunjeste, devenind un ntreg. "+ ,eptem5rie A nceput stagiunea. !e acum viata mi se va mprti ntre 7uftea, ziua, si 7ucuresti, seara. Am vorbit cu /arin 2raian si am convenit s facem mai toate filmrile importante pentru revelion noaptea, pentru ca s pot participa si eu ca asistent de regie. # o!tom5rie Stagiune foarte interesant la *inematec, printre altele filmul *armina 7urana. Sunt curioas ce au putut s fac pentru c am ascultat la =elu lucrarea lui Marl 6rff si mi a plcut enorm. Vreau s revd si ciclul 7ergman, pentru c anul trecut nu le am vzut pe toate. Am reluat relatia cu !an, fiind interesat s m perfectionez n spiritism. Sunt totusi foarte circumspect. #% o!tom5rie !in dou mii de fetite de 8F 8A ani care s au prezentat la preselectie n vara aceasta, /isu *onstantinescu a ales o dulcic de fat replica feminin a "istruiatului pe nume %odica 0orobet, si s au nceput filmrile la $ata din strada $lorilor 38E episoade4. !eocamdat stau si o urmresc pe -ili, care de altfel mi e bun prieten, dar, ca si /isu *., cnd este pe platou e fiar. 6rice a i ntreba o de la ct e ceasul pn la secrete profesionale risti s auzi cel mai 30

pitoresc repertoriu de njurturi, asa c o las n pace. !e fapt, n cinematografie ca si n teatru, meseria se fur. Asa c "pe cai bieti&" #$ o!tom5rie 2oate drumurile duc la 7uftea. Astzi la spectacol am avut o discutie prelungit cu 6vidiu (uliu /oldovan, care a ncercat s m conving c pinea si cutitul n teatru o detin regizorii, c el ct este de bun actor, tot ce vrea regizorul face, adic pn la urm este un simplu e5ecutant si c si c ce mai la deal la vale, s au pus cu totii s m conving s m pregtesc de e5amen la regie. / tem c trebuie s renunt la Vlaicu Vod si s rmn numai cu "losnita pentru c nu mai am timp s le fac pe toate# si 7uftea, si televiziune, si teatru, si s mai am si viata particular mai ales c n Vlaicu sunt destule domnite. "- o!tom5rie Sfntul !umitru. !up spectacolul de ast sear, cu un brat de frunze de artar, superb colorate de la verde la grena nchis trecnd prin galben, si un vas plin de castane m am dus cu /arin 2raian la 2iti %ucreanu, cci e ziua lui. Am stat toat seara cu Anca "andrea, !inic si Stefan 2apalag, care a zis c m va prezenta sotiei lui n a crei mn dac voi intra, este imposibil s mai dau gres fie la actorie, fie la regie. / am mprietenit cu Al. 2ocilescu foarte bun regizor care s a artat interesat s m pregteasc pentru regie. /. 2raian a afirmat c m descurc deja binisor ca asistent de regie n televiziune si, dac intru la (.A.2.*. %egie, m angajeaz n 2V, pentru c n curnd se scot dou posturi la concurs si fr probleme unul va fi al meu 3adic concursul se tine joi, postul e ocupat de marti4. )% o!tom5rie A treia noapte de vis cu %. $oarte ciudat trire am alturi de omul acesta, cci fie c vorbim despre teatru, fie c ascultm muzic sau c vorbim despre noi doi, fie c doar ne privim n tcere, simt acelasi e5taz, e5altare si fericire ca atunci cnd fremtm amndoi de plcerile trupesti. !e fapt nu mi dau seama cnd trecem de la o stare la alta, pentru c eu sunt n aceiasi stare euforic tot timpul. #% noiem5rie 2oat sptmna am forfotit ntre culoarele televiziunii, culoarele de la 7uftea si cele de la teatru. + drept, cstig eu J999 de lei pe lun, una peste alta, dar aproape c numai am timp s citesc o carte. /ine vreau s mi ofer un respiro si s m duc la film cu "satelitii mei". #" noiem5rie !ou zile si dou nopti de frmntri, ntrebri, discutii pe tema ,ndeva, cndva, dup o nuvel de /ircea +liade. $antastic film& )ici c se putea mai potrivit pentru mine. 1nc o dat mi se confirma genialitatea lui +liade, dar si universalitatea lui, cci iat a devenit model de inspiratie pentru mari regizori si actori. +vident, am ntrebat la spiritism si mi s a spus c prin concentrare ma5im, respiratii si prin adncirea n filozofia si practica Noga as putea strbate timpul. / am obisnuit deja cu rspunsul acesta si mai ales cu faptul c e5act la ntrebrile importante nu mi se d rspunsul cuvenit, ci se eschiveaz spunnd c nu sunt pregtit. Asa c am nceput gimnastica la *oltea si asanele si mantrele cu !an. 2otusi nu am obtinut de nicieri rspunsul la ntrebarea din film# cum a aprut ceasul din nou la ea'& #' noiem5rie Am recitit cu creionul n mn, cu sublinieri si adnotri nuvela lui +liade Secretul doctorului 0onigberger, spernd c voi descoperi printre rnduri cuvintele magice care s m transporte "dincolo". Am revzut filmul ,ndeva, cndva nc de trei ori. Am ncercat s fortez lucrurile la spiritism degeaba, unicul rspuns perfectionare Noga. )u pot renunta la teatru si la cinematografie, cci aceste activitti mi ocup jumtate din viat. Voi ncerca mcar de acum ncolo, ca cealalt jumtate de viat s o dedic practicii Noga. #$ noiem5rie & ,pe!t !ol Plo,nit & or #'(%% Sfrsit de sptmn linistit. !up spectacol am fost cu fetele la 2rocadero, unde am mncat o friptur si am but un cinzano. Ast sear stau acas si citesc. Am dou crti foarte interesante !ani>en si *arl Sagan. "e Sagan l am vzut n cteva episoade la televiziune povestind despre toate ciudteniile din lume 3civilizatia /aNa, desenele rupestre4, pe care el le e5plic prin 31

supravegherea si re3venirea4 pe "mnt a unor civilizatii e5traterestre. -a spiritism mi s a confirmat deja c trebuie s aprofundez studiul despre fenomenul 6C) si poate voi fi contactat mental, pentru c una dintre formele de comunicare a e5traterestrilor cu noi este telepatia. # de!em5rie #$/) Cile lungi si grele de filmare la $ata din strada $lorilor. 7iata %odica 0. a trebuit s filmeze o secvent la *.$.%. foarte grea, mergnd trs pe sub un vagon de tren, la o temperatur de 89K *. +ra fericit& Avem multe de nvtat de la ea. Avntul si cldura sufleteasc au fcut o s nu simt nimic din frigul de afar 3fiind mbrcat cu rochita ei de stamb, din rol4. + frumusic si mldioas ca o trestie. 2oata lumea e ncntat de ea, dar mai ales biatul lui Stefan 7nic 3juniorul, cum si spune el4, care i face serenade alergnd dup ea prin platourile de filmare cu chitara n mn, ca un adevrat trubadur. Sunt foarte plcuti amndoi si fac ca atmosfera s se mai destind un pic, cci altfel Astzi, dup ce c ntepeniserm de frig cu totii, a trebuit s refacem toat secventa pentru c bietei %odicuta i crescuser asa de tare sfrcurile nct ieseau n relief prin rochit. *nd am revzut secventa pe monitor, se vedea clar c privirea lui !ipi 3care n film i este tat4 era siderat de descoperirea fcut. !up ce ne am amuzat copios n timp ce "mititica" se nrosea si se fstcea, am filmat nc o or toat secventa de la capt la 8EK *. !up filmare, am plecat cu !ipi direct la %. acas, unde am stat pn dimineata. "/ama soacr" ne a fcut mititei la grtar, stropiti cu mult bere 2uborg si apoi ;his>N, binenteles. +puizat de oboseal si anesteziat de combinatia bere ;his>N, !ipi a adormit, n timp ce eu cu %. ascultam "in> $loNd. *u toate c eram amndoi n culmea e5citrii, am crezut c nu se va mai ntmpla nimic, deoarece era deja trei noaptea si nu puteam s l dm afar pe !ipi. !ar spre mirarea mea, a stins lumina si m a luat de mn, ducndu m n dormitorul din spate, unde nu prea are acces mult lume, si... iarsi mi s a rupt filmul, cci amorul cu el este att de mbttor ca un drog. )ici chiar cu !inu sau /arian, pe care i am iubit att de mult, nu am avut aceast stare euforic. ' de!em5rie 1ntre dou spectacole, o mic pauz, cu *armen si Seth, prin care am aflat c trebuie s i propun lui !an un nceput n 2antra Noga. !in documentatie am aflat c asta nseamn un sir de ritualuri cu concentrare si proiectare n cellalt. (ncitant invitatie. *armen s a scuturat ca de friguri cnd a auzit, mai ales dup e5perienta din primvar cu visul erotic provocat de el. !ar pe mine m tenteaz, si am s i propun dup srbtori. + de!em5rie *a n fiecare luni, ne am strns la 2iti si am proiectat programul pentru srbtori, dar m am ntlnit si cu 2oca, care a stors din mine cam tot ce stiu despre regie, film teatru si timp de o or ne am retras n buctrie, unde aveam toate bunttile, pn cnd s a sesizat toat adunarea si am revenit pe pmnt. /. 2raian mi a spus c vom avea o perioad mai grea# aproape n fiecare zi filmri, ca de obicei pentru Anul )ou. 6ricum, mi convine s merg la televiziune, cci pe platou n 7uftea nu am loc de -ili, pe cnd la sediu n 7ucuresti stau degeaba. / duc doar dimineata dou trei ore si apoi la televiziune. . de!em5rie / inund amintirile, att de vii si de ptrunztoare, de parc ieri eram cu 8F ani mai tnr, zvpiat si nonconformist, cum i sade bine unui tnr rebel al zilelor noastre. 1ntlnirea neasteptat cu )icu /arcarian a fost supapa prin care au ptruns cei 8F ani. )e am bucurat ca doi copii mici n fata jucriilor de *rciun si binenteles n amintirea petrecerilor sptmnale ce le fceam n PAH, PG9, PG8 Am fcut "una mare" la el, de Sfntul )icolae ziua lui. )e uitam cu bucurie si cu nostalgie la fetele lui, care au vrsta pe care o aveam noi atunci, si triam bucuria dubl 3a rentlnirii si a amintirii4. "/ais, ou sont les neiges dPantrti'" 0a'& !ar, ca s nu ne copleseasc tristetea, am stabilit s o facem lat 3noi, bosorogii4 de *rciun si tot la el acas. Am anuntat o pe mama, care era s scape castronul cu salat din mn de bucurie, dar si a revenit imediat cnd i am spus c totusi revelionul l facem acas 3cu J9 persoane4 cci vine Silvano si cu italienii de la -ili. Asa c trai, nineac, pe banii babaci& 32

#% de!em5rie ,r, Shambala si 2antra, cuvinte ce se repet aproape pn la e5asperare n sedintele mele cu *armen, e5plicndu mi se c prin 2antra voi ajunge sigur n Shambala si voi vedea ,r ul. 2rebuie s aprofundez telepatia si 2antra si voi cunoaste mari secrete ale lumii. !espre nceputurile lumii n Sumer, despre asiro babilonieni si chiar despre Noga si tantra Noga vorbeste foarte mult si bine /ircea +liade, dar mie mi trebuie scnteia care s mi lumineze calea si s intru n contact cu o entitate din "lumea veche". #" de!em5rie 1ncercare esuat de tantra cu !an. )u suntem pregtiti trupeste si poftele sunt mai puternice n noi dect dorintele spiritului. !up ntelepciunea Noghin, trupul se modific ntr un ciclu de sapte ani. !ar cum s l afli' 6ricum, n 7hagavad gita se spune c aici pe pmnt nu e5ist nici un instrument purificator dect autocunoasterea si cu timpul capeti desvrsire n Noga. !an mi a dat cteva crti foarte bune# -ife after life de %aNmond /oodN, V. Mernbach +nigmele miturilor astrale si ,panisade, Atharva veda, Vrji si incantatii magice. /ai ru e c nu am timp multe filmri si se apropie srbtorile. !oar printre picturi *nd fac asanele, m pot concentra si, chiar dac nu m identific cu entitatea propus, pot transmite persoanei de lng mine gndul sau starea sufleteasc propus. !ar cnd fac dragoste plcerea este att de intens nct este imposibil s m opresc. Si dac eu m dezlntui evident c si partenerul se dezlntuie. !ar se pare c, dac ne am opri la timp, spiritele invocate la nceputul meditatiei ar prelua energia noastr care se declanseaz spre finalul actului si ar trimite o asupra noastr mbunttit. Am avut sentimentul ciudat c l am trdat pe %., cci mi spuneam c tantra este numai o metod de nltare spiritual si am crezut n fortele mele, dar iarsi pofta a fost mult mai puternic. Simt prea mult si prea intens plcerea si mi trebuie niste modificri att de ordin spiritual, ct si trupesc. #+ de!em5rie *armina 7urana la *inematec, netradus si totusi destul de interesant cu decoruri de butaforie si costume secolele I(( I(((. Marl 6rff m fascineaz si m atrage ca un magnet, ca de altfel tot ce este legat de secolul I((, cu toate c este un compozitor al zilelor noastre. "" de!em5rie V. Mernbach foarte interesant carte. )u am ntlnit niciodat o aglomerare mai mare din toate problemele lumii de la religie, la stiint, trecnd prin toate miturile, legendele, povestile, enigmele 2errei. )umai pentru a le aduna si mi se pare ludabil cartea, dar si pentru ipotezele pe care le ridic pn n final. Sunt foarte multe nume mari, credibile, internationale dar si autohtone, care descriu cu mare e5actitate "ntlniri de gradul (((". *e s crezi, de altfel, despre descrierea lui 7laga, citat de Mernbach, despre ntlnirea unui tran cu o roat de foc ce se nvrtea peste /untii Apuseni pe la 8H9J, roat care s a transformat n om si s au privit asa, ndelung, tranul si aparitia' "arc pe mine m crede cineva cnd povestesc ntlnirea cu !inu'& !esi acum S,)2 S(=,%< *< +- A $6S2& "' de!em5rie Am spectacol la ora 8J#99 si apoi facem Ajunul, iar n continuare dou zile de *rciun la )icu /arcarian acas. $rumoas vil. Am ornat o cu multe lampioane chinezesti si lumnri. Avem si un brad de trei metri mpodobit superb, plin de cadouri pentru toate gusturile. ". de!em5rie Am ntrerupt sirul noptilor "ca n povesti" pentru c am avut spectacol azi la ora 8J#99. *e or imposibil& 1n noaptea de Ajun, cnd ajunseserm pe la sarmale si eram ntr o discutie despre politic cu )icu si /ariana !umitrascu, vd c )icu dispare. 2rec 8F minute si deodat sun la us cineva, cum nu se ducea nimeni, m duc, aprind lumina mare, s vd cine e 3era trei noaptea4, si apare /os *rciun pe sanie, cu o desag mare n spate. Am fcut multe poze, iar fetele lui )icu s au suit n bratele lui /os *rciun si l trgeau de barb noroc c era bine lipit. 6ricum, deghizarea era perfect. Am aflat ulterior c ajutor l a avut pe /ihit machiorul din 7uftea. "lcut surpriz& Am spus fiecare o poezie, un banc, o poveste, ce s a priceput fiecare si am primit "din partea firmei" cte "o pil de unghii", mai mare sau mai mic, 33

n functie de problemele pe care le cunostea /os *rciun, scuzndu se c alte pile pentru rezolvarea situatiilor n care suntem fiecare nu are& " i nu rie #$/' 0appN )e; Lear& 6bosit si mahmur, m am dus la spectacol, care este n fiecare dimineat la 89#99. Apoi am venit acas s m odihnesc pn nspre sear, cci astzi plecm cu totii la o cas nou. A fost foarte frumos seara trecut. Am avut doi invitati surpriz, care au venit pentru a da o reprezentatie# (lie /icolov, care ne a cntat, acompaniat, la chitar si la acordeon. - a acompaniat nepotul lui (osefini pe care l a adus -ili =avrilescu. !e fapt nepotul lui (osefini a fost deliciul serii. +ste foarte bun si cred c va face carier 3nu are dect 8G ani4. Au disprut pe rnd, ceasuri, curele de pantalon, portofele, spre disperarea si amuzamentul unora si altora. Apoi ne a terorizat cu un pahar cu ap n care a azvrlit o moned de F lei, de dou ori, apoi a treia oar a acoperit paharul si doar am auzit cnd a azvrlit moneda. *nd a descoperit paharul, ia moneda de unde nu i& )e a tinut pn la ziu cu trznaia asta. Si n final ne a artat o pies de sticl transparent de mrimea monezii de F lei pe care el o azvrlea n pahar cnd paharul era acoperit. 7inenteles nu bag nimeni mna n pahar, fiindc nu se vede nimic. Simpatic, nu'& Ast sear am nteles c mergem la un prieten a lui *obasnian 3pentru c nici el nu mai vrea s fac tmblu acas4. *red c o s fie bine cci e vorba despre o vil pe lng /nstirea *asin. + i nu rie "etrecerea la *asin a fost foarte reusit. +vident, *armen a venit cu Silvano, care se distreaz de minune cu noi, spre groaza ei, care nu poate face nici o miscare, cci mine poimine este doamna 7iondi. Acolo a venit pe la unu noaptea o gasc mare n frunte cu biatul Violetei si al lui Stefan Andrei. $rumusel si foarte plin de viat, la fel ca Violeta. /i o amintesc pe ea cnd venea la repetitiile de la *Nrano, mbrcat trznet, cu un costum de piele mulat si cu o talang de la vaci legat de gt. *nd mergea fcea un zgomot nct ziceai c e o turm la pscut. Se amuza toat lumea n special ea. Srea capra pe scen, se juca cu noi ca un copil. Si totusi la cutremurul din PGG a reusit 3prin Stefan Andrei4 s rezolve toate cazurile disperate din 2)7. 6ameni cu case drmate partial, dar si cei cu case distruse complet, care aveau nevoie urgent de alt locuint, reparatii la blocuri fisurate, toate le a rezolvat. Sper c si biatul ei este stilul acesta glumeto serios. ,n biat simpatic din grupul lui m a invitat poimine de Sfntul (on, la o petrecere mai ciudat. Se va chema ""etrecere n alb" si obligatia invitatilor este s vin mbrcati n alb cu tem, iar cadourile, mncarea, buturile sau florile aduse s fie tot albe. /i s a prut tentant si am promis c vin. $ i nu rie Am profitat de spectacolul pe care l am avut la ora 8F#99, n ziua de G ianuarie, si am luat un costum alb de vestal din (figenia, m am dus la fete la coafur si mi am fcut "capul" din (figenia, apoi am scos din nou caseta cu bijuterii mostenire de la strbunica si de data asta am ales setul de cercei si inele cu diamante montate n platin, iar colierul din acelasi set l am pus n prul strns ntr o coafur minunat, fcut de Vi>i la teatru, apoi am luat un ta5i si, cu un buchet mare de cale albe, m am prezentat la vila din 7neasa. !a& "ot s spun c a fost inedit& Am vzut romani cu lauri pe cap, stnd tolniti pe divane lu5oase, devornd cte un ciorchine de strugure alb si tinnd n brate cte o frumoas si tnr roman, cu care mprteau strugurele. Am vzut arabi 3tot n alb4 parc desprinsi din zidurile unui regat, arabi cu degetele pline de inele de aur cu pietre superbe, fumnd narghilea si ncadrati de cte doi eunuci 3tot n alb4 gata s ia la btaie pe oricine. +ra si o 6felie si apoi o pereche de miri, un buctar nostim cu o tichie urias, conform regulamentului de buctar. !ar cea mai socant era o nimf, mbrcat n voaluri albe, dar care avea un sn gol. +ra foarte amuzant, cci ea nu se purta deosebit ci foarte firesc si dac erai cu spatele nici nu o bgai de seam, fiind rpit de frumusetea celorlalte personaje, dar toat lumea tresrea, crispndu se, cnd fata se ntorcea si omul ddea nas n nas cu snul ei dezgolit 3care, altminteri, pot s spun c era foarte frumos4. "roblema mai complicat a fost c fiecare trebuia s vorbeasc n termenii epocii si rangului pe care l reprezenta. Aici am schioptat toti, cci nu aveam destule cunostinte de limbaj si mai reveneam si prin secolul II. (nitial jocul prevzuse o ta5are, cu pedepse la fiecare cinci cderi de limbaj sau comportament si un premiu pentru cel ce se comport cel mai aproape de personaj. .ocul a czut. 1n ce 34

priveste meniul, a fost pe baz de bufet rece alb# brnzeturi, peste alb, sosuri de smntn, scoici cu smntn, friptur de vac cu salat de andive, tort cu frisc, nghetat, vin alb, ;his>N Qhite 0ourse, sampanie. 2ot mobilierul n cas era binenteles alb. *e ne a bucurat pe toti a fost faptul c, la sfrsit, mirii ne au invitat la nunta care urma s fie peste o sptmn. +rau singurii reali& 6ricum, inedit si incitant& Am povestit lui )icu /. si la teatru cum a fost la petrecerea n alb si am decis c vom face si noi o petrecere cu tem, rmne s alegem o tem interesant binenteles, la mine acas. #+ i nu rie Am fost cu =igi ). la %. acas. Am stat toat noaptea. ( am lsat s se bucure vreo dou ore la un film de >arate cu 7ruce -ee, apoi am vzut un film superb, dar al crui titlu l am uitat, cu %ommN Schneider si /ichele "icoli. )e am culcat pe la cinci. =igi a rmas n living, repetndu se situatia cu !ipi. (ar ne am dus n dormitorul din spate si de data aceasta am adormit imediat amndoi. !imineata pe la ora @, nc ametiti de somn, ne am iubit frumos si adevrat. Apoi am plecat direct la sediu, n "iata %oman. SamN, cealalt coleg de platou, este mult mai sensibil dect -ili =avrilescu n ceea ce m priveste, cci a intuit pe loc c m am vzut cu %. Se pare c mi se modific fizionomia si m umplu de o bucurie mare care radiaz pe fata mea. S ar putea numi iubire aceast gam de sentimente si stri. Sunt toat ziua plin de o putere sufleteasc si, parado5al, de gingsie. SamN "vede" n mine toate acestea, asa c atunci cnd am ajuns astzi la sediu m a ntrebat# "2e ai vzut cu %'". 1ntr adevr relatia cu %. pare s mi aduc mare bucurie, s mi deschid canale de energii latente, dar mai ales relatia se desfsoar atemporal. Alturi de el niciodat nu stiu dac e zi, dac e noapte, dac a trecut un ceas sau o lun. 1n plus mi reapare ca pe un ecran imaginea aceea idilic a unui superb apus lng o cascad, alturi de o figur care acum pare c ar semna cu %. 1mi doresc s nu se termine niciodat aceast relatie. "# i nu rie Cor #'(%%D & TNE & Plo,nit : Cor i nu rie Cor #$(%%D & TNE & Plo,nit #$(%%D & Nott r & Fo!ul vietii : ""

' 0e5ru rie Alt ntrebare la care nu mi se d un rspuns corect din partea spiritelor 3fie !inu, fie Seth4 este referitoare la potop, cci plecnd de la asiro babilonieni, trecnd prin cultur indian, apoi prin cea semitic si chiar pn la miturile chineze, acest potop este revendicat de fiecare din ei. 6are cine minte' Sau aceasta dovedeste universalitatea evenimentului' )u vor s mi dea detalii. !ar ce m duc asa departe pn la potop, dac eu nu stiu nc adevrul $acerii& Savanti mari ca +rich von !ani>en, Allen 0Nne> 3consilier ,SA Air $orce4, *arl Sagan, Mernbach, 0obana si altii aduc dovezi strivitoare despre prezenta si contactul 6C), dac nu chiar si a unei creatii a pmntului de ctre fiinte venite din alt planet 3pe care, din pcate sau din fericire nu stiu&4 le cred, cci este imposibil s mai argumentezi ceva la autenticitatea lor. 2otusi... multe din faptele si ntmplrile miraculoase ale *elui pe *are 7iblia 1l numeste !umnezeu le am gsit aproape identic e5plicate sau redate n crtile popoarelor cu religie cu totul diferit de cea biblic, cum ar fi cea chinez, de pild# "!in ntunericul fr margini, a tsnit lumina. !e ce a tsnit' 1mpreunndu se, au aprut fortele L() si LA)=. *e anume le a nscut si de unde si trag obrsia' 7olta cereasc are nou ceruri. *ine le a nltat' *ine ar fi putut s fie ziditorul dinti al acestei constructii mrete'" 32siui Luan, ?J9 EG@ .e.n.4 /ereu mi se spune s aprofundez tantra si telepatia, cci ele sunt mijlocul prin care voi afla aceste taine. "n una alta, la sedinta de ieri a venit !inu si mi a spus cte ceva despre "desprinderea din trup" si rentoarcerea n cele dou nopti n care ne am ntlnit. Se pare c e5ist trei feluri de corpuri# fizic, eteric si astral, foarte bine ntreptrunse si cu care coe5istm n viata pe pmnt. Apoi, la desprinderea din fizic, astralul se ridic putin deasupra corpului ca un nor si ncepe s l ajute pe suflet 3adic corpul eteric4. Acest corp eteric are e5act forma corpului fizic material cu care a umblat pe pmnt, dar avnd consistenta fumului. ,n cordon ca de argint leag corpul eteric de cel astral. )orul 3astralul4 este cel ce l ajut pe suflet 3etericul4 s fac o introspectie a vietii, recunoscnd urmrile bune sau rele. Se pare c nu e5ist pedepse pentru faptele rele, ci doar un regret imens pentru prilejurile ratate. %encarnarea este n strns dependent de faptele din e5istenta precedent. !ar aparitiile lui !inu nu au fost rencarnri, ci fac parte dintr o alt categorie, pe care mi o va e5plica la urmtoarea sedint. 35

#+ 0e5ru rie 6 alt ncercare nereusit de tantra. *red c trebuie mai mult concentrare nainte si mai dese sedintele. !ar iar se pune problema timpului. 1n plus, trebuie s renunt la fumat, cci deja mi a fost foarte ru. Se pare c e5ist foarte multe reusite prin Noga. !esi m concentrasem foarte bine la nceput, repetnd mantra pe care mi a dat o !an, reusisem s fac doar o jumtate de lotus. !e data aceasta sunt convins c !an a transferat toata energia se5uala din lume asupra mea, pentru c eu nu am putut s m stpnesc si dezlntuirea a fost ma5im. *u toate acestea, n mod ciudat am simtit c el m domin si c de fapt si dorea aceast dezlntuire. 2rebuie s verific lucrul acesta si nu am alt posibilitate dect s ndesesc sedintele. !ar lipsa asta de timp m opreste s avansez n tantra asa cum de fapt mi doresc. (arsi am avut sentimentul de vinovtie fat de relatia cu %. *iudat& Se pare c l iubesc cu adevrat. #- 0e5ru rie *inemateca# ora 8E#99 *luza 2ar>o;s>i 3Starea de soc continu, desi a trecut atta timp de cnd am vzut filmul4 3ora 8H#994 2)7 "losnita "+ 0e5ru rie V. Mernbach /iturile esentiale. Se pare c dup o traditie evreiasc, talmudic, nainte de +va, Adam a mai avut o sotie numit -ilith 3asa zis "/um a demonilor"4. *onfirmat la spiritism. +ste foarte neplcut c nu stiu niciodat dac spiritul venit este cel ce se recomand. )u pot cere buletinul sau pasaportul, ci trebuie s i cred c sunt "cei buni", asa cum se recomand, desi am mereu senzatia c !an vrea s ne domine sau c e5ist un complot ntre el si spiritele pe care le cheam 3totdeauna o face n gnd4. 2otusi, crtile citite mi confirm cele spuse de spirite& (at ce spune de e5emplu un gnditor chinez al secolelor I I( *hjang 2siun# "!in vechime, spiritele mortilor nasc duhuri si demoni, acestia fiind cu totul la numr de 88.FE9". *itatul este cum nu se poate mai adevrat fat de ceea ce stim n zilele noastre din cultura si religia asiro indo european, este ceea ce mi se spune si mie la spiritism si, totusi, ce diferent urias ntre credinta si stiinta chinez si noi 3ca s nu mai vorbim de aspectul fizic4. $oarte multe aberatii si ineptii n gndirea, scrierea si viata lor, si totusi sistemul Nin si Nang este foarte rspndit n zilele noastre, ajungnd pn la a suporta influente chiar si asupra alimentatiei si a relatiilor interumane. "- 0e5ru rie & Nott r & K r m ;ov - am asteptat pe %. dup spectacol cu un buchet de flori si cu un cadou special pentru ziua lui# un bici foarte frumos, cumprat de la artizanat, c tot a zis el c m ar biciui din dragoste& !e fapt simteam c as merita s fiu biciuit, pentru c afisam att e5terior, ct si interior o dragoste sincer fat de el si n acelasi timp m dezlntuiam n bratele lui !an. A rs si a zis c l pune la loc de mare cinste. Apoi am plecat pentru c am filmare de noapte n 2V, unde sunt de trei ore asteptnd s se elibereze platoul. -ucrez cu *. 2odea si /.2. la "Album duminical". 1mi place mult mai mult dect n 7uftea. ) m rtie Astzi avem spectacol la "ora imposibil 8J#99" si, fiindc tot era ziua lui *armen de nastere, am chemat o la mine de dimineata si a venit cu vrul ei *ostinel, pe care l am introdus n cercul nostru de spiritism. )i s a sugerat s facem noi doi cteva transmiteri telepatice, cci se pare c avem acelasi flu5 magnetic si corespund undele. Am ncercat si parc vag s au primit de la mine la el si invers niste imagini pe care le vedeam tinnd ochii nchisi. *armen, ns, "l a vzut" pe Silvano si s a enervat. 7inenteles, noi ne am topit de rs, n timp ce ea a topit un pachet de tigri. 0a& 0a& / m rtie Si totusi telepatia a nceput s functioneze. 2oat sptmna l am chemat n gnd pe %., spunndu i s mi telefoneze. Ast sear, cnd tocmai ncinsesem o partid de subah cu )icu /arcarian si cu copiii lui, m a sunat. -sasem vorb acas unde pot fi gsit. A fost o noapte superb, cu un nou film cu %ommN Schneider si cu mult muzic francez. Spre dimineat, topit n bratele lui am ascultat la 36

%adio $rance *oncertul nr. 8 de =rieg, cntat de S. %ichter superb& si *hopin )octurne. /i am adus aminte de /arian si de iubirea lui manifestat ciudat pentru un tnr rebel al anilor PA9, PG9, cci desi m dorea si l doream aproape absorbindu l, nu mi sruta nici mna mai nainte de a mi face lectia zilnic de muzic. 1mi punea un disc cu un concert si apoi si lua vioara si mi interpreta o parte din concert pe care eu trebuia s o recunosc si s i spun titlul si autorul corect 3aveam 8G ani amndoi4. *eva straniu se ntmpla acum n inima mea. "arc /arian 3pe care mi l prezentase !inu la *asa de *ultur4 ct si !inu mpreun cu %. erau toti una, o inim si inima aceasta se suprapunea acum pe inima mea si devenea att de plin de iubire nct am simtit c pot muri de prea plin. "oate c asta vede sau simte SamN atunci cnd m dibuieste c m am vzut cu el. #" m rtie & or #'(%% & Cinem te!9( E!lip, > Antonioni -uni seara, ca de obicei, la 2iti la o vodc. 2oca m a luat n focuri c nu m tin de pregtiri pentru e5amen. )u stiu dac voi da anul acesta la regie. 6ricum, de actorie mi a trecut, cu att mai mult cu ct se confirm scoaterea la concurs a postului de asistent de regie n 2V. / va sustine si 2odea. 2otusi 2oca insist pentru e5amen. Sunt prea preocupat de multe, si n toate domeniile, asa c ar fi corect s nu dau anul acesta. -a un moment dat a venit si 2apalag, care a insistat s vorbesc cu sotia lui si s dau totusi anul acesta la regie. #)> #'> #+ m rtie *inemateca 6blomov, Sclava (ubirii, *inci seri, Andrei %ubliov. Sunt ametit si mbibat de adevrata art cinematografic ca un burete n ap. 6are cnd vom avea si noi o scoal de regie de film' Am s i ntreb pe 2oca si pe !aneliuc de ce nu se implic mai mult. *nd m gndesc c trebuie s pregtesc pentru e5amenul de regie analize amnuntite ale unor filme romnesti cu subiecte derulndu se ntre *.A.". uri si slile de ".*.%., mi vine s las balt totul. !e altfel, 2oca m a amenintat c dac nu voi vedea tot repertoriul de filme comuniste obligatoriu nu voi intra n (.A.2.*., orict de inteligent si imaginativ voi fi n rest. Am mari ndoieli asupra artei cinematografice actuale din %omnia, cu toate c as fi mai atras de regia de film dect de cea de teatru, desi iubesc mai mult actoria de teatru dect cea de film fiind mult mai autentic si avnd o continuitate de dou ore cu spectatorii ceea ce mi d puterea de a ptrunde n pielea personajului si n sufletele spectatorilor. !ac voi intra la regie, am s ncerc s rmn n 2V, cci acolo se mai face si art. "' m rtie -ife after life de %. /oodN deosebit de clar, e5plicit si doveditoare n supravietuirea fiintei dincolo de moartea fizic. !ovezile incontestabile ale sutelor de cazuri analizate de dr. /oodN precum si portretul general pe care l a ntocmit n final 3tunel de transfer, o muzic astral precum si e5tazul n fata luminii dulce strivitoare4, toate m duc cu gndul la tunelul prin care trece Stal>er *luza lui 2ar>o;s>i, iesind din tunel n spatiul Conei unde timpul curge invers si unde "*el ce se afla n -umin" vorbeste cu tine ntrebndu te de cele rele si de cele bune din viata ta, sau te opreste cu voce imperativ n fata unei capcane nevzute si neasteptate, precum i porunceste vocea din Cona Scriitorului. 2oate aceste miraculoase adevruri suprapuse pe cartea lui /oodN si ntrite prin spiritism mi au dat o sigurant a e5istentei mele dup moartea fizic, nct aproape mi doresc s mor mai repede ca s pot vedea, simti si tri n starea aceea care se pare c nu are comparatie cu nimic pe pmnt. !a, aproape c mi a disprut frica de moarte citind mrturiile celor ntorsi din "lumea cealalt" si supravietuind urciunilor vietii cu o detasare si o bucurie interioar provenit de la "1ntlnirea cu -umina". /oartea este o continuare a vietii, cci cei ntorsi au revenit la o nou viat pe pmnt, purificat, fericit, lipsit de team si cu speranta "1ntlnirii cu $iinta de -umin" din care rezult o nou viat alturi de +-, care abia te asteapt. 6are cine o fi misterioasa fiint' "entru c toti cei ntorsi vorbesc despre "6 $iint" n spatele -uminii, care nu se vede, dar i se simte prezenta si arunc spre tine o urias si strivitoare iubire. -a spiritism mi s a spus ca de obicei s aprofundez practica Loga si s citesc 7iblia pentru a ntelege si a m pregti pentru "viata de dincolo". # prilie !up spectacolul de la ora 89#99 am iesit cu *armen si cu fetele n parcul 0erstru, s mirosim prima zi de primvar. A fost foarte plcut. )u stiu de ce, dar pe mine aerul de primvar m mbat la modul propriu. Sunt ametit si chiar vorbirea mi este afectat. $etele 37

s au amuzat pe seama mea si au zis c joc teatru, dar cred c mi creste sau scade tensiunea si se produce o ameteal plcut care m predispune la visare si ntotdeauna "mi e dor". !e cine sau de ce nu stiu. Stiu doar c e un dor vechi, parc de mii de ani acolo n adncurile mele si cnd d de un mediu prielnic caut s ias nvalnic afar. Atunci ametesc brusc. *nd ne am ntors, ne am oprit la restaurantul chinezesc deschis de curnd la 6rlando si am mncat pentru prima dat un meniu ntreg chinezesc compus din carne de porc si de rat, dar pregtite cu niste sosuri si mirodenii speciale si stropite din belsug cu vin din pai de orez. 1n final ca surpriz, ni s a oferit pentru digestie un ceai special din iasomie. 2otul a fost foarte gustos si interesant. Am promis c mai revenim. + prilie /oarte la Venetia Vai& ,nul dintre cele mai bune dar si socante filme din lume. !esigur nu n stilul *luzei, dar n felul su tot o problem e5istential pune. /uzica lui /ahler parc iese din peisajul Venetiei, suprapunndu se cu atta firesc n pelicul, nct te miri cum nu s au cunoscut cei doi mari oameni ai artei Visconti si /ahler sau poate c n alt viat au fost chiar prieteni. $iecare cadru, n special la nceputul filmului, este un tablou, o mare oper de art, o mbinare de bun gust, rafinament, culoare, sentimente si triri viscerale ale formelor si culorilor mpletite n muzica lui /ahler, nct fr s vreau mi au dat lacrimile de la nceput din prea plinul frumusetii. Adevrul este c scoala italian de film a fost, este si va fi foarte bun si va putea sta totdeauna n competitie cu scolile moderne cea rus, francez sau american. . prilie !ar s revenim cu picioarele pe pmnt, cci eu deocamdat lucrez cu /isu *onstantinescu n studiourile 7uftea la $ata din strada $lorilor si probabil nu voi ajunge niciodat s lucrez cu un mare regizor international, chiar dac la spiritism mi se tot spune c voi pleca "afar". !eocamdat am nteles c n var, adic n iunie, voi lua un film singur cu /ircea /oldovan si voi pleca... afar. Adic vreo dou luni la /amaia. 2rai, nineac, pe banii... 7uftei& Am vorbit deja cu "etruta si programul meu coincide cu turneul ei de prezentare de la barul din 6limp. Va fi trznet& #% prilie Se apropie "astele. Silvano si a anuntat prezenta sptmna viitoare, pomii sunt pe jumtate nfloriti si eu m adncesc din ce n ce n inima lui %., pe care trebuie s o curt de sloiurile de gheat din jurul ei, cci fiind un peste noat si el n apele pe care le gseste. Acum aceste ape sunt cam nghetate, dar mi face impresia c de fapt asta asteapt# pe cineva care s topeasc sloiurile. 1ncerc. 2otusi ce diferenta ntre relatia mea cu !an si cea cu %. Atunci cnd intr n joc si inima, Amorul... devine (,7(%+... "-Pamore che muove il sole e le altre stelle". $rumos si adnc se schimb ntelesul etimologic al cuvntului amore n romnescul (,7(%+. "oate c nu pot s fac tantra cu !an, tocmai pentru c nu e5ist ntre noi un sentiment adevrat, dar dac as ajunge s m perfectionez n tehnica asta mi ar plcea s o e5perimentez cu %. )u am atacat subiectul Noga cu el pn acum. !e fapt, tot ce fac, tot ce simt sau triesc n virtual sau real este sub semnul iubirii. )u stiu de unde vine n mine acest sentiment, sper c din inim si nu din ovare 3de acolo sper s mi vin talentul pe scen4, cum m a nvtat *oca Andronescu. #" prilie 1nc o dat a functionat perfect telepatia ntre mine si %. 2ocmai fceam niste grtare grozave la )icu /arcarian pe teras si ne delectam cu un vin rubiniu 32mioas de 7ohotin4 plnuind petrecerea de la "asti la mine, cnd m a sunat %. s mi spun c are un film bun. +u l am chemat la un grtar, dar cum m a refuzat categoric, l am lsat pe )icu cu Anus si Ara s le devoreze, iar eu am plecat cumintic si asculttoare la %. acas. Acolo am aflat lucruri interesante. !e fapt mi a rspuns la gndul pe care l a receptionat telepatic n legtura cu cstoria. "entru c desi a fost foarte tandru si prea foarte ndrgostit 3drept pentru care eu eram topit4 m a simtit si mi a spus, ca si cnd continuam o discutie de mult nceput, c el a luat hotrrea s nu se nsoare 3orict ar iubi pe cineva sau ar fi iubit4 pn cnd nu va muri mama lui, fat de care are un cult deosebit. )u i am rspuns nimic. *urios, orice mi ar spune omul acesta, m simt att de bine cu el, nct nimic nu m sperie, ci am bucuria de a m supune lui sau dorintelor lui, din dragoste. 1ntr un trziu am rspuns c l astept. )u am primit ca rspuns dect o lung si tandr mbrtisare. 38

1n bratele lui uit si de Noga, si de !an, si nu mi doresc dect s rmn asa toata viata. A urmat o noapte de vis. *red c l iubesc& #+ prilie Am repetat figura cu restaurantul chinezesc, astzi dup spectacolul de la ora 8F#99. Am fost dou mese, cci au mers si bietii. "e lng cele stiute, am mncat o specialitate delicioas, numit pachete de primvar, un soi de plcint cu foi care se potrivea mnus cu atmosfera de primvar de afar. Am ncheiat cu deliciosul vin din pai de orez si cu ceaiul de iasomie. 1mi place atmosfera mistic si ncrcat de ciudtenia acestui neam chinez. Atmosfera o fac probabil si cei doi buctari chinezi, care te servesc cu gratie asiatic si ntr o tcere stranie. Am nteles c dac vrem, ne pot oferi si adevrate specialitti pregtite ad hoc adic n fata noastr cum ar fi un peste sarpe sau... creier de maimut amndou viettile aducndu se vii si fiind sacrificate n fata ta. Aproape lesinate, fetele au plecat imediat dup ce 6vidiu a zis c ar dori o maimutic. 0a, ha& +vident c era o glum, pe care cei lipsiti de umor nu au gustat o. Vom reveni. ". prilie Ast sear am ntrerupt seria de trei zile si trei nopti n care am srbtorit "astele la mine acas, pentru c avem spectacol la ora 8H#99 cu "losnita. 2otul a fost foarte reusit, desi am avut n prima sear peste patruzeci de persoane, n a doua treizeci si abia n a treia au fost cincisprezece. Sunt obosit, dar si foarte rela5at. 1n prima sear, printre altii, au fost si ctiva de la 2nase. "etruta a venit cu /arin 2raian si -ulescu, iar eu l am chemat pe )icu Anton din grupul Anton si %omic. !e fapt trebuia s mi dau seam c dac i chem pe ei se rupe filmul, pentru c nu s a putut dansa sau flirta prin colturi, cci a fost un rs continuu vreo zece ore. *el mai pregtit a fost )icu, care ne a fcut surpriz peste surpriz. 1n timp ce ncercam s creez o atmosfer mai romantic cu cteva bluesuri, auzim niste chiote n camera din fat si, bulucindu ne toti, lovindu ne unii de altii, cci brusc se stinsese lumina n toat casa am vzut ceva miscnd si pe peretele camerei a aprut... vestitul iepuras din filmele de desene animate rusesti. !ar, pentru c nu avea sonor, )icu si cu -ulu s au pornit s fac post sincron cu bancuri improvizate, evident. A fost un rs general si nu ne mai sturam. *nd s a aprins lumina, ce s vezi' !inspre salon venea agale... un iepuras urias, mergnd pe dou picioare si fumnd o tigar Ment. +i... si ne a luat la ntrebri iepurasul# c ce facem aici, c de ce ne batem joc de fratii lui mai mici si multe altele. !up ce ne am cerut iertare n cor, promitnd c nu mai facem, el si a deschis fermoarul de pe burt si a scos din marsupiul din interior... un alt iepuras, de data aceasta din plus, o dulceat de iepuras, dar care ce s vezi& avea burta cam umflat si atunci /arele (epuras ne a spus c ar fi bine dac i am deschide si lui marsupiul... Surpriz& 1nuntru# multi, multi iepurasi de ciocolat. )e am bucurat ca niste copii mici si pe dat ne am pus pe rontit. !ar... ce s vezi&' 1n interiorul fiecrui iepuras de ciocolat se afla cte un iepuras breloc. Surpriz pe cinste, pregtit n totalitate de )icu Anton. Silvano s a distrat foarte bine si a fcut pe iepurasul toate zilele ce au urmat, spre groaza si scrba lui *armen, care se astepta s i cnte serenade. A doua sear a fost dedicat dansului si a fost stimulat de vecinii mei greci, familia $ota>is, care au animat toat seara cu muzic si dansuri sirta>i, fcute ca la mama lor acas cu spart de pahare si dans pe cioburi. )e am antrenat toti si am dansat pn la cinci dimineat, cnd am czut lati pe unde am apucat. )icu /arcarian cu fetele lui au adormit n camera mamei, fiecare cu cte un iepuras n brate. -e am fcut poze. 7inenteles, fr s stie. Ciua am pus filme la video si s a dormitat, iar seara am rmas doar cincisprezece, printre care prietenul meu de la Sahia regizorul +ugen "opit si un cascador din grupul lui )icolaescu, asa c am trecut pe discutii profesionale, fiind si ei de acord s dau la regie. A fost o serbare pe cinste. +m i /i a trebuit o sptmn de asane si o sedint de tantra cu !an, ca s mi intru iarsi n ritm. Viata mea public m mpiedic s avansez n cunoasterea spiritual, cu toate c teoretic stiu destul de multe. !ar uite ce spune te5tul din 7hagavad =ita V# ")umai cel ce are fericirea luntric, bucuria luntric precum si lumina luntric, acel Noghin a devenit una cu 7rahman si ajunge n )irvana 3adic stingerea n 7rahman4". As putea s spun c fericirea si bucuria luntric au fost scopul vietii mele aproape din clipa cnd am constientizat ceva despre spiritul meu. Starea de optimism cred c este trstura central a firii mele, asa nct pot s spun c am supt clipele de bucurie si fericire din viat asa 39

cum copilul flmnd suge la snul mamei. *hiar si n momentele tragice ale vietii mele am ncercat s vd latura pozitiv si s continui viata ntr o sperant mai bun, si asta nu din inconstient sau ignorant, ci din dorul fierbinte dup clipele de bucurie sau fericire... "oate e prea mult spus fericire, cred c fericirea e numai "dincolo", dar bucurie... Nes, Nes, Nes& 6ri firea aceasta a mea vine acum n contradictie cu filozofia Noghin care spune c sensul e5istential este datoria de a depsi dorintaD orice dorint care n general nu se mplineste provoac suferint, iar suferinta este pricinuit tocmai din setea si bucuria de viat si care nu se curm dect prin distrugerea total a dorintei. 1n filozofia Noghin totul e durere, de la nastere care este n durere, trecnd prin viat cu boli, cu decderi sau esecuri financiare, cu cstorii nereusite sau care sfrsesc prin moartea unuia dintre soti, toate provin din dorinta nemplinit care duce la durere. !eci, spun ei, s omorm orice dorint. Apoi au o adevrat retet pentru distrugerea dorintei. +i spun c e5ist zece noduri, patru otrvuri si cinci piedici care produc dorinta# amgirea sufletului, ndoiala, patimile, ignoranta etc., si opt rspntii pentru a le distruge# dreapta judecat, dreapta vorbire, dreapta purtare etc. 2oate bune si frumoase, dar tocmai din implicarea n viat se naste frumusetea luntric, ea creste n special n iubire, cci doar nu poti s te iubesti pe tine nsuti, ci evident pe cel de lng tine fie sot, mam, copil, prieten etc. Sunt ntr o mare dilem, cci lund ca unitate de msur cartea lui /oodN, cu attea e5periente de dincolo, tocmai bucuria, eliberarea si fericirea, prin unirea cu -umina, au dat impuls celor ce au trit e5perientele att s si schimbe viata aici pe pmnt, dar mai ales s doreasc ct mai repede plecarea dincolo. 2rebuie subliniat c din cei dou sute de subiecti analizati de /oodN aproape jumtate au fost atei, fr nici o pregtire spiritual n vreo religie sau practica religioas. Sunt mult mai nclinat s cred astfel de dovezi, sau chiar cele aduse de Sagan, !ani>en si chiar Mernbach, dect s m omor, chiar si numai spiritual, pentru a ajunge n )irvana. Atunci nu nteleg care este sensul tantrei, cci tantra este numai simtire si trire n tine si n cellalt n care te proiectezi, devenind de fapt un eu, att sufleteste, ct si trupeste, cci simti absolut c te topesti n cellalt. )u prea seamn a moarte sau a distrugere a dorintei fiindc nu se ajunge la o finalizare obisnuit, sau tocmai de aceea este de fapt o ncrcare de putere, energie si dorint de viat care te face s continui cu mai mare rvn. "# m i *a s m linistesc, am fost astzi la Adi si am stat pe terasa lui superb de la etajul @, mbtndu ne cu muzic# *ream, $ran> Cappa, .immN 0endri5, "in> $loNd. Am but vodc cu pepsi si am luat hotrrea s o mai subtiez cu !an si cu toate spiritismele si tantrele lui. / pregtesc de plecare la mare pentru dou luni, ceea ce ndjduiesc s mi fac bine. "rietenia cu Adi a luat o form frteasc si mi convine de minune, cci este foarte stenic si cu muzica si umorul lui m reaseaz putin pe orbit. *hiar si mama l apreciaz mult, ceea ce nu i de colea, cci greu mai apreciaz pe cineva. ". m i !e trei zile stau la )icu /arcarian si m pregtesc pentru mare, fcnd putin plaj pe teras cu Ara si Anus, apoi dup amiaz la o partid de tenis pe terenul de lng cas, cu )icu si Ara. / simt foarte bine la ei si prietenia care m leag din adolescent de )icu m face s mi revin la starea aceea uitat din copilrie. " iunie Sunt de dou zile n /amaia. Suntem cazati la 0otelul *ondor. +chipa este destul de bun, m nteleg destul de bine cu %odica si cu MittN si m cam tem de !an "duraru, cci este tare nervos din fire. !eocamdat face prospectii. 0otelul este foarte aproape de plaj si dimineata 3fiindc trebuie s m scol la F#?9 si s i trezesc pe actori la A#99, cci la G#99 este plecarea la locul de filmare4 am o or cea mai frumoas or# rsritul soarelui din mare pe care o petrec pe plaj, unde am descoperit o mic dughean cu pateuri calde cu brnz si ceai de musetel cu lmie. 1n singurtatea plajei mi iau micul dejun si m mbt de frumusetea rsritului, umplndu m de energie. ' iunie Asear am fost n 6limp si am stat la programul de bar prezentat de "etruta, impropriu spus bar, cci are regim de bar, dar este o teras n trepte cu mese afar, la care poti servi ceva, si cu o scen mare. "rogramul s a terminat pe la 99#?9 si ne am dus cu totii la *lub 40

/editeranean, unde am dansat pn la J#99 dimineata. Au o muzic trznet francezii& Astzi, fiind duminic, m am dus cu "etruta la plaj n 6limp si apoi fuga la hotel s ne odihnim, cci la ora EE#99 ea ncepe spectacolul. / am ntors la hotel n /amaia la 8#99 noaptea. + iunie Surpriz& / a sunat la hotel *armen si mi a spus c vine cu Silvano si cu gasca de italieni s mi serbeze ziua pe H iunie. Am convocat o imediat si pe "etruta si am hotrt c ne ducem cu totii n 6limp, cci aici se uit toat echipa chiors. )u i nteleg ce vor& *red c ar vrea s stie ca subiect de brf tot ce fac, dar nu le dau satisfactia asta. !ac nu au altceva de fcut, atunci s m urmreasc& / am speriat creznd c vine si "aulo, dar m am linistit cnd mi a spus c sunt niste prieteni noi. +u nu vreau s m mai leg de nimeni n vara aceasta. ## iunie )u am fost n stare s m mai duc n dimineata aceasta pe plaj s mi iau micul dejun si am profitat atipind o or pn la plecare, cci n cele dou zile petrecute n 6limp nu cred c am dormit @ ore din J@. A fost superb. Sunt un pic prjit, pentru c am adormit duminic cu totii pe plaj. Seara am srbtorit ziua mea la bar si "etruta mi a fcut surpriza c n prezentare mi a urat "-a multi ani" si a vorbit cu electricienii, care au pus reflectoarele pe mine e5act cnd chelnerii aduceau un tort mare cu ?9 de lumnri. / au aplaudat toti, n special italienii, zgomotosi cum sunt. / nvinetisem de emotie fiindc toat lumea se uita la noi. Silvano si *armen mi au dat un cadou din partea lor si a italienilor, o sticl de F99 ml de parfum (atagan *aron parfumul meu preferat si al lui %. +ra s lesin de bucurie. !up program, am luat o si pe "etruta si ne am dus la /editeranean, care mi se pare cel mai bun dintre toate localurile de pe litoral. !. ul e foarte bun si am dansat cu totii pn la J#99 dimineata, cnd am plecat pe plaj si am fcut o baie. Am fost foarte ametit, e drept c poate si fcuse efectul si ;his>N ul pe care l luasem cu noi pe plaj, dar luna plin, apa cald si mirosul ametitor de slcioar miros enigmatic, chiar putin oriental m a fcut s pierd contactul cu realitatea aproape o jumtate de or, cnd 6li alias Silvano a nceput s cnte "%oma mia, come ti amo". 2oat lumea a izbucnit ntr un rs general si am revenit pe pmnt. Apoi am asteptat n tcere rsritul si am plecat la hotel. !uminic seara la "etruta am fost E9 de persoane, cci ne am mprietenit cu un grup de francezi de la /editeranean si au venit si ei la bar. Atmosfera a fost incendiar. A fost superb. 7ietii care au venit cu Silvano sunt foarte simpatici si... att. "arteneri buni de plaj, dans si rs. #+ iunie %eactiile de rutate nu au ntrziat si micile rzbunri au aprut. (eri, n timpul filmrilor, cnd nu eram atent, mi au btut clacheta n cuie si, cnd s a strigat motor, am aprut n cadru smucind din toate prtile clacheta, doar doar s o deschide. 2oata echipa s a umflat de rs. Astzi se nnorase putin, asa c am asteptat s ias soarele, timp n care mi am scos papucii si m am ntins un pic n iarb. Au reusit s mi fure papucii si s i ascund. *nd s a strigat motor, alergam ca o capr beat srind din piatr n piatr, n picioarele goale, n aplauzele si rsetele tuturor. 2rebuie s se rzbune si ei cumva, cci au impresia c i sfidez, ducnd viat dubl, si cu ei, si n 6limp, si mai ales c nu au prea multe detalii despre ceea ce fac eu acolo. /ai tare m tem de "duraru, care, desi e foarte tnr, are mult rutate n el. Acum cteva zile, cnd iarsi am venit la F#99 de la "etruta, am adormit si am trezit actorii abia pe la A#?9. A ntrziat toat echipa din cauza mea, a zis el, si mi a fcut un circ n masin nct bietul *olea %utu s a simtit nevoit s strige un pic la el si s l potoleasc. *u toate astea nu am s renunt s merg n 6limp, cel putin ct mai sunt aici Silvano si prietenii lui. "% iunie 2rupa s a mrit, cci au venit si )icol cu /otN si cu +la, care stau n /amaia. 2ocmai bine au venit, cci mine pleac Silvano si toat trupa lui. "+ iunie Am aproape EF de dimineti cu echipa lui /ircea /oldovan. !oar dulceata rsriturilor, cu micul dejun alturi, si serile si noptile n 6limp m au fcut s rezist la acest film. !e dou zile a venit 41

si $lorin Camfirescu, care a mai spart gheata. / nteleg foarte bine cu el, e foarte cald, prietenos si are simtul umorului. # iulie 6 lun de zile pe litoral. $izic m simt e5traordinar. 1mi d energie si fort de muncD toate simturile mi sunt activate si toate canalele deschise. Se vede treaba c desi nu am lucrat nimic pe ele de ?9 de zile, straniu, totusi am impresia c cineva lucreaz asupra mea n duh, sau obtin aceast deschidere datorit influentei pe care o e5ecut asupra mea marea. (eri, smbt, m am ntlnit cu )icol, /otN si cu +la si i am dus si pe ei la "etruta, apoi ne am ntors n /amaia si am fost la /editeranean. +ste mai bun dect cel din 6limp. Apoi la ?#99 noaptea am fcut a doua baie n mare la lumina lunii. +ste fascinant. Apa are un magnetism aparte, care ti ptrunde n toti porii, pn n adncul sufletului. / simt melancolic si lasciv. !ar nu m dumiresc iarsi dac este de la lun, de la ap, de la mirosul nvluitor. + iulie $ilmrile merg foarte bine. *u $lorin am nfiripat o relatie de prietenie care mi prieste. ( am povestit si lui de fascinatia apei de mare n mijlocul noptilor cu lun, si mi a spus c prima noapte liber merge si el. -una a ajuns n apogeul ei major, nct cnd rsare este att de mare si de aproape c mi vine s ntind mna si s o iau cu mine. )u pot s spun c mi place acest astru, dar m fascineaz teribil. 6i fi lunatic sau cum se spune somnambul& . iulie *u adevrat stranie si dement influent are asupra mea -una, sau... cine stie ce lucrare telepatic a fcut asupra mea !an, cci ast sear pe la nou am iesit s m plimb pe falez si m am ntlnit cu I care se plimb si el. -una era att de mare, apa att de cald si de mbietoare nct, dup ce ne am blcit mai bine de o or, era ct p aci s o facem acolo pe plaj, dar tocmai a aprut MittN cu !an, asa c l am urmat supus pn n camer, unde ne am devorat unul pe altul cu o poft nebun si ciudat. Se pare cu adevrat c puterea magnetismului lunar ne adusese n starea aceea. /i s a prut c e5ist la mijloc si un vampir energetic, care prea c asteapt mpreunarea noastr si, o dat cu semintele aruncate, s se poat hrni din energia emanat de noi n clipele plcerii. Am simtit c sunt un vulcan n eruptie si mi a confirmat si $lorin Camfirescu, cu care m am ntlnit la barul hotelului. Am luat o sticl de *inzano, lmie si gheat si am stat la el n camer pn la trei dimineata. #+ iulie )oapte de vis n 6limp. -a /editeranean a fost ieri ziua $rantei, asa c au fost artificii, dans mult si muzic foarte bun. !. ul este prieten cu grupul de francezi cu care ne am mprietenit si a dat pentru toat lumea sampanie. -a trei dimineata am fugit n ap cu sticlele si paharele de sampanie dup noi. *red c apa avea EFK *. A simtit si el c a fost "o noapte nebun", dar nu mai era atmosfera din noaptea aceea "nebun", care mi a plcut enorm. #/ iulie *u toate c am avut parte de o var fericit si cu tristete m pregtesc de plecare peste o sptmn, nu m as fi simtit deplin fericit dac nu as fi avut o mare bucurie ieri, cnd o furtuna fantastic s a strnit si n 8F minute tot cerul s a ntunecat. $ilmarea s a oprit si n alte 8F minute eram singur pe plaj, unde am vzut o priveliste parc desprins din tablourile lui Aivazovs>i, cci marea era verzuie cu valuri de trei metri nspumate si nvolburate, iar cerul era pe jumtate vinetiu spre negru, brzdat de fulgere uriase care se topeau n mare, iar cealalt jumtate era senin, de un albastru intens. (real si fantastic. Am alergat mult timp de a lungul plajei nsotit doar de tiptul pescrusilor care zburau si ei speriati si agitati n special la auzul tunetelor. /irosea a nmol si a ap srat. )u m am retras dect atunci cnd ploaia s a dezlntuit, dar si atunci am rezistat nc zece minute nvrtindu m printre stropii mari si grei ca o paparud. Siroind de ap, dar cu bucurie n suflet, am intrat n hotel unde toti m au cinat, certndu m c nu am venit mai repede. *e pot ei ntelege&' Am sunat o pe mama ca s i spun "-a multi ani", cci ieri a fost ziua ei, si i am povestit si ei. Sraca, aproape a nceput s plng de regret c nu a vzut si ea asa un tablou unic. *t de rusoaic este& !ar nici eu nu sunt departe, cu tot sngele meu ovreiesc.

42

"# iulie Am crezut c ploaia aceea plin de mister a fost ultima bucurie, dar totusi am avut parte si de o iesire n !elt, unde am avut jumtate de zi de filmare si unde am fcut un mare foc de tabr si, ajutati de doi buctari lipoveni, am ncins o mas pe cinste, cu bors pescresc si peste la protap cu mujdei, stropit din plin cu vin de /edgidia. Am mncat acolo la locul crimei, pe malul apei, ntr un apus feeric. Sper s iau cu mine pn la moarte aceste unice bucurii. "+ iulie ""artir cPest mourir un peu&" *u un amalgam de tristete si bucurie, pstrnd cu grij bine ascunse n adncul sufletului si n amintire toate momentele frumoase, m am desprtit astzi de litoral si la ora 8@#99 am ajuns n 7ucurestiul ncins, plin de praf si de prostie. Am stat toat seara cu mama, povestind despre mare, stiind c i fac o bucurie, cci iubeste mult marea, ca si mine. # u4u,t Activitate intens n 7uftea, am nceput post sincronul, din pcate ns actorii principali nu sunt de gsit, pentru c nc mai este perioada de concediu. 2otusi trebuie s termin post sincron ul ntr o lun, pentru c m a amenintat "duraru c nu voi avea sala de post sincron mai mult de o lun, deoarece intr el cu un alt film. MittN s a cuplat cu el, asa c nu am nici un sprijin. 2rebuie s rezolv singur totul. Sper s ias bine. / u4u,t Am probleme cu !inic. )u vrea s vin la post sincron desi este n 7ucuresti. Spune c vine, vorbesc cu masina s l ia de la 2eatrul (on *reang 3sediul nostru4, si nu vine. Am s vorbesc cu 2iti s intervin el, doar sunt prieteni. #% u4u,t + o minune !inic. (ar a promis si nu a venit. 7ine c mcar pot face post sincron cu ceilalti, desi nu prea li se potrivesc orele. Sunt cam stresat. ## u4u,t *a s m linistesc putin, am fost asear la Adi, omul meu de suflet, si mi am ncrcat putin bateriile cu S;eet child in time, 2onight si 2he Qall. /i am mai revenit putin, dup care am pus -ed Ceppelin pn la 8E#99 noaptea. Am plecat cu ta5iul. #+ u4u,t +teronomie un alt cuvnt ce se repet la nesfrsit n sedintele de spiritism. *nd vor 3spun "vor" pentru c, atunci cnd unul spune ceva vine altcineva si spune contrariul, deci sunt mai multi4, deci cnd vor s mi atrag atentia pentru ceva mi spun numai cuvntul acela si nimic altceva. +u trebuie s gsesc cheia. /i s a dat autorul Mant si am gsit n *ritica ratiunii pure c eteronomia este vointa condus de instincte. !a, au dreptate. )u am avansat deloc n Noga, nu pot face asane si tantra asa cum trebuie pentru c instinctele m 3ne4 domin. "oate dac as avea un guru adevrat din (ndia, cu o fort si o voint care s si o impun asupra mea si pe care s l si iubesc si s m supun de bun voie si cu bucurie, atunci da. 2ot secretul la mine este c nu pot face nimic cu forta, ci numai din dragoste si cu mare druire, din care s rezulte o bucurie imens. !ar tot n Mant am gsit c omul este aplecat spre ru din nastere, din firea lui si c inima rea, pervertit a omului poate coe5ista cu o voint bun aceasta se face din slbiciunea firii omenesti, care nu este destul de puternic pentru a pune n aplicare principiile pe care le a adoptat, la care se adaug si impuritatea vietii. /i se pare c se pliaz pe mine foarte bine gndirea aceasta >antian. Vreau din tot sufletul s m las de fumat, s pot face asanele si mantrele, mcar pe cele care mi le a dat !an, s nu mai beau si s pot face tantra fr s caut desftarea si plcerea absolut. !ar n viata mea e5ist ntotdeauna ceva major care nu sufer amnare sau o conjunctur si un anturaj care m rpesc si m ndeprteaz de la scopul pe care eu l stabilesc n mintea, vointa si inima mea. "+ u4u,t -unea am fost ca de obicei la 2iti. / am plns c mai am cinci zile si mi se ia sala si nu l am pe !inic la post sincron. - a sunat si i a promis c sptmna aceasta vine. 2oca "m a tocat" cu e5amenul la regie pe care l am srit anul acesta, dar nu puteam s l refuz pe /ircea /oldovan, 43

mai ales c e cstorit cu Adriana, pe care o cunosc de multi ani. ( am promis lui 2oca c voi lucra cu el n iarna aceasta si voi da e5amen n var. ". u4u,t Ouod erat demonstrandum& "resimteam c aici se va ajunge. Astzi am gsit sala de post sincron ocupat de !an "duraru, desi nu este 8 septembrie si l am luat la rost, iar el a nceput ca de obicei s urle la mine alergnd pe culoare si trntind usile. / a amenintat c mi va face raport la directie. Am plecat val vrtej n 7ucuresti, la sediu, unde i am telefonat lui !inic, pe care trebuia s l iau dup ora 8F#99 si am contramandat totul. Am plecat si eu furioas, urlnd si spunndu le celor din birou s anunte directia c nu mai lucrez cu nebunii. )% u4u,t $ilmrile de pe litoral si tot ceea ce a urmat cu post sincronul m au scos de pe circuit, nct aproape c nu m am putut concentra o zi ntreag cu gndul la %. !ar ieri, cu toate c eram foarte suprat din cauza lui "duraru, mi am ndreptat toat fiinta mea interioar ctre el si astzi, cnd i am dat telefon s i spun "-a multi ani", m a chemat urgent la el. +ra ? dup amiaz si dorinta a fost asa de mare la amndoi nct nu am mai pregtit atmosfera, ci ne am devorat atunci pe loc. Semnm unul cu altul din foarte multe puncte de vedere, chiar si fizic, nct ncep s cred din ce n ce mai mult c nu m voi desprti de el niciodat. ' ,eptem5rie Astzi a nceput stagiunea. !esi jucm de attia ani "losnita, totusi atmosfera din 2)7 mi e drag. )iciodat nu a fost haosul si rutatea din 7uftea. )ici nu am nceput bine stagiunea si poantele sunt n plin desfsurare# astzi, la intrarea n scen a prezentatorilor 6lga !elia /ateescu, +ugen *ristea, 2amara *retulescu si =abi 6seciuc, au reusit s i fac poanta clasic cu degetul n fund lui 2raian Cecheru, care a urlat la microfon# "1n scen prezentatorii, n scen, fr chilooooooti&". 0a& 0a& )e am topit de rs, asa c am luat o pauz pn ne am potolit. (eri am fost la Ambasador cu =igi ). si V. /unteanu 3directorul administrativ de la 7uftea4 si mi am luat papara de rigoareD "c nu mi cunosc lungul nasului", "c nu mi vd interesul", "c am uitat ce mi a spus el cnd am venit prima zi n 7uftea, c trebuie s fiu pres de sters pe jos pentru toat lumea, de la mic la mare, si s nu am nici o prere sau dorint, ci s m supun tuturor, dac vreau s nu am probleme". -ui "duraru' !a, mi a rspuns, chiar si lui& +i... atunci m pierdeti, dragii mei, cci abia m asteapt /arin 2raian si 2odea n 2V. Vor fi dou posturi de asistent de regie scoase la concurs pentru mine si Violeta 7erbiuc. )e vor pe amndou. Asa c... nu voi mai reveni n 7uftea dect ca regizor, dac voi intra la (.A.2.*. Atunci am s am eu pinea si cutitul si o s tai cnd, cum si pe cine vreau. ## ,eptem5rie ,nde dai si unde crap& A venit Silvia astzi la mine la teatru s mi spun c are un pretendent pentru mine, care ar vrea s se nsoare cu o evreic si s plece n (srael, unde are deja un frate stabilit, dar nu vrea s plece singur cci este foarte greu singur n lume. 0a& 0a& *e ar fi ca asta s fie iesirea afar despre care tot mi se spune la spiritism. Am fi5at ntlnirea cu biatul peste cinci zile, cci la noi este premiera cu A 8E a noapte si vom merge mpreun. #. ,eptem5rie Simpatic, ?9 de ani, inginer hidrotehnician, l cheam %zvan. )e am nteles din prima. 1mi strng actele, dovezile necesare ca s pot depune dosarul de emigrare n (srael, si dac rspunsul nu vine pn n var, dau la teatru, sau oricum dau, si dac intru, cer o dispens de jumtate de an si m ntorc ca cettean evreu s fac facultatea. Apoi ne cstorim si cer rentregirea familiei. Acolo are un frate care o duce binisor de fapt e5ceptional fat de %omnia. "lanul e simpatic, omul e simpatic, asa c deocamdat sunt invitat duminic la mas acas la el, ca s o cunosc pe mama lui. #/ ,eptem5rie / a chemat /unteanu n 7uftea s m duc pe la productie, s vd dac mi gsesc un film la 44

care s m ia ca secretar. +vident c nu am gsit nimic. Aici se poart modelul stat n stat. "roductia si directia nu poate avea cuvnt fat de echipa de filmare, ei si iau oamenii pe care i vor si deocamdat regizorii cu care sunt prieten nu fac filme. 2oute est bien, Bui finit bien& / a sunat /arin 2raian si mi a zis c de mine s m prezint la ora @#99 la birou, c m angajeaz colaborator asistent de regie la redactia emisiunilor de divertisment pentru Album !uminical si voi face astfel practic pn se scoate postul la concurs. )u m mai duc n 7uftea. )u sunt n stare s lupt cu ei, prea sunt multe hiene. "+ ,eptem5rie Voi avea o soacr o bomboan& Are A9 de ani, dar nu i dai nici F9. + singur, i a murit sotul, e pensionar. (ntelectual, de familie bun, modern n mbrcminte si n conceptii. $umm cot la cot si jucam canast cu vecinele ei. / simt bine n familia lor, iar %zvan este foarte tandru si cald. ) o!tom5rie 2oamn dulce, romantic si nvluitoare. 1n fiecare dimineat, ntre 89#99 si 8?#99, trebuie s fiu n 2V. !ac avem filmri, stm n continuare si mncm la bufet sau plecm si venim la 8@#99. ,neori filmm si noaptea. +chipa este e5celent /arin, 2odea, 7erbiuc si eu. (ncomparabil cu 7uftea. /ai modest, dar mult mai linistit. Am demarat actiunea pentru strngerea actelor de emigrare. "iesa principal este bunicul care era sut la sut evreu nealterat, dar care a murit la Aiud n nchisoare. Am scris nchisorii si astept rspuns. Am fost la 2emplul de la Sfnta Vineri si mi s a spus s scot si de la cimitirul evreiesc acte doveditoare ale familiei. -a 7ellu am gsit cavoul familiei /ircus 3strbunica mea si sora mamei lui =ic "etrescu4 care s a mritat cu $ermo, venit din (talia. /i au spus c n dou trei sptmni mi vor da hrtiile de apartenent la cavoul familiei $ermo. - o!tom5rie !up spectacolul de la ora 8F#99, ne am strns "cinci gratii" si cinci greturi si ne am dus la restaurantul 7erlin noua noastr descoperire. /ncare bunicic, muzic si atmosfer de discotec. Am dansat pn la 8E#99 noaptea. Vom reveni si mine dup matineul de la ora 89#99. . o!tom5rie Am revenit la 7erlin si azi, dar nu vom mai face figura asta duminicile, pentru c lumea este mult mai rafinat smbt seara. !e altfel am stat doar pn la E9#99 si ne am retras linistiti acas. / o!tom5rie -a %. acas din nou, cu =igi ). si !ipi. Au vzut dou trei filme de >arate, timp n care eu m am "hrnit" cu prezenta lui, asa nct, atunci cnd bietii au plecat, eram iarsi un vulcan n eruptie. !up... am adormit fericit pe la cinci dimineata n bratele lui %. #+ o!tom5rie Am dormit aproape o sptmn la %zvan. +vident, "evenimentul mult asteptat" s a produs. !esigur, nu este ceva iesit din comun, dar este foarte tandru si cald, ca un motnas care toarce cnd d de cldura cuptorului. Aurelia nu a comentat evenimentul, mai ales c n calitate de soacr mare este chiar mndr si se bucur. *e ru mi pare c nu este si mama la fel de ntelegtoare si c nu pot s stau cu ea la fel de lejer de vorb despre problemele mele se5uale, asa cum stau cu Aurelia la o tigar si un pahar de vin. "% o!tom5rie *ele dou luni petrecute la mare mi au schimbat metabolismul, sunt mult mai energic si mai usoar e drept c am slbit zece >ilograme. Asa c am fost n stare zilele acestea s m concentrez si s fac e5ercitiile pe care mi le dduse *oca n pozitie lotus. -a un moment dat am avut strania senzatie c m aflu n picioare deasupra capului meu si m priveam cum stau pe pat n lotus. 2otul era ncrcat de o lumin puternic ca si cnd corpul meu avea un contur din becuri care m luminau. Apoi am revenit la fel de brusc precum m am nltat, am deschis ochii si am simtit o stare de bine, de rela5are si de usurare a corpului. Am fugit la *oca s i spun, si mi a recunoscut c ea 45

de mult se priveste pe scen, corectndu se singur n miscri a devenit o obisnuint. A luat e5emplu de la )ijins>i marele balerin care iese afar din el, observndu se si dirijndu si mereu din afar miscrile. 1mi doresc mult s avansez n Noga. ". o!tom5rie Maramazov. /i era foarte dor de piesa aceasta, asa c nu am rezistat si m am dus. *red c am 899 de spectacole vizionate. # noiem5rie "lcut si deosebit pregtire am fcut azi cu 2oca. "e fundalul muzical al lui Vanghelis am analizat imagini din picturile prezentate n cteva din albumele din cas. Analiza nu este a picturii, ci a subiectului. -ocul si ora actiunii, de la care trebuie s brodez aproape un scenariu, imaginndu mi o actiune trecut, prezent si viitoare, n functie de mbrcmintea si pozitia personajelor. 6 alt tem interesant este psihanaliza personajelor cu care intru n contact sau chiar pe strad, plecnd de la o sum de gesturi tipice unor stri interioare de emotie, bucurie, dorint, tristete, mnie, ur, dispret etc. +ste foarte interesant cum, analiznd astfel, poti deslusi un pic gndurile oamenilor cu care intri n contact si te poti feri de anumite scandaluri sau neplceri sau chiar mai ru. " noiem5rie -a spectacolul de ieri i am povestit lui *armen cele aflate de la 2oca si astzi la spectacol ne amuzm privind la fiecare actor, presupunnd tot felul de scenarii, care mai de care mai hazlii. -a un moment dat a aprut n regrupare *ostel *onstantin, amorul lui *armen, care s a asezat ntr un colt cu +ugen *ristea si =abi 6seciuc si au nceput o discutie mai aprins. !ar ciudat c, la dou trei cuvinte, *ostel sttea o secund pe gnduri, apoi si rsucea anume mustata. Am constatat amndou acest lucru, pentru c l a fcut de mai multe ori, si i am spus lui *armen c eu cred c s a discutat despre o afacere de bani pentru c noi nu am auzit ce au vorbit. 1ntr adevr, la sfrsitul spectacolului, l am ntrebat pe *ristea si mi a recunoscut c vorbiser despre un contract cu un film german a crui actiune este n %.$.=. si c nu credeau c vor primi viz. !eci presupunerea noastr s a adeverit. 2otusi, cred c dac as avansa n telepatie combinat cu aceste informatii de analiz psihologic, as putea deschide un cabinet de psihanaliz 3undeva n... (talia, de e5emplu, a zis *armen, si am aprobat o4. #+ noiem5rie Am primit rspunsul din partea nchisorii cu specificatia c (osif $ermo a murit n 8HF? n nchisoare, fiind ngropat la groapa comun. Vd c mai repede a venit rspunsul de la Aiud dect cel de la cimitirul 7ellu. 2rebuie s m duc urgent la ei. Am fost la %zvan si am dormit la el. Soacr mea este tare simpatic si m nteleg din ce n ce mai bine cu ea. Se pare c si ea este spiritistD are o prieten care este medium si a spus c m duce si pe mine acolo. #- noiem5rie & Cr ii de !urte ve!@e & Nott r : #. noiem5rie & Fo!ul vietii=== & Nott r )% noiem5rie Studiu la Vnztorul de vesel, la Srbtoarea San (sidro si la *ulesul viilor de =oNa. Sunt tablouri din perioada cea mai pur si senin a lui =oNa. 1n general, mie mi place toat pictura lui, dar pentru analiza care mi trebuie acum sunt foarte bune tablourile alese de 2oca. ' de!em5rie !odesP Maden *inematec. )u mi am imaginat c pot face si chinezii capodopere. +5ceptional film de regie. Am trimis o si pe mama s l vad si a venit entuziasmat. Apoi l am comentat cu 2oca, disecnd imaginile care sunt pe ct de realiste, pe att de metaforice. + de!em5rie 1n 2V lucrm intens pentru emisiunile %evelionului si ale *rciunului. .umtate de zi a fost destul de grea, cci a fost numai cu Angela Similea si programul ei special. 1ns cnd au aprut )icu *onstantin si -ulescu, s a spart gheata si am rs continuu. )ici nu mai tin minte toate poantele pentru c erau spontane si provenite din te5t si din pcate tocmai pe acelea nu le puteam nregistra, dar pentru noi munca asa a fost o rela5are si o distractie. 46

#% de!em5rie Surpriz& Astzi 2oca a venit cu "ino *aramitru. Am pus Anotimpurile de Vivaldi si analiza picturii lui %afael. - a nceput mi a fost team pentru c eu nu prea cunosc credinta crestin si n plus m rusinam de "ino. *u toate c mama este crestin sadea, iar tata a fost botezat la E9 de ani, despre subiectul acesta nu se prea discut la noi, iar eu, nefiind botezat, m am dus prin biserici cnd eram mic cu /aia 3mama tatlui, care era crestin, si cu mama mamei, care era foarte credincioas crestin4, dar acum nu pot analiza o pictur bisericeasc. / impresioneaz foarte mult pictura lui %afael, ct si a lui /ichelangelo, si mi ar plcea s le vd n (talia cu *armen si Silvano. "oate ntr o bun zi... !eocamdat ne am oprit la Scoala din Atena a lui %afael, unde figurile sunt istorice si despre ele nu mi e fric s vorbesc. !espre formele, culorile si miscrile personajelor istorice care sunt prezentate n acest tablou se poate vorbi foarte mult. +ste un foarte bun subiect pentru ceea ce avem de definit n lucrul nostru, cci abundenta si varietatea de miscare a personajelor, precum si importanta lor istoric mi incit imaginatia, si asa au trecut trei ore cu 2oca povestind despre acest tablou. *aramitru m a felicitat. !up cum decurg lucrurile, ar trebui s intru la regie cu ochii nchisi dar tot sase locuri sunt. #+ de!em5rie !up spectacolul de la ora 8F#99, ne am dus din nou toat trupa la 7erlin si, fiind smbt, am regsit aceeasi atmosfer plcut. Am mncat si am but *abernet cu pepsi. Aici ne a ncoltit ideea unui revelion cu tem si costumatie special. 1nc nu prea stim bine cum o s fie, dar anul acesta l facem sigur. / ntorceam de la 7erlin si instinctiv am luat o pe V. *onta... Si binenteles c m am ntlnit cu %. /i a druit una dintre cele mai lungi si mai frumoase nopti de dragoste din viata mea. *hiar dac am constatat c ntlnirile noastre sunt lunare, intensitatea lor este att de mare nct nu cred c ar fi nevoie de mai mult. 1n rest, cnd mi e dor de el, m duc la spectacol. ,neori simt c m cheam el la spectacol si atunci las totul si m duc. #/ de!em5rie *inematec 6diseea spatial E998 Straniu film, care m incit la cercetare. +ste a treia oar cnd l vd, dar e prima dat pe ecran. 1n timpul filmului am avut ciudata senzatie c !an este lng mine pe un scaun. *hiar m uitam mereu n jurul meu s vd dac l zresc. Apoi l am auzit spunndu mi clar# "Vreau s te vd n seara aceasta". (nstantaneu, aproape fr voia mea, am spus evident n gnd c sunt la *inematec si c ies la ora 8H#99. *nd am iesit de la film, F99 de metri mai sus, m a asteptat zmbind. Am rmas masc, dar nu i am spus nimic, prefcndu m surprins c l vd, mi a spus c a fost la un prieten ce locuieste pe strada +forie. 7inenteles, mintea. !ar atunci, ce s a ntmplat ntre noi' *hiar l am auzit' !ar de ce nu am avut curaj s l ntreb' "e drum, n momentele de tcere, mi s a prut c rdea de mine. 2rebuie neaprat s aflu la spiritism ceva despre asta. "% de!em5rie A venit *armen cu *ostinel, vrul ei, si ne am apucat ndat de spiritism. Cic "ei" c telepatia ar fi la ndemna tuturor si c ar putea fi modalitatea noastr de convorbire cu cei de "dincolo" si cu cei de pe alte planete. Apoi ne am asezat fiecare ntr un colt de odaie si am ncercat s ne comunicm cu ochii nchisi cteva idei. *el mai clar s a conturat /os *rciun. Vom persevera. "- de!em5rie !up modelul de anul trecut de la )icu /arcarian, am fcut la mine un *rciun asa ca la carte, adic, la un moment dat, a aprut /os *rciun. !esigur, nu cu sania, cci era greu s o urce pn la etajul trei, dar l am mbrcat pe *ostinel n haina mea de catifea rosie, care este ma5i si cu glug, si i am pus o masc din plastic reprezentndu l pe /os *rciun cu barba alb. 1n spinare i am pus o desag rosie din catifea plin cu cadouri. $iecare a trebuit s spun obligatoriu o poezie sau o povestioar hazlie, si astfel si au cptat cadoul# ciocolat si portocale si... un aparat de fotografiat cu ap. Am hotrt s nu stropim mobila sau peretii si nici coafurile. !e fapt a fost o petrecere destul de linistit, chiar si Silvano a observat acest lucru. !ar secretul este c ne frmntm ce titlu s dm petrecerii noastre de %evelion. Am consultat cu *armen niste reviste de mod aduse de Silvano si am hotrt c noi dou ne mbrcm 47

pun> si pn la urma o s i spunem %evelion n anul E999. 2oat lumea a fost de acord. "entru o astfel de aventur l am mobilizat si pe !an, care a fost entuziasmat si ne a promis mari surprize "de dincolo". (nitial am vrut s facem tmblul n camera din fat, un fost birou al tatei, dar cnd am nceput s ne hurducm cu 7idermaNer urile, madam $ermo era s lesine, asa c am renuntat si am hotrt s ne mutm n camera a cincea 3care oricum este aproape goal si pe care o s o decorez cu niscaiva decoruri de la teatru4. Ast sear la spectacol am vorbit cu *ostic /elcea si pe EH decembrie, la matineul de la ora 8F#99, m duc s mi aleg ce decor vreau. ) i nu rie #$/+ )u stiu dac s ncep povestirea aceasta cu nceputul sau cu sfrsitul... +i... iat cum stau lucrurile# impulsionat de entuziasmul lui !an, am decorat a cincea camer, am scos toat mobila brncoveneasc pirogravat si am nghesuit o la mine n camer, unde era restul din setul complet 3mostenire de la bunica4, si am mbrcat camera n cei o sut de metri de cortin verde de mtase. Apoi am pus tot attia metri de cortin din plas. 1n spatele celor dou cortine, pe lng pereti, diferite lmpi colorate. +fectul era trznet. Apoi am adus jiltul din piele, mostenire de la bunica din ,craina, si l am mpodobit si am hotrt c pe el va sta judectorul, cci petrecerea se va numi n final ".udecata de apoi". "e *ostinel am reusit s l deghizm n /arilNn /onroe. +ra absolut superb si gratioas, iar n semiobscuritatea camerei toti brbatii care veneau i srutau mna si i fceau chiar avansuri n timp ce noi ne nfundam de rs. /ai complicat a fost cu noi dou, ntruct eu m hotrsem la moda pun> smuls si mi alesesem rochia neagr de voal cu volane n trepte si colturi neegale. Aceast deghizare m a hotrt s ne numim, eu, "2alpa (adului", iar *armen "/oartea". 6ah& Artm ca scpate din adncurile iadului. 2otul era negru si rupt pe mine, rochia, vesta, ciorapii. "e burt mi am fcut o gaur mare n rochie si n spatiul rmas liber mi am tatuat cu vopsea special de la teatru, cu litere mari, aurii, cuvintele# 2A-"A (A!,-,(. *apul era si el deghizat ca atare# cu prul vlvoi si fata fardat n cel mai clasic stil pun> fond de ten alb glbui, ochii foarte pronuntat ncondeiati cu negru si buzele grena vinetii. *armen nu era mai prejos, doar c ea si trsese si un ciorap pe cap ca s par cheal si un machiaj ce aducea a fat de schelet, cu buzele grena vinetii. 1n plus, *armen avea atrnat de gt, pus pe o sfoar groas, un crucifi5 mare, dar pe care dintr o oarecare sfial l a ntors cu spatele 3vreau s spun pe 0ristos4 si arta lumii doar lemnul simplu. Amndou aveam unghiile vopsite cu negru. 1n ajutor aveam desigur si o tiganc cu fuste lungi, ghioace si crti de tarot. "entru ca aspectul ei s fie ct mai autentic, am scos din lada de zestre a strbunicii un cordon de bani de argint ruble vechi din 8@99 pe care i l am pus de gt sub form de salb, cci unde s a mai pomenit tiganc fr salb... "e "caro Silvano", ca s i respectm obrsia, l am mbrcat n mprat roman. Arta cobort din *apitoliu. Am avut si un chinez, iar pe *hampi prietenul lui !an l am costumat n arab, cu salul cu franjuri al lui *armen pe cap si cu mustcioara lui pana corbului. A mai fost si o tirolez, o motociclist pun>, o familie din 8HG9 mbrcati retro 8HG9. Au mai fost si dou deghizate n stpna cu pisica, am avut si o viitoare clugrit catolic. *el mai socant a fost !an care oah& s a deghizat n !uhul Sfnt. Avea o rob lung si larg, n dou culori portocaliu si auriu si pe cap avea o mitr din aceleasi culori pavoazat cu medalioane cu femei goale n loc de pietre scumpe. !rept sceptru i am dat un bici din cele de la artizanat. Astfel deghizat, s a asezat pe tron. Apoi, fiecare intra pe rnd n sala de judecat, n timp ce restul mncam si dansam n cealalt parte a casei. /oartea si 2alpa (adului ns au cam stat flmnde si nsetate pentru c trebuiau s fie martore de a dreapta si de a stnga judectorului. 1ntrebrile erau din toate domeniile si l a nceput omul intra bine dispus pentru c era petrecere, un pic cam trsnit, dar totusi %evelion, n plus erau si buti. -a un moment dat am simtit c !an se ntrecuse pe sine, ba chiar o luase razna si am nceput s strig la el binenteles n gnd. Stupoare& Att eu ct si *armen "l am auzit" cnd a spus rstit# ")u te bga, cci eu sunt judectorul". )e am uitat una la alta, apoi la el si el la noi cu mult subnteles si ne a fcut semn cu arttorul s ne potolim. *a de obicei rolul nostru era de ornament si ne mai lsa si nou cte un oscior de ros, atunci cnd era o problem mai usoar sau mai hazlie. 1n rest deschidea discutii cu fiecare personaj despre subiectele cele mai penibile din viata lor sau despre taine pe care nu prea mult lume le cunostea, iar aceia se blocau sau se fstceau. Sigur, pedepsele erau simbolice si insignifiante, cci am nteles destul de repede, att eu ct si *armen si *ostinel, c toat treaba el o fcea n tain si n pauzele de gndire ale fiecrui personaj intra n aren, actiona atacndu l telepatic si subjugndu l. 1n clipa cnd am nteles care era jocul lui si el a nteles c noi trei marsam la tot planul lui, s a creat un fel de legtur 48

tacit si foarte strns care ne ddea puterea de a actiona n virtutea personajelor pe care le ntruchipam. 1ntre timp se apropia ora 8E#99 noaptea si ne am strns cu totii n living, pregtindu ne pentru clasicul pahar cu sampanie, pupturile si artificiile de rigoare. ( am invitat si pe "babaci", asa c eram vreo treizeci cu totii. !in nou stupoare& 1n momentul stingerii luminii si aprinderii artificiilor 3adic a acelor mici si inofensive betisoare pe care le tineam cu totii n mn4, salul de mtase cu franjuri a lui *armen, care mpodobea capul "mustciosului seic *hampi", a luat foc, si douzeci si nou de persoane am vzut cu groaz niste flcri uriase cuprinznd capul bietului "arab". 2ipete, chiote, agitatie, spre salul care a fost smuls de pe capul bietului biat si clcat n picioare ca s poat fi stins. S a aprins imediat lumina si cu toate c ceasurile si clopotele din jurul nostru anuntau clipa mult asteptat a noului an, toti ne uitam de data aceasta muti de uimire la salul de doi metri pe care l ridicasem de jos si care arta A7S6-,2 )+A2()S, ca scos din cutie si clcat 3nu n picioare, ci cu fierul4. )imeni nu mai zicea nimic dect onomatopeic, doar !an sttea lejer ntr un fotoliu, fumnd o tigar si privindu ne superior, cu un zmbet ce aducea a rnjet. Am nteles ndat c el a fost autorul asa cum ne amenintase. 1n timp ce i ddeam salul lui *armen, amndou "l am auzit" n gnd e5clamnd# "Sper c v a plcut fetelor&". )e am uitat una la alta si apoi la el si, pufnind n rs, am zis tare# "!a& $oarte mult&". !esi !an a ncercat s mai atrag clienti la camera de judecat, dup episodul cu focul, nu prea mai dorea nimeni. 1n plus, doreau s danseze. Asa c s a vzut nevoit s abandoneze pentru o perioad. Si atunci, pentru c a simtit c pierde teren, a venit cu o nou surpriz, o nou deghizare de data aceasta n general pun>, avnd un fel de pantalon cu un crac lung din material fin de satin negru si un crac scurt din material de jeans rosu si rupt, iar sus o hain de jeans cu tot felul de petice si guri dar si cu multe buzunare, acareturi, fireturi. "e cap avea o sapc fistichie si tot harnasamentul era pavoazat cu "decoratiile" pe care acest general le obtinuse pe "cmpul de btaie". ,nele erau tare nostime, fiind sub forma unor insigne cu poze reprezentnd tot felul de pozitii de amor, iar altele pe care le am recunoscut erau decoratii din ordine masonice. !ar chiar si asa deghizat, nu a renuntat la tron si tot a reusit s regrupeze ctiva n sala tronului, unde ne a chemat si pe noi. -a nceput nu prea ne am dat seama c se crease o atmosfer ciudat, mai mult de tcere. "n cnd *armen mi a fcut semn discret s m uit la !an, care sedea cu ochii nchisi ctre persoana din fata lui si se concentra. Am ncercat s intervenim verbal si n gnd, dar el reusea s ne domine, si cred c asta ne fcea un pic plcere, dar ne si enerva. - am chemat si pe *ostinel, ca s avem mai mult curaj si s fim trei contra unul. 1n stadiul acesta eram cnd, pe la E#99 noaptea, au nceput s curg invitatii obisnuiti ai casei, care au avut si alte obligatii si care au spus c nu vin costumati, dar pentru a nu rupe traditia de ani vor aprea ct de trziu. *nd am deschis pentru primii cinci, am vzut fetele lor speriate de a dreptul. Apoi au reusit s ngne un "-a multi ani" si s m ntrebe dac m simt bine. 1ncet ncet, att ei, ct si cei care au venit apoi, au ncercat s se integreze n atmosfer, dar parc se crease un zid care ne apra sau ne separa, nu mi dau seama e5act, "ntre noi" cei ai lui !an si ceilalti. *el ce nu a mai rezistat a fost I si pe la F#99 dimineata a venit la mine si mi a spus s m pregtesc c peste dou zile m va duce la biseric, c ceea ce a vzut si a auzit aici ntrece orice imaginatie, c starea n care sunt eu nu poate fi ndreptat dect cu e5orcisme fcute de un preot. S a vorbit chiar si despre un botez si bla, bla, bla si bla, bla, bla. Am zis# "7ine domPle&". Si m am ntors n sala tronului. "aranghelia s a spart pe la G#99 dimineata, cnd, mpreun cu *armen, am czut la datorie pe cmpul de btaie din dormitorul meu. E ? ianuarie au fost zile pasnice, ca s zic asa, fat de ceea ce se petrecuse la mine, n sensul c am fost ca de obicei la familia *obasnian 3"adevratii Arnoteni" ai nostri4, iar a doua zi am fost la *asin, la /ihai, care ne a reprosat c ne vedem "din an n pasti", si am rs cu totii cci asa era# nu ne mai vzusem de la "asti. Apoi viata prea c a intrat n cotidianul ei# pe ? ianuarie la ora 8F#99 am avut spectacol, pe J si F am fost vreo dou trei ore la 2V si iarsi la /ihai. !ar iat c ieri, A ianuarie, m am trezit cu I la mine. A venit s mi comunice direct c a doua zi urma s mergem la printele /ihut, preotul de la biserica din "iata Amzei. *urios lucru, nu am argumentat si nici nu l am contrazis, ci, din contr, simteam un impuls instinctiv s m supun 3desigur, cu un aer de superioritate si de fin ironie pe care nu le am afisat4. !ar asa cum /< S,",) S( ), "62 $A*+ A-2$+-, !+S( A/ 1)*+%*A2, !A% /< S,",) -,( !A), tot asa simteam acum s m supun lui I, care m cunostea att de bine aproape din copilrie. A revenit discutia despre botez, iar eu am replicat c nu am nimic mpotriv, dar c nu prea vd eficienta de a l duce "pe dracu" la biseric. 0a& 0a& 2otusi, n ciuda unui ger npraznic, astzi, pe la ora 88#99 dimineata m am ndreptat spre "iata Amzei, unde aveam ntlnire cu I. Am fost prezentat printelui /ihut 3persoan foarte distins si cu un aer de burghez spiritualizat4, care 49

ne a introdus ntr un superb birou de primire, din pcate nghetat bocn, cci de aproape o lun toat zona nu avea gaze. 1n acest birou nghetat a avut loc o discutie dezghetat n jurul unui pahar cu vin adevrat si a situatiei mele "disperate" cum spune I 3desi eu nu o vedeam deloc disperat4. S a vorbit si despre un eventual botez cu toate amnuntele lui, si chiar despre faptul c I doreste s mi fie nas. -a toate amnuntele am fost ntrebat dac sunt de acord si am constatat c iarsi pusese stpnire pe mine sentimentul acela de "copil cuminte si asculttor" care nu iese din cuvntul tatlui. S a stabilit o perioad de o lun pentru catehez si lecturi 3n special despre *rez si credinta crestin4 si apoi... s a petrecut ceva spectaculos. -a plecare, cnd I a dat mna cu printele, l a ntrebat dac este adevrat c nainte de 1nltarea la *eruri, (isus a pus mna pe capetele ucenicilor lui si le a spus "-uati !uh Sfnt". !esigur, eu am srit la auzul cuvintelor !uh Sfnt si pe dat am avut imaginea lui !an, dar am fost surprins s l vd pe I c si pleac capul spre printele si i cere o binecuvntare, cu speranta c poate primeste si el ceva !uh Sfnt. !esi sedeam lejer pe un fotoliu, la distant de ei, mpins ca de un resort, am srit de acolo si am plecat capul n fata printelui pentru a primi si eu putin !uh Sfnt. Apoi am plecat. I s a dus la lucru, iar eu m am ntors acas. !e frig si probabil de emotie, aveam picioarele amortite si toat fiinta mea o simteam ca si anesteziat. !ar, cnd am intrat n cas si am dat de cldura minunat care parc m a mbrtisat cu mult dragoste, n clipa aceea s a petrecut o minune si m am aruncat mbrcat si ncltat n pat, siroind de lacrimi si plngnd cu hohote mari. / durea sufletul, nu stiu de ce, dar m durea foarte tare sufletul si simteam ceva ca un regret, ca o pierdere mare. !in cnd n cnd m ridicam si mbrtisam aerul cu bratele, strigndu l pe !inu. Atunci... A/ A,C(2 *-A% 6 V6*+ aproape impersonal 3pe care totusi am atribuit o lui !inu4 care mi a spus# "Stai aproape de !umnezeu si vom mai vorbi". !egeaba am nltat minile spre cerul imaginar n care ar fi trebuit s fie !inu cci nu am mai primit nici un rspuns. Am plns asa nc dou ore, apoi am adormit. A fost cea mai important si ciudat trire din viata mea. #+ i nu rie Am comentat ndelung cu *armen si *ostinel evenimentele petrecute n ultimele dou sptmni, si ideea unui botez ni s a prut foarte incitant. Am purces la o analiz mai atent a crestinismului, slujindu m si de cartea pe care mi a dat o I despre *rez. !esigur c am ntrebat si la spiritism, dat fiind faptul c pn acum fusesem sftuit ctre religia budist sau zen sau orice derivat al practicii Noga. Si totusi... am rmas surprinsi cnd mi s a spus c si botezul ar putea fi pentru mine o solutie de a ntelege lucrurile si chiar de a m defini n societate. )u am dat prea mult important celor aflate la spiritism, ntruct din ziua cnd am descoperit ca Seth ar putea fi un demon, m cam ndoiesc de cele spuse de ei. !an rnjeste tot timpul si m tulbur telepatic, iar starea alturi de el, sau n el 3nu prea nteleg e5act4, este destul de tulbure si se pstreaz senzatia ciudat din prima zi cnd ne am cunoscut, de atractie respingere. "- i nu rie !ementa comunist, combinat cu frigul de afar si prostia si ncremenirea oamenilor, m ar duce la e5asperare sau poate la nebunie dac n as avea mN s;eet drugs# teatrul, televiziunea, spiritism si mai nou crestinismul. %elatia cu %zvan continu lejer ca si pn acum, m vd sptmnal cu el dou trei zile si ncingem o canast eu cu el si soacra mea cu vecina. )oroc c, att la el, ct si la mine, este foarte cald n cas si astfel reusim s ne detasam de plasa asta neagr care a fost aruncat peste biata %omnie. !esigur, m nclzeste si ideea c poate ntr o zi voi pleca n (srael si nu voi mai vedea zpad si frig si mizerie niciodat. Seara, la 8@#?9, ne strngem n jurul radioului si ascultm *ol (srael cu stirile n limba romn. "lec de la el visnd c m plimb printre palmieri si mnnc banane. "oate, cine stie'& Si totusi inima mea mi spune c e5ist si %., pe care nu as vrea s l pierd. #+ 0e5ru rie Am primit n sfrsit hrtiile de la cimitirul evreiesc si de la 2emplu. -a 2emplu, ns, se pare c am fcut o gaf n stilul meu clasic. *nd mi au nmnat actele, am fost felicitat si ntrebat dac sunt multumit, iar eu, fcndu mi cruce, ca o adevrat credincioas, am spus c multumesc !omnului, iar cnd ei mi au spus c probabil abia astept s ajung acolo, eu am replicat afirmativ n fort, spunnd c mai ales abia astept s vd /ormntul lui (isus. !oar dup fetele lor ciudate, care se fceau din ce n ce mai lungi si mai albe, mi am dat seama c fcusem o mare gaf si am realizat c eram ntr o sinagog evreiasc, iar ei nu cred n 0ristos. 50

!e fapt, unul dintre functionari m a nsotit pn la poart si, la sfrsit, mi a soptit# "Stii, s ti spun adevrul, si eu am fost comunist convins si membru de partid pn s ajung slujitor al 2emplului, dar nici ca dumneata care, hai mi hai, c ti ai fcut semnul crucii n sinagog, dar puteai s spui c te duci la mormntul lui !avid, nu al lui 0ristos, *are este de altfel dusmanul principal al iudaismului". 1n fine, mi a urat totusi succes si, nvingtoare, m am dus la %zvan, povestindu le si amuzndu ne copios pe seama gafei mele. S vedem ns ce prere au si cei de la ambasad. "+ 0e5ru rie Studiu cu 2oca la tablourile# *ntreata cu alut, 2nr pereche la un pahar cu vin si Scrisoarea, toate de =erard 2er 7orch, apoi Adrian von 6stade 3tot nordic4# 2rani sub umbrar si *onversatie lng cmin. A fost multumit de analizele mele. ". 0e5ru rie Singura relatie care se pstreaz nealterat n amalgamul sta de nebunie si satanism este iubirea pentru %., chiar dac ea se consum sporadic, uneori depsind o lun de zile. "oate tocmai frecventa sau sinceritatea acestei relatii face ca ea s dureze n timp, chiar dac poate am avea ceva s ne reprosm. !ar ne dorim prea mult si ne grbim s consumm n tot felul aceast dorint, nct nu ne rmne prea mult timp de discutii contradictorii. Astzi a fost una din zilele cu dorint devoratoare ce ne a fcut aproape s ne nghitim unul pe altul. Si asa m am druit lui drept cadou pentru ziua sa de nastere, asa cum el mi s a druit de ziua mea. # m rtie Ciua fatal a sosit. 1n sfrsit, m am vzut fat ctre fat cu cei de la Ambasada (sraelului si am depus dosarul pentru "1ntoarcere la rspuns", asa se spune la emigrare, pentru c de fapt pentru ei nu e5ist emigrare, cci orice evreu apartine acelui pmnt, si cnd se duce acolo se cheam c se ntoarce la patria mam. )u stiu ns ce sanse am pentru un rspuns afirmativ, deoarece astzi, la interviul cu consulul, mi s a spus c sunt rud de gradul ((( cu cei de la cimitirul 7ellu evreiesc, singurii care sunt luati n considerare ca evrei 899S, urmeaz bunicul ngropat la Aiud, dar care s a nsurat cu o crestin, si tata, care la rndul lui s a nsurat cu o crestin si este ngropat la 7ellu crestin. )u prea mi a dat sanse mari. 2otusi mi a zis s vin peste o lun dup rspuns. *nd am iesit din ambasad, am observat c, lipit de gardul ei, se afl curtea unei biserici, asa c am intrat si m am rugat si eu n legea mea, ctre 0ristos, *el ce a fost rstignit A*6-6, s m ajute s ajung n (srael, indiferent cnd si cum. *nd am iesit din biseric, m a surprins hotrrea din rugciunea mea, c parc pn mai ieri eram linistit si convins c pot supravietui n %omnia, orict de neagr ar fi viata, deoarece ziceam eu stiu si pot s mi o fac roz. !ar nu numai hotrrea m a surprins, dar chiar nsusi faptul c am intrat singur n biseric, ceea ce nu mi se mai ntmplase din ziua n care am aflat c !inu era n com, si am intrat atunci n biserica (coanei si am ngenuncheat la prima icoan din pridvor si am zis ceva de genul# "!oamne, dac e5isti si ntr adevr vrei s cred n 2ine, salveaz l pe !inu". Se pare c a fost un soi de revolt n mine, n subconstient, cci pn azi nu am intrat n nici o biseric special s m rog. "oate c totul are legtur cu binecuvntarea printelui /ihut si cu trirea mea de dup. ) m rtie "arc pentru a mi confirma convingerile mele mai vechi, astzi, dup spectacolul de la ora 8F#99, fiind si ziua lui *armen, am fcut o gasc mare si ne am dus n 7erlin, unde am ncins o mas mare si am dansat pn la 8E#99 noaptea. "Si ce se mai poate... cnd 262,- S+ "6A2+", vorba lui "unescu. / m rtie !up spectacol, am plecat la soacr mea, care a fcut un "ceai de cucoane", pentru a srbtori ziua femeii. Am primit de la %zvan si de la ea o multime de cadouri si multi ghiocei. )e am amuzat copios att pe seama gafei mele de la 2emplu dar si de faptul c vom face dou cstorii, adic soacra mea va fi curnd mireas. 0a& 0a& A fost cerut de un evreu romn crestinat, care trieste ns la 2el Aviv. Asa c... vom pleca cu totii acolo. Vai, sunt din ce n ce mai entuziasmat si ncep s cred c acesta este sensul vietii mele& 51

#+ m rtie Se agit spiritele. Au fost doi securisti la administrator, care este bun prieten a mamei, si au ntrebat o "de toate pentru toti" despre mine. +a s a prefcut c nu stie nimic despre plecare, dar i au spus pn la urm c vreau s plec si c securitatea evreilor se ocup de mine. 0a& S se ocupe, dac le place teatrul si filmul sau dac vor s danseze, o s i car dup mine prin toate slile de teatru si film sau la crciumi. *e altceva pot afla despre mine&' "% m rtie Se pare c nici anul acesta nu se vor scoate la concurs cele dou posturi de asistent de regie n 2V, desi s a btut toba un an despre ele. Asa c deocamdat rmn colaborator, dar bugetul a mai sczut, cci nu mai am leafa din 7uftea si la 2)7 nu am rmas dect cu "losnita. +i, tot ajung la E999, dar nu mi ar ajunge nici pe o msea dac ar trebui s pltesc ceva n cas. )% m rtie *u toate c nu m omor muncind n 2V, totusi astzi, dup spectacolul de la ora 8F#99, m am simtit foarte obosit 3probabil din cauza asteniei de primvar4 si am hotrt s m culc mai devreme. Am adormit pe la ora 89#99 seara si m am trezit brusc pe la ora E#99 noaptea, speriat si ngrijorat de visul pe care l avusesem# se fcea c sunt ntr o curte mare si stteam la o coad spre a intra n "partea cealalt" adic dincolo de un zid transparent, unde se zreau strzi elegante, flancate de siruri de palmieri, lumea pe strad era sumar mbrcat, semn c era foarte cald, masini lu5oase strbteau n vitez soselele. *ei ce sedeam dincolo de aceast lume, pentru a ptrunde acolo, trebuia s ne auzim numele strigat la un megafon invizibil, apoi s traversm not un bazin destul de mare si adnc n care se ptrundea cu greu, trndu te pe burt, si cnd ieseam de acolo, trebuia s trecem printr un dus special si, astfel curtiti, puteam ptrunde n "tara minunat". Auzeam tot felul de nume strigate la megafon# =olstein, =oldenberg, 0aimson, .acobson, Steinberg, iar cei strigati treceau dincolo. "lecaser toti si eu tot mai asteptam s fiu strigat. !eodat, cineva a crei prezent nu se zrea, m a ntrebat cum m cheam. Am rspuns sfios# "$ermo". Ah, dumneata nu poti trece. "!e ce'", am tipat eu disperat... ""entru c printii ti nu stiu s noate si nu pot trece prin bazin." "7ine, am zis eu, dar am s i ajut eu, am s i car pe rnd, am s i mping, numai luati m si pe mine." ")u se poate&" 3scurt si cuprinztor, si a disprut4. )u am putut s mai dorm toat noaptea si am stat cu geamul deschis, cu tot frigul de afar, fumnd tigar dup tigar. Sunt deja convins c mi au respins actele. Astzi dup spectacol am luat o pe *armen la mine si am ntrebat la spiritism despre acest subiect. %spunsul a fost ambiguu, dar mi s a spus c una din cele dou plecarea sau botezul sunt cile mele de e5istent pe pmnt. Am mai ntrebat despre 0ristos, *are se pare c era evreu. "!a", mi s a rspuns. !eci, dac plec n (srael si devin cettean evreu, cu practic n religia evreiasc, pot s fiu mndr c si 0ristos a fost evreu si s nu m mai botez. ")u", mi s a rspuns. !e ce, nu' )u am mai primit nici un rspuns. + prilie "rimvara ntrzie s apar si, fiindc sunt epuizat sufleteste si trupeste, am primit nvoire de la /arin 2raian s stau vreo 89 zile acas, cci nu am nici spectacole pn pe 8F, asa c stau n cas si citesc. Sunt din ce n ce mai multe lucruri pe care le aflu, dar care sunt ori ine5plicabile, ori nefondate, ori contradictorii. )u mai am stabilitate. I mi spune c printele /ihut a ntrebat de mine si de hotrrea mea pentru botez. !ar eu nu am primit nc rspuns de la Ambasada (sraelului, cci dac plec nu are nici un rost s m botez, doar m voi duce acolo ca evreic. Se pare totusi c religiile astea sunt si ele distorsionate, cci dac ar fi s ne lum dup cele spuse de Sagan, de !ani>en sau !ra>e, dar mai ales dup dovezile materiale e5istente# desene rupestre, sculpturi ciudate, discuri de piatr cu cobalt, asemntoare celor din zilele noastre folosite la computer, si cte si mai cte, toate acestea vin n sprijinul ideii c pmntul a fost vizitat cu sute si mii de ani n urm de fiinte e5traterestre oameni, zei, un fel de ngeri coborti "n mare strlucire" si cu "coloane de foc" pe pmnt pentru a ne lumina. /ulte dintre aceste dovezi se afl, se pare, n 2ibet 3unde, spun ei, ar fi stat si (isus pn la ?9 de ani4. 7a chiar aduc dovezi c (isus nsusi ar fi e5traterestru si c 7iblia de fapt este o carte de stiint, dar ntr o manier codificat. Atunci la ce bun botezul' 6are nu este un fals si o inventie pur uman, a celor ce nu pot pricepe mai mult' !ar dac pe mine m lumineaz "ceva" sau "cineva"' !ou lucruri mi rmn clare# prezenta lui !inu n aparitiile pe strad, iar apoi spiritismul si trirea misterioas de la printele /ihut, cu rugmintea lui !inu de a sta 52

aproape de !umnezeu. !ar care !umnezeu' *ine e !umnezeu' (ehova, 7rahman sau (isus' Sau poate vreun zeu e5traterestru' 6h, prea multe ntrebri si prea putine rspunsuri. #+ prilie !a, asa cum era de asteptat, mi au respins dosarul pe motiv c sunt generatia a patra, cci actele de la cimitir sunt ale strbunicilor, dar... poate s ar putea face ceva dac as aduce o dovad scris a activittii pro sioniste a bunicului si a tatlui n perioada interbelic. 0o, ho, ho& *e pompos si periculos. "i, mi fratilor si cumnatilor, toat suflarea romneasc stie c (osif $ermo a fost poate cel mai bun jurnalist al ziarului ,niversul 3ziar cu precdere antisemit4 si c scria articolele lui Stelian "opescu. !ar antisemit, bunicul nu a fost niciodat. + drept c nici anticrestin. +l a fost un mare burghez si pacifist, a trit o viat ntreag la "aris, cu un aer intelectual si boem, usor ptimas n ale femeilor, dar cine n ar fi fost, ntr un "aris antebelic, plin de lu5 si de nuri. !espre asta poate s ar putea reprosa, dar vezi c cei de la ambasad doresc o activitate pro sionist pe care bietul bunic nu a avut o. !ar faptul c domnul $icu *ohen 3vrul tatei4 a fost presedintele comunittii evreiesti din %omnia timp de E9 de ani nu le spune nimic' "rintre sughituri de lacrimi, att am putut s i e5plic consulului# "!ac ar veni acum un nou 0itler, absolut sigur n EJ de ore as fi fost fcut mnusi ori spun". 1n loc de rspuns, am fost sftuit s ncerc n America. "*e treab am eu cu America'" i spun. +u sunt si simt c sunt evreic si trebuie s plec n (srael." "!eocamdat nu se poate", mi au rspuns si m au poftit politicos spre us. Am iesit furioas si m am oprit n biserica de lng ambasad, unde am stat cel putin un ceas, plngnd si gndindu m ce s fac. 1mi intrase att de mult microbul plecrii, nct nu mai stiam cum s l scot. !e fapt, el zcea de mult acolo, poate din 8HG9, cnd am vrut s plec prima oar din tar n $ranta, cu tata, la fratii lui din "aris. A plecat numai el, mie si mamei nu ne au aprobat. Apoi ndrjirea lui *armen de a pleca oricum ar fi, fie chiar si cu 6li Silvano, pe care nu l iubeste, probabil c toate acestea s au adunat si acum cnd stiu c si soacr mea o s plece 3adic, care soacr, cci s ar putea s pice totul cu %zvan, n cazul n care nu gsim pilele necesare pentru a obtine plecarea4. 6h, e prea greu pentru mine. !eodat attea probleme& "% prilie Am fost la %zvan cu gndul s le povestesc discutia de la ambasad, dar nu am avut curaj, deoarece s a vorbit despre cstorie, att a mea ct si a Aureliei. / am artat interesat, desi numai eu stiam ce este n sufletul meu. - am cunoscut si pe "gineric" al Aureliei, este un tip foarte simpatic cu mult simt al umorului si se pare foarte destept mare profesor de fizic att aici, ct si n (srael. A fost nchis de comunisti aici, si n nchisoare a cptat o afectiune a ochilor deoarece a stat n ntuneric vreo trei ani. Are AG de ani si vrea pe cineva s l ngrijeasc pn la sfrsit, pentru e5ist riscul de orbire, avnd si o miopie mare. Aurelia era foarte fericit c poate avea un brbat asa de destept si cu o viat asa de interesant. )e pregtim si pentru "asti. 2otusi, n ceea ce l priveste pe %zvan, ciudat, dar cu toate c am vorbit si despre costumatia de la cununie, ne a comunicat c el nu poate face "astile cu mine, cci este ocupat. Asa am aflat de la soacr mea si taina lui %zvan are o amant, o femeie de JG de ani, alcoolic, internat la ,rgent pentru dezalcoolizare la spitalul unde lucra soacr mea acum patru ani 3asa a cunoscut o4 si de care nu mai putea s scape. 7a chiar Aurelia intrase la bnuieli c i face vrji, cci a gsit tot felul de ciudtenii prin cas 3pmnt, legturi de ate cu cuie4, altele au disprut 3poze, obiecte ale ei si ale lui %zvan4. +ra cam ngrijorat. Asa am nteles eu de ce niciodat el nu era smbt si duminic acas. "n acum nu a vrut s mi spun, dar astzi s a suprat pe el, deoarece este si -ic aici si ar fi putut s stea si el o dat fr !oina. 1n fine, nu am fost prea afectat, dar totusi... ". prilie Cile frumoase de primvar si cteva petreceri de "asti la fel de frumoase. /i am jurat c %evelionul ce a trecut a fost ultima petrecere la mine acas, asa c de data aceasta la /ihai, n vila lui de la *asin, ne am strns vreo ?9. Am venit cu ctiva sateliti 3894 si am cunoscut si lume nou, prieteni ai lui /ihai. / am mprietenit cu doi bieti foarte simpatici, dar mai ales m am simtit atras de unul din ei Adrian de aceiasi vrst cu mine si care fizic seamn foarte mult cu cel ce mi produsese atta mirare si uimire n suflet actorul %obert "o;ell. !eci apruse din nou "prototipul" n calea mea. Silvano nu a putut veni, nu stiu de ce, iar *armen este foarte suprat si a spus c nu l mai vrea. S a conversat toat seara cu Adrian, cci si el 53

are o problem asemntoare, fiind pe punctul de a se nsura cu o suedez mai mare ca el cu 89 ani si bolnav de psoriazis. 0a& 0a& )e plngeam unul pe umrul celuilalt, *armen despre Silvano, eu de %zvan cu !oina lui si cu actele de ambasad, iar el cu scrba pe care o avea ori de cte ori ncerca s mngie corpul suedezei plin de bube si coji. *urios& $oarte curios& )e am pus toti trei n oglind si am ncercat s fim obiectivi si s ne gsim defectele care s cauzeze trista situatie n care suntem si nu le am gsit. Asa c am but niste sampanie si am dansat de ciud toat noaptea, *armen n bratele lui /ihai, iar eu n bratele lui Adrian. 1n final, ns, ca niste oameni ntelepti, am hotrt c fiind situatia n %omnia asa de grav si agravndu se pe zi ce trece, orice sacrificiu merit fcut pentru a fi liber si a rmas stabilit s ne mritm fiecare cu cel sortit. #m i Am rezistat eroic dou luni, dar am vrut s vd dac m caut el. !a, nu m am nselat n privinta caracterului lui %. este un introvertit, n ciuda faptului c trebuie s se e5teriorizeze pe scen. !ar n viata lui particular vrea s si ascund sentimentele. 2otusi le am dibuit, cci toate le face din mndrie care merge pn la un punct, apoi pocneste. *um a pocnit astzi dorinta lui pentru mine, asa cum pocnesc mugurii n pomi si florile umplu vzduhul cu parfumul lor. 6 noapte de primvar, dulce si ametitoare cu parfum de dragoste, de liliac si de tei. +m i 2ocilescu "mi a tocit" nervii amenintndu m c nu intru la (.A.2.*. dac nu vd repertoriul de filme romnesti de la *inematec. Sunt programate toate n luna aceasta. Am revzut %scoala si Atunci i am condamnat pe toti la moarte, dar mai sunt vreo douzeci de filme cu subiect comunist, iar eu nu servesc asa ceva. !ac intru, bine, dac nu, iarsi bine. Va fi o e5perient si att. #% m i /ult prea agitat primvara asta si fiinta mea gata s o ia razna, asa c am cedat cnd a venit ieri !an si am fcut tantra. Am simtit c vrea s m domine telepatic si fizic, am rbdat o dat, dar a doua oar, peste trei ore, l am dominat eu si nc foarte tare. Am chemat o n ajutor pe Mali, promitndu i c i voi dedica toat sptmna numai ei. "e loc am simtit c sunt fcut din foc si prjolesc tot ce este n jur. Apoi i am transmis aceast stare lui !an, care nu a avut ncotro si a primit o. !e fapt pe ea pe Mali a primit o. *iudat este c si mie mi s a prut c m unesc trupeste cu ea, ceea ce m a fcut s simt frisoane n tot corpul, dar si s ncremenesc n starea aceea, "nghetnd" cumva momentul plcerii finale. Am reusit s i imprim si lui !an aceast stare care, repet, nu era a mea, ci a lui Mali si cred c am stat asa aproape douzeci de minute. ( am multumit n gnd lui Mali, c mi a dat forta s l domin pe !an si poate o voi mai putea face si alt dat. Apoi, pe la sase seara ne am desprtit si am plecat cu gndul s m duc la *armen. !ar era foarte frumos afar si m simteam e5traordinar de puternic, asa c am lsat picioarele s se ndrepte unde vor. Si astfel, ciudat, am ajuns n dreptul bisericii (coanei. )u mai intrasem aici din ziua mortii lui !inu. Abia am ngenuncheat si am simtit ca un foc n inim si m a cuprins cel mai ciudat sentiment pe care l am avut pn acum n viata mea o stranie senzatie de vinovtie fat de ntreaga lume# cum adic, ei stau aici si se roag, iar eu, ca o nemernic, sub acoperirea de tantra Noga, mi fac de cap'& Si m am pornit pe un plns amar, cu sughituri nct se uita lumea la mine, asa c am fugit afar. Aici mi a aprut mai puternic sentimentul de vinovtie fat de toat lumea. As fi mers n genunchi pn la *armen, srutnd mna oricrui trector si cersind iertare plngnd, pn as fi primit iertare. $A2< !+ )(/+)( )(*(6!A2< ), A/ AV,2 ASA 6 2%<(%+. Apoi m am hotrt brusc s termin definitiv relatia cu !an. !ar chiar n momentul acela "l am auzit" furios, suierndu mi c nu am fcut bine ce am fcut astzi si c nu voi scpa de el dect cnd si cum vrea el. / am speriat si am fugit la *armen. - am convocat si pe *ostinel si am hotrt s i tinem piept lui !an, orice ar fi. #/ m i "e ct de hotrti am fost noi, pe att de puternic a pornit el lupta mpotriva noastr. S a ntmplat un fapt att de grav nct era s ne pierdem viata si eu, si *ostinel. 1l rugasem pe *ostinel, care este n concediu, s vin cteva zile la mine dup ora 8E#99 cnd m ntorc de la televiziune si s facem doar noi doi niste ncercri de transmitere a gndurilor. 2otul a mers foarte bine la nceput. ,nul transmitea si cellalt vorbea tare, descriind ce vedea cu ochii mintii 54

sau ce auzea. -a un moment dat, dup notiunea de nazism, descris de mine ca o nvlire de armat cu cizme ce clcau totul n picioare, am vzut o mas de spital, niste doctori mbrcati complet n alb, nu li se zreau dect ochelarii, care erau fumurii, ca de soare, n rest alb, si care ncercau s i e5tirpe ceva din capul lui *ostinel. !isperat, am ncercat s strig la el, dar nu am putut s mai scot nici un sunet. 6peratia continua n timp ce eu aveam din ce n ce o greutate urias pe piept. / aflam ntins pe pat. 1ncercrile mele de a vorbi au devenit zadarnice, cci aproape c nu mai puteam nici respira si simteam fizic cum o plas de plumb m nfsoar si o greutate urias apsnd pe pieptul meu m mpinge n jos, iar trupul prea c este supt de o fort imens, de un aspirator urias n jos. Am avut simtirea clar a strpungerii patului si a podelei si... am urlat n gnd# "!oamne, nu&". Si deodat plasa s a rupt si am tsnit n mijlocul camerei strigndu l pe *ostinel, care era pe fotoliu cu ochii nchisi, dar nu reactiona. / am apropiat strignd si tot nu a reactionat. Am crezut c a murit. 2otusi, apropiindu m de urechea lui, am strigat tare# "*ostin, trezeste te&". Si atunci a deschis ochii si a zis# "Ah& !e ce m ai ntors' +ra att de interesant&". Am urlat# "+sti nebun, vor s te omoare, nu stii c esti bolnav' 3avusese epilepsie n copilrie4. Sunt numai puteri satanice care ne urmresc. )emernicul de !an este capul ruttilor". 1ntr un trziu, s a sculat cu greu de pe fotoliu si a plecat, convins c am fcut o greseal c nu am continuat pn la capt e5perienta nceput astzi cu puterile cu care intraserm n contact. Am sunat o pe *armen si a nlemnit la telefon. *red c trebuie s m botez. "+ m i )u mai pot& )u mai pot& !in soc n soc, spre victorie final. I a fugit din tar n America. A fost trimis la o conferint cu armeni, cci este armean de origine, si a rmas acolo. !e aceea nu mai aprea el nicieri. !eci am pierdut si botezul... + de necrezut cum se strnge, parc, un cerc nevzut n jurul meu, vrnd s m sufoce, dar "ceva" sau "cineva" mereu m salveaz. # iunie !esi am avut spectacol n seara aceasta, am vorbit cu %. Si dup spectacol m am dus la el. Aveam intentia s facem asta pe H iunie, de ziua mea, dar voi avea ultimele dou spectacole din stagiunea aceasta si el la fel, asa c am petrecut iarsi o noapte de vis. Alturi de el uit de toate si, mai ales, triesc atemporal. )iciodat nu stiu cnd au trecut 89 8E ore mpreun. "entru Adrian simt o atractie ciudat, pentru c face parte din prototip, dar pe %. se pare c l iubesc, desi m cam tem de el pentru c functioneaz prea tare telepatia ntre noi, e5perienta cu !an si cu *ostinel fcndu m precaut. 2otusi, pentru a srbtori ziua mea si pentru a pune la punct distributia la un nou film, am hotrt cu =igi )aghi si cu %. s ne vedem la Athenee "alace pe 8E iunie, cnd suntem liberi toti. #% iunie Am renceput lucrul la televiziune si astzi am plecat cu /. 2raian s ne ntlnim cu !aneliuc, apoi am venit cu totii la mine. ( am povestit lui /ircea despre !an, pentru c stiam c fcuse si el spiritism. 1ntr adevr, mi a confirmat c fcuse n anii studentiei cu o fat pe care incredibil o chema /onica si semna foarte tare cu mine. !esigur, nu erau singuri, ci aveau un cerc de spiritisti destul de mare, iar finalul a fost ct se poate de socant moartea unuia dintre ei. / a avertizat c dup toate aparentele !an face parte din cei care au legturi cu duhuri rele, de joas calitate, si c, dup prerea lui, chiar dac unele sfaturi au fost bune si unele informatii adevrate, ar trebui s renunt la spiritism si la !an, pentru c se poate sfrsi foarte ru. Asa a fost si la ei, cu toate c persoanele erau bine intentionate. Am bgat la cap tot ce mi a spus /ircea si i am multumit, apoi am plecat la *armen, lund hotrrea s o rupem definitiv cu !an si cu spiritismul. #" iunie "etrecerea promis pentru ziua mea a fost trsnet. -a Athenee, undeva jos, habar nu aveam de aceast sal rustic. /ama mi a cusut o rochie superb din voal verde, cu model de rochie roman, si am deschis din nou "cutia "andorei" de unde am scos de data aceasta setul de safire, brtar, pandantiv si cercei. -a crcium am fost noi si ai nostri# =igi )., 2iti %., !inic, 2apalag, 7aronuP, Alecu "opovici, *apoianu, /.2., V. /unteanu si fete# "etruta, Silvia, /ariana !umitrascu, /agda "opovici, *armen, %odica 6lteanu. Sper c nu am uitat pe cineva. !ar surpriza mare a fost c la un moment dat a aprut %omica "uceanu, care avea sarcin special s mi cnte la ureche# 0ava )aghila. 1ntr adevr, l a cntat de dou trei ori, dar jurai c este o 55

evreic get beget. Superb. *nd am ajuns acas, pe la 8E#?9 noaptea, mama era atrnat pe balcon, disperat c nu mai ajung. )u de alta, dar aveam pe mine vreo E9.999 de dolari -e am scos linistit si le am nchis la loc n *utia cu maimute. #+ iunie Cile plcute si tihnite de var cu gasca, la strandul 2ei, pe lac n 0erstru sau la (.6.%., cu %zvan cu barca, canast si bere rece cu soacra mea, creia am reusit s i spun n sfrsit despre refuzul de la ambasad, dar nu s a artat surprins, ci mi a spus c mai surprins ar fi fost dac mi aprobau de prima dat. Vom mai ncerca. #+ iulie !a, nimic surprinztor n faptul c am picat la e5amen. /ai bine ddeam la actorie si interpretam rolul )ebuna din *haillot, fiindc nu munceam prea mult pentru rol, sunt aproape nebun. Am nimerit la comisia +lisabetei 7ostan, fat bun de altfel, sunt convins c m ar fi trecut dac la al doilea subiect as fi putut s i spun mcar dou trei cuvinte despre filmul la comunisto nenorocit. !ar eu... mlc& Si ea tlc& Si uite asa se scrie istoria& )ici la facultate, nici mritat, nici botezat, nici n 7uftea, nici concurs la televiziune si mai ales nici plecare n (srael. 1ngrozitoare situatie& Aceast greutate s a asezat ca un bolovan n spinarea mea si nu stiu cum s fac s m eliberez. !eocamdat am vorbit cu gasca cei doi A. Si mergem cteva zile la mare, n august, la *ostinesti, n speranta c marea nu m va dezamgi. "+ u4u,t 1ti multumesc scumpa mea mare pentru toate bucuriile pe care mi le ai dat, cci alturi de tine am gsit totdeauna alinare. !a, am venit complet remontat dup cele dou sptmni la *ostinesti mult plaj si discotec. "etruta era la 6limp, dar nu am fost la ea dect trei zile cci plngea trupa fr mine, iar ei nu aveau bani de stat n 6limp. 6ricum, sunt fericit si asa, cci am lsat toate grijile si suprrile n apa mrii. (ar alturi de Adrian am reusit s am fericirea unor "nopti nebune", cci au fost si nopti cu lun plin pe malul mrii, unde nu am avut nevoie nici de mantre, nici de Mali sau de un alt artificiu ntre noi, cci trupurile noastre emanau atta energie, n special n contact cu magnetismul apei, nct nu am mai tinut cont si, cu riscul de a ne vedea cineva, am fcut amor acolo, n ap. A fost o e5perient deosebit pe care am s o repet de cte ori voi avea posibilitatea. Apa ne nvluia ntr un mod special, ca o a treia persoan care ne mngia cu valurile ei, participnd practic la amplificarea plcerii. A fost o unire perfect. )u stiu ce fel de relatie voi avea n continuare cu Adrian, dar zilele de la mare ne au unit foarte mult. )% u4u,t !6A/)+, ), S+ "6A2+&'& Vai, s a ntmplat un lucru ngrozitor. A murit *ostinel& A murit n somn, bietul de el, de o sperietur, se pare. +i bine, numai !an cred c este de vin. S a ntmplat e5act ceea ce a spus /ircea. 6f, !oamne, e oribil& *armen mi a spus c se ntlnise cu el cu o lun n urm si i a relatat si ei cum a intrat n contact telepatic cu niste spirite foarte interesante. $iindc nu am fost la nmormntare, am luat hotrrea s m duc mine la biserica de lng casa lui, pe /ihai 7ravu. *armen este si ea foarte speriat. )# u4u,t 6h& + nspimnttor ce se ntmpl cu mine. /ereu am parte de socuri sufletesti unul peste altul. )ici nu am intrat foarte bine astzi n biserica de pe /ihai 7ravu si, dup ce am aprins o lumnare pentru *ostinel, am ngenuncheat n pridvor n fata icoanei cu Sfnta "araschiva si "am auzit", aproape urlnd, glasul lui *ostinel# "$ugi, fugi de !an& Ai auzit& $ugi de !an& 2e va omor& $ugi de el ct mai departe& S nu i mai pomenesti nici numele& $ugi&". !oamne, am simtit c se crap pmntul sub genunchii mei si aproape c am luat o la fug din biseric. Am plecat pe jos pn la *armen, ca s m pot linisti, si acolo am jurat amndou n fata icoanelor c nu ne vom mai ntlni cu !an niciodat. + ,eptem5rie Am reluat studiul filozofiei pentru a m linisti si a mi mai lumina un pic haosul vietii mele. !a, poate c problema transcendental, asa cum o pune Mant, este cheia vietii. !in e5perientele triste pe care le am avut, nici rationalismul si nici empirismul nu sunt solutii. *aut oamenii de 56

stiint si marii savanti s si e5plice prezenta vietii pe pmnt, punnd antene telescopice, ascultnd undele radio, ncercnd s ghiceasc cine a fcut megalitii de pe pmnt sau de ce apar n unele locuri ciuperci uriase de zece >ilograme etc. )u au ajuns la nici un rezultat, cu toat strdania lor. *ei empirici 3asa ca mine4 acord simturilor un rol fundamental si si imagineaz c astfel pot descoperi adevrul. !intr un punct de vedere mi pot apropia filosofia lui 0eidegger, pentru c eu cred c adevrul nu poate fi descoperit dect n mod pasnic prin art, poezie, pictur, muzic etc. *ci doar astfel poate aprea adevrul din fiinta uman, fcndu l pe om autentic. Si mai nou m pot apropia de e5presia >antian "cerul nstelat deasupra mea si legea moral n mine". Spun "mai nou" deoarece pn acum nu am avut nici o tangent cu morala interioar. !ar prea se suprapun multe fapte ciudate, ca o chemare celest ce nu mi d rgaz de gndire si care m forteaz s triesc totul n interior. #+ ,eptem5rie *eline -a captul noptii, carte recomandat cu mare ncredere de Andrei, prietenul lui Adrian. *u toate c am ncredere n ei, mai ales c Andrei este fotograf si are un simt artistic foarte dezvoltat, ba chiar pot s spun c are talent, cartea lui *eline mi a displcut total. Avangarda si nonconformismul sunt mpinse pn la e5trem, cu detalii chiar scabroase, lipsite de orice simt etic si estetic. )% ,eptem5rie Andrei m a rugat s vorbesc cu !aneliuc si s l chem la mine, unde s si e5pun si el micile lui lucrri fotografice si s si dea o prere. Astzi i am chemat pe toti la mine si pe /arin 2raian, si pe "etruta. -a un moment de respiro, am profitat si l am rpit pe /ircea ntr o camer si am comentat cu el despre drama profetit de el moartea lui *ostinel. )u a fost o profetie, mi a zis, ci o curgere logic a evenimentelor, n functie de faptele relatate de tine. !esigur, nu trebuie s m mai vd cu !an niciodat si, mai ales, s l elimin din mintea mea. ) o!tom5rie "unnd n aplicare cunoscutul proverb "*ui pe cui se scoate", pentru a l elimina pe !an, si nc sub impresia "noptilor n mare", astzi, cnd a venit Adrian la mine, ne am iubit cu aceeasi plcere ca si n valurile nspumate. Asta m a bucurat mult, cci am nteles c e posibil s e5iste ntre noi si altceva dect dorint trupeasc. )u am mai simtit asa ceva dect pentru %., cu care chiar aveam gnduri serioase. +ste interesant, cci trupul pot s l mpart cu doi trei brbati, dar inima mea acum nu stie ce s aleag. -a spiritism mi se spune A, dar amndoi sunt A. Voi lsa timpul s decid, cci Adrian are si planul plecrii n Suedia e drept c nu mai vrea s aud de asta, dar totusi... # noiem5rie 2oat luna octombrie nu am avut dect patru spectacole. Astzi ncep luna cu un spectacol, ceea ce ndjduiesc s fie de bun augur. A sczut bugetul foarte tare. !in cauza situatiei mele care este att de ambigu, precum si a nbdilor lui %zvan cu !oina, soacr mea a hotrt s mergem la Virgi prietena ei medium. 1ntr adevr, stranie persoan, mai ales c cele aflate prin ea m au pus pe gnduri# cnd va trebui, vei fi liber 3referitor la plecare4, cnd va fi timpul, vei stii ce religie s adopti. !eci nimic concret, desi totul clar. #+ noiem5rie $rmntri, ntrebri fr rspuns sau rspunsuri neclare, filozofie, stiint antimaterie, 6C) uri cu dovezi, ntlniri de gradul (((, toate aceste probleme puse una peste alta mi aglomereaz viata si o fac de nesuportat. $irea mea, optimist altfel, sufer agresiunea aceasta si am uneori chiar idei de sinucidere, nu din cauza disperrii, ci din dorinta de a sti n sfrsit A!+V<%,-. -a spiritism cu *armen mi se spune s vin S,S si voi vedea A!+V<%,-. +i bine, nu pot si nu vreau s m sinucid. ,n gnd m tenteaz mereu# s i dau dreptate lui Mirilov al lui !ostoievs>i, care spune# "!ac !umnezeu e5ist, m va mpiedica s m sinucid". !ar rmne la stadiul de gnd, cci de simtit, simt contrariul, o dorint fierbinte de viat curat, adevrat, luminat. "+ noiem5rie Sub nici un fel de form nu mai fac nici o petrecere la mine, indiferent cine m ar ruga, asa c am convenit cu Andrei si Adrian s facem la /ihai anul acesta *rciunul si apoi %evelionul om mai vedea noi. Au fost de acord. %zvan e ca de obicei cu !oina lui, asa c partener l voi avea 57

pe Adrian care vd c a lsat o moale cu suedeza lui, ca si *armen, care nu mai are nici o veste de la Silvano. 2otusi, nici unul dintre noi nu am renuntat la ideea plecrii, mai ales pe msura ce n %omnia se strnge cureaua n fiecare zi. $rigul, lipsa alimentelor si imbecilizarea, chiar dac nu m afecteaz n mod direct, ele sunt prezente n viata mea prin altii pe care i vd suferind si nteleg c nu voi fi scutit nici eu, si poate ntr o zi nu voi mai avea nici dup ce s beau ap... )u vreau s ajung acolo, dar mai ales nu mai vreau s aud despre comunism si ghearele lui. Am destul avere ca s ncropesc ceva afar oriunde, fie chiar si n (srael. )umai "cutia cu maimute" si cocoseii de aur 3care sunt din 8GF9, Miev, plus icoanele mbrcate n aur4, si ar fi suficient. )u mai vorbesc de rest. S sperm c totusi planul meu va reusi ntr o bun zi. # de!em5rie +venimente factice au demonstrat c sute si mii de locuitori ai acestui pmnt au observat, au fotografiat sau filmat mereu ciudatele si ine5plicabilele aparitii ale 6C) urilor. 1mi aduc bine aminte n 8HA@, mpreun cu mama, am urmrit aproape o zi ntreag parc prin august o form ovoidal, dintr un metal care nu strlucea tot timpul, cci obiectul si schimba pozitia aproape n fiecare or. +ra vizibil cu ochiul liber. Aprnd pe cer de mrimea unei jumtti de lun. 2in minte c o vecin a telefonat la (nstitutul Astronomic si i s a spus c este un "balon meteorologic"& 0aida de& 7alon care pleac n viteza aceea nu s a mai vzut, cci, atunci cnd a plecat, n trei secunde a disprut din raza noastr. !esi nu aveam dect 8J ani, retin toate amnuntele pentru c m a impresionat si s a vorbit mult vreme chiar si n pres, se vorbeste si acum, se scrie mult, dar la concluzii nu au ajuns pn acum. 6are cunoaste !umnezeu 6C) urile' - de!em5rie !up spectacol, ne am ntlnit cu totii la *asin, la /ihai, si l am srbtorit pe prietenul si vecinul lui, )icu S., punnd la cale cele dou evenimente ce urmeaz *rciunul si revelionul. 6ameni noi simpatici si foarte curati sufleteste nealterati. 1mi face foarte bine schimbarea aceasta de decor. -a un moment dat, n timp ce dansam un blues cu Adrian, fiind cu ochii nchisi, nu am observat c, legnat de ritmul muzicii, am ajuns n alt camer 3vila are sase camere4, unde eram singuri, si, fiind e5act o lun de la ultimul amor, nu am rezistat cnd Adrian a ncuiat usa si ne am azvrlit unul n bratele celuilalt cu o sete nebun si acolo pe covor m am topit n flcrile iubirii lui. )u stiu unde o s ajung cu aceast legtur, nu stiu ce am s fac cu %., pe care nc l mai iubesc, dar stiu c Adrian m face s simt inima si trupul unindu se cu el, producndu mi o mare fericire. ". de!em5rie "%emuneratie mic, dup buget, coane $nic", asa c am fost nevoit s mi vnd magnetofonul, ca s pot s mi cumpr rochia trznet, fcut numai din franjuri de mtase, pe care am dat E999 de lei. !ar m am simtit minunat n ea si am dansat toat noaptea de *rciun, fcnd multe piruete ca s se nvrteasc franjurile. 1n spectacolele si sho; urile din $ranta si din Anglia, pe care le am vzut la video, toate starurile aveau astfel de rochii. / am simtit minunat, dar -a mine n viat mereu e5ist un "dar" care provoac pn la urm schimbri majore. 1n prima sear pn am mncat si ne am mai dezmortit, am povestit cu Adrian si Andrei cte ceva 3nu chiar tot4 despre "teroarea !an" si despre telepatie, unii fiind pro, deci creznd c se poate transmite gndul, iar altii contra. Atunci l am provocat pe Adrian si i am spus s se gndeasc la un numr si binenteles c eu i l am spus e5act. "ovestea s a repetat de vreo 89 ori si la el, si la altii. Apoi am trecut o pe dans, dar am observat c Adrian era uimit. Sigur c el i citise pe toti savantii si cte ceva despre paranormal, dar nu credea c se poate pune n aplicare. Am simtit c l am cucerit definitiv, si reactia a venit la sfrsit cnd, dup o mbrtisare lung, mi a spus "/errN *hristmas". A fost ca un dus cu ap rece n cap. Ah& !e ce mi a spus asta' ")u stiu a rspuns el. Asa mi a venit s ti spun. + ceva din inim. *um, nu ti place'" "7a da, din contr", am replicat eu, dar el nu stia c prezenta lui 0ristos se ivise pe ecranul constiintei mele si mi atrgea atentia c este prezent n toate miscrile pe care le fac. )u citisem nicieri despre asta, dar pot s spun cu certitudine c +- a fost acolo chiar prin gura lui Adrian si chiar n clipele acelea intime ntre noi. / am speriat putin si am devenit tcut. / uitam n ochii lui Adrian, nentelegnd sau mai bine zis nestiind e5act ce s nteleg# c el ar fi cel hrzit de soart fiind prototip si avnd o fuziune spiritual telepatic att de mare sau c 0ristos m cheam la taina -ui prin botezul pe care l amn. )u stiu si de aceea sunt 58

tulburat. )e vom vedea de %evelion si voi lsa lucrurile s evolueze n voia lor, eu nu voi forta nota deloc. ' i nu rie #$/"0appN )e; Lear&" mi a soptit la ureche Adrian la 8E#99 noaptea. *t diferent, ct pace si liniste sufleteasc a venit o dat cu anul acesta si cu biatul acesta blnd si bun. 1n noaptea de Anul )ou, ca s i putem mpca pe toti prietenii lui Andrei la care eram invitati, ne am deplasat cu ta5iul la trei adrese n vilele din zona *asin. "etrecerile au fost foarte plcute. !e la prima cas am plecat cu sticla de sampanie si paharele dup noi ctre a doua cas, apoi de acolo am plecat cu tortul n brate ctre cea de a treia, unde am finalizat, cu cafeaua si ;his>N ul de rigoare. A doua zi am fost cu -ili =avrilescu, ca de obicei, la *obasnian si a treia zi la /ihai, unde am ajuns cu *armen pe la prnz, pentru c noi am avut spectacol la 89#99 dimineat si nu ne am mai dus acas. -ili insist s revin n 7uftea, dar eu nc mai trag ndejde n postul de la 2V. /. 2raian mi d sperante deoarece s a obisnuit cu mine la lucru. / simt si eu foarte bine cu ei, asa c am refuzat o categoric pe -ili. "+ i nu rie Solaris, *luza, Andrei %ubliov, 6glinda la *inematec. +ste fantastic cum, ntr o epoc att de sumbr si de neagr n care rosul comunismului nu face dect s adnceasc starea de ntunecime spiritual, e5ist si un geniu ca 2ar>o;s>i. !in opera lui transpare transcendentul, care este la el acas n fiecare imagine, n fiecare cadru n care se simte o anumit greutate filozofic ce e5prim A!+V<%,-. !a, asa as dori s triesc fcnd ceea ce poate e5prima adevrul sau fiind alturi si slujind un om al adevrului. + 0e5ru rie !a, A!+V<%,-& As vrea s stiu cine sunt eu cu adevrat, de unde vin si unde m duc. Are dreptate 2ar>o;s>i c doar transcendentul d sens vietii, altfel ce rmne dect o alergare continu dup o fericire himeric, pendulnd ntre iubirea de creatur si *reator. "e cnd creatura e palpabil, vizibil si foarte la ndemn, *reatorul este numai intuit si, de aceea, cu mult mai greu de nteles si de iubit. / 0e5ru rie *urios cum totul se leag n viata mea precum verigile unui lant nevzut si toate miscrile mele sufletesti si trupesti au un sens. 6 nou ntrebare frmnt puternic mintea si sufletul meu. +a a fost generat de lectura lui .ung si, respectiv, Mernbach, care se pare c nu a fost ntmpltoare cci am primit rspuns la mult frmntata problem a spiritismului si iat c este posibil ca tele>inezia 3care a devenit n zilele noastre aproape o stiint4 s fie cauza miscrilor paharului de la masa de spiritism. / apropii iarsi de 2ar>o;s>i si am n fat sfrsitul filmului si secventa cu fetita "atins de Con", care, prin puterea ei, cu vointa ei prin ceea ce numim acum tele>inezie, face s se miste paharul pe mas. 6are puterea gndului meu dirijat de subconstientul meu, dirijat la rndul lui de "inconstientul colectiv" cum l numeste .ung, oare aceast putere face s se miste paharul meu' .ung mai spune c spiritul fiecrui om este parte din "constiinta colectiv", ori asta sun a 7rahman, n care eu nu prea mai cred. .ung spune c mintile oamenilor adunate pe parcursul a multe vieti sunt depozitate n "Spiritul ,niversal" si se descifreaz telepatic. 1n acest Spirit ,niversal se depoziteaz toate evenimentele care au avut loc n ,nivers, iar eu, prin intermediul telepatiei, aflu rspuns la ntrebrile mele. 2otusi, de ce la unele nu capt nici un fel de rspuns, iar la altele aflu rspunsuri triviale sau mincinoase. Si cine sunt cei ce se ceart uneori pe masa mea de spiritism' #" 0e5ru rie "utine spectacole, ceea ce m ajut s am seri libere de citit 0Nnec> si Mernbach. Am comentat cu *armen despre 6C) uri, aselenizri, planete Si cte si mai cte am aflat din crtile acestea. Si uite asa ne am adus aminte de minunatele zile din martie 8HGG, cnd, dup cutremur, am avut premier cu *Nrano de 7ergerac si cnd fugeam ntre dou intrri n scen si ne suiam la balcon, unde i fceam galerie lui !amian *rsmaru, aplaudnd si strignd tare "bravo", apoi ne ascundeam ca s nu fim vzute. -snd gluma la o parte, c acest *Nrano a fost de fapt un vizionar, care prin intuitie sau poate telepatie cu Spiritul universal, a ajuns s stie si s scrie despre lansarea unei rachete cu toate etapele ei succesive de "etaje ce luau 59

foc". )u este cel putin ciudat, dac nu de a dreptul nfricostor c *Nrano, la 8AF9, putea s aib cunostint despre un eveniment ce se va produce dup cteva sute de ani'&' Si totusi e5ist si partea negativ a problemei, cci, dac ne lum dup scrierile apocrife ale lui +noh 3n slavon4, acolo se face descrierea amnuntit a celor sapte ceruri, n care soarele, luna si stelele elemente ale cerului vzut s ar afla n cerul al patrulea nevzut si ar fi pzite de ngeri. Si totusi descrierea cerului cinci, cu toat ceata de ngeri revoltati n frunte cu Satan, precum si cerul al doilea, plin de ngeri czuti n urma revoltei 3adic draci4, m fac s cred cu trie c tot ceea ce s a ntmplat la mine, cu mine si n mine a fost controlat si dirijat n subconstient de Satan nsusi. !ar asta nu schimb, cred, datele problemei# telepatia a fost, este si va fi un mijloc de comunicare cu !umnezeu, pe care trebuie s stim s l fructificm, fiindc n al saptelea cer se afl !umnezeu. "+ 0e5ru rie 6 lun de frig cumplit si de amorteal sufleteasc. / am vzut sporadic cu Adrian si Andrei, dar am fost mai des la %zvan, adic de fapt la soacra mea, care este mai des acas dect el care a nnebunit cu !oina. /ama lui *armen mi a dat un bilet de trei sptmni la tratament balnear n +forie )ord. *ost numai @99 de lei asa c m voi duce, desi este foarte ger afar# EFK *. !ar tocmai de aceea m dor foarte tare oasele. /i a spus doctorul *onitz acum 8F ani c voi face osteoporoz din cauza lipsei de calciu, si iat c nu am ajuns J9 de ani si deja m gndesc la tratament. Va fi totodat si o evadare din monotonia n care zac si poate voi cpta rspuns la ntrebarea despre botez si 0ristos. / m rtie +forie )ord. Cile de mare tain si liniste sufleteasc aici, la comple5ul balnear. -ocuim n hotelul *ooperatiei si facem tratament la comple5. 2ratamentul mi face foarte bine, si fizic, si psihic. $ac toate electricele, mpachetri cu nmol, gimnastic la bazin, not si raze ultraviolete. -a ora 8E#99, dup masa de prnz, m odihnesc o or, apoi m duc pe plaj si privesc marea, care este att de ciudat iarna si m ndeamn la visare, cci cerul cu apa au aproape aceeasi culoare si m fac s m gndesc la "lumea de dincolo". "oate am s mor, poate va veni un cutremur, poate "ceva" sau "cineva" m va lua "acolo". Si iat iarsi acel dor ancestral care m sfsie. ,n !6% cu majuscule de un nume, cu majuscule, un nume pe care nu l cunosc sau pe care mi e fric nc s l pronunt. "+ m rtie Aurelia a ajuns la captul puterilor cu %zvan si !oina lui, si, plngndu se ieri unei vecine, aceea ne a sftuit c ar fi bine s ncercm o rezolvare pe cale religioas, prin dezlegri de farmece la preoti si ne a spus c ea cunoaste un preot foarte bun la mnstirea *ernica, un mare e5orcist, recunoscut pentru vindecri si minuni de felul acesta. Se pare c este urmrit de securitate pentru faptele bune pe care le face. A rmas s mergem mpreun cnd se va nclzi vremea. )# m rtie !esi eram invitat la dou petreceri cu Adrian si Andrei, ieri sear dup spectacol am venit acas pentru lectur. Am observat c frmntrile mele fac parte din cele mai importante ntrebri pe care ncearc s le rezolve mari oameni ai stiintei si filozofiei. "oate de la ei s gsesc niste rspunsuri. Mernbach spune c ar fi cam nou necunoscute ale lumii# gravitatia, lumina, lumea cosmosului, tehnica si folosirea ei n rzboaie, microbiologia si chimia, fiziologia, evolutia societtii. ,nii savanti, de pild Sagan, le rezolv foarte repede si simplu# o vizit ciclic 3la FF99 de ani4 a 6C) urilor pe pmnt. +i au fcut totul, dar ne las s descoperim singuri, asa cum fac printii cu copiii nestiutori. -iteratura de specialitate este plin de e5emple, fotografii, ntlniri de gradul ((( cu urmri grave psihice asupra martorilor, urme lsate pe sol de nave e5traterestre si multe, multe altele. !ar multe din ntlnirile de gradul ((( analizate de raportul *ondon sunt cazuri de oameni redusi mintal, dac nu chiar bolnavi psihic. 2otusi nu pot s nu l iau n considerare pe marele profesor universitar, seful catedrei de astronomie si director la )orth;estern ,niversitN, Allen 0Nne>, care spune# ")u numai smintitii raporteaz c au vzut umanoizi. !e fapt nu cunosc vreun raport de acest fel care s provin de la o persoan cu un dezechilibru mintal dovedit". "e de alt parte, acesti umanoizi au ntotdeauna aspect grotesc de roboti sau mai ru dect ceea ce imaginatia si pictura au revelat c ar fi diavolul. Asa c produc tot timpul spaim, si toti cei cercetati n stare de hipnoz n 60

contact cu amintirea "rpirilor" au reactii violente. 1n cazul n care "ei" sunt "dumnezeul nostru", ce sens mai are arta, sensibilitatea, dragostea' !ac trebuie s naintm ctre o dezvoltare tehnic care s ne ajute s ne deplasm n timp si spatiu cu vitez mare, fr probleme, nvingnd cosmosul, dar pierznd cele spirituale, ce sens are aparitia 7ibliei pe pmnt' !ar a lui (isus' !ar mntuirea sufletului ce semnificatie are n viziunea unui e5traterestru' " prilie 6h& !oamne, oare ce se ntmpl cu mine' *e semne minunate primesc& Am avut un vis ciudat si n acelasi timp clar si foarte la obiect# +ram ntr o biseric necunoscut si absolut goal. !oar sfintii pe pereti preau vii si se uitau la mine, s vad ce voi face. Spre surprinderea mea 3vreau s spun "a mea" ca spectator al visului4, m am vzut cznd n genunchi si hohotind de plns, zgltind usile din centrul altarului, cernd s vin preotul si s mi dea "iertare de pcate" cci, strigam eu, "nu mai pot tri astfel" si vreau s fiu iertat si s capt mntuire. !ar usile rmneau nchise si n afar de plnsul meu nu se mai auzea nici o miscare n biseric. 1n zadar m repezeam la toate usile din biseric, doar va veni cineva s m salveze. *nd m am hotrt s renunt, n timp ce naintam spre iesire, din peretele din dreapta "a iesit" o btrn mbrcat toat n negru, foarte adus de spate, sprijinindu se ntr un baston. S a ndreptat spre mine si cu un glas hotrt mi a zis# "!egeaba plngi si cersesti iertare, ba mai doresti si mntuire... Acestea nu se obtin asa de usor. !aca vrei s obtii ceva, tine si tu sptmna aceasta post, cci suntem n Sptmna /are nainte de "asti". )iciodat nu am avut n sufletul meu astfel de trire. Am plns mereu n viata mea pentru o mie de motive, dar despre iertare nu am vorbit si nu am crezut n iertarea dat de preoti. Si totusi... nu stiu de ce, dar cred c btrna din vis era Sfnta "araschiva sau, oricum, un mesager de la !umnezeu, pentru c, desi nu am postit n viata mea 3n afar de zilele cnd fceam cur de slbire4 acum am luat hotrrea s postesc si s m duc la biseric de "asti. ( am povestit si soacr mii visul si mi a confirmat c fusese Sfnta "araschiva. Am stabilit cu ea s mergem la *ernica a treia zi de "asti. ' prilie *u casa ntoars pe dos si eu splnd geamuri de zor, m a gsit -ili =avrilescu. *a de obicei, era narmat cu tmie, ap sfintit de la biseric si tot felul de sfintenii si aproape c m a determinat s spun "da" si s stabilesc ziua botezului, la care ea se ncptneaz s fie nas. "arc poti s i spui ceva fetei acesteia. *nd i intr o idee n cap, se fi5eaz pe ea si, pn nu zici ca ea, nu se las. ( am povestit si ei visul, spunndu i c n aceast sptmn postesc si de "asti m duc cu Aurelia la *ernica. Apoi vom vedea. - prilie -(7+%<& 1ncepnd de astzi, viata mea se va schimba radical fiindc noaptea trecut am e5perimentat cel mai adnc si dureros sentiment, care, parado5al m a fcut -(7+%<& 2oat sptmna am forfotit prin cas pentru curtenia de "asti, prin televiziune cu obisnuitele filmri si la 2eatrul )ational la un spectacol. 2ot ce am fcut n timpul acesta a fost fr tragere de inim, cci toata fiinta mea era nc sub impresia visului cu Sfnta "araschiva si mai ales am fost foarte atent s nu mnnc ceva ce nu ar fi de post, refuznd orice iesire din cas. Si totusi... a fost suficient ca V()+%( s m sune Andrei si Adrian si s m invite la o "minunat petrecere". Am rspuns "da", fr nici o ezitare, si, desi m am analizat dup ce am nchis telefonul, totusi am abandonat fr pic de remuscare "nceputul meu bun" si am plecat. /uzica era foarte bun, mncare si butur din abundent, dar atmosfera trena si avea ceva lnced. -a nceput am pus totul pe seama faptului c, desi Andrei era acolo, Adrian nu sosise, iar cnd a venit, nu era singur. "e msur ce naintam n noapte si atmosfera devenea tot mai lasciv, cu dansuri n semiobscuritate si fosneli de fuste n camera ntunecat de alturi, o durere adnc n interiorul fiintei mele si nfigea coltii din ce n ce mai tare. *u ct atmosfera "lor" devenea mai dezgolit, pe att inima mea prea c sngereaz tot mai tare si o stare de gol si de moarte m a nconjurat, nct nu am putut s m mai abtin si am izbucnit ntr un plns amar. +ra aproape insuportabil certitudinea acut a mortii ntregului univers, cu tot ce m nconjura oameni, animale, plante. 2otul avea miros si gust de coclit, de ars si de moarte, iar cei din jurul meu, cu avntul lor de viat desuchiat si dezlnat, preau niste marionete trase pe sfoar de un invizibil Satan, care rdea cu poft n fata teatrului lor ieftin "de a viata". 6 vreme am ncercat s mi gsesc alinare 61

lng Andrei, care m a primit cu capul pe genunchii lui, mngindu m cu gesturi paterne. Asta m a fcut s plng si mai tare, simtind nevoia disperat de mngiere matern si patern, dar din partea unor "<%()2( A!+V<%A2(, si nu a unor "printi teribili", cum i aveam eu. *omentariile lor nu au ntrziat# "Stropiti o, mi, cu ap rece& Adriane, f i m ceva, c poate asta vrea& *hemati salvarea si duceti o la H&" si multe altele pe care nici nu le am mai auzit pentru c, n hohote de plns, am fugit si m am ncuiat n baie. (nsistentele lor n fata usii au rmas zadarnice, chiar si atunci cnd a venit Adrian, rugndu m s deschid. Au concluzionat c sunt complet nebun si s au ntors la "iadul lor", nchiznd usa n urma lor. Att am asteptat si am iesit tiptil din baie, mi am luat haina din cuierul de la intrare si, lsnd usa deschis n urma mea, A/ $,=(2. !a, am fugit la modul propriu. )u mi amintesc dect c alergam pe strzile pustii, fata mi siroia de lacrimi, si, o dat cu razele soarelui ce se ivea la orizont, n zorii unei oarecare zi de aprilie, o dimineat naintea zilei de "asti, am privit la viata mea de pn atunci ca la o strin moart. "e msur ce fugeam, parc mai tare m eliberam de spectrul celei ce fusesem. "lin de sperante si de noi vise, m am dus la %zvan, cci eram invitat la masa de "asti. A fost foarte frumos. +ra si -ic, viitorul sot al Aureliei. )u le am povestit nimic despre mine, dar au simtit c sunt mai vesel si mai bine dispus ca de obicei. !esigur, sentimentul de eliberare interioar era motivul. -e am spus totusi c s ar putea s detin o tain pe care o voi divulga la timpul cuvenit. 2oti au crezut c e vorba de plecarea n (srael. Am lsat o cum a czut. ## prilie Cile cuminti de "asti, strbtute de un fior patriarhal, n familie si la %zvan, culminate cu superba dimineat de astzi cu Aurelia la *ernica. !in prima clip de cnd am psit pragul portii si am intrat n curtea mnstirii, sufletul mi s a umplut de o bucurie foarte mare si mi a revenit starea de libertate pe care o cstigasem n noaptea fugii mele. 1n biseric, desi era mult lume, am reusit s m strecor n dreapta, unde se afla un sicriu mare, de argint sculptat, cu moastele Sfntului *alinic. 6 pace si liniste, aureolate de o bucurie nlttoare toate gravate cu putere n sufletul meu pribeag si obosit au generat apoi, n frumusetea naturii din mprejmuirile mnstirii si pe lng lac, unde ne am plimbat mai bine de o or, amintiri din anii cei mai curati si fericiti ai vietii mele copilria alturi de bunici la 2rgoviste 3care a fost /edeleni ul meu4. )u lipseau din decorul meu nici !nut, nici /onica, nici 6lguta, nici accentele moldovenesti, dar, mai straniu, nici chiar (onel 2eodoreanu nsusi, cu care bunica era verisoar. 2oate reveneau acum brusc n mintea si inima mea. *u toate c ne am simtit foarte bine la mnstire, scopul nostru nu fusese atins, pentru c printele pe care l cuta Aurelia nu se afla n mnstire, ci internat n spital, otrvit de comunisti, se pare. 6 istorie ntreag vd c se tese n jurul acestui preot, destul de controversat si de cutat de multi oameni, n special de Securitate. 6ricum, att de tare mi a plcut, nct am promis amndou c venim pentru slujbe speciale pentru %zvan n fiecare luni, miercuri si vineri. Va trebui s dorm la Aurelia, s ne sculm la F#99 dimineata, cci masina pleac la A#99 si slujba ncepe la G#?9. #+ prilie Cis si fcut. Am fost cu Aurelia la slujba de Sfntul /aslu la *ernica. +ste prima oar n viata mea cnd asist la o astfel de manifestare si nu am nteles prea mare lucru, dect c se face o sfintire a uleiului, cu care te poti unge apoi pentru sntate si eliberare de vrji. Am luat ulei si acas, ca s i punem lui %zvan n mncare, poate scpm de blestemul cu !oina. 7ucuria si starea de bine m a ocrotit tot drumul, si la dus, si la ntors, si flash bac> uri ale copilriei mi netezeau constiinta, fcndu m s m simt ca atunci. Am hotrt cu Aurelia s facem mcar zece masluri si am stabilit s venim la *ernica n fiecare sptmn de trei ori. "rintele Argatu nu a aprut nc, dar mie mi este din ce n ce mai bine la biseric, asa c vom veni pn l vom gsi. "" prilie Ci surpriz am venit de la *ernica pe la 8E#99 si, desi eram liber de la televiziune, m a sunat /arin 2raian si mi a spus c vine cu !aneliuc s vorbim despre o emisiune pentru mine si s bea o cafea. -a un moment dat, /arin 2raian a plecat si mi am luat inima n dinti deschiznd discutia cu /ircea despre botez. / nelinistea ideea vietii de zi cu zi ce va urma botezului. *unostea si el destul de bine ce hiene sunt n 7uftea si chiar n televiziune si cum trebuie s te lupti pentru a te mentine n functie. !e aceea i am spus c am retineri n ceea ce priveste botezul, cci presimteam c dac m voi boteza, voi pierde "ceva" acel "ceva" ce m face s 62

lupt si s biruiesc n viat, adic s fiu ca "ei", cci mi nsusesc bine lectia primit de la mama# "*iteste l, drag, pe 0egel, s vezi ce zice# "/ila este morala celor slabi"", asa c m am conformat, nu am distrus pe nimeni, dar nici nu m am lsat distrus. "+i, da& mi a rspuns el, abia cnd te vei face pres de sters pe jos, crp lepdat, atunci 1l capeti pe !umnezeu. +l nu Se relev dect n smerenie si umilint". 6h& "arc mi s au mai spus apro5imativ aceleasi vorbe 3cele cu presul4, si tot n cinematografie. Se pare c aceasta este tara mea, o tar din familie provenit din sngele albastru ce circul prin venele mosilor si strmosilor mei si de la care nu mostenisem vreun blazon special sau vreun castel n Spania 3de unde se pare c veneau4, ci mostenisem mndria si dorinta de a fi "cineva" sau "ceva" bine n societate. Aceast mndrie si dorinta de a iesi nvingtor cu orice pret mi se cerea acum s o distrug prin botez. "Apoi te va ajuta +l s rezisti n viat asa cum vrea +l, nu cum vrei tu" mi a mai spus /ircea nainte de plecare. #m i Sunt din ce n ce mai fermecat 3desi nu e cuvntul cel mai potrivit4 de atmosfera de la *ernica. -a slujb stau mereu lng racla Sfntului *alinic si m simt eliberat, din ce n ce mai liber si mai usoar, iar amintirile din copilrie mi se perind prin fata ochilor cu o minutiozitate cinematografic si, surprinztor, parc pentru a ne ntri convingerile, %zvan a nceput s stea mai mult acas 3chiar si smbetele si duminicile4, spre bucuria Aureliei. -m i !up fiecare iesire la *ernica, strile mele interioare se mbogtesc, se amplific sau se nnoiesc. !e data aceasta mi s au umplut ochii de lacrimi la amintirea brusc a bunicii din partea mamei, n a crei curte din 2rgoviste m vd jucndu m, sau stnd n hamac, ascultnd povestile misterioase ale bunicului, sau mergnd mpreun de "asti la biseric. !ulceata lor m mngie si m alin. Aurelia nu m mai nsoteste deoarece %zvan si a mai revenit, iar -ic vine mereu la ea. /ie mi pic bine, pentru c m pot interioriza mai mult cnd sunt singur. /m i 1n sfrsit a aprut misteriosul printe Argatu, iar eu, surprinztor, am luat hotrrea c nu voi vorbi niciodat cu acest om. *e am eu n comun cu el, sau ce are el n comun cu mine'& +ste primul sfnt pe care l vd n realitate. *u un aer de bunic sftos si de sfnt din picturile rusesti, cu o armat de oameni disperati 3cu tot felul de probleme grave4, care fceau roat n jurul lui, aproape sufocndu l, am considerat c ar fi o nebunie s i dau la o parte si s l ntreb dac mi se primesc rugciunile, cci nu sunt botezat. )u, categoric nu voi deranja linistea acestui om cu aberatiile mele. #% m i "/ateria const din atomi care, normal, sunt neutri. ,n atom "se ncarc" pozitiv dac pierde electroni, si negativ dac i capt... !eci trebuie s pierzi totusi ceva ca s fii n pozitivul tu" *onstantin )oica. )u stiu cum mi a czut n mn astzi cartea lui )oica si am deschis chiar la fragmentul acesta care ntreste 3pre4simtirea mea n legtur cu botezul. !e cnd merg la *ernica, m gndesc din ce n ce mai mult la acest botez mai ales c -ili =. m ntreab sptmnal dac m am hotrt. / gndesc ns si la plecare si la inutilitatea acestui botez n caz c adopt religia mozaic. !in cte stiu eu, pentru femei nu e5ist o practic anume, dar m vor instrui si m vor obliga s merg la sinagog... !eci... Ajut m, !oamne, si cluzeste mi pasii acolo unde 2u crezi c va fi e5act locul meu& #+ m i "1ntlnirea de gradul (((" s a produs, cci astzi, ntr un mod absolut miraculos, la *ernica, pe cnd m ntorceam dinspre cimitir, mi a rsrit n cale printele Argatu singur, iar roiul de oameni din jurul dnsului stteau n mod ciudat 3de fapt mergeau4 la o distant de cel putin cinci metri, crend n jurul lui un gol. *a si n ziua aceea la printele /ihut, cnd am srit de pe scaun mpins ca de un resort pentru o binecuvntare cu !uhul Sfnt, si acum m am repezit n fata printelui si, n mod cu totul misterios, pe tot parcursul convorbirii, care a durat zece minute, nu s a apropiat nimeni de noi# "7inecuvntati, printe." 63

"S triesti matale." "/ iertati, printe, as vrea s v ntreb dac rugciunile mele sunt primite la !umnezeu, cci eu nu sunt botezat, provin dintr o familie de evrei, dar printr o ntmplare am ajuns aici, la *ernica, mi a plcut si continui s vin. *e folos am eu dac vin aici'" "!aaa, matale ti faci semnul crucii'" "+hei printe, pi mi am fcut eu cruce si n sinagog." "0a, ha, ha& Asaa& 3zise printele rznd cu poft4. !a, cum asa, n sinagog'" Si i am povestit toata trsenia gafei mele de la sinagog. "Api matale esti mai crestin dect noi n cazul aista& !aa, n ai vrea s te botezi'" "+i, printe, si cu asta este o istorie. *am de un an m bate gndul, am vorbit si cu printele /ihut..." "!a, l cunosc, un preot bun&" "!ar mi a plecat nasul peste hotare si nu s a mai ntors, asa c, acum, am gsit pe altcineva care ar vrea s fie nas." ""i, cnd te ai gndit s fie'" "+u am zis c pe H iunie, printe, c este ziua mea de nastere..." "!eh, stiu eu, m tem c n ai putea." "*um adic, printe, dac m am hotrt, hotrt rmne." "+i& )u de asta... ) ai s fii curat, ntelegi, ntelegi' Adic la perioad" "Ah, da... )u stiu... "arc... 1n fine, dac nu am s pot atunci..." "Atunci s rmn pe EH iunie a spus printele deoarece pn atunci este post. + foarte bine n ziua Sfintilor Apostoli "etru si "avel." "!a, printe, dar dac pot pe H, vin atunci. 7inecuvntati s plec." "!omnul si /aica !omnului s te ocroteasc si s vii napoi cu bine." (at m deci hotrt si binecuvntat, cu o hotrre si o binecuvntare care nu au plecat din vointa mea constient, desi mereu m gndeam la asta, dar nu m am vzut si clar nu m pot vedea nici acum purtnd chipul sfinteniei si al smereniei, dect dac o mare minune s ar cobor din cerul lui !umnezeu si ar face o operatie nevzut n fiinta mea. "+ m i 1ntlnirea cu printele Argatu a prut de bun augur att Aureliei, ct mai ales lui -ili, care este hotrt s mi fie nas. !eocamdat nu prea avem bani, asa c am rugat o pe Aurelia s mi mprumute cteva sute de lei, pentru c trebuie s cumprm cele necesare botezului material de pnz alb pentru cmas, pentru fas, lumnare mare alb, desuuri albe, iar -ili se va ngriji s mi aduc rochie alb si ncltrile dup botez. *masa mi o coase tot Aurelia. )u mai pot s m ocup de altceva si tot timpul liber mi l petrec studiind despre crestinism sau citind din 7iblie. Sunt foarte multe lucruri contradictorii n 7iblie, ca s nu mai spun c nu m pot acomoda deloc cu ideea constrngerilor sau a unei practici religioase habotnice, ncremenite, fr logic si dragoste. !e aceea, ieri, cnd m am ntlnit cu -ili s pun la punct detaliile pentru botez, mi s a prut un pic caraghios c discutm toate acestea la un pahar de *inzano la Salonul Spaniol, iar eu am fumat aproape un pachet n trei ore. ( am si spus de fapt lui -ili# "7, voi vreti s duceti dracuP la biseric, dar nu cred c se va lsa pn la capt". / a privit cu atta scrb si comptimire, spunndu mi c o s mi treac... dup... Apoi ne am dus la )ichita Stnescu acas, unde se petrecea nu stiu ce adunare si unde trebuia s se ntlneasc cu viitorii ei fini, cci dup mine trebuia s boteze o familie ntreag vreo F copii ai unui mare securist. Acolo m am cam cherchelit, cci busem si la Spaniol si la ei, nct am reusit s i spun lui -ili n fat ce nu i spusesem niciodat# c nimeni n 7uftea nu cred c a vorbit o de ru si nu a dispretuit o mai tare dect mine, att pe tem profesional dar mai ales religioas, cci ani de zile m terorizase cu aluziile ei mistice si cu micile daruri religioase pe care nu uita niciodat s le aduc. (ar acum... se pare c va trebui s o am pe cap toata viata mea, cci mi va fi nas. 2oat lumea a rs, mai putin ea, care a zis c o s vorbim dup botez, cnd mi se va schimba viata radical si voi deveni si eu 6/. + iunie *oincident sau nu, oricum s au adeverit cele spuse de printele Argatu si nu voi putea face botezul dect pe EH iunie. *masa am fcut o asa cum a zis dnsul, lung pn jos si fr mneci, dar despicat n dreptul soldurilor ca s poat mirui. Sunt foarte nerbdtoare dar n acelasi timp si speriat, cci am nteles c trebuie s i spun printelui toate pcatele mele. 7ietul printe, cred c se va scrbi de mine cnd voi ncepe eu cu povestile mele, mai ceva ca n 8998 de nopti. !ar orice argument mi as aduce sau mi ar aduce cineva contra, simt c e5ist 64

"ceva" sau "cineva" mai presus de mine care dirijeaz toate acestea si n fata cruia nu m pot opune, iar argumentele contra se prefac n scrum. #+ iunie 1ncerc s memorez *rezul, cci am nteles c, fiind matur, eu l voi spune, nu nasa, cum este obiceiul. !ar din pcate nu mi intr nimic n cap. 6ri este o revolt n subconstient, ori sunt prea emotionat si nu m pot concentra. 6 s l rog pe preot s m ierte si o s l citesc. Aurelia nu va putea veni, cci este -ic n %omnia si sunt invitati undeva chiar n EH iunie, iar mamei si restului familiei nu le am comunicat nimic. 1i voi pune n fata faptului mplinit, desi nu cred c au nimic mpotriv, doar toti sunt botezati crestini, iar la noi n familie practica religioas evreiasc nu a e5istat. -ili l a anuntat pe printe c venim si suntem asteptate n ziua de EH iunie la ora 8F#99. "$ IUNIE #$/- & 7IUA NASTERII MELE A DGUA GAR8 6ra EE#99 /nstirea *ernica arhondaric / aflu de opt ore n noua mea stare de fluture, ntr un dormitor al mnstirii *ernica. Am iesit din crisalida mea, din starea de vierme care si trste zilele cu mare scrb de toate si de el nsusi, astzi la ora 8A#?9 n paraclisul mnstirii, nconjurat de ngeri, de sfinti, de $ecioara /aria si de 1nsusi !omnul (isus 0ristos. 1ncerc s redau n cteva cuvinte momentele divine pe care le am trit, dar cuvintele se sperie si fug sau se fac mici si se ascund n fata ,riasei $rumuseti a 2ainei !ivine a 7otezului. Superlativele plesc si se fac nencptoare "ractic nu stiu si nu pot s m e5prim asa cum as dori, ca s redau starea mea interioar. *e este unirea cu 0ristos' +ste 262,-& +ste tot ceea ce rmne nedescifrat, nenteles, nee5primat, netrit, nespus, n urma cercetrilor noastre asupra vietii. Vai& *utm 262,- n 262, si nu gsim nimic... pentru c suntem nimic, pentru c trim si simtim ca niste nimicuri ce suntem, nconjurati de prea plinul eului nostru. Sunt att de uimit de noua mea persoan care s a unit cu trupul meu astzi la ora 8A#?9 o cheam +lena nct nu pot face nimic altceva dect s o studiez si s o analizez din toate unghiurile. +a, +lena, a fost absorbit de /onica cu trupul ei cu tot, de fapt /onica a fost nlocuit de +lena. + drept c faptul n sine a durut o tare pe /onica, cci a strigat cu glas mare n clipa n care n numele Sfintei 2reimi i a fost turnat un cazan de ap n cap, lsnd o aproape fr suflare. !ar chiar n secunda urmtoare +lena s a trezit la viat si, uimit de tot ceea ce V+!+A, - a luat pe 0ristos de mn si n sunetele frumoasei cntri "(saie, dntuieste" a pornit "jocul vietii". !e fapt, cnd se uita mai bine, si ddea seama c este printele Argatu, dar apoi inima se topea de o mare dragoste, lacrimile de fericire siroind pe fat se mpleteau cu apa sfintit ce nc i curgea de pe cap si, astfel, imaginea se schimba si brusc aprea iarsi figura att de dulce acum sufletului ei figura lui 0ristos !umnezeu Stpnul si 1mpratul ei. !a, sunt +lena, n toat fiinta mea, n toti porii, n toate celulele si cred c A!) ul si A%) ul o vor recunoaste acum pe +lena fluturele ce s a nltat astzi spre cerul lui 0ristos ca s ( declare ct de mult 1l iubeste. !a, pe +- l cutam n toat minciuna si nebunia vietii mele, pe +- l cutam, dar m murdrisem att, nct nu mai puteam nici s - intuiesc, darmite s zresc. *ci +- +%A A*6-6, la doi pasi de mine, dar /onica nu m las s - vd. 1l acoperea cu eul ei murdar si josnic, plin de bube si duhnind a moarte. !e cte ori o fi strigat sau o fi ncercat +- s mi spun ceva, mereu o gsea pe /onica, ca un soldat de paz la usa sufletului, nelsnd pe nimeni s i distrug castelul de nisip 3si acela murdar4 n care se ascundea. !ar acum s a terminat tot cosmarul. !efinitiv, pn la mormnt si dincolo de el a nvins +lena unit cu 0ristos. Acum venise timpul minunilor. !esi m strduisem de aproape un an s nvt pe de rost *rezul, eu, care nvtam metri ntregi de te5t pentru piesele de teatru, acum nu am fost capabil s retin patru cinci puncte principale din *rez. !ac /onica s a strduit un an de zile s nvete /rturisirea de *redint pe care ar trebui s o stie si copiii din clasele primare, +lena "l a citit" cu ochii nchisi. 1ngenuncheat n fata "araclisului, cu cartea n mn si cu ochii nchisi, ferecati de o putere urias, nevzut, "am citit" foarte clar *rezul. !a, "am vzut" toat pagina scris din *arte, cci 1ngerul !omnului, trimis s m ia n primire pentru botez, mi a pecetluit pleoapele si apoi a "vzut" pentru mine. ,rmtoarea minune a fost una nfricosat, cci au urmat obisnuitele lepdri, pe care la un botez normal 3vreau s spun al unui bebelus4 le pronunta nasul, pe cnd n cazul meu, fiind matur, a trebuit s le spun eu adic /onica cci ei i era ngrozitor de greu s le pronunte. "2e lepezi de Satana'" "/ lepd." 65

"1ntoarce te si scuip l de trei ori." Ah& *a n principiul vaselor comunicante, circulau energiile necreate ale lui !umnezeu ce intrau n mine, dndu mi o putere inimaginabil s scuip afar nu lichidul adunat n cavitatea bucal, ci noroiul si murdria faptelor si a cugetelor mele adunate n ?E de ani de pcate. S scuip fata schimonosit de ur a milenarului vrjmas al omenirii Satan nsusi ce pusese ani de a rndul stpnire pe fiinta, pe inima, pe trupul si sufletul meu, si care prin minune dumnezeiasc mi se arat acum n adevrata lui fat 3de fiar slbatic, disperat c si pierde prada4. "2e lepezi de toat credinta rtcit a strmosilor ti, care - au prigonit pe 0ristos'" "/ lepd." +i, dar ce duh de mndrie lezat i vine n ureche /onici, soptindu i revolte si hule, mnie si ur spre bietul printe, care si fcea datoria cuminte, citind din pravile demult lepdate de oameni, cci cine mai crede astzi n ele'&' 6 parte din mine 3/onica4 a vrut s se scoale, s plece scuipndu i pe cei ce fptuiau botezul. !ar mila cea mare a !omnului trimise un 1nger s i spun +lenei# "$ii tare si leapd totul o crp mputit ti a fost toat viata. $ii tare, cci !omnul te (art, te *urt si apoi te (ubeste." *e dulce i ,nirea si ce amar i rtcirea& "Si te nchini -ui ca unui 1mprat si !umnezeu." 6h& 2ainice cuvinte& Ascund n ele attea nvtminte, atta har si dragoste, atta ntelepciune, cci piatr de ti ar fi sufletul, pe loc s ar lichefia si s ar topi ncremenirea ce sta acolo poate de mii de ani, lipit n sinele inimii ca ntr un mormnt adnc. "(at, suflete, acum, acest duh blestemat, cum si musc minile de ciud c te a pierdut." ,imirea mea era din ce n ce mai mare, cci, ca pe un ecran, apruse din nou chipul acela schimonosit de ur si care, ntr adevr, si musc asa zisele lui mini ghearele de fiar, cu dintii de fiar si rnjetul perfid pe care reusise s l imprime oamenilor. 1l cunosteam bine pe acest monstru doar fusesem ani de zile buni prieteni, aproape ca fratii si coprtasi n attea fapte rele si acum se simtea lezat, trdat, dispretuit, dar mai ales supus, el, pe care nimeni si nimic nu l sperie, acum se nfricosa si tremura de furie si de spaim naintea "*elui de care toate se cutremur si se nfricoseaz", adic a Acelui cruia eu i jurasem ca unui !umnezeu si 1mprat (isus 0ristos, !omnul meu. !ar acela nu mi mai putea face nimic, cci toat vointa, toata fiinta, toata inima si tot cugetul le pusesem la picioarele 1mpratului *el Adevrat, ce revrsa peste mine acum atta (ubire si atta -umin, nct pentru cteva clipe mi am pierdut cunostinta, ametit si strivit de "rezenta -ui. )u trebuia s m mai tem, cci de aici nainte voi avea un Stpn 7un A*6-6 si un ttic blnd si smerit aici, precum si certitudinea c +i mi vor ocroti viata si nimic ru nu m va mai atinge. "Si te unesti cu 0ristos'" "/ unesc cu 0ristos." "2e ai unit cu 0ristos'" "/ am unit cu 0ristos." !a, m am unit cu (ubirea, cu 7lndetea, cu 7untatea, cu Sinceritatea, cu *urtia, cu Adevrul. Aproape ?? de ani am cutat disperat, am orbecit prin toate "gurile negre" ale lumii, cutnd echilibrul. !ar cum era s - gsesc, dac mijloacele prin care - cutam erau ale haosului, ale dezechilibrului, ale mortii ci doar ,),- +-, 0%(S26S este *el ce a nvins /6A%2+A si o dat cu +- au nvins si 262( cei ce cred n +-. "Si crezi -ui'" "*red -ui ca unui 1mprat si !umnezeu." "Se pune "ecetea !arului !uhului Sfnt, ungndu se roaba lui !umnezeu cu undelemnul bucuriei# pe piept, spre tmduirea sufletului, pe spate, spre tmduirea trupului, la ureche, spre ascultarea credintei, la picioare, ca s umble n cile 2ale." %oaba lui !umnezeu ce dulce, ce tainic si, parado5al, nlttor sun aceste cuvinte. Voi rmne pn la moarte, si dincolo de ea, pecetluit ca roaba lui !umnezeu. %obia aceasta m onoreaz si m nalt, m legitimeaz ca $iic a *erului. Alb, desigur albul era cel mai indicat pentru mbrcmintea si ncltmintea de dup botez... Asa c, luminat tainic de !uhul Sfnt, scumpa mea nsic m a mbrcat n pnz topit alb din cap pn n picioare si m a ncltat cu sandale albe. Si a fost sear si a fost dimineat# ziua nti. 3EH ?9 iunie 8H@A4 1nconjurat de ngeri, de sfinti, de /aica !omnului si, ocrotitor, de !uhul Sfnt am petrecut prima mea noapte crestin la mnstire, ntr un pat absolut regesc probabil o donatie din partea unei vechi familii boieresti, un pat de fier cu tblii nalte si pictate cu chipuri de ngeri 3totul diafan si sfnt4. Si totusi, uimitor, "cel ru" nu a plecat dect pentru cteva ore, pentru ca 66

s se ntoarc mai bine narmat si, cu viclenia obisnuit pe care sufletul nu o sesizeaz dac n esent nu este o fire viclean, cu tare de viclenie mostenite , a reusit astfel s m fac pcleasc pentru cinci minute, profitnd de unul dintre cele mai grele vicii ale mele 3fumatul4 si de faptul c, absolut n mod inconstient, adic n virtutea inertiei pcatului adunat n 8G ani n sngele meu, am venit la mnstire pentru a participa la botezul meu narmat, printre altele, si cu un pachet de tigri. "Acela" a reusit s mi sopteasc perfid la urechea stng# "*e peisaj minunat, ce apus de soare fantastic, ncununnd superb uimitoarea zi de astzi... *e ar fi s amplifici aceast plcere printr o tigar, aici, la malul lacului, privind apusul, cum fceai odinioar la mare...&&& 0mm& 0mm& !aaa& Ar fi ceva& 3zise umbra /onici, ce bntuia prin preajm4 si inertia pcatului svrsit cu nonsalant 8G ani 3aproape ?9 de tigri pe zi4 m a fcut s aprind o tigar. !ar abia am tras un fum si, brusc, mi a aprut imaginea printelui Argatu, btrn de zile, ngenuncheat n fata mea, ungnd picioarele mele pctoase cu /irul cel /are, apoi pecetluindu mi si buzele, ochii, urechile, minile. Am zvrlit tigara si am hotrt 3cu jumtate de gur4 c m voi lsa definitiv de fumat. Apoi am dormit, somn usor, legnat de ngeri si acoperit de /aica !omnului. "Ati rsrit ca un soare n viata mea" i am spus printelui Argatu n dimineata urmtoare, cnd, la ora A#99, rsreau amndoi# soarele si printele, n fata bisericii. "Se mbrac roaba lui !umnezeu cu haina drepttii." "*ti n 0ristos v ati botezat, n 0ristos v ati si mbrcat." 6are cti oameni realizeaz taina ce se ascunde n aceste cuvinte. !a, n 0ristos m am mbrcat. +ste att de ciudat, att de fizic si de palpabil aceasta "mbrcare", nct am rugat o pe nasa -ili s m ocroteasc pe drum, nu cumva s vin "cineva" s mi murdreasc "haina cea nou de la 0ristos", pe care nici nu stiu cum s o e5plic, cci, desi este spiritual, o simt si o triesc prin toate cele cinci simturi, si prin toti porii, si prin toate firele de pr, si prin toate organele interne si e5terne. !ar cel mai mult m uimeste faptul c totul mi se pare nnoit cu elemente care pn mai ieri preau c nu se afl acolo, sau cel putin pentru mine aceste elemente nu e5istaser. *iudat# aceiasi pomi si totusi altfel, aceeasi sosea si parc alta, acelasi cer si parc nu i la fel... !up liturghie, am plecat la /nstirea "asrea. "n la mnstire nu am ncetat s m uimesc. 2otul era idilic e drept c nu cunosteam traseul, cci nu mai fusesem vreodat n zon, totusi fiecare element audio vizual avea o noutate, o nuant n plus, pe care pn atunci nu o observasem. -a mnstire a continuat starea idilic, ntr o plcut convorbire cu maicile, si un simtmnt straniu de "*hemare a strbunilor" 3c tot am jucat n filmul cu acelasi nume4, dar de data aceasta nu mai era !a;son ul, orasul care m chema, ci unul mult mai tainic, mai nalt si cu totul nvluit n /ister si -umin (erusalimul. *onvorbirea cu maicile a fost deosebit de atractiv, asa c ne a prins ntunericul la mnstire. Am ajuns foarte trziu n 7ucuresti, dar eram prea obosit ca s i mai povestesc ceva mamei. Si a fost sear si a fost dimineat# ziua a doua. !imineata celei de a treia zi a e5istentei mele crestine. Am rezistat eroic, chiar dac, n timpul acesta, "cellalt" mi a dat cteva imbolduri, cteva sugestii nu am pus tigar n gur. Asa nct, plin de entuziasm si nc sub impresia puternic a botezului, mi am pus n geant alturi de pachetul de tigri 72 si 7iblia pe care am primit o n dar de la nasa si am plecat la -ili 2udor n 2ei. *nd am ajuns n statia /aica !omnului si m am ndreptat spre locuinta ei, brusc am zrit o biseric, la o distant doar de dou blocuri de adresa la care veneam de sase ani de cnd eram prietene. *um de nu o zrisem pn atunci' A cta oar n cele trei zile de la botez, observam lucruri pe lng care trecusem de mii de ori si care "nu e5istaser n vizorul ochilor mei pn atunci". Am ndrznit s intru n biseric si, observnd pe partea stng o mare icoan a Sfintei "araschiva, m am simtit atras puternic si am ngenuncheat. )ici nu am pus bine al doilea picior jos, c "o voce" ca un tunet 3impersonal4 dar n acelasi timp ceva din mine recunoscnd o pe Sfnta "araschiva, mi a spus# "Ai curajul s vii, s te rogi, nc mai vrei si mntuire si tu abia astepti s ti pui tigara n gur' Stii c acum esti crestin, c te ai unit fizic cu 0ristos prin botez si mprtsanie si c fiecare fum de tigar i arde 2%,",- S( S:)=+-+'&" Am iesit din biseric fugind. $ugind de spectrul propriei mele fiinte, a nimicniciei n care m am zbtut aproape ?? de ani, dar mai ales fugeam de faptul c nu realizasem c lupta adevrat ncepuse acolo, n paraclisul /nstirii *ernica, la taina botezului si avea s continue toat viata, poate chiar clip de clip, si eu va trebui s ies nvingtoare de fiecare dat, dar acum, spre deosebire de zilele cnd trebuia s fiu eu fiar ca s nving, acum i aveam pe 0ristos, pe /aica !omnului si pe toti Sfintii, si ei nu ntrziau s se arate si chiar s mi e5plice ce trebuie 67

s fac, asa cum fcuse astzi Sfnta "araschiva. Si a fost sear si a fost dimineat# ziua a treia. !ac ieri am pornit la lupt att cu propriile patimi, ct si cu aceia pe care i am ntlnit la -ili 2udor 3inclusiv cu ea4, astzi, narmat cu 7iblia, m am dus la strand, fiind programat de luna trecut un rendez vous cu fetele de la teatru pentru cteva ore de nudism. -e am povestit si lor minunatul meu botez si parc de data aceasta m au crezut sau, mai bine zis, cred c le am amutit, gndind fiecare despre mine c am nnebunit si c evident pe un nebun nu l contrazici, ci astepti cuminte s si termine numrul. *am asa cred c a avut loc discutia mea cu ele astzi. Apoi m am dus la cea de a doua "nas", la Aurelia, cci ea ne a subventionat acest botez 3att eu, ct si -ili fiind n pan4, si a hotrt c nu mai vrea banii napoi, s a mirat cnd a vzut c nu mai fumez nici mcar o tigar la cafea. +vident, rznd, m a ntrebat dac "m am lsat si de celelalte". Am rspuns afirmativ si ct se poate de serios. Au plescit cu totii din buze n semn de nencredere, dar, cu 7iblia pe mas, am ncercat s le e5plic ct de ct din tainele botezului si le am povestit minunea din fata icoanei cu Sfnta "araschiva. S au uitat mai ciudat la mine, dar nu au comentat nici de ru, nici de bine. "n aici e 6.M. Si a fost sear si a fost dimineat# ziua a patra. (eri si astzi au fost zile dedicate n mod special mamei si vecinilor. 2oti au fost n mod spontan plcut surprinsi si m au felicitat, n special mama, creia i am spus c am aproape o sptmn de cnd nu mai fumez. !esigur, ea nu a luat n serios hotrrea mea de a m lsa definitiv de 26A2+ 3inclusiv de fumat4, de aceea mi a zis# "/ai vorbim noi la anul, pe vremea aceasta". "7ine, mam, ai s vezi&" !ac pn acuma am avut tendinte de a mi e5pune sentimentele public n mod real si plenar n teatru, acum mi vine s strig pe strad# "0ei, voi, oameni buni, care treceti indiferenti pe lng mine, nu vedeti nimic' )u observati nici o schimbare' )u vedeti *ine a venit la mine' /ila si !ragostea -ui s au cobort asupra mea si acum sunt +-+)A& -a voi nu a fost tot asa' !e ce sunteti tristi' Asa am fost si eu nainte s - cunosc si aveam chiar gnduri de sinucidere, cu toate c poate o duceam mai bine dect multi dintre voi, din toate punctele de vedere. "!ar ce i folosesc omului toate bogtiile lumii, dac si pierde sufletul'" 0mm& 2oate gndurile acestea care mi pulseaz n creier ori de cte ori merg pe strad sau vorbesc cu oamenii, de multe ori rmn nespuse sau spuse pe jumtate, si atunci vin iute si le astern pe hrtie. Slav !omnului c e5ist acest caiet, ca un soi de refulare, sedinta mea cu "psihiatrul", dorinta mea tainic de a m confesa. Am recitit cteva fragmente scrise prin anii 8H@E 8H@? si m ngrozesc de fiinta nspimnttoare prezentat n paginile acelea. 7ine c nu a mai fost nevoie s m spovedesc, s mai aud si printele Argatu toate grozviile mele. Am beneficiat de *ea /ai /are Sans n viat 762+C,- S"A-< 26A2+ "<*A2+-+ ncepnd cu cel strmosesc, precum si tot ce ai fcut din clipa nasterii pn atunci. 262,- S A S2+%S. )u o spun numai crtile si preotii, dar, cu toat umilinta, ncerc s conving oamenii din viata mea, c eu /onica cea veche si alterat, am murit, dar n aceeasi zi am nviat complet curtit, splat, nnoit, purtnd un nume nou si o identitate care nu mai pstreaz din cea veche dect bagajul de cunostinte si cultura si amintirile inocente ale copilriei. Si restul s a sters ca si cum nu a fost niciodat. (ar ca o confirmare din partea !omnului, mi a fost dat uitarea si starea de nevinovtie. (at de ce n primele zile ale intrrii mele n *ernica, pe cnd mergeam cu Aurelia la Sfntul /aslu, mi apreau deosebit de clare imagini ale sederii mele la bunici, pentru c era singura si cea mai curat parte a vietii mele. *tre acea stare eram chemat. Si am rspuns chemrii& Si a fost sear si a fost dimineat# ziua a cincea, ziua a sasea. . iulie Sunt de trei zile la *ernica. Am dormit din nou la arhondaric, ncununnd astfel primele sapte zile din viata mea crestin. (eri a fost o zi de vis si de mare nvttur, cci am fost invitat la mas la printele Argatu. !esi era mult lume 3zece dousprezece persoane4, am avut convingerea c tot ceea ce a povestit printele n timpul mesei a fost pentru mine. !esigur dintr o foarte mare discretie si mult bun simt nu a pronuntat numele meu, dar eu am stiut e5act la ce se referea, pentru c a vorbit despre un lucru care nu avea nici o legtur cu discutia de mai nainte. /ai ales c era vorba de un pcat pe care tocmai l fcusem ntr o total nestiint# "Sunt unii care, din nestiint, nu dau atentia cuvenit felului n care citesc din crtile sfinte, n special din 7iblie. Acestea nu se citesc oriunde si oricum, ci mbrcat cuviincios, cu capul acoperit 3ca femeie4, n semn de respect fat de !umnezeu si /aica !omnului, si n locuri potrivite, la biseric sau acas n camera ta, nu n locuri publice, parcuri 68

sau mai stiu eu cum dezbrcat". 1ntepenisem cu lingura n mn si m nrosisem foarte tare la fat pentru c tocmai fusesem sptmna aceasta la strand la nudisti si citisem din 7iblie cu fetele. "e cnd s spun n gura mare c eu sunt una care tocmai a fcut acest pcat, mi a luat vorba din gur, povestind multe alte minuntii. )u stiu dac s a observat, dar tot timpul ct a durat masa si povetele printelui, eu cptasem o culoare vinetie de spaim si rusine, cci avnd descoperire de la !umnezeu, printele "a vzut" n duh toate pcatele grozave pe care le fcusem. A vorbit despre toate, n special cu detalii despre desfrnare. !e fiecare dat cnd ddea un e5emplu, abia asteptam s termine fraza si eram pregtit s spun si eu am fcut la fel. !ar vezi c dnsul ncepea o nou pild, despre un alt pcat, fcut de o alt persoan, creia nu i ddea numele. *nd se termina aceea, eu iarsi voiam s deschid gura s zic# "si pe asta am fcut o, printe". !e abia cnd a depsit trei patru pilde, am nteles c nu eram singur cu dnsul, c mai erau zece persoane, numai ochi si urechi, si c nu era n voia !omnului si nici a printelui ca lumea s cunoasc patimile mele, mai ales c printele a vorbit foarte detaliat, cu amnunte att de clare si adevrate n ceea ce m priveste nct cred c "a vzut" efectiv n trecutul meu. "e loc mi am dat seama de ce este att de cutat de oameni, dar mai ales de ce l vneaz Securitatea. -e este fric. 6mul acesta "vede" prin tine si nu este prea plcut, mai ales c, n ce priveste oamenii securittii, se pare c si spune cu glas mare, n public, ceea ce 1i descoper !umnezeu despre ei si crimele lor. -a sfrsitul mesei, am reusit s m duc singur n chilia dnsului mncasem n buctrie si i am spus c vreau s m spovedesc, cci cele ce auzisem azi la mas erau valabile si pentru mine. / a binecuvntat si mi a spus tot ce simtisem si eu n adncul sufletului c taina botezului este foarte mare si puternic si 0ristos mi a iertat 262,-. Acum depinde numai de mine cum mi voi rndui viata, ca s nu mai gresesc. ( am spus c vreau s rmn o perioad n mnstire si c am deja binecuvntarea staretului si a printelui de la arhondaric. Am luat binecuvntare s postesc patruzeci de zile, pentru c si 0ristos a postit la fel dup 7otez. Astzi am participat dimineata la liturghie, apoi la maslu si apoi a venit printele Argatu la racla Sfntului *alinic, unde ne a fcut rugciuni de dezlegare a vrjilor si farmecelor, se cheam /oliftele Sfntului Vasile foarte puternice. Am simtit c mi amorteste tot corpul si c este apoi ntepat cu mii de ace, dar la sfrsit ne a stropit cu aghiasm si eu mi am adus aminte de botez si am retrit aproape n totalitate sentimentul de libertate si usurare din ghearele diavolului. Apoi, narmat cu 7iblia si cu o crticic pe care am primit o n dar de la un clugr Viata Sfintei /aria +gipteanca, m am dus pe malul apei n jos, la captul cel mai de jos al mnstirii. A fost divin& Singur, n linistea mngietoare a naturii, am stat cu picioarele n ap si am citit pn la ora slujbei de dup amiaz ora 8A#99. !up vecernie, mi se fcuse foame, cci am ajunat astzi, si m am dus la trapez, unde am mncat o farfurie de ciorb. Sper s mi ajung pn mine la aceeasi or. -a ora 8@#?9 a nceput alt slujb superb, care a tinut pn la E8#99, cnd a venit din nou printele Argatu la racla Sfntului *alinic si, n linistea noptii, n biserica luminat tainic doar de cteva candele si lumnri, ne a fcut din nou dezlegri. *nd am plecat la dormitoare, aproape pluteam de fericire. #% iulie Astzi m am hotrt s m duc putin si pe acas, mai ales c trebuie s mi schimb hainele si s fac o baie. 1n mnstire este superb, ai tot ce vrei spiritual, dar cele materiale mai putin. Au fost totusi niste zile rupte din rai. 1narmat cu creionul n mn, citesc 3mai ales )oul 2estament4 si subliniez tot ce nu mi este clar, apoi cnd vine printele la slujb, pndesc un moment si m strecor printre oameni ntrebndu l toate neclarittile. +l m binecuvnteaz si pornesc iarsi la drum, prin cotloanele ostrovului *ernici, pentru noi lecturi si noi momente de reverie n mijlocul naturii. 2otul mi aminteste de 2rgoviste, de bunica, de (onel 2eodoreanu si de anii curati ai copilriei, cnd timpul nu are ngrdire de ore si minute, el curge ca mierea din teasc, groas, limpede si foarte, foarte dulce si parfumat. Asa mi este viata acum. ## iulie 7inenteles c nu am rezistat acas mai mult de 8E ore. /ama m a luat peste picior, fcnd aluzie la promisiunea pe care o luasem la botez. )u prea m a crezut c am dormit la mnstire si c m ntorc tot acolo. Am invitat o s m verifice dac vrea. +vident, a refuzat. /i am fcut baie si m am schimbat, apoi astzi de dimineat am plecat, ceea ce a determinat o s spun c# "-upul si schimb prul, dar nravul ba". Am lsat o n ceata ei. Astzi am fost din nou la liturghie, maslu si dezlegri ale printelui Argatu. Viata aceasta nou care mi se oferea ca o podoab de mare pret este att de frumoas nct cred c nici un brbat din cei pe care i 69

cunosc, orict m ar iubi si l as iubi, nu ar putea nlocui cu nimic bucuriile si tresririle inimii pe care le simt cnd sunt n biseric cu 0ristos si slujitorii -ui. Sunt de dou zile si dou nopti n *ernica. "ostul merge binisor si cu ocazia aceasta am slbit cteva >ilograme. *itesc continuu din )oul 2estament si neclarittile le comentez cu printele. /i am notat, asa cum m a sftuit vecina mea, s l ntreb pe printele despre Apocalips si interpretarea ei. 1ncerc s m mprietenesc cu fetele care sunt n preajma printelui si l ngrijesc. *eea ce mi place foarte mult l a mnstire este faptul c nu ai timp de pierdut. !ac vrei s si citesti ceva, trebuie s fii foarte atent cu timpul, cci sunt foarte multe slujbe 3dimineata, prnz si seara4 si multe ore petrecute n biseric. 2ocmai acest lucru m atrage. #' iulie !oamne, ct diferent ntre noaptea mincinoas trit acum doi ani la mare srbtorind "cic" Ciua $rantei, topind ca 3si cu4 dracii toat noaptea si noaptea trecut, o noapte sfnt la *ernica, srbtorind 1nvierea !omnului, pe care am nteles abia acum c biserica o aminteste n fiecare duminic cci !uminic a fost atunci. Sunt aproape E999 de ani de cnd, dup rstignirea care a fost Vineri, 0ristos a 1nviat. /ai apoi S a ntlnit cu apostolii si le a artat semnul cuielor n palme, ca s nteleag c este acelasi ((S,S *el %stignit si acum 1nviat. 1n fiecare smbt seara, aici, la *ernica, se face o superb slujb cu cntri si rugciuni att de nlttoare, soptite cu sfial de clugrii mnstirii la lumina tainic a lumnrii si candelelor. "oate c nu a fost ntmpltor c am vzut de peste dou sute de ori Maramazov, att de bine pus n scen de !an /icu, care a intuit sau poate chiar a trit si el acest sfnt sentiment de tain n mnstire, la simpla lumin a lumnrilor, a cror plpire face s par vii chipurile sfinte din icoane si de pe pereti. !e fapt nu a fost slujb la care s particip fr s nu plng. !ar un plns, asa, din adncul cel mai adnc al inimii si cu un regret imens pentru anii pierduti n cutri zadarnice, cnd de fapt totul era ct se poate de simplu si la ndemn, ca tot ce este dumnezeiesc. Astzi am fost invitat iarsi la printele Argatu la mas si asa am putut s l ntreb despre Apocalips si ntelegerea ei si mi a spus c nu se interpreteaz dect pas cu pas, functie de evenimentele istorice care se petrec, dar c suntem foarte aproape de ceea ce spune capitolul 8?, si mi a spus s citesc cu atentie si s l ntreb ce nu nteleg. 1mi place foarte mult atmosfera din jurul printelui. 1ncerc s ptrund n cercul din jurul dnsului, dar deocamdat m privesc toti cam ciudat si chiar printele se pare c are retineri n ceea ce m priveste. 7nuiesc c toate fetele din jurul lui sunt foarte avansate spiritual si se ndoiesc de schimbarea mea. !e fapt, aici m stie toat mnstirea, de cnd veneam cu Aurelia. 1mi dau seama c nu era o imagine tocmai ortodo5 ceea ce artam eu atunci cu rochii foarte transparente, sau foarte scurte, sau crpate pn la fund, despletit, machiat si bine rujat si cu Aurelia stnd picior peste picior, cu tigara n gur, pe bncile din *ernica si brfind. 7ine, dar +- a vzut toate acestea, sau s a fcut c nu le vede, si a trecut peste ele, (+%2:)!. 1ntr o zi am s i spun printelui ndoielile acestea si am s le dau si fetelor s citeasc Viata Sfintei /aria +gipteanca si s vad acolo o transformare urias. +ste drept c lupta pe care a dus o aceast fiint este absolut unic. )u cred c mai e5ist alta n istoria crestinismului. 1n zilele noastre, pe o persoan cu un astfel de comportament o calific drept "nimfoman", o interneaz n spitalul de nebuni, tratnd o cu somnifere si dusuri scotiene, n loc s i fac /oliftele Sfntului Vasile si Sfntul /aslu. "robabil c dac !omnul nu Se milostivea asupra mea cu marea -ui !ragoste, as fi fost foarte aproape de o astfel de internare. )umai botezul poate s stearg totul si s restaureze firea czut prin pcatul lui Adam si +va si, apoi, primind n ajutor 0arul -ui, s pornim o nou viat "n 0ristos". 7ietii mei strmosi, dac ar fi stiut c aceasta este taina vietii, cred c ar fi fcut o fr sovire. !in pcate abia eu sunt a doua generatie botezat n cei J99 de ani de cnd familia $ermo a poposit pe meleagurile romnesti. #+ iulie Astzi dup liturghie, cnd ne a fcut moliftele Sfntului Vasile, printele Argatu mi a zis c pleac dou sptmni n /oldova, asa c m voi duce n 7ucuresti. !eocamdat astzi mai stau prin ostrovul acesta sfnt, care mi deschide toate cile sufletului ctre rugciune, ctre meditatie, ctre 0ristos, Stpnul si !umnezeul )ostru. /i a dat binecuvntare ct lipseste el, dac am nevoie de un sfat, s m duc la printele Sofian, apoi, cnd vine dnsul n 7ucuresti, m ntorc iarsi la *ernica. *e var dulce si lipsit de griji& +ste att de bine si de comod s stii c ai undeva "un ttic sfnt" care nu numai c are grij de tine s nu ti lipseasc nimic din cele sufletesti, dar se si 70

roag pentru tine cu rugciune de foc, ce ajunge la 2ronul *eresc, obtinnd de acolo tot ce ai nevoie sufleteste si trupeste. +ste fantastic c, din prima zi de cnd am clcat pragul mnstirii *ernica, m urmreste amintirea anilor copilriei, supravegheati de mna ocrotitoare a bunicii. !ac n primele zile dup botez "vedeam" lumea fizic nnoit si fiecare miscare interioar si e5terioar era o uimire, acum, prin miscarea 0arului Sfntului !uh care nsoteste orice crestin de la 7otez pn la moarte, se face o lucrare de schimbare a gndurilor, conceptiilor, perceptiilor, mentalittilor mele gresite, care au fost sdite n inima mea prin voia proprie si prin lucrarea satanei. Asa m am trezit cu un dor sfsietor n inim pentru bunica. Aceast bunic pe care toat copilria si adolescenta mea am dispretuit o si am persiflat o 3uneori chiar n fat4. Acum pare c de "undeva departe", din *erul Sfnt al !omnului, m binecuvnteaz si se bucur pentru botezul meu. +i, oare nu i minune dumnezeiasc c sufletul meu acum o iubeste, o doreste, c regret foarte tare toate obrzniciile fcute, dar mai ales dispretul pe care l aveam n inim, tocmai fiindc voiam s m port cu trupul si cu sufletul ca o crestin, desi nu eram. !e altfel, biata de ea a dus tratative cu ai mei pentru botez, dar s a lovit de rtcirea mamei si de "mndria neamului ales" a tatei. Asa a fost voia !omnului& "oate nu - as fi cunoscut si nu - as fi iubit asa ca acum. #- iulie )u am rezistat, si astzi dimineat m am sculat la ora sase si am plecat la *ernica, chiar dac printele nu este. /ama s a uimit cu adevrat, cci a nteles c trebuie s fie ceva serios, dac eu m scol si plec cu noaptea n cap. 1ncet ncet, poate va ntelege mcar cu mintea, dac nu cu inima. /i am luat 7iblia si m am dus n coltul meu de pe malul lacului, lng biserica de jos. Aici reveriile s au tinut lant, imagini de o minutiozitate aproape fotografic din copilria mea de la 2rgoviste mi apreau din senin# seara sub cerul nstelat n hamacul agtat ntre doi nuci umbrosi si plini de nuci, pe care le devoram mpreun cu bunicul, care mi spunea povesti minunate, vizitele fcute cu bunica n casele altor bunici cu nepoti si nepotele, case pline de o atmosfer pe care acum o recunosc a fi att de ruseasc, att de cehovian sau de mihal>ovian, pline de obiecte vechi de art, cu nelipsitul samovar si cheselele cu dulceturi si cofeturi, n fine, toat aceast atmosfer m inund acum si mi d o pace si o liniste sufleteasc care de fapt m apropie mai mult de rugciune. *red c bunica se roag pentru mine"acolo, undeva, sus". "# iulie ,imirea este cuvntul ce pecetluieste acum viata mea. *um s nu m uimesc cnd m surprind dispretuind tot ce pn acum iubisem si apreciasem si viceversa, respect, apreciez si chiar iubesc tot ceea ce pn acum mi se prea searbd, fad, lipsit de sens si de e5presie. !e fapt eram o imoral, e5altat, coleric si chiar satanic. Schimbarea este profund si m face s vd ct de josnic si de superficial eram nainte, dar mai ales m face s m simt mic de tot n fata (ubirii coplesitoare a !omnului, *are nu a tinut cont de toate acestea, ci a investit n mine, mai bine zis a arvunit un strop din 0arul !uhului Sfnt, care a scos la iveal din adncul inimii mele o mare si profund iubire si credint n 0ristos !umnezeul )ostru. 0otrt lucru, nu mai sunt eu. 0a& 0a& Am totusi ceva din trecut simtul umorului, cci imediat mi am amintit de nceputul piesei .ocul vietii si al mortii n desertul de cenus, cnd %. fcea Noga si zicea "+u nu sunt eu". 6h& !oamne, dar oare cine sunt de fapt'& Sau mai bine zis ce sunt si ce pot s mai fiu n noua mea stare' !esigur, nici nu se mai pune problema e5amenului la (.A.2.*. sau a colaborrii cu 2)7 si 2V%, nici a mritatului Atunci, ce rmne' "oate doar plecatul. !a, asta cred c ar fi solutia. Am s discut si cu printele. !e fapt, dac ar putea ntelege transformarea mea si ar accepta noua mea identitate, att %., ct si A. ar putea fi pe lista celor cu care mi as dori s fac o cstorie. "" iulie +ste uluitor ce mi se ntmpl& +ste absolut uluitor& Sunt coordonat mereu, pas cu pas, de Sfnta "araschiva, care a nu stiu cta oar se arat a fi sftuitoarea mea cereasc. !in cauza cldurii mari, astzi n oras, dup ce am umblat prin magazine timp de trei ore, am simtit nevoia s m odihnesc undeva la rcoare si am intrat n biserica de lng Arhitectur. 1n primele minute, n rcoarea si singurtatea bisericii, mi am adus aminte de anii adolescentei 38F 8A4, cnd aproape sear de sear dansam n discoteca de la Arhitectur si nu observasem niciodat aceast biseric, cu toate c era acolo de cteva sute de ani. !up ce m am odihnit ntr o stran, am observat icoana Sfintei "araschiva, care prea c m asteapt, si, 71

ngenunchind n fata ei, m am plns Sfintei c nu stiu ce s fac cu noua mea identitate. "arc m as mrita, am zis eu n rugciune, dar simt cum tsneste din inima mea o urias iubire pe care nu stiu e5act ctre cine s o ndrept A. sau %. 3cci, m plnsei eu, nici unul nu prea merit atta iubire4. %spuns# "!ac ai o asa mare iubire, de ce nu ncerci s o dai doar !omnului )ostru (isus 0ristos'". *um' +u' +u, gunoiul' +u, ntunericul' +u, diavolita, s - "i a drui iubirea doar lui 0ristos nseamn clugrie )ici nu pot s m gndesc, darmite s o fac. )u& 0otrt acum nu m pot gndi la asta& "+ iulie !oamne, ce m fac' *e s fac oare, acum, cu grmezile de crti citite, cu miile de pagini de informatii, nu numai inutile, dar chiar satanice, care se afl nluntrul mintii mele' "e acestea nu mi le a sters nimeni. !ar muzica, dar dansurile, dar filmele, dar tririle deosebite din rolurile pe care le am jucat cu sinceritate' *e fac cu afirmatiile lui Mernbach, Sagan si alti rtcitori, a cror doctrin mi o asimilasem, fcndu mi din ea crezul si mrturisirea de credint' *e s mai zic de Noga si de spiritism' 2oate s au sters ca patimi, dar ce fac cu amintirile, pe ele unde le ngrop' 6ri poate c aceasta este pedeapsa !omnului, s triesc de acum cu amintirea aceasta ca o pat urt si neagr pe un obraz diafan'& )# iulie Am simtit ieri n inim c s a ntors printele si astzi, cnd am ajuns la *ernica, presimtirea s a confirmat. *e mngietoare si ce dulce este mna lui pe capul meu pctos atunci cnd citeste moliftele 1n timpul rugciunii am tot felul de dureri, ntepturi, palpitatii, icneli, dar cnd se termin totul si ne stropeste cu aghiasm, fiinta mea se umple iarsi si iarsi de bucuria botezului si tot corpul se elibereaz ca dintr o strnsoare puternic si devin usoar ca un fulg, vesel, cu mintea limpede si hotrt pentru mntuire. " u4u,t 2rirea pe care am avut o astzi nu am s o uit niciodat. *red c a fost o ultim ruptur de viata trecut, de umbrele patimilor mele, de fantasmele si elucubratiile creierului meu supus satanei. $iind vineri, dup -iturghie, a fost Sfntul /aslu, apoi, ca de obicei, printele a fcut moliftele la racla Sfntului *alinic. 1nc din timpul -iturghiei am ngenuncheat lng Sfntul *alinic si nu am mai plecat de acolo. -acrimile curgeau singure, izvorte, cred, direct din inim, pentru c acolo, n inim, am simtit o durere sfsietoare produs de umilinta n fata lui !umnezeu si mai ales de amintirea pcatelor. / am abtinut ct am putut la Sfntul /aslu, dar n timpul moliftelor starea a revenit, asa c la sfrsit aproape hohoteam. "rintele, ngrijorat, m a ntrebat ce am si i am spus c simt o mare durere n suflet pentru pcatele fcute si c vreau s vorbesc mai multe cu dnsul. S a scuzat c nu poate acum, cci are niste musafiri din /oldova, si c va reveni n biseric dup ce vor pleca aceia, adic peste dou trei ore. 1n clipa cnd am rmas singur n biseric 3plecaser toti4, am izbucnit ntr un plns zdruncintor, cum cred c nu am plns niciodat. $ragmente din filme, partituri din rolurile interpretate de mine si de altii, pagini de literatur, cntece desucheate, vorbe murdare si chiar imagini nluci de trupuri desfrnnd. 26A2+ A*+S2+A m au terorizat n creier timp de dou trei ore. "este toate ns, ca un fel de pecete oribil, trona imaginea unui 7udha cu burta goal rsfrnt, rnjind la mine si amenintndu m. Am nconjurat aproape toat biserica, ngenunchind la toti Sfintii, la /aica !omnului si n final la 0ristos, cersind ndurare. 1n starea aceasta m a gsit un clugr strin de mnstirea *ernica care venise s se nchine. / a luat de mn si am iesit n pridvor, si asa conversnd cu el, m am linistit. Am aflat c fcuse si el Noga si c, dup prerea lui, aceasta nu mpiedic cu nimic practica crestin si c toate acestea ce mi s au artat astzi au fost minciuni. !up ce a plecat clugrul, am fugit la chilia printelui si i am povestit tot ce s a ntmplat. A dat din cap nemultumit, apoi mi a spus# ""e acela l cunosc si stiu cte parale face. Asa i spun dracii n capul lui, c Noga este bun si c poate merge 7udha alturi de 0ristos. Afl, matale, c tot ce ai vzut si ai simtit au fost dracii pe care i ai avut matale si care acum dup botez si prin moliftele Sfntului Vasile sunt goniti si btuti de nsusi satana, cpetenia lor. *ci ori de cte ori ei fac o fapt rea si duc oamenii la pierzare, prin crime, desfrnri, credint rtcit si multe alte rele, ei sunt felicitati de seful lor si invers, sunt btuti de cte ori le scap un suflet din gheare, asa cum a fost cazul matale. /ergi linistit acas si te roag !omnului s te ntreasc, cci de acum ai lupta cea bun de dus si vezi# cu asalt se ia 1mprtia *erului". ( am multumit printelui si dup binecuvntare am plecat acas. 72

#" u4u,t !esi au trecut zece zile de cnd n am mai scris nici un rnd, cci n timpul acesta am stat acas n 7ucuresti, la rcoare, si am citit din 7iblie ct e ziua de lung, iar seara dup ora sapte am iesit un pic s m plimb pe rcoare si apoi din nou la citit pn la unu dou noaptea, poate c nu as fi scris nici astzi dac nu s ar fi produs ntre timp o nou minune. +ste fantastic cum poate s ti vorbeasc 1nsusi !omnul, pndind fiecare miscare a sufletului pe care vrea s l cucereasc si, cnd crede +l de cuviint, i d din plin, l umple cu daruri. Asa s a petrecut si cu mine astzi, cnd dup zece zile de studiat 7iblia, am hotrt brusc s atac si altfel de lectur, dar tot n domeniul religios. Am deschis una din bibliotecile mamei si, din cele cteva sute de crti ce se aflau acolo, mi au czut ochii pe un titlu legat de credint# Alegere de staret de !amian Stnoiu. *a si n cazul lui Arghezi, am auzit si despre acesta c ar fi fost mai nti la mnstire ncercnd s se fac clugr si, scrbit de cele ce a vzut acolo, a iesit n lume si a pus totul pe hrtie. +ra un sir de nuvele si povestiri fr legtur ntre ele, asa c am deschis si eu la ntmplare si am citit n douzeci de minute "ovestea tnrului Anichit. 2imp de trei patru ore dup aceea am plns, probabil pentru toti cei ?? de ani trecuti, ct si pentru alti ??. *u adevrat, de data aceasta am simtit c se desface inima n mii de bucti si c tot trupul se risipeste. "ovestea relata istoria unui frate de mnstire, aprins de pofta desfrnrii, pe care staretul mnstirii ncearc si chiar reuseste s l ndrepte clugrindu l, si astfel, prin taina botezului clugriei, acest clugr se modific, devenind aproape un sfnt, oricum un om duhovnicesc ctre care lumea se ndrept de acum pentru sfaturi si rugciuni speciale. !ar cum cel ru a fost foarte suprat din pricina aceasta, a reusit s l fac s cad din nou n pcatul cumplit al curviei. "lin de vnti si rni de la btile primite prin casele n care se furisa noaptea 3cnd brbatii erau la lucru4, se ls cu capul n pern hohotind de plns si vorbind cu fratele care i oblojea rnile si care l certa# "$rate, frate Anichit, tare mai esti pctos." ")u, frate, nu sunt pctos, sunt )+",2()*(6S". !a& !a& !a& / recunosc, i recunosc pe multi, aproape pe toti tinerii din zilele noastre, cu patimile si scrbele noastre de care ne este si nou sil, dar ca si tnra din .ocul vietii# "/i e sil si scrb, dar mi place, si asta m face s m umplu de o si mai mare scrb". A sdit !omnul n inima mea att de mic un sentiment att de urias# o mil si o dragoste infinit pentru A7S6-,2 262( 6A/+)(( care se zbat si ncearc s arunce balastul constiintelor lor vinovate si, ca un fcut, acesta se ntoarce ca un bumerang, lovind mai tare adncurile inimii lor, deja zdrentuite si hituite. )u m am putut opri din plns dect atunci cnd am simtit c mi este ru, c mi crap efectiv capul. /i am dat cu mult ap rece pe cap si am hotrt s fac un gest de multumire ctre !umnezeu pentru sentimentul profund de mil si dragoste pe care l sdise n mine, si m am decis s aprind o candel. 1n ?? de ani de e5istent, n casa acesta n care m am nscut nu au ars altceva dect tigrile lui tata sau ale mele. Am improvizat o candel dintr un pahar si un dop de plut si am fcut trei metanii, rugnd pe !umnezeu si pe /aica !omnului s mi primeasc jertfa de multumire. Apoi, gndindu m s scriu toate acestea n jurnal, am vrut s vd n ce zi suntem astzi cci de zece zile de cnd stau n cas si citesc am cam pierdut notiunea timpului. *nd m am uitat n calendarul bisericesc, n dreptul zilei de 8E august era trecut Sfntul Anichit. A trebuit s m asez pe pat, cci am simtit c lesin de uimire. Apoi, plin de emotie si dragoste, am fugit la *ernica, unde l am gsit pe printele stnd la mas, m a invitat si pe mine si am profitat de ocazie ca s i povestesc. Surprins, a rmas si el cu lingura n aer# "*hiar asa'& *a s vezi& Api s stii matale c nu era altul dect Sfntul Anichit cel care te a pus s citesti, si trimis de !umnezeu te a fcut s simti minunat !%A=6S2+A -,( care se revars n mod egal peste 26A2< $<"2,%A si care nu se uit la pcate, cci acestea se curt prin canon, prin boli, prin suferint, prin chinuri si dureri. !ar !omnul se uit la inima omului, aceea trebuie s fie nealterat si s fie tiat mprejur cu smerenie, ngduint, blndete, ntelegere, ajutor *, (,7(%+& +i, s ti ajute Sfntul Anichit si /aica !omnului s urmezi cele ce ti au fost artate astzi". Se fcuse deja zece seara, asa c am luat binecuvntarea si m am ntors n 7ucuresti. #) u4u,t / am rentors astzi n *ernica, pentru c printele m asteapt la prima mea spovedanie. Am nceput s le cunosc mai bine pe fetele din casa printelui, si asa am aflat c la mnstire mai vine si fata printelui preoteasa =abriela , care este vduv si asa are timp s vad de printele, mpreun cu fetele. Astzi le am gsit trebluind de zor n buctrie, pregtind tot felul de bucate bune pentru ziua "Adormirii /aicii !omnului". -e am ajutat si eu un pic la curtatul pestelui, apoi ne am dus la biseric pentru vecernie. !up slujba de sear, printele mi a spus s vin mine la biserica de jos, la spovedit. 73

#' u4u,t & Cerni! Am dormit n patul si n camera n care am fost prima noapte dup botez, dar printele de la arhondaric mi a atras atentia c noaptea urmtoare m va culca la grmad cci vin mai mult de F99 de oameni pentru priveghere. / surprinde foarte mult faptul c n 7ucuresti am foarte multe nevoi, necesitti si comoditti cu care sunt nvtat n cei ?? de ani de viat rsftat, iar aici n mnstire nu simt nimic din toate acestea. Ciua a trecut repede si pasnic si dup amiaz nainte de vecernie a venit printele s ne spovedeasc. A fost o e5perient deosebit. "entru prima dat n viata mea dup botez am nteles, am vzut si am simtit prezenta !uhului Sfnt activ n fiinta mea. / am asezat n genunchi si am crezut c printele m ntreab despre cele fcute de mine n trecut. !ar mai discutaserm despre asta si mi spusese c nu mai este nevoie de spovedanie, cci 0arul botezului le a sters. Asa c nu m am mirat c m a ntrebat dac stiu cine este Sfnta +lena al crei nume l am preluat dup botez. *um nu stiam nimic, a nceput s mi povesteasc si atunci "s a deschis un capac n sus" si am nceput s aud glasul printelui cobornd spre mine, venind de foarte sus din cer pe un fel de canal. !evenise att de "nalt" glasul lui nct am dat putin epitrahilul la o parte ca s verific dac dnsul se mai afl acolo si dac vorbeste el sau "altcineva de sus". "ovestirea printelui a durat destul de mult, apoi m a ntrebat ce am de gnd s fac de aici nainte, si la auzul planurilor mele de plecare a fost foarte ncntat spunndu mi c ar fi bine dac as reusi s ajung n America la printesa (leana care acum este maic si st ntr o mnstire ortodo5 si s stau acolo o perioad, apoi cu ajutorul !omnului s plec n (erusalim unde poate va ajunge si dnsul. 2oat convorbirea aceasta a durat aproape trei sferturi de or, iar eu eram ngenuncheat pe piatra rece din biseric, ns nu numai c nu am simtit durere sau rece, dar la un moment dat m am uitat la genunchii mei ca s vd dac sunt pe piatr, cci aveam senzatia c plutesc n aer. *nd am terminat si m am ridicat, m am mirat c stau pe pmnt. !oamne, oare cum si cui s i spun eu toate tririle acestea ciudate, cci nu m va crede nimeni&' )u am rezistat si seara trziu, cnd s a terminat slujba i am povestit printelui cele simtite de mine la spovedanie si mi a confirmat c 0ristos a vorbit cu mine n timpul acela, pentru c spune si rugciunea de dinaintea spovedaniei# "iat 0ristos este de fat, iar sunt numai un martor". !eci gura preotului si mintea lui sunt folosite ca vase, ca instrumente, prin care 0ristos comunic direct cu sufletul celui ce se spovedeste curat si se druieste -ui cu tot ce are sufleteste si trupeste, ru si bun. !e aceea "vocea" era din nltimi si starea mea era a unui fulg, plutind pe o mare imens de 7ucurie. 2oat viata mea de pn acum a fost o alergare disperat dup pofte. Satisfacerea poftelor sufletesti si trupesti a fost tinta mea numrul unu. !ar iat c acum s a ivit n viata mea 7,*,%(A S$:)2<, care taie, arde si distruge tot rul n preajma +i, prin gingsie, dulceat, sfintenie si mai ales detasare si nltare de la tot ce este murdar, urt, trupesc si pmntesc. +a vine din *erul cel Sfnt, +a vine de la 0ristos si +l mi d mie, nemernica, s simt si s m ating, ba chiar s m si unesc cu aceast 7,*,%(+ S$:)2<. #+ u4u,t !up o noapte petrecut n dormitorul cel mare n care cred c erau F9 de femei 3si cte dou trei n pat4, siroind de cldur, plin de tot felul de mirosuri si mai ales ciupit din cap pn n picioare de tntari, dar fericit, am participat la Sfnta -iturghie si apoi am fost invitat la trapez la masa oficial, cu bors de peste si peste prjit cu salat. A venit si -ili nasa, asa c dup mas ne am plimbat un pic pe malul lacului si ne am ntors n 7ucuresti, unde, toropit de cldur si oboseal, m am dus acas. /ama a redevenit ironic si m ntreab dac nu cumva sunt bolnav, cci conform vechiului obicei numai cnd eram bolnav veneam asa devreme acas. ( am dat s nteleag c niciodat nu m simtisem mai bine si mai sntoas, dar c trebuie s cread si ea mai mult n !omnul si n /aica !omnului. A nceput cu ironiile si comentariile potrivnice, asa c am abandonat orice discutie. *iudat, n prima parte a vietii mele nu m ntelegeam cu mama, e5istnd ntre noi inevitabilul conflict dintre generatii, ziceam eu, care i ddea dreptul de a m cicli cu observatii si teorii asupra vietii mele imorale. Acum ns toate ironiile si comentariile ei potrivnice 7isericii nu au nici o justificare. "oate c totul porneste din nencrederea ei n mine format n perioada adolescentei mele, combinat cu necredinta ei cptat n anii studentiei sub influenta negativ a ideilor "umaniste" ale lui =eorge *linescu 3care i a fost profesor4 si despre a crui credint religioas am mari ndoieli.

74

#. u4u,t )u am rezistat mai mult de dou zile acas, si astzi m am ntors urgent la *ernica pentru superbele rugciuni de smbta seara si liturghia de duminic. Aproape c nu pot s mai respir aerul vietii asa zis "normale", care m nbus, m sufoc, m anuleaz, n timp ce viata n mnstire si n special n timpul slujbelor m nalt, m hrneste, m face s m simt usoar ca un fulg si s plutesc. 2otul n mine particip la momentele sfinte ale 7isericii, pe care, chiar dac nu le nteleg cu mintea si nu prea stiu ce se ntmpl acolo, le simt cu sufletul meu nnoit si luminat. 2oate simtirile mi sunt activate n biseric, absorbind cu nesat toate informatiile primite. /irosul are si el un rol deosebit, cci aproape c m hrneste parfumul de tmie, intrnd pe nri si traversnd n interior tot corpul, ajungnd parc n stomac si dndu mi un fel de satietate deplin sufleteasc si trupeasc. / gndesc cu uimire la zilele cnd mi umpleam trupul si sufletul de otrava tutunului, plescind de plcere. 7eh& *e oribil& !up vecernia scurt de la ora trei, m am dus la printele si am ajutat fetele la buctrie, cci se pregtea mncarea pentru duminic. 1ncep s m integrez din ce n ce mai mult n atmosfera lor. Apoi am participat la o privighere divin svrsit de minunatii clugri din *ernica si, dup obisnuitele dezlegri fcute de printele Argatu la racla Sfntului *alinic, m am dus la dormitoare. Am dormit putin si ru, fiind foarte cald si foarte multi tntari. *u toate acestea, dimineat m am sculat fericit, usoar si odihnit, de parc dormisem zece ore ntr un palat rcoros. / am splat pn la bru cu ap de la fntna Sfntului *alinic, aflat la poarta mnstirii, si mi am adus aminte de /ona lui /ihail Sebastian. *oincidenta de nume m a fcut s zmbesc, dar, n loc de profesorul /iroiu, aveam pe printele Argatu si, n loc de Alcoor aveam pe (isus 0ristos. -a masa de prnz la printele au fost dousprezece persoane, asa c am preferat s servesc si s m ocup de vase. Am avut si o mare surpriz# am vzut o aprnd pe us pe fosta mea profesoar de englez din clasele I I((. !esigur c ne am surprins una pe alta si am nceput s depnm amintiri si s ne e5plicm ntoarcerea ctre !umnezeu. !up amiaz m am dus la locurile mele de meditatie de lng lac si, sub influenta ntlnirii cu profesoara, am derulat filmul vietii mele si iarsi m am uimit, ntelegnd ct de multe mi a iertat !omnul si ct de minunat este c nu S a scrbit de mine, cci eu, ca om, m as scrbi acum s vd mereu sub ochii mei o nebun ca mine desfsurndu si nebunia public si fcnd caz de ea asa cum fcusem eu. !oamne, 2e rog s nu fii suprat pe mine pentru toate relele si s ierti tuturor celor ce au gresit cu mine sau din pricina mea, asa cum m ai iertat pe mine, si s le dai usurare si 7,*,%(+ S$:)2<, asa cum mi dai mie& "- u4u,t Am petrecut cteva zile prin 7ucuresti, ntlnind vechi prieteni si povestindu le despre noua mea viat. !esigur, toti rmn foarte surprinsi. -a strand n 2ei sau n 0erstru, cu gasca 3%odica 6lteanu, Adrian, Andrei, "opovicioaica4, la -ido si Ambasador, cu =igi )., 7aronuP, Alecu, -ulu, /.2., sau lunea la 2iti %., cu 2oca, !inic, "etruta, n parcul (.6.%., cu %zvan si Aurelia la o bere, n fine toti rmn uimiti si mirati cnd le povestesc miracolul botezului meu precum si metamorfozele petrecute cu mine de aproape dou luni. +vident, sunt sceptici si le dau dreptate privind n trecut, dar ei nu cunosc puterea lui 0ristos, asa cum nici eu nu am cunoscut o pn n clipa 7otezului. "/ u4u,t "riveghere la 2ierea capului Sfntului (oan 7oteztorul *ernica !up superba slujb de sear, ca o ncununare a dou luni de la botez, printele mi a dat binecuvntare s dorm cu fetele la el n buctrie, unde sunt dou paturi, cci tot ce e5ist n buctria printelui mi aminteste de buctria de var a bunicii de la 2rgoviste. "n si mirosul dulapului mi trezeste amintiri de mult uitate. "robabil c aceea a fost cea mai curat perioad din viata mea si acum !umnezeu vrea s ajung prin botez si viat curat din nou la starea aceea. )oaptea a fost usoar ca un fulg si somnul binecuvntat de printele a fost dulce ca laptele de la snul mamei. !imineata, desi slujba a fost divin, am simtit continuu prezenta mustrtoare a Sfntului (oan 7oteztorul ca un soi de amenintare pentru cei ce nu urmeaz legile divine. A fost primul lucru pe care i l am comunicat printelui n timpul mesei si dnsul mi a confirmat c, ntr adevr, lucrri nfricostoare se vor petrece pe pmnt mai nainte de venirea !omnului. / am bucurat c am revzut o pe profesoar si am comentat cu ea si cu printele ct de greu este s faci un intelectual s respecte legile 7isericii si mai ales s cread n scrierile biblice# "Vezi matale, creierul lor este tinut n ntuneric de puterea pcatelor lor si a printilor lor. !ac s ar spovedi curat si s ar mprtsi, ar cpta lumina duhovniceasc si ar vedea A!+V<%,-, care nu se poate deosebi astzi n lume dect prin 0ristos. 2oate celelalte ci 75

te ametesc, te nvrtesc pe loc si ti prezint o asa zis lumin, care se stinge ndat ce s a aprins deci o minciun. !ac omul nu are botez si spovedanie cu mprtsanie, nu vede acestea si se duce dup minciun". # ,eptem5rie & Anul nou 5i,eri!e,! 1n aceste cinci zile am auzit si am trit n intensitate ct altii n cinci ani. Aproape c am ametit de iubire pentru 0ristos, *are m copleseste cu daruri sufletesti si lumesti ncununnd azi cu srbtoarea aceasta despre care nu stiam nimic si am aflat att de multe despre luna septembrie de la nceputurile lumii pn azi# se pare c septembrie era atunci cnd corabia lui )oe s a oprit n vrful muntelui Ararat, tot septembrie era atunci cnd /oise a cobort a doua oar cu tablele legii de pe muntele 0oreb. 2ot n septembrie s a sfintit templul lui Solomon, n septembrie este Anul nou iudaic 3cnd srbtoresc schimbarea datei de lsare a rodului pe prg, ce se fcea o dat la F9 de ani, iar acum la G ani, si n septembrie pentru c este luna a saptea de la luna martie, prima lun a $acerii4. 2ot n septembrie a fost dat (ndictionul %oman si, n sfrsit, tot n septembrie a mers 0ristos n sinagoga din *apernaum, ncepnd lucrarea -ui de predicare. 6 alt trire deosebit a fost astzi la Sfnta -iturghie, cnd, conform traditiei si obiceiului adus din 2ara Sfnt, la intrarea n (erusalim a lui 0ristos, oamenii au ntins haine si ramuri de copaci pe jos, iar altii s au ntins ei nsisi pe jos spre a trece peste ei !omnul. / am ntins deci si eu astzi si au trecut preotii cu Sfintele peste mine si am fost sgetat parc de mii de curenti electrici. ( am povestit printelui si a spus c sunt +nergiile )ecreate ale lui !umnezeu care se coboar peste pine si vin si le transform n 2rup si Snge. / am cutremurat de un tainic fior. *e minunat este !umnezeu si mai ales ce bun c mi descoper si mie, pctoasa, marile -ui 2aine& !esigur, din e5terior nu se vd si nu se cunosc acestea. !ar pe cel ce vrea cu tot sufletul s - cunoasc, !omnul l umple de 7,*,%(+ S$:)2<. )optile petrecute n buctria printelui m au proiectat efectiv n copilrie, amintirile sunt att de puternice nct m vd mic de tot, J F anisori, n curte la bunica si pot reda cu e5actitate fotografic culoarea si forma serviciului de plastic pentru ppusi cu care m jucam. !ar ciudat este c mi revine si starea aceea de sfintenie si nevinovtie a oricrui copil ce nu cunoaste rul si pcatul. 6h& (isuse, ct de mult 2e iubesc& 6 spun mereu si am s o spun pn la moarte. "oate c nu d bine, poate c sun fals n urechile celor care m au cunoscut odinioar, dar nu sunt ctusi de putin e5altat, ci este o miscare profund si puternic a inimii ctre *reator si ctre 0ristos, *are sunt persoane ale Sfintei 2reimi. +5plicndu i aceasta printelui, mi a spus c voi recunoaste n crtile Sfintilor "rinti ceea ce mie mi s a descoperit prin trire interioar cu puterea !uhului Sfnt. )u cred c mai vreau ceva pe acest pmnt. )u cred c mai pot iubi altceva sau pe altcineva pe acest pmnt n afar de 0ristos. 6 descoperire deosebit am avut citind +vanghelia Sfntului (oan, care ncepe cu cele mai ciudate si tainice cuvinte din lume# -a nceput era *uvntul si *uvntul era la !umnezeu si !umnezeu era *uvntul. *red c n aceste scurte propozitii se afl una din cele mai mari 2aine ale omenirii. )u am ptruns o n toat esenta ei, dar ceea ce am reusit este o constientizare si o trezire a cuvintelor ce mi ies pe gur ca e5presie a *uvntului Viu, *are este !umnezeu. 1n primul rnd am nlturat njurturile si prezenta n e5presiile mele verbale a diavolului. *ci una dou, cu logic sau fr, l pomeneam. Asa am aflat de la printele c, o dat strigat sau pomenit, el se nftiseaz si preia ceea ce tu i spui# "-uate ar dracu&", "*e dracu faci'", "!aP mai du te dracului", "!racu stie unde e&". 0a& 0a& Vorba lui *aragiu# "+eeeu' !oaaaaaaamne fereste& )u stiu nimic&". Vorba vine c nu stie, dar de fapt totdeauna cnd l pomenim el vine lng noi n mod nevzut Si fachirii stiu asta, de aceea i cheam pe serpi cu anumite vorbe. )u c serpii ar ntelege cuvntul, ci doar rezonanta cuvntului. Am aflat att de multe n cinci zile, dar cred c nu mi ar ajunge F9 de ani de studiu ca s aflu tot ce se poate afla pe pmnt despre !umnezeu. !e aceea lsau oamenii nainte case si averi si palate sau functii mari si plecau n adncurile pustiei, ca s se dedice complet studiului despre !umnezeu. Aceia au devenit sfinti, dar eu 6are ce va fi cu mine de aici nainte'& ## ,eptem5rie & E0orie Nord / aflu de dou zile la mare cu =eanina, 7ebe si copiii lor (onut si /ihaela. *u totii stm ntr o singur camer, dormim pe sus, pe jos, pe unde putem. Am profitat de ocazie c printele a plecat o sptmna n /oldova si am luat binecuvntare de la dnsul pentru a merge cu ei mcar o sptmn la mare pentru tratament cu nmol. Am ncercat s fructific sederea mea cu ei si s condensez cele dou luni de fericire crestin n cteva vorbe, dorind din tot sufletul s i fac pe vechii mei prieteni s nteleag ceva din tririle mele interioare. )u stiu dac i am 76

convins, dar m au lsat n durerile mele. 2otul a decurs conform planului soare, nmol, bi, cldur, mncare bun la cantin si cteva iesiri la crcium. /iercuri m am fofilat si am stat pe plaj singur la malul mrii pn spre sear, asa c am putut posti n voie, dar vineri nu am scpat si cu oarece discutii contradictorii, am cedat si am mncat mpreun cu totii, mai ales c =eanina fcuse niste fripturi grozave si am but si putin vin. Am fost totusi destul de suprat pe mine c nu m am abtinut si c am cedat asa usor, nct primul drum la revenirea n 7ucuresti a fost la printele care a zis c un crestin adevrat are dou variante# ori se scuz si nu se duce nicieri, pstrndu si astfel integritatea moral, ori se duce cu cei ce nu respect legile crestine si, pentru dragostea fat de ei si de !umnezeu 3care este cea mai important dintre legi4, accept ca pe o jertf ceea ce i propun ceilalti. !eci oricum am gresit, cci puteam s nu m duc, sau, dac m am dus, s nu vociferez. !ar nu am dect trei luni de crestinism. 2otusi povestea are si partea ei de sfintenie si binecuvntare divin, cci n ziua de 8J septembrie, srbtoarea Sfintei *ruci, am renuntat la plaj si m am dus singur, evident la biseric. Acolo am plns de fericire si apoi, usoar ca un fulg, ndreptndu m spre iesire, am zrit o pe profesoara I si ne am bucurat mult, ntelegnd c cei ce - caut pe 0ristos cu adevrat se ntlnesc oriunde s ar afla, pentru c i uneste si i adun !uhul Sfnt. "" ,eptem5rie 6 nou descoperire spiritual n mijlocul unui 7ucuresti nou, un 7ucuresti pe care acum l descopr, cci de cte ori am trecut spre 88 iunie, de e5emplu, si habar nu am avut de coltul acesta de rai care se cheam /nstirea Antim. 2otul este sublim, cldirea, slujba si, n special, printele Sofian 3de altfel bun prieten cu printele Argatu si recomandat cu cldur de acesta4. !up slujb am stat putin de vorb cu dnsul si mi a recomandat s m duc la /nstirea Sinaia la printele )eofit, care se pare c stie multe despre poporul evreu si chemarea lor. ") ,eptem5rie Cis si fcut. Sunt n drum spre Sinaia. Voi locui la mnstire dou trei zile si m voi sftui cu printele recomandat de printele Sofian. Vremea e n continuare superb si nu e5ist pericol de ploaie pentru urmtoarea sptmn. "- ,eptem5rie *ele trei zile la mnstire au trecut ca trei clipe pline de sfintenie si mngiere sufleteasc. "rintele )eofit m a primit foarte frumos si a vorbit cu printele staret, care mi a oferit o chiliut plin de sfintenie. *onvorbirile cu btrnul printe s au purtat n jurul tainei poporului evreu. / am ntors la printele Argatu, am discutat cu dnsul despre situatia vietii mele si am luat binecuvntare de a continua cu teatrul si cu televiziunea, pentru c sunt singurele mele surse de bani, la care dac renunt i provoc tulburare mamei, care deja este pornit mpotriva bisericii prin necredinta ei. Aceast stare, a zis dnsul, s o accept pn la schimbarea mamei sau pn la plecarea mea din tar, sau pn la intrarea mea n mnstire. / am bucurat c am lmurit acestea, pentru c m au sunat de la )ational s mi spun c se va redeschide Sala /are, care nu a mai functionat de opt ani. /i am amintit de tragedia care a fost n 8HG@, cnd a luat foc sala. )ici pn azi nu se stie cine a fost autorul, oricum se pare c tot politica a fost de vin, cci tocmai fusese un stab chinez n tar si se fcuse un spectacol comunist scrbos n cinstea lui. (at c !omnul a permis, ca un semn nefast, s se distrug complet locul pe care l spurcaser comunistii. +vident, se gsise si un tap ispsitor, portarul )ea =rigore, care fusese n seara aceea de serviciu. 1mi amintesc c "/adam securitate" m luase si pe mine foarte serios la ochi deh& evreic& pn cnd s a sesizat maestrul 7eligan, lundu mi aprarea, si asa s au mai potolit si nu m au dat afar. !ar de urmrit, m au urmrit ncontinuu. +h& Slav !omnului, au trecut toate acestea si acum m bucur c ne vom rentoarce pe scena mare, pe care am iubit o foarte mult. "ot spune cu toat sinceritatea c, din "toate cele ale lumii", iubirea pentru teatru nu s a stins, ci a mers si merge n paralel cu cele bisericesti. )ae (liescu de la 7ulandra, cu care am lucrat la $ata din strada $lorilor, mi a atras atentia c n amndou domeniile este vorba de o oficiere si de o parte scenic n care se cnt si se recit si o parte care ascult 3public sau credinciosii din biseric4. !a& "oate c are dreptate. 6ricum, deocamdat printele mi a dat voie s continui, asa c, pe 8 octombrie, m prezint la repetitie pentru Vlaicu.

77

# o!tom5rie Astzi am avut repetitie, dar nu cu Vlaicu, ci cu (figenia, cci avem spectacol pe @ octombrie. "e E9 octombrie ncepe montarea lui Vlaicu la sala mare, care se va redeschide pe E9 noiembrie. -e am mprtsit tuturor bucuria sfnt care m inund de cnd m am botezat, si am obtinut tot felul de reactii# c sunt o e5altat si n credint ca n toat viata mea, sau c bine am fcut si s merg ct mai des la biseric, dar s nu m transform ntr o acritur care face observatii la tinerii ce pctuiesc. !ar tocmai aceast observatie mi a deschis o cale pe care nu o vzusem pn acum, faptul c sunt datoare, de aici nainte, mcar cu persoanele cu care am pctuit trupeste si sufleteste s m comport astfel nct s ndrept ct de ct ce am strmbat mpreun cu diavolul, care m avea n stpnire. /ai greu va fi s i fac s cread n prezenta diavolului 3fizic, ca s zic asa4 n viata lor. )ici eu nu am crezut pn n clipa botezului. - am ntrebat pe printele Argatu ce fac ceilalti care poart pecetea botezului de la nastere si pe parcursul vietii, prin fapte cumplite, capt si un drac n crc. /i a spus c aceia au nevoie de mult dragoste din partea apropiatilor si prin rugciunile lor s fie ndrumati ncet ncet spre biseric, apoi spre spovedanie, canon si la urm poate si mprtsire cu 2rupul !omnului, ceea ce i va lumina si din clipa aceea vor vedea singuri Adevrul care este ,nul Singur 0ristos si nvtturile -ui. Voi ncerca& S mi ajute !omnul s reusesc. #% o!tom5rie Sunt la *ernica si sunt fericit cci din E@ august cnd am dormit prima oar n buctria de la printele Argatu nu am mai rmas la arhondaric. Cilele si noptile n casa printelui, combinate cu minunatele slujbe din *ernica, sunt clipe de mare fericire pentru sufletul meu pctos. 2oate celelalte actiuni care erau prioritti n viata mea si se sfrseau prin obtinerea plcerii ma5ime au disprut complet si asta nu pentru c m ar fi obligat vreo lege sau printele. 2otul vine la mine din inim, din dragoste si respect pentru prezenta lui 0ristos, pe care acum o simt permanent, clip de clip n viata mea. )u as mai putea sta ore n sir n restaurante sau prin baruri si discoteci, si asta nu pentru c mi se spune c este pcat, ci pentru c mi se pare inutil pentru sufletul meu. Spune undeva Sfntul Apostol "avel# 2oate mi sunt ngduite, dar nu toate mi sunt de folos. )u cred c e5ist ceva mai clar ca aceast e5presie care ti d libertate n toate actiunile, asa nct tu nsuti le vei selecta la un moment dat, cci tot omul pe fata pmntului de la !omnul vine si are n el, constient sau nu, o ncrctur divin n constiint, care mai devreme sau mai trziu i va spune dac acea plcere, fapt, gnd, actiune este de folos pentru trupul si sufletul lui, sau nu. "% o!tom5rie 1ncerc s supravietuiesc n continuare n haosul acesta de viat, pendulnd ntre 2eatrul )ational si 2eleviziune. ,n pic ostentativ sau mai mult demonstrativ, mi am pus la piept crucea de lemn pe care am primit o de la nasa -ili. +ste destul de mare si atrage atentia, asa c /arin 2raian m a avertizat c ar fi ultima oar 3ieri4 cnd m primeste cu cruce la gt, deoarece a fost si el amenintat de securistii redactiei de !ivertisment. 7ravos natiune& 0alal 2eleviziune& -a )ational nu se mai leag Secu de mine. Atta le ar trebui, cci le as rspunde# "*nd eram nebotezat, erati antisemiti, acum sunteti si anticrestini'". Astzi am pus din nou piciorul pe scena Slii /ari emotii si bucurii. "iersic ne a strns pe toate "domnitele" n regrupare si, ca de obicei, ne am umflat de rs cu bancurile lui, nct nu am auzit cnd ne a strigat 7erechet n scen, cu toate c a strigat de trei ori prin interfon. +vident, ne am luat portia de urlete si apoi nu s a mai auzit nici o soapt n culise pn la sfrsitul repetitiei. $lorin a ncercat s ne scuze, dar mai ru a aprins focul. Sper s i treac pn mine. # noiem5rie Astzi este o zi special cci este ziua Sfintilor *osma si !amian. 1ncepnd din 8E august, cnd am aflat n mod miraculos despre e5istenta Sfntului Anichit, port un respect deosebit fat de grupul de sfinti cu titlul de "doctori fr de arginti"# *osma si !amian, *hir si (oan, "antelimon si +rmolae, Samson si !iomid, $otie si Anichit, 2alaleu si 2rifon. !up ce am fcut o rugciune special dimineat, m am dus la repetitie n speranta c poate va veni si !amian si i voi spune cteva cuvinte despre sfnt. Vznd c se termin repetitia si !amian nu mai apare, mi am luat inima n dinti si m am dus la *armen Stnescu, care este o dulce, felicitndu i brbatul si spunndu i cteva cuvinte despre sfnt. )u stiu ce reactie a avut pentru c era evident obosit si nu cred c a percutat la cele ce i am spus. / am hotrt s i trec pe toti prietenii mei pe list la biseric, att la -iturghie, ct si la Sfntul /aslu, si s ncerc pe de o parte s i atrag atentia lui !umnezeu asupra lor si pe de alt parte 78

s le atrag atentia lor asupra prezentei vii a lui !umnezeu n viata lor, pe care, din prea mult mndrie, orbire si egoism, nu o mai vd, asa cum nu vzusem nici eu pn n ziua botezului. !ar ei au botezul si poate va fi mult mai usor s si recapete starea de sfintenie pierdut. $ noiem5rie )u nteleg cum am putut tri attia ani ntr o total necunostint fat de vietile sfintilor si srbtorirea lor de ctre biseric. Cilele sfintilor din calendar au fost pentru mine ca si pentru majoritatea oamenilor pe care i cunosc un prilej de a ne cinsti, de a chefui, mncnd si bnd, necunoscnd nici mcar cel mai mic amnunt despre sfntul al crui nume l purtm. 1ncet ncet, cu fiecare lun care trece, cu fiecare srbtorire de sfnt, aflu amnunte despre viata si sfrsitul tuturor sfintilor si la sfrsitul slujbelor am minunata senzatie c am cptat noi prieteni. Asa s a petrecut ieri n ziua Sfintilor /ihail si =avril, cnd am realizat ct de important este aceast srbtoare pe care am batjocorit o de zeci de ori cu toti /ihaii, /ihaelele si =abrielele cu care am fost prieten si cu care trgeam o but pn la ziu si nici nu stiam c Sfintii /ihail si =avril nu au fost oameni, ci fac parte dintre arhangheli, si au un rol foarte important de a lungul istoriei omenirii, att ca mesageri ai divinittii, ct si pentru finalul omenirii. #' noiem5rie !e trei zile am nceput filmrile n 2V pentru %evelion. "rimele dou zile am filmat cu 7ibanu, (leana Stana (onescu si /isu $otino. /arin 2raian mi a bgat si mie o zi de filmare ntr o secvent n care (leana Stana e geloas pe 7ibanu c se uit dup blonde 3blonda eram eu4. (at de ce trebuie nc s mi pstrez culoarea prului si machiajul, pentru c asa mi cere meseria, n plus am luat binecuvntare de la printele Argatu, chiar dac fetele de la dnsul mi au atras atentia c noua mea conditie de bun crestin nu se mai potriveste cu aspectul meu "de ou de "asti", mai ales c astzi se las sec si ncepe postul pentru *rciun. !ar meseria e meserie si trebuie s nu fac parad despre postul si rugciunile din interiorul sufletului meu. (eri am avut o zi plin de filmare, asa c, n pauza de prnz, am plecat cu /arin 2raian si "iersic la !ichiseanu, unde am mncat niste mititei si am but bere, apoi, cocotat pe scaunul de la barul lui !ichi, ne am rsftat cu un ;his>N. 7ine c era joi si nu am refuzat nimic, dar m gndesc ce am s fac n timpul postului dac se vor mai ivi ocazii si situatii de genul acesta. +vident nu pot s fac eu caz de postul meu, mai degrab m eschivez si nu m duc. #- noiem5rie Slav 2ie, !oamne, c e5isti si c n mare mila 2a mi ai descoperit si mie frumusetea vietii crestine pe pmnt& Sunt iarsi de dou zile si dou nopti n *ernica si nu m mai satur de slujbe, de atingerea tainic a !uhului Sfnt din timpul -iturghiilor, de sfintenia si blndetea printelui Argatu, de dulceata cntrilor de la stran. 2oate fac ca postul acesta care a nceput s fie o mare bucurie, pe care nici o tantr din lume, nici un guru, nici un $t $rumos nu mi ar putea o drui asa cum o face +-. "+ noiem5rie 1ncerc s m mpart ntre srbtorile religioase ale postului si ndatoririle meseriei. Astzi, de pild, biserica o srbtoreste pe Sfnta +caterina, ocrotitoarea intelectualilor. A fost fata mpratului +giptului, despre care spun cronicile c era foarte frumoas dar si foarte desteapt, att de desteapt nct la vrsta de E9 de ani cunostea cele mai importante crti din biblioteca Ale5andriei. 6ricum, tocmai am vzut un serial la 2V despre minunile lumii prezentat de Sagan, n care se spunea c ntr o viat de G9 @9 de ani, dac ai citi zilnic 8E ore nu ai fi reusit s termini de citit toat biblioteca Ale5andriei. Se pare ns c Sfnta +caterina fusese dotat cu o mare capacitate, cu o mare memorie, nct a rspuns ntrebrilor ncuietoare puse de sfatul nteleptilor vremii pentru c ea citise jumtate din crtile bibliotecii tatlui ei. Asta, da, cultur& !up -iturghia de la (nstitutul 2eologic unde este hram, m am dus la 2V pentru c avem filmri pn seara la ora sase. !eocamdat merg n paralel, cu toate c activitatea mea artistic nu se prea potriveste cu 7iserica. "rintele Argatu m a sftuit s o conving pe mama s mi dea cei 8F.999 lei pe care vroia s mi i dea pentru o garsonier n care s locuiesc singur, iar eu cu banii s m duc la o mnstire de sine 32ignesti sau "asrea4 si s mi cumpr o csut mic. )ici nu s a pus problema, pentru c atunci cnd a auzit de mnstire a reactionat foarte urt. Asa c, deocamdat, am renuntat la ideea de mnstire, desi sufletul meu tnjeste din ce n ce 79

n mai mult dup atmosfera de rugciune continu, de sfintenie, de comuniune cu sfintii si, prin !uhul Sfnt, cu 0ristos. Si totusi n seara aceasta am spectacol cu Vlaicu Vod. )% noiem5rie Astzi, dup -iturghia n cinstea Sfntului Andrei, apostolul care a crestinat poporul romn, printele Argatu, ca de obicei, a citit /oliftele Sfntului Vasile la racla Sfntului *alinic si tot ca de obicei a vorbit cu oamenii dup /olifte. Subiectul principal astzi a fost avortul. !up ce a povestit grozvia actului n sine, a nceput s e5plice si consecintele lui, care din nenorocire nu se limiteaz n a distruge persoana n cauz, ci reverbereaz si asupra familiei, sotului si chiar copiilor, cci, spunea dnsul, proverbul "rintii mnnc agurid, si copiilor li se strepezesc dintii este foarte valabil si n ziua de astzi. Atunci, ca o confirmare a celor spuse de printele, au intrat n biseric trei persoane, o femeie mai n etate si doi tineri ce preau sot si sotie si care au e5clamat ntr un glas# "Asa este, printe&". Apoi s au bucurat aceia de revederea cu printele si noi am nteles c au venit s stabileasc ziua de cununie a tinerilor. -a mas am aflat taina lor precum si legtura lor cu proverbul mai sus amintit. !oamna mai n etate, care era mama biatului, avea la activ nici mai mult, nici mai putin dect ?9 de avorturi. -a un moment dat al vietii, dup ce terminase o facultate, biatul a venit acas, spunnd c el se nsoar cu o tiganc, chiar dac printii nu vor fi de acord. $ortati de hotrrea biatului, au mers la casa fetei si au constatat c mama acesteia era tiganc autentic, cu fuste lungi si salbe de bani n cozi, fiind de meserie florreas. 1ntr o curte dubioas au fost serviti cu niste prjituri dubioase si n aceeasi zi s a stabilit nunta. /ama biatului s a mbolnvit apoi si a zcut aproape fr simtire o lun de zile ea era cea mai potrivnic acestei cstorii. Apoi au fcut un copil si viata si a reluat cursul ca n orice familie. )umai c biatul era din ce mai nefericit si mama din ce n ce mai bolnav. Atunci a hotrt s ajung la printele Argatu, care la nceput s a ngrozit cnd a auzit c are ?9 de avorturi si c ar vrea s se spovedeasc. A refuzat o motivnd vrsta dnsului. 2otusi, femeia era att de disperat nct a insistat mult o sptmn si jumtate pn cnd printele a cedat si au pornit amndoi pe calea mntuirii. -a trei ani de la acest eveniment, ca prin minune, tiganca s a sturat de biat, l a prsit, a divortat, a cptat copilul si biatul a rmas din nou singur. 1n timpul faculttii, o coleg se ndrgostise de el, dar pasmite el "o iubea" pe tiganc. Aceea att de mult l a iubit nct a promis c se clugreste dac nu se mrit cu el. !ar nu a fost s fie asa. 1ntr o zi s a gndit s i dea un telefon biatului, desi trecuser trei ani, si iat i acum mpreun stabilind ziua nuntii. 6are nu este minunat !omnul'& 1n clipa cnd te hotrsti s rupi cu pcatul 3avortul n acest caz4, !omnul ti d tot ceea ce ai fi dorit din tinerete si nu ai avut parte, dezlegndu te de toat lucrarea cea rea, de toate vrjile si puterea nevzut a Satanei. !e fapt, biata femeie gndise asa cum fac H9S din femei fac un copil, ca s pot s l cresc bine si s l fac fericit. !ar printele Argatu i a spus din prima clip c acesta i a fost gndul gresit din cauza ntunericului sufletesc n care tria. Aceast pild s a petrecut astzi sub ochii mei, pentru c nici eu nu sunt strin de aceste cumplite crime avnd patru avorturi la activ, dar avnd si marea milostivire a !omnului prin 0arul dat la botez. !ar, !oamne, ce m fac cu mama mea, care are EE de avorturi, si, n plus, o mare si cumplit necredint'& "rintele mi a spus c dac nu se ntoarce pn n clipa mortii, eu voi fi singura ei sans, clugrindu m, dar si dobndind mntuirea. =rea rspundere& #+ de!em5rie "e msur ce naintez n ntelegerea si trirea *uvntului Viu a lui !umnezeu, mi este din ce n mai greu s ascult si s repet chiar si frumoasele cuvinte ale oamenilor spuse cu mult talent n teatru. 2otul mi se pare searbd si lipsit de sens, de miez si de ntelepciune. ,n fel de "la ce bun", care probabil m va determina ntr un scurt timp s renunt la meseria pe care am adorat o din copilrie. !e fapt m rup cu greu de slujbe ca s ajung ba la un spectacol, ba la o filmare. Acum merg n trei locuri minunate, avnd trei mari flcri spirituale de urmrit# printele Argatu, printele =aleriu si printele Sofian. 1n ajunul Sfntului )icolae de pild, nu am putut s m duc la *ernica pentru c am avut spectacol la 8H#?9, asa c am ajuns la Silvestru pentru c ei fac slujb n fiecare vineri si mi este foarte aproape de teatru. Smbt, de Sfntul )icolae, am fost dimineata la Antim, iar seara si duminic dimineata la *ernica. Aproape c nu am timp s respir, cci toate se deruleaz cu vitez si eu trebuie s prind totul din zbor, cci am pierdut ?? de ani de crestinism. !ar trag si eu ndejde ca tlharul de pe cruce care, desi vinovat, a ndrznit si a cerut iertare si mil, cptnd mntuire pe loc. Se apropie *rciunul si Anul )ou, si mi doresc 80

enorm s petrec aceste mari srbtori n mnstire, alturi de printele Argatu si fetele din jurul dnsului. #- de!em5rie *nd m am sculat dimineata si m am pregtit s plec la *ernica, nu credeam c voi avea o zi att de minunat si de binecuvntat. -a printele Argatu am avut marea surpriz s o cunosc pe Vali (ordnescu, sotia marelui antrenor "uiu (ordnescu, si am fost plcut surprins s constat c sunt oameni ai 7isericii, c se confeseaz la printele Argatu, cernd binecuvntare pentru fiecare meci important, si c sunt o e5ceptie de la regul. !ar surpriza cea mare a venit din partea lui Vali 3cu care m am mprietenit din primele minute, avnd amndou minunata senzatie c ne cunoastem de ani de zile4. +a ne a invitat la ei acas, unde ne a tratat si din cele lumesti 3cu plcinte de post de tot felul4, dar si din cele duhovnicesti punndu ne la video dou filme bune# 7en 0ur si /oise, filme pe care doream foarte mult s le vd, cu promisiunea c vom reveni curnd 3eu si cu /aria *ioplea4 ca s vedem si alte filme minunate 3tot cu subiect religios4. "+ de!em5rie *el mai frumos *rciun din viata mea. !esi sufletul mi e plin de fericire, lacrimile mi curg nencetat si o stare de umilint amestecat cu o mare bucurie si nltare m fac s nu mi doresc altceva pe pmnt dect permanentizarea acestei stri. Sunt de cinci zile la printele ajutnd la buctrie si la curtenie. *red c ar rmne surprins mama dac m ar vedea ct muncesc si mai ales cum si cu ce bucurie sufleteasc, pe care nu o mai am atunci cnd e vorba de cas si de invitati, de care sunt stul. !ar aici e altceva. Am aflat de la printele c n fata !omnului cel ce este n mnstire si face treab 3ascultare4 la buctrie are minile aurite pn la coate. (ar cei ce fac curat n biseric au minile aurite pn la umr. !esigur c este o figur de stil, dar tare m as bucura dac ar fi adevrat n ochii !omnului. A fost cel mai frumos Ajun din viata mea. !up ce am participat la biseric la o superb slujb care s a terminat la ora EE#99, am mers toate fetele la printele si am asteptat s vin colindtorii. *el mai real si romnesc Ajun de *rciun, cci, dup ce am venit de la biseric, am mncat cu totii nuci, covrigi si mere. /irosea a curat, a sfintit, a !umnezeu. "rintele ne a citit la toti /oliftele la 8E noaptea si apoi ne am culcat. ,nde sunt noptile de chefuri si destrblare, la sfrsitul crora spuneam# "*e bine m am distrat&". *t de oarb si nechibzuit am fost& *el mai tare m doare trecerea timpului. )imeni nu mi poate da napoi anii adolescentei, pe care mi i a rpit Satana. "- de!em5rie Surpriz& A venit Silvano. ,imitor cum se rezolv toate dac te ncredintezi cu totul !omnului. !e la botez pn astzi am ncercat s fac ceva constructiv pentru "satelitii mei". ,nul din ei este *armen, alturi de care mult am pctuit, asa c am ncercat s i spun ct de ct ce am nteles despre noul sens al vietii. A fost destul de receptiv# s a spovedit la printele Sofian, a fcut oarece rugciuni si iat Silvano a venit si vrea s o ia n sfrsit de nevast. 0alleluia& Am fost la printele Argatu cu ea si a primit binecuvntare pentru cstorie 3care nu se va face mai nainte de a l trece pe Silvano la ortodo5ie, prin mirungerea pe care o va face printele n vara aceasta.4 !eocamdat am primit binecuvntare s facem %evelionul la )icu /arcarian care, surpriz, s a ntors n tar anul acesta. "rintele a fost de acord pentru %evelion, cu observatia ca dup 8E noaptea s nu mncm sau s bem pentru a participa la /oliftele cele mari ale Sfntului Vasile, rugciunea cea mai important din biseric pentru nlturarea puterii diavolesti din lume. Am aprobat amndou si am plecat n 7ucuresti, unde trebuie n mare vitez s organizm totul. 7ine c nu avem spectacol dect n 89 ianuarie. "/ de!em5rie *u toate c suntem foarte ocupate cu pregtirile pentru Anul )ou, ne am bucurat cu totii, fcnd astzi o vizit la familia (ordnescu. - am luat si pe Silvano cu noi, cci printre alte cadouri, dragul de el, mi a adus o caset cu un alt film religios al lui Cefirelli. Silvano s a simtit foarte bine, mai ales c Vali este o gazd desvrsit si ne a oferit si de data aceasta o mas plin cu buntti n mare parte gtite de ea. ( am promis c vom reveni ndat dup Anul )ou pentru a vedea Ouo Vadis si *masa lui 0ristos.

81

# i nu rie #$/. "rimul %evelion crestin din viata mea& *u totul si cu totul deosebit 1mi vine s spun formula din crtile de povesti "cu totul si cu totul de aur". Am fost cu totii 8F noi si ai nostri, mncnd si glumind 3binenteles mai cu seam pe seama lui Silvano, care citea versuri n romneste, pronuntnd strmb cuvintele ca de e5emplu cinele n loc de cinele4. Atmosfera a fost foarte pasnic, copiii lui )icu s au dus ntr o camer s danseze, iar noi am stat cuminti la mas si, desigur, am discutat pe seama "ntoarcerii mele", a botezului si a ntelegerii vietii prin prisma crestinismului. Asa am nteles c eram att de czut din verticalitatea crestin, nct !omnul m a lsat s cad definitiv, pn la cea mai de jos treapt a iadului si a dezndejdii, apoi, folosindu mi prietenii pe post de instrumente, a operat chirurgical, e5tirpnd cangrena sufleteasc ce ameninta s mi sufoce sufletul. ( am multumit n gnd !omnului si cu voce tare lui )icu si nsici -ili c au participat la aceast -ucrare secret a lui !umnezeu. +vident c si ei sunt uimiti de schimbare, cci nu se asteptau s fie total si definitiv. Si mai mult s au mirat cnd au vzut c n noaptea Anului )ou eu nu am mai mncat si nu am mai but nimic dup 8E noaptea, stiind c dimineata m asteapt -iturghia Sfntului Vasile si /oliftele care mi fac sufletul si trupul sntoase. *red c acesta este secretul vietii# s descoperi c nimic nu este mai minunat si mai presus dect !umnezeu, si atunci, prin prisma (ubirii -ui, care este (nfinit, s i poti iubi pe toti din jurul tu, s poti iubi viata si s poti ntelege c viata e cea mai mare comoar, cel mai de pret dar pe care l avem de la !omnul, dac folosim acest dar asa cum trebuie. Altfel, cu patimile si scrbele noastre, folosim viata asa cum ar face un copil de F ani cu un calculator sofisticat, apsnd continuu pe toate butoanele n toate sensurile si la urm vznd c nu functioneaz, bgnd mna n el sau n priz, electrocutndu se si, evident, obtinnd n schimb moartea sau, n cel mai bun caz, un incendiu si arsuri grave. Asa procedm toti# trim haotic, suferind mult si pe toate planurile, nentelegnd si pierzndu ne si bruma de credint sau ncredere n oameni, si, atunci cnd suntem la limit, apare "de nici unde" !umnezeu si tot chinul se sfrseste. !a, m recunosc n cuvintele lui +liade cnd spune# ")u trebuie s precipitm "convertirea". +a se va mplini asa cum nfloresc pomii, cnd sufletul se va fi mbogtit ndeajuns, suferind ndeajuns." "Acele constiinte care triesc efectiv o viat sufleteasc, nu pot ndeprta sentimentul tragic al e5istentei dect prin crestinism." "Viata crestin nseamn siguranta valorii sufletesti si permanenta acestei valori. Asadar optimism, ncredere, drum drept, rodnicie." -e am citat si lor din cuvintele acestea minunate ale lui +liade si mi au dreptate, dar desigur e5ist un "dar", m au avertizat s nu m transform ntr o ciocnitoare QoodN, sau n lupul moralist. -e am rspuns s stea linistiti, cci eu tocmai srisem de la stadiul de animal la cel de 6m, dotat cu ratiune si suflet, deci nu voi putea fi nici unul din animalele cu care m au comparat. )e am amuzat n continuare pe seama asta, ns pe la ora 8 eu m am culcat, cci la ora A am fost n picioare si am plecat 3singur4 spre *ernica. )iciodat nu am trit un sentiment mai nlttor, mai dulce, un sentiment de biruint, ca n dimineata aceasta superb de primvar 3n mijlocul iernii T8FK *4 ndreptndu m spre biseric pentru slujb. Strzile erau pline de oameni mai mult sau mai putin afumati, unii cu chef mare, altii ghiftuiti si obositi, si realizam cu groaz si cu mare scrb c multi ani am avut si aceeasi stare. !eodat fata mi s a umplut de lacrimi care curgeau siroi. -acrimi de multumire, lacrimi de fericire ctre !omnul care mi a dat si mie s pot tri pe pmnt astfel de dulceat sufleteasc. Slujba a fost divin, apoi moliftele si masa la printele. Seara am ajuns trziu acas si m am uimit ct de odihnit m simteam, cu toate c dormisem doar patru ore si fcusem drumul la *ernica pe jos, dus ntors 38J >ilometri4. Aproape c am zburat si iarsi m am uimit vznd cu ochii mei mplinindu se n corpul meu cuvintele !omnului spuse prin 1mpratul !avid n psalmi, cnd zice# 1nnoise vor ca ale vulturului tineretile tale. $iecare pas, fiecare tresrire de muschi, fiecare gnd este acum sub dulcea acoperire a 0arului !ivin care "se revars", cci cu adevrat nu se toarn, nu se vars, ci se "revars." Att de mult, de dulce si de plin este sufletul cnd se nvluie n +l. " i nu rie #$/. & S0ntul Silve,tru> primul p p9 l Romei 1n anii cei mai frumosi ai copilriei si adolescentei m am nvrtit n jurul cartierului si bisericii Sfntul Silvestru, nvtnd la scoala de lng biseric. !e altfel, istoria familiei noastre se leag foarte mult de cea a bisericii Sfntul Silvestru# tata cu toti fratii lui au locuit o vreme 3la ntoarcerea din $ranta4 chiar vis a vis de biserica Sfntul Silvestru, ceea ce a ajutat o pe bunica s si boteze toti copiii 3chiar dac unii, precum tata, aveau E9 de ani si respectiv 8@,8G,8A4. 82

Apoi mtusa, sora tatei s a cununat n aceast biseric si si a botezat copiii aici. !eci, n dimineata aceasta, cnd am intrat n biserica Sfntul Silvestru, am avut sentimentul c sunt acas. "oate sentimentul a fost generat si de minunata slujb si fantastica predic a printelui =aleriu. +ste pur si simplu incandescent cnd vorbeste. 7iserica era arhiplin si spre surprinderea mea erau o multime de cunostinte din teatru 6lga 2udorache, *laudiu 7leont cu sotia, Sorin !umitrescu cu sotia 3bun prieten cu %.4. Abia la sfrsitul slujbei am aflat c superbele icoane bizantine e5puse de curnd n biseric sunt pictate de Sorin si m a impresionat foarte mult aceast transformare din sufletul lui cci n mintea mea mai dinuiau picturile moderne ale lui, fcute cadou lui %. (at deci c harul lucreaz unde vrea, cnd vrea si asupra cui vrea. !esigur, si el a fost surprins s m vad n biseric cu baticut pe cap, ngenuncheat si plngnd. !e la biseric m am dus la mtusa, unde era invitat toat familia la mas. /car o zi s stau si eu n familie, pentru c toti mi reproseaz c m am rcit de ei mai mult dect nainte de botez. "oate au dreptate, dar nainte mi se prea cumplit de enervant si plictisitor n familie, iar acum nu am timp, cci mai presus de toate si de toti este 7iserica si practica ei. !up amiaza a decurs pasnic si patriarhal, n snul familiei. !a, avea dreptate !ostoievs>i cnd, n Maramazov, pune n gura =rusen>i superba replic# "Viata e frumoas, noi o facem urt, dar viata e att de frumoas&". / i nu rie *ontinund ciclul de filme religioase n casa (ordnescu, astzi am fost numai eu, /aria si *armen, cci Silvano a plecat n (talia, iar *ati si *ateluta au nceput munca. 2otusi Vali este diplomat n relatia cu sotul ei, care este un drgut, un bun crestin, dar nu cred c ar aprecia vznd mereu tot felul de credinciosi ncurcndu se printre picioarele lui n special cnd se pregteste pentru un meci important. !e aceea cred c Vali alege numai zilele cnd el nu este acas, pentru c venim deja la a treia vizionare de filme si nu am gsit o dect pe ea acas. *u toate acestea am srbtorit si noi intrarea n noul an cu tort, sampanie si, binenteles, cu cele dou filme religioase promise. #% i nu rie #$/. "rimul spectacol din anul acesta si probabil ultimul din viata mea. $iind pe strad, s a repetat starea ciudat de "masc" pe care o am ori de cte ori plec la un drum scurt sau lung si sunt puternic fardat. Astzi am fost nevoit s plec mai devreme, cci nu am vrut s renunt la bunul meu obicei de duminic, si m am dus la /nstirea Antim la "araclisul /aicii !omnului si apoi la spectacol, intrnd direct n scen, am plecat fardat de acas. !e data aceasta, mustrarea /aicii !omnului a fost asa de puternic nct senzatia fizic n biseric a fost a unui obstacol de netrecut ntre mine si divinitate, ntre mine si sfinti, ntre mine si !uhul lui !umnezeu. / simteam n dublu e5emplar, o persoan acoperit cu un fel de cutie transparent, cea din interiorul cutiei avnd aspectul obisnuit al fiintei mele, iar alt persoan aflndu se n afar avnd un alt chip si o alt personalitate. Abia acum ncep s deslusesc influenta nefast pe care o pot avea suprapunerile personajelor interpretate de actori, cu tot ce implic ele machiaj, perioad istoric si triri sufletesti. !a, nu m am gndit niciodat la implicatiile pe care le pot avea 0amlet sau !anton, 6felia sau *hirita, *aligula sau *Nrano asupra sufletului interpretului, atunci cnd se las cortina si sala rmne goal, dar ncrcat de energia pozitiv sau negativ a spectacolului, iar actorul sau actrita I, n cabin, si desprinde masca din late5 de pe fat si cu ajutorul demachiantelor sterge ultimele rmsite ale aspectului fizic avut n seara respectiv. !ar sufletul' "e el cine l demachiaz' "oate mi vor rspunde la aceast ntrebare 6lga 2udorache sau *laudiu 7leont, pe care i vd destul de des la printele =aleriu, ncercnd probabil o "demachiere" a sufletului. !a& 0otrt lucru, nu mai pot continua activitatea n teatru sau televiziune. !ar unde' "oate c schimbarea aceasta se datoreaz si tristei vesti pe care am aflat o la teatru pe ?9 decembrie 8H@A "a plecat" !()*6-6 marele Andrei 2ar>o;s>i. !umnezeu s l odihneasc n lumea -ui Sfnt. "+ i nu rie #$/. & S0ntul 6ri4orie Teolo4ul )u am crezut c voi gsi corespondenti pentru religie n lumea artei si totusi astzi, la Sfntul Silvestru, ncepnd cu printele =aleriu si sfrsind cu un numr mare de credinciosi, am fcut parastas special pentru Andrei 2ar>o;s>i, care s a stins brusc la ?9 decembrie. )u pot s mi aduc aminte n momentul acesta dect cuvintele lui mentionate ntr un caiet de cinematec# "Arta este o form de rugciune". !a, mult m as bucura dac !umnezeu ar socoti astfel, cel putin pentru formele de art care si propun mcar o sensibilizarea a sufletelor, dac nu o 83

trezire la viat. !ar atta timp ct e5ist pornografie si violent 3ca s nu mai vorbim de comunism4 ca subiecte de e5primare n art, atunci aceea nu mai poate fi numit art si n nici un caz nu duce la rugciune. !e aceea cred c 2ar>o;s>i a fost primit n 1mprtia *erurilor, pentru c a fost regizorul care s a ocupat n mod special de miscrile sufletului hituit de viat, dar care 1l caut cu disperare pe !umnezeu. (at c, n anul 8H@A, !umnezeu a hotrt plecarea acestei mari personalitti internationale# Andrei 2ar>o;s>i. Sunt convins c !umnezeu s a folosit de genialitatea creatiei lui 2ar>o;s>i, n special a celor din ultimii ani, cnd viata lui a fost puternic influentat de -umina lui 0ristos si i a druit mntuirea. -a sfrsitul slujbei de parastas de la Sfntul Silvestru s a discutat printre altele si despre aparitia unui film fcut de $ranco Cefirelli despre viata lui (isus 0ristos, cu %obert "o;ell n rolul principal. /de, nu stiu ce s zic& )u pot s mi nchipui un om muritor intrnd n personalitatea lui 0ristos, *are este de fapt parte din Sfnta 2reime& 6h& *umplit& *u toate c am avut de mult un cult pentru %obert "o;ell, nu cred c voi dori s vd filmul. " 0e5ru rie /area srbtoare a 1ntmpinrii !omnului am petrecut o la *ernica, unde mi am umplut sufletul de bucurii pe care le las de fapt pe planul doi, cci pe primul plan as situa minunea pe care a fcut o Sfntul *alinic astzi la rugciunile speciale ale printelui Argatu. *a de obicei dup liturghie, la racla Sfntului *alinic, printele a fcut rugciuni de dezlegri cu /oliftele Sfntului Vasile si apoi, n timp ce sttea de vorb cu oamenii, s a apropiat de dnsul o femeie tnr 3EF ?9 de ani4 care i a spus c ar vrea s se spovedeasc, dar nu stia cum, cci nu mai fcuse niciodat n viata ei o spovedanie. Se ntelegea c era plin de pcate, poate chiar din cele grele, ceea ce i provoca o spaim paralizant. 6h& *t de bine o ntelegeam& / vedeam cu H 89 luni n urm, cnd nu as fi putut scoate nici un sunet, mai ales n fata printelui Argatu, care inspir din prima privire o desvrsit sfintenie. "rintele a simtit toate acestea si ca s nu o sperie si s plece, i a spus s se roage la Sfntul *alinic s o nvete el cum trebuie s se spovedeasc. *u credint sincer si puternic, femeia a ngenuncheat, lipindu si capul de stlpul de sustinere al bisericii de lng racla sfntului, si s a rugat un timp acolo. / aflam foarte aproape de ea, fiind si eu ngenuncheat la Sfntul *alinic. !eodat sare speriat si aproape alb la fat, strig la printele, povestind agitat c nu stie ce s a ntmplat, cci nu a spus nimic cnd a ngenuncheat, avnd mintea goal, dar dintr o dat stlpul pe care se sprijinea cu fruntea s a fcut moale ca un cauciuc si s a miscat din loc, aplecndu se pn n dreptul raclei Sfntului *alinic. Se ntelege c acestea nu le a vzut si simtit dect ea. ""rinte, ce a fost asta' Am halucinatii'" "Asta nseamn c Sfntul *alinic o s te ajute pe matale, fiindc te cunoaste." $emeia a rmas foarte impresionat, avea lacrimi n ochi si s a ntors repede lng racl, lipindu se din nou de stlp, de parc ar fi vrut s se repete momentul. !esi nu s a mai repetat, femeia era foarte fericit si cu fata plin de lumin, privea cnd la stlp, cnd la printele. /ai trziu, cnd a plecat lumea, printele a spovedit o si pe dnsa. Am asteptat o si am ntrebat o cum a fost si mi a rspuns cu mare emotie c printele a ajutat o s si clarifice mari probleme ale sufletului, pentru c a vzut n ea ce pcate fcuse si mai mult a ntrebat o el pe ea. Astfel, sarcina ei a fost usurat mult si a cptat curaj. (at cum, ntr o jumtate de zi, poti cpta iertare si mil de la !umnezeu. )umai o jumtate de zi& !ar cte sptmni, luni, poate chiar ani s a frmntat biata femeie pn cnd s a hotrt s se predea complet n mna sfnt a !omnului. -a mas, printele ne a subliniat 3a cta oar&'4 c !umnezeu nu se uit la pcate, c nici un pcat de pe fata pmntului nu este fr leac si c !omnul doreste ntoarcerea tuturor, conditia fiind "*%+!()2A, )<!+.!+A S( !%A=6S2+A", urmate de abandonare total n voia !omnului. Am discutat putin situatia vietii mele si am primit binecuvntare pentru a ncepe rugciuni speciale din care s se arate voia !omnului, deschizndu mi se drum spre o biseric de mir din 7ucuresti unde s slujesc ca paracliser, cci despre clugrie nu se poate pune problema deocamdat, pentru c mama este potrivnic si tulburarea provocat ei se pare c mi ar atrage n mnstire numai ispite si probleme. Am plecat trziu 3EE#994 de la *ernica si, cu tot frigul si zpada mare, am mers mpreun cu fetele o bucat de drum pe jos, pn cnd a venit o masin mic si, spre bucuria mea, era o doamn care mergea pn la ,niversitate. 1n douzeci de minute am ajuns acas, fericit si strngnd la piept crticica primit n dar de la printele despre minunile care se petrec n timpul Sfintei -iturghii, minuni pe care noi nu le vedem, dar care din rnduiala !omnului au fost descoperite unor oameni. "rintele mi a spus# "*iteste matale asta, ca s vezi c minuni au fost de la nceputul crestinismului si, dup cum ai vzut, 84

se ntmpl si astzi, dar oamenii nu au cunostint despre cele ce se ntmpl n nevzut n biseric. *iteste matale si spune mai departe tuturor celor ce nu cred n 2aina Sfintei -iturghii". . 0e5ru rie !e cteva zile triesc un sentiment nalt de ntelegere sut la sut a practicii crestine. !ac as fi avut cartea aceasta n cas, probabil c de mult as fi fost botezat. + adevrat c neavnd 0arul !uhului Sfnt druit de la botez, nu as fi putut ptrunde cu inima n cele citite despre Sfnta -iturghie. Abia acum nteleg sensul lacrimilor mele care curg aproape fr voia mea e5act n momentele n care, n mod nevzut, se petrec cele mai mari minuni n timpul liturghiei. 1ntr o zi m a ntrebat cineva dac nu m plictisesc n biseric auzind mereu acelasi lucru. 6dinioar gndeam si eu asa. !ar acum ceea ce m impresioneaz si m socheaz chiar este reactia sufletului meu care de la botez stie si vede ceea ce eu cu mintea si cu ochii nu stiu si nu vd. / simt solidar cu uimirea, e5tazul si fericirea acelui mprat pgn Amfilog care acum H99 de ani "a vzut" pe pmnt liturghia cereasc slujit de ngeri, n care se taie si se njunghie 0ristos prunc. Spun c m simt solidar cu acesta, mcar c eu nu vd nimic din cele vzute de el, ci m aflu ca preotul de la Sfntul /ormnt de acum H99 de ani, care slujea de J9 de ani n acele sfinte locuri si nu vedea niciodat altceva dect pinea si vinul pe care le punea n Sfntul "otir. #+ 0e5ru rie Acas cu mama una cald, una rece. /i a fcut o surpriz foarte plcut cumprnd o integral a nocturnelor lui *hopin si toate simfoniile lui /ahler. 7inenteles, cnd am dat cu ochii de /ahler, mi am adus aminte de %obert "o;ell si, pentru ca bucuria s fie deplin, tot astzi m au sunat -iliana si /arian, bunii mei prieteni din copilrie 3care ntre timp s au cstorit4, care mi au spus c n vara aceasta vor avea caseta cu filmul lui Cefirelli Viata lui (isus. Am spus c o s vin s l vd. A rmas s trec pe la ei dup "asti, cci pn atunci nu am timp. ( am spus si mamei despre film, dar a reactionat violent spunnd c o terorizez cu 7iserica si cu o atmosfer care i aduce mereu aminte de moarte. 7iata de ea& )u pricepe nimic, asa cum nu pricepeam nici eu nainte, mcar c ea este botezat de la nastere. 7a mi a reprosat c nu mai aduc nici un ban acas, c nainte mcar nu avea grija hainelor nici a cosmeticelor mele si c acum, de cnd nu mai muncesc, ea nu si mai cumpr nici o carte sau un album de pictur din cauza mea. "- 0e5ru rie *u tot frigul de afar sau mai ales pentru a dovedi diavolului c nimic nu mi st n cale cnd este vorba de !umnezeu, am fost toat luna aceasta cnd la Antim, cnd la Silvestru, cnd la *ernica, e5trgnd 3precum albina care adun polenul din florile ei preferate4 tot polenul duhovnicesc de la cele trei flori ale lui !umnezeu# printele Sofian, printele Argatu, printele =aleriu. -a printele Argatu am prezentat zilele acestea un caz a crui deslusire duhovniceasc m a lsat cu gura cscat. +ste vorba despre o bun prieten a mamei, al crei biat de E9 de ani 3pe care l stiam un munte de biat4 s a mbolnvit brusc si dup dou sptmni de febr continu, cnd l au dus la spital, s a constatat c are o tumoare la plmni si c trebuie operat. !ar la operatie 3pe care o credeau cancer4 stupoare& 7iatul avea un embrion de om adic un mic copil fratele lui geamn nedezvoltat si localizat n plmni. !esigur, n necredinta lor, att mama, ct si familia biatului nu au crezut e5plicatia pe care mi a dat o printele Argatu care a spus c aceasta s a fcut spre ntoarcerea ctre !umnezeu a printilor copiilor, cci acestia au fcut si fceau n continuare perversiuni se5uale, folosind corpul lor n toate pozitiile si metodele pentru producerea plcerii. Vai mie, vai nou tuturor care am fcut astfel de fapte& (at nc o dat mplinirea proverbului# "rintii mnnc agurid si copiilor li se strepezesc dintii. "rintele Argatu a mai spus c au fost salvati pentru a avea timp de pocint, dar, dac nu se vor opri, data viitoare va putea fi mai ru, cci acest fel de a trata corpul este mare scrb n fata lui !umnezeu, fiind n total contradictie cu menirea, cu chemarea pe care 6/,2%+7,(+ s o aib n fata celorlalti semeni ai lui precum si n fata lui !umnezeu. !ar, pentru a ntelege, trebuie s ne lsm cu totul n voia !omnului si atunci +- ne ntelepteste si ne poart pasii acolo unde este nevoie. Asa cum mi s a ntmplat mie astzi dimineat, cnd, dominat de lcomia care m a subordonat toat viata am vrut s mi satisfac pofta culinar si am plecat n cutarea unei gogoserii, cci este sptmna alb naintea "ostului /are si vroiam s mnnc o gogoas cu brnz. !ar !umnezeu avea alt plan cu mine, asa c m a dus pn la biserica Sfnta Vineri, 85

unde vis a vis se afl o mare gogoserie. !ar, fiindc nu erau gata 3trebuia s astept 8F minute4, mi am zis ce ar fi s intru n biseric unde mi a spus printele "etric !avid c slujeste la biserica Sfintei "araschiva. *nd am intrat n biseric si am vzut o mare de oameni cu papornite, cu sticle de ulei, cu saci de fin, cu colaci, cu lumnri pregtindu se pentru Sfntul /aslu ntr un vacarm de nedescris, am fcut stnga mprejur cu gndul s plec ctre gogoserie. !ar chiar atunci a iesit din Sfntul Altar printele !avid, care a rugat s fie liniste ca s nceap slujba. 6amenii s au potolit pe loc si eu am putut avansa, astfel nct m a zrit printele si mi a spus s rmn la stran. A fost pentru prima oar n viata mea c am participat efectiv la o slujb, cci am spus "!oamne, miluieste" de J9 de ori si 2atl )ostru. Apoi am nvtat chiar si rspunsurile cntate. Si iat c pofta si lcomia strecurate n mintea mea de ctre diavol s au dovedit adevrate gogosi, dar nu din cele cu brnz, ci umplute cu minciuni. )(/+)( S( )(/(* nu poate birui dragostea lui !umnezeu pentru 6/. +a este cea care ne cheam pe toti la mntuire. !ar trebuie s ne lsm purtati pe valurile ei, asa cum la mare faci pluta si te lasi furat de dulceata mrii. -a sfrsitul slujbei, am fost foarte fericit chiar dac era ora 8?#99 si eu nu mncasem nimic. 6 doamn drgut de la stran mi a fcut cadou acatistul /ntuitorului scris de mna ei. ( am multumit si i am spus c o voi pomeni de cte ori voi citi din el. "/ 0e5ru rie /ine ncepe "ostul "astelui. +ste primul post n viata mea pe care vreau s l tin asa cum scrie la carte 3de luni pn vineri fr ulei, mncare o dat n zi, seara4. )u cred c am s mor, cci am observat c tot ce mi era imposibil nainte, mi este foarte usor acum. 262,- cu ajutorul lui !umnezeu. 1n seara aceasta am participat la slujba de iertciune, care este un tipic mnstiresc, dar pe care unii btrni si l amintesc c se tinea de mult si n familiile adevrate, credincioase, cu fric de !umnezeu, cnd toti membrii din familie se iertau, se mbrtisau si puneau nceput bun, ca mcar n timpul "ostului s nu se urasc sau s se dispretuiasc, nicidecum s se nsele sau s se mint. "entru a ncepe postul cu bine, si a obtine rezultate, printele Argatu mi a dat "o retet", un fel de canon pe care s l fac J9 de zile ct dureaz postul, este vorba de J9 de paraclise ale /aicii !omnului nsotite de H lumnri n fiecare zi aprinse n J timpi 3orele A 8E 8@ EJ4 si de J9 de metanii. Aceste cifre nu sunt luate la ntmplare, ele abund att n Vechiul ct si n )oul 2estament. Am plecat de la *ernica cu mare ndejde si cu mult energie pentru a porni o lupt din care 2%+7,(+ s ies nvingtoare alturi de 0ristos. ' m rtie "1) 7(S+%(*A 2A S2:)!, !6A/)+, 1) *+% A S2A )( S+ "A%+" spune un stih din cele ce se citesc zilnic la stran. *u adevrat zilele acestea mi s a prut c sunt n cer, participnd la mnstirea Antim timp de patru zile la slujbele speciale din prima sptmna de post care se cheam *anonul cel /are ale Sfntul Andrei *riteanu. *red c aceste rugciuni au forta n ele s stoarc lacrimi si dintr un pietroi. 1n cele patru zile, biserica a fost ntesat de oameni care stteau lipiti unii de altii, dar ntr o stare de evlavie att de mare nct nu se auzea dect corul care cnta divin si suspinele celor ce si regretau pcatele, cernd iertare lui !umnezeu. "Suflete al meu, suflete al meu, Scoal, scoal pentru ce dormi' Sfrsitul se apropie. /iluieste m, !umnezeule, miluieste m&" +ste leit motivul ce se cnt ngereste la mnstirea Antim n nceputul "ostului /are. Si pentru ca sptmna s se termine cu o ncununare, am primit n dar, de la una din credincioasele ce vin la mnstirea Antim, cartea "elerinaj la locurile sfinte, despre care mi a povestit printele Argatu. +ste descris acolo pelerinajul pe care l au fcut printii *leopa, Argatu, (oanichie 7lan n 8HGJ. !e cnd am pus mna pe carte, nu mai dorm, nu mai mnnc, ci numai plng si 1l implor pe !umnezeu s fac o mare minune 3asa cum a fost cea cu botezul4 si s m duc A*6-6 unde simt c este *ASA /+A. - m rtie *e nemernic sunt& *t pPaci s pierd tot postul& ( am spus printelui la spovedanie c la sfrsitul sptmnii albe n duminica lsatului de sec de carne am mncat cu nepsare chiftele de carne, cu toate c mama mi fcuse separat fasole, dar am poftit ca o nemernic dou chiftele. "entru dou chiftele mi am stricat tot restul postului, cu toate c sptmna aceasta am mncat doar ceai si pine, noaptea la 8E#99. 6f, lcomia asta& *u ajutorul postului acesta si cu binecuvntarea printelui, o s i vin de hac. Am crezut c nu m voi mprtsi, dar 86

totusi, dup F9 de metanii, printele m a mprtsit. $etele mi au povestit ce s a ntmplat sptmna aceasta cnd eu nu am venit. Au fost martore cnd a venit o fat, student la chimie, si care, asistnd la comentariile printelui despre lupta ce se d n jurul fiecrei persoane ntre ngeri si draci 3pe care din fericire noi nu o vedem, dar o simtim4, fata a nceput s rd spunnd cu glas mare ctre lume c ea este student la chimie si a nvtat foarte multe si poate s spun c stiinta stie sigur c nu e5ist nici un fel de ngeri sau draci !umnezeu poate c o fi, cci "e5ist ceva mai mare dect stiinta, dar ngeri si n special draci nu e5ist". "7iiineee& a zis printele Argatu, o s te lmuresti matale." Aceea a plecat, dar la zece seara s au trezit c bate tare la usa printelui plngnd n hohote ca s o primeasc c s a ntlnit cu un drac& *e se ntmplase' Ajuns acas 3sttea la un cmin singur n camer4, cnd a aprins lumina s intre n cas, un drac sedea n fotoliul ei si rznd i a spus# "Am venit s m vezi, cci ai zis c nu e5ist". $ata a lesinat pe loc. *nd si a revenit, era pe jos, iar "acela" dispruse. A tipat, s au adunat vecinii si i au chemat un ta5i, cu care a venit direct la printele, s i cear iertare si s l roage pe !umnezeu, s o primeasc c ea vrea s se clugreasc, nu i mai trebuie scoal. "rintele nu a primit o n cas si a fost nevoit s doarm la arhondaric, si toat sptmna a stat n *ernica. -a sfrsitul sptmnii, printele i a fcut o slujb de dezlegare, dar nu i a dat binecuvntare pentru mnstire, spunnd c tara are nevoie de chimisti buni, cu att mai mult dac sunt credinciosi, cum devenise ea brusc. !a, majoritatea sfintilor din calendar sunt proveniti din astfel de ntoarceri. Acestea sunt autentice si sunt mult pe placul lui !umnezeu. Astfel de ntlniri cu !umnezeu sunt definitive si mult mai puternice dect convertirile lente, cci !umnezeu intr brusc n viata omului. Asa a intrat si n viata lui Saul 3prigonitor de crestini4, care brusc, ntr o jumtate de zi, a devenit Sfntul Apostol "avel, marele "avel, care si a dat viata fr nici o ezitare pentru *+- pe *are nu cu mult timp n urm 1l hulea, prigonindu i pe propovduitorii nvtturii -ui. "ovestea cu studenta chimist mi a adus aminte de frmntrile bietului (van Maramazov si halucinatiile pe care le descrie !ostoievs>i / gndesc acum c poate au fost trite aievea de autor. -a ora unu noaptea, cnd am plecat de la printele 3desi eram trei persoane4, abia am ajuns la poart si la cinci minute s a ivit o masin cu un domn credincios, care, culmea, mergea la ,niversitate. Afar erau 8F9 *, iar autobuz spre 7ucuresti nu mai era. *e poti spune n astfel de momente dect# "Slav 2ie, !oamne& 2e iubesc&". #" m rtie Smbt seara. Antim. Sfntul =rigorie "alama 6 predic superb a printelui Sofian la vecernia Sfntul =rigorie "alama, considerat teologul rugciunii. !e aceea a vorbit mai mult despre felul n care se fac primite rugciunile la !umnezeu. *uvintele printelui mi au ptruns n inim, potrivindu mi se mnus pe noua stare crestin. !e e5emplu, a subliniat c rugciunea trebuie fcut cu mintea treaz si cu struint, chiar dac ni se pare c !umnezeu nu ne aude. Si a dat drept pild +vanghelia n care 0ristos o vindec pe fiica cananeencei si nc de la distant, cu toate c nu ascultase rugmintea femeii si a fost necesar interventia apostolilor. Apoi a spus si conditiile n care o rugciune este bine primit. *u milostenie 3fcut din inim ctre sraci4, cu o viat curat trupeste si sufleteste si, binenteles, cu interventia /aicii !omnului si a sfintilor, ca mijlocitori ctre 2ronul *eresc. !esigur c este foarte important s stim ce cerem, cci uneori dorim un lucru, o fapt sau persoan care ni se pare nou c ne ar aduce binele n viat, dar este foarte posibil s ne nselm, si !omnul stie acest lucru, asa c nu ndeplineste rugmintea. !e multe ori, atunci cnd copiii nostri ne cer niste lucruri absurde, imposibile sau care i vatm, noi i refuzm cu bun stiint, pentru c suntem constienti c le ar produce ru. *u att mai mult, 2atl *eresc ne va drui numai cele aductoare de bine& !eci s cerem sntate trupeasc si sufleteasc, luminarea mintii si ntelepciune, buntate sufleteasc si smerenie, dreapt judecat n toate, ntelegerea Scripturii si, peste toate, 0arul !uhului Sfnt. +ste adevrat c 0ristos a spus# *ereti si vi se va da, bateti si vi se va deschide si 2oate cte veti cere n rugciune *%+C:)! veti lua& !A% cu inim curat, cu struint si cu mult smerenie. *el mai relevant e5emplu ne a fost lsat n istoria crestinismului de Sfnta /onica 3mama $ericitului Augustin4 care s a rugat 8@ ani ca fiul ei s se ntoarc pe drumul cel bun, cci se afla pe calea pierzrii, att trupeste, ct si sufleteste. !up cum stim, pn la urm !umnezeu i a ascultat rugciunea si a fcut din fiul ei un rob al Su, un 6/ 3cu majuscule4 despre care istoria a vorbit si va mai vorbi mult timp. "oate dac i ar fi mplinit rugmintea de la primele rugciuni, fiul ei s ar fi vindecat atunci pe loc si nu ar fi putut ntelege si aprofunda 87

ntelepciunea divin, nicidecum s o transmit prin scrieri si fapte din istorie, ca s o cunoastem si noi dup atta timp. *a e5emplu, se povesteste c ntr o zi se plimba acesta, frmntat de gnduri, pe malul mrii si a zrit o anomalie care l a fcut s rd# un nger cu chip de copil cra pe nisip putin ap cu o gleat gurit. 1ntrebat ce face acolo, copilul i a spus c vrea s aduc marea pe trm. Atunci a realizat $ericitul Augustin greseala pe care o fcea ncercnd s aduc n mintea sa 3sau a oricrui om pe pmnt4 mretia divin, care nu poate fi cuprins n totalitatea ei de nici o fiint, orict de inteligent ar fi ea. . prilie /are esti !oamne, si minunate sunt lucrurile 2ale& !a& Asa procedeaz !omnul, ca s te bucure si s te fac s - iubesti si s ntelegi ct de mult 2e iubeste, +l, *are ti ndeplineste rugmintile atunci cnd sunt pentru mntuirea sufletului tu. Astzi +IA*2 -A J9 de zile de rugciuni speciale, la ora zece dimineata a sunat la mine acas Andrei, un prieten din "vechea gard" si mi a spus te5tual# "Am auzit c ai nnebunit, ti ai lsat meseria si umbli prin biserici. )u vrei s cstigi si un ban din chestia asta' ,ite, eu pictez la biserica Sfntul )icolae 2abacu de pe *alea Victoriei, si printele m a rugat s i gsesc om pentru lumnri, curtenie, slujit n altar si chestii din astea. )u vrei'" Am rmas pur si simplu cu gura cscat si apoi, srind n sus ca o minge, m am si mbrcat si m am dus la biseric, unde am vorbit cu printele si m au angajat pe loc. !eocamdat stau de prob, c nu se stie niciodat& !ac voi putea si voi rezista, mi face si contract cu carte de munc. Salariul este bunicel E999 T smbt si duminic 3E ?99 lei4. "rogramul este @#99 8A#99, asa c voi putea s m duc seara si la *ernica, si la Antim, si la Silvestru. Voi ncepe dup "asti 3pentru c vreau s stau cu printele Argatu de srbtori4. )u am cuvinte suficiente ca s ( multumesc lui !umnezeu pentru ajutorul trimis. 1n felul acesta voi fi toat ziua n biseric, asa cum mi doream, si i voi nchide si gura maic mii, care mi zice mereu c am s ajung o cersetoare, c mi am lsat buntate de meserie ca s umblu prin biserici ca babele etc. )u ntelege, sraca, ce s i fac& 6 s m rog /aicii !omnului s o lumineze si pe ea, asa cum a fcut cu mine cnd eram n cea mai neagr bezn. ## prilie & S0ntul C lini!( Cerni! Am plns continuu, de fericire, la racla Sfntului. %ugciunile aici sunt att de nlttoare si de mngietoare si, ncununate cu dezlegrile fcute de printele Argatu, mi au adus si mi aduc continuu numai bine, att trupesc, ct si sufletesc, iar acum, ca o ncununare, si angajarea la biseric. "rintele s a bucurat foarte mult, iar fetele au rmas mute de uimire. Abia acum nteleg eu reactia lor n fata 0arului si a !uhului Sfnt care m nconjoar de la botez ncontinuu si care face ca eu s m comport asa cum trebuie s fie un bun crestin 3obtinnd si rezultate bune4. +le rvnesc de mult la starea aceasta care se cstig foarte greu, cu ani de post si lacrimi n rugciune. !in punctul acesta de vedere sunt ntr adevr privilegiat, si deocamdat primesc din belsugD va veni o vreme 3de care sunt constient4 cnd va trebui s dau si eu si atunci va trebui s mplinesc hotrrea !omnului care zice# *elui ce mult i s a dat, mult i se cere. #. prilie & Vinere M re( Cerni! +ste insuportabil de dureroas aceast constientizare pe care am trit o si eu astzi, cnd l am vzut pe printele staret iesind din altar cu *rucea cea /are pus pe umeri, nchipuind pe 0ristos, si o clip imaginea din icoan s a suprapus peste printele staret, si am crezut c lesin. Apoi am nceput s plng foarte tare si nu mi a lipsit mult s m duc s i iau crucea si s o duc eu, cci simteam c pentru pcatele mele se ntmpl toate acestea. !a, n clipe ca acestea poti dori s si mori pentru 0ristos, n orice caz s i dai tot ce ai tu mai bun din tine si la tine, numai s nu - mai vezi suferind pentru monstruoasele tale pcate. *e rusine& !e m ar fi nghitit pmntul atunci pe loc, as fi fost, fr regrete, constient c aceasta merit. Apoi, vorbind cu oamenii, cu printele Argatu, mergnd ncolo, ncoace, la buctria printelui cu pregtiri pentru "asti, s a mai diluat starea, dar a rmas ca o pecete acolo, n suflet, ce nu se sterge dect la moarte. #$ prilie & *ri,to, nvi t1 "rimul meu "aste adevrat, plin de lumin, de sfintenie. !up liturghia care a fost cntat divin de toti clugrii din *ernica, la ora patru dimineata, dup ce ne am mprtsit si am luat Sfintele "asti, ne am strns la mas la printele Argatu n chilie, unde, desi eram cu totii foarte obositi, am ciocnit ou rosii, eu am mncat si un pic de pasc grozav, si am but cte un 88

pahar de vin. "e la ora sapte dimineata ne am retras, ca s l lsm pe printe s doarm. Am dormit cu fetele n buctrie. -a ora 8E#99 ne am dus la biseric unde a avut loc o slujb ce se cheam "a doua 1nviere", nu am nteles prea bine de ce se cheam asa, dar mi au spus fetele s m duc la Silvestru, cci printele =aleriu e5plic foarte bine aceste lucruri. 1n timpul acestei slujbe s a citit +vanghelia cu aparitia !omnului dup 1nviere n foisorul apostolilor, n dousprezece limbi, printre care si n evreieste, ceea ce m a fcut s tresar de dor. -a mas, am spus printelui c mi este dor de 2ara Sfnt ca si cnd m am nscut acolo, si dnsul mi a repetat a nu stiu cta oar c voi ajunge acolo, cci este chemarea sngelui si a lui !umnezeu, care trebuie s se mplineasc. Acas mama avea musafiri. -e am povestit putin despre *ernica, dar nu prea mult, cci aveau altele de brfit. "% prilie & S0ntul Silve,tru & dou ;i de P ,ti -iturghie cereasc urmat de predica incandescent a printelui =aleriu e5act despre a doua 1nviere, ca si cnd cineva mi a rspuns gndului si ntrebrilor mele. A comentat deci +vanghelia 1nvierii, care a subliniat dnsul se citeste la nmormntri. !ac suntem atenti la modul de e5primare din +vanghelie si c ntr o singur fraz se spune de dou ori e5presia c vine ceasul, o dat urmat de cuvintele si acum este si a doua oar simpl. =sim aici cheia ntelegerii. *ci avem dou morti 3una a trupului si alta a sufletului4. *el ce nu a cunoscut, nu a auzit si nu a urmat glasul lui !umnezeu aici pe pmnt si deci acela este mort sufleteste, de unde rezult c avem si dou 1nvieri, cci se poate nvia de aici# *ci vine ceasul si acum este cnd cei morti vor auzi glasul lui !umnezeu si vor nvia. *are morti' +vident cei care ca si mine au fost morti sufleteste si cnd a venit ceasul si au auzit glasul divin strignd, au nviat din moartea pcatului. !a, acesta este sentimentul meu zilnic, mi vine s strig lumii c 0ristos a nviat si o dat cu +l am nviat si eu. A doua 1nviere este desigur cea obsteasc, cnd !umnezeu i va judeca pe toti dup faptele lor. Adam, nselat de sarpe, a vzut c nu a murit n urma mncrii mrului oprit si a crezut c este viu. !ar el a murit atunci spiritual, prin desprtirea de !umnezeu, pentru neascultare. Spune Sfntul Apostol "avel# "lata pcatului este moartea, cci de aceea a trimis !umnezeu pe $iul Su, ca s surpe pe cel ce avea stpnirea mortii, adic pe diavol. !eci trebuie s murim pcatului de aici pe pmnt, ca s putem nvia spiritual, iar la nvierea spiritual ajunge omul prin dou eforturi majore# S< ), /A( (,7+AS*< "-<*+%+A si S< ), S+ /A( 2+A/< !+ !,%+%+. Adic# )eptimitor fat de tot si comptimitor cu tot. *e superb e5primare a gsit printele =aleriu. 1ntr adevr oameni buni si ri trebuie comptimiti unii fiindc nu nteleg sensul chemrii nalte pe care o are omenirea ctre !umnezeu si ceilalti pentru c, desi au nteles tot, nc se mai zbat legati de lanturile acestei lumi. "# prilie & trei ;i de P ,ti( Cerni! )ici o zi fr o pild sau fr un semn de la !umnezeu. Astzi, dup minunata liturghie si dup mas, n timp ce printele se odihnea putin, iar noi fceam ordine n buctrie, deodat a btut cineva la us. / am dus s deschid, dar aveam dispozitie s nu las pe nimeni n cas mcar o or, ct s se odihneasc printele. -a us era ns o doamn care a insistat mult de tot s intre mcar cnd se scoal printele si s fie prima care intr la el, s i multumeasc pentru marele bine pe care i l a fcut. Am nchis usa si am iesit cu ea n pridvor, unde mi a povestit cu lacrimi de multumire c este doctor la Spitalul +lias. -a un moment dat, cu un an n urm, se mbolnvise grav, dar nimeni nu stia ce are, pentru c s a supus tuturor e5amenelor de la Spitalul +lias si toate erau foarte bune !ar ea murea ncet n fiecare zi. !ar !umnezeu, *are stie inima fiecruia, a vzut o pe biata doamn doctor c nu era pregtit. +ra foarte necredincioas. !omnul a ngduit s aib o asa boal nct nimeni n afar de el s nu o poat vindeca. !in vorb n vorb cu prietenii si vecinii, a auzit de printele Argatu si, din clipa n care a psit pragul aici, dnsul i a spus direct c are argint viu 3mercur4 pus n mncare de cineva care o urste de moarte. "!esigur, am zmbit si i am reamintit printelui c sunt doctor si c este imposibil s fi mncat mercur. Si cu att mai putin credeam c poate iesi fr alt interventie dect rugciunea printelui." !ar credeti m c, dup o sptmn de post cu Sfntul /aslu de trei ori si moliftele Sfntului Vasile, cu dezlegri de vrji fcute de printele Argatu, am vzut cu ochii mei cum mi iesea prin toti porii, pe tot corpul, broboane de ap care contineau mrgelute mici de mercur. -a nceput m am speriat si am nceput s plng, pentru c brusc am realizat c printele avusese dreptate si cineva mi fcuse vrji puternice. Apoi, alturi de dnsul, m am ntrit, am continuat postul si, cu ajutorul lui !umnezeu, prin 89

rugciunile printelui Argatu, m am fcut deplin sntoas si am nteles c stiinta si medicina, cu toate pe care le are si le cunoaste, sunt complet anulate de mretia si puterea lui !umnezeu pe care o poate manifesta ntr un preot, pentru a i smeri pe cei mndri pentru cunostintele lor. Asa s a ntmplat si cu mine, si de aceea i voi fi recunosctoare toat viata printelui. S nu cumva s lsati pe altcineva nainte. Vreau s fiu eu prima, cnd se scoal, s i multumesc si s m binecuvnteze s pot tri de acum n voia lui !umnezeu." ( am promis c asa voi face si am intrat n buctrie, asteptnd s se trezeasc printele. "ovestea mi a plcut mult si mi pare nespus de ru c nu a fost si mama aici s aud si s se ntelepteasc. Am plecat de la mnstire cu o mare sperant c minuni se petrec la fiecare pas, si chiar cu cei mai ri sau necredinciosi oameni, asa c poate !omnul o va lumina si pe mama mea si, mpreun cu ea, pe toti prietenii care sunt departe de credint si de adevr. ") prilie & S0ntul 6@eor4@e( Cerni! !up liturghie am fost la printe la mas si am luat binecuvntare pentru a ncepe munca la biserica Sfntul )icolae, pe *alea Victoriei. ". prilie "rima zi de munc la biseric. A fost minunat. Sunt e5trem de fericit. 7iserica are un comitet foarte bun si presedinte este Virgil *ndea, care locuieste n apropiere. /ai este si o doamn btrn superb care mi aduce aminte de filmul Vizita btrnei doamne. 1n biseric este pace si mult liniste, n special diminetile, si voi profita de acest timp binecuvntat ca s fac multe rugciuni si mai ales s citesc din Sfintii "rinti. #) m i / am nvoit astzi de la Sfntul )icolae si am plecat la ora 88#99 ca s prind la Antim predica printelui Sofian, care a vorbit despre mironosite. *e conotatie batjocoritoare a cptat acest cuvnt n zilele noastre, delimitnd niste fiinte care vor s par sfinte, dar nu sunt# "0ai, nu mai face pe mironosita"& 0m& *e departe de adevr este aceast interpretare mironositele 3cuvntul vine de la mir cele ce au adus mir duminic dup rstignire4 n viziunea prezentat de printele Sofian. /ironositele suntem noi, femeile crestin ortodo5e, care prin viat curat, urmnd sfaturile 7isericii, druim familiilor noastre toat cldura si dragostea pe care 0ristos a lsat o pe pmnt, n ciuda ruttilor si violentelor ce se nmultesc, asa cum, odinioar, "ele mironositele" - au urmat pn la *ruce. *hiar si atunci cnd toti fugiser 3inclusiv apostolii4, ele mpreun cu /aica !omnului au fost singurele care au rmas pn la ultima suflare a lui 0ristos pe *ruce. 2ot ele au ajutat la *oborrea de pe *ruce. "e !rumul *rucii cnd cade istovit, mironosita Veronica 1i sterge chipul transpirat si nsngerat cu mahrama ei, care devine prima icoan cu chipul lui 0ristos. !ar cea care se deosebeste n mod special dintre ele este /aria din /agdala, care a avut o viat stricat pn cnd - a cunoscut pe 0ristos si a devenit cea mai aprig aprtoare si mrturisitoare a lui 0ristos. "e ea o alege !omnul s fie prima fiint vie de pe pmnt care s vad nviat si s mrturiseasc lumii, rspndind Vestea cea /are, cea mai frumoas veste din lume 0ristos a 1nviat& !e acum totul se schimb, asa cum a promis. !a, chiar dac murim cu trupul, ne ngropm, viermii ne mnnc carnea si rmn niste oase firave, care uneori se transform n pulbere, 262,- S+ VA %+$A*+ si trupul nostru VA 1)V(A. !esigur, va fi un trup transfigurat, unit cu -umina. Slav 2ie, 0ristoase& Slav 1nvierii 2ale& "# m i & S0intii Con,t ntin ,i Elen Am avut dou uimiri astzi, chiar de ziua numelui meu. "rintele /ihai mi a spus c pot s plec dac vreau nainte de liturghie, si i am multumit. 2otusi nu am plecat nainte de a pune toate n ordine, pregtind totul pentru liturghie. 1n drum spre *ernica m am oprit si la "atriarhie, unde este hramul Sfintilor 1mprati. Acolo am avut surpriza s mi fie prezentat de ctre dou surori pe care le cunosc de la Silvestru una dintre cele mai interesante figuri crestine, poetul (oan Ale5andru, care ne a anuntat c n toamn va tine niste cursuri de literatur comparat n paralel cu 7iblia. ( am promis c voi veni si cnd am ajuns la printele Argatu a fost primul lucru pe care i l am spus. / a binecuvntat s particip la toate cursurile lui si a spus c sufletul lui este mare n fata 90

!omnului, c, dac rmne pe drumul acesta, la .udecata cea /are va avea pozitia unui arhiereu pentru c face fapte de conductor de biseric. Asa am aflat c nu este nevoie absolut s activezi n biseric ca angajat, c, si n lume fiind, faptele tale pot strluci, i poti ajuta pe oameni fcnd astfel voia !omnului si obtinnd mntuirea. "$ m i & n9lt re Domnului !oamne, cum o fi liturghia astzi, sus, pe /untele /slinilor, e5act n locul de unde S a nltat 0ristos la *er, dac aici la *ernica este att de divin'& +vident, i am cerut voie printelui /ihai spunndu i c trebuie s m spovedesc si s m mprtsesc la *ernica. Am simtit c nu i prea plac plecrile mele, dar eu sunt la nceputul vietii de credint si, dac nu sunt n preajma printilor mei duhovnicesti Argatu, Sofian, =aleriu n fiecare sptmn simt c m sufoc si mai ales nu stiu s nteleg viata n lumina lui 0ristos cci acesta este tot secretul !umnezeu a stiut c pentru o fiint pierdut si ntunecat ca mine nu e5ist alt sans dect botezul si apoi instruirea prin cei mai puternici lupttori n armata lui 0ristos. !e la printele Argatu obtin n primul rnd eliberarea din chingile vrjitoriilor si magiilor, si apoi ntelesul si adaptarea vietii moderne conform cerintelor din 7iblie. Aceasta cred eu c este baza pentru orice crestin nceptor. !e la printele Sofian, n serile minunate de la Antim, n pacea desvrsit pe care o rspndeste, ncerc s nvt umilinta si smerenia, fat de oameni si n special fat de !umnezeu, dar capt si o dorint de cunoastere n cele ale sfinteniei si modalitatea de dobndire a strii de sfintenie n zilele noastre. (ar la printele =aleriu ascult predici nlttoare, care mi dau avnt sufletesc si m fac mult mai apropiat de 7iseric, cu dragoste de stran, de practica bisericeasc si trezesc n mine dorinta de a aprofunda tainele si mistica crestin. !eci nu m pot lipsi de toate acestea, asa c, dac nu voi cpta ntelegere, voi ncerca s mi gsesc o biseric unde poate va mai fi o persoan angajat, vom putea lucra n ture asa m a sftuit si printele Argatu. " iunie 0a& 0a& Am nceput s fac valuri. Astzi, n timp ce facem de zor curtenie general n biseric, pregtindu ne pentru "ogorrea Sfntului !uh, a aprut colega Violeta 7erbiuc, trimis desigur n recunoastere de ctre onor 2eleviziunea %omn sectia divertisment. 0a& Aveam o tinut delirant, cu fusta neagr lung si suflecat, asijderea si mnecile de la bluz, cu un batic pus pe vrful capului si cu multe gleti, unele pline cu gaz, cu ap cu dero, cu ap curat, si munceam de zor. +vident, dup ce s a nchinat, adic si a fcut cruce 3nu stiu dac din evlavie sau socat de aspectul meu4, m a ntrebat cu o fat lung dac sunt bine si dac nu am nevoie de nimic. 0a& 0a& Asadar m crede nebun. /i a comunicat c n sfrsit se d concursul pentru posturile noastre din 2V. ( am spus c nu m intereseaz, am asteptat attia ani si nu am cptat postul si acum am venit la *el ce d din plin adic la !omnul. A plecat total nedumerit. S i miluiasc !umnezeu& . iunie & Po4orre Du@ului S0nt Am stat cumintic la biserica Sfntul )icolae, dar ct a tinut liturghia am stat ca pe ghimpi. "robabil c printele /ihai m a simtit, sau Sfntul )icolae s a milostivit, si apoi mi a dat voie s plec dup 2atl nostru, asa c am ajuns cu bine la Antim, e5act ca s prind predica printelui Sofian despre !uhul Sfnt. !in pcate nu am luat caietul cu mine, asa c am retinut foarte putin. !uhul Sfnt este din Sfnta 2reime si este e5trem de sensibil si de fin nct nu se poate apropia de nimic ntinat. +l poate ptrunde n sufletul fiecrui om care s a curtit si se afl n stare de umilint si smerenie fat de Sfnta 2reime. $oarte important de retinut c !uhul Sfnt nu a fost trimis nici peste apostoli mai nainte ca s si cunoasc umilinta, smerenia si s se curteasc putin prin ncercrile la care i a supus 0ristos. !e aceea le spune la sfrsitul prezentei -ui pe pmnt# !ac m voi duce, v voi trimite pe /ngietorul, !uhul Adevrului, si v va vesti +vanghelia lui (oan. Asa am cunoscut si eu c ceea ce m a nsotit n ultimii ani dinaintea botezului si a fcut s tresar inima mea n prezenta sa, a fost duh de pocint trimis de la !umnezeu. Acesta cheam toate sufletele, ncercnd s le curteasc si s le pregteasc pentru 1ntlnirea cea /are cu puterea !uhului Sfnt apoi !uhul Sfnt face s se descopere 2ainele !umnezeirii prin unii oameni n care se slsluieste, dar, pentru a ajunge la aceast cinste, !umnezeu l cerceteaz pe om cu mari ispite, ngduind diavolului s l ispiteasc, pentru a fi ncercat dac 91

cu adevrat este puternic si vrednic. Si am mai aflat un lucru foarte important# este imposibil ca cineva s fie ispitit, s aib grave probleme din partea diavolului dac !omnul nu ngduie, predndu l diavolului, ca odinioar pe (ov, toate pentru curtirea sufleteasc de molozul pcatelor. / & $ iunie 1mi pare ru, dar nu am rezistat si pentru aceste dou zile importante Sfnta 2reime si ziua mea de nastere am dorit mult s fiu cu printele Argatu. 2otusi, el este cel prin care a lucrat puterea !uhului Sfnt si am primit o nou viat, o nou identitate si poate si mntuirea. !eci se cuvine s i dau respectul si dragostea mea mai nti dnsului si apoi tuturor celor ce m ajut. *red c s au suprat cei de la Sfntul )icolae, mai ales c mi au atras atentia, spunndu mi c si la ei este spiritualitate avndu i n vedere pe V. *ndea si ceilalti. !a, este adevrat, dar pentru pcatele mele nu este suficient. Am nevoie mereu de Sfntul /aslu si de atmosfera ncrcat de energie de lng Sfntul *alinic si din mnstire. "$ iunie & S0intii Apo,toli Petru ,i P vel "rimul an de crestinism m gseste usor descumpnit n aceast zi important din viata mea. *u teatrul am rupt o definitiv. %elatiile de amor de asemenea le am rupt definitiv. "oate c dintre toate relatiile mele sentimentale, s ar mai putea decanta doar %., dar este aproape imposibil s m gndesc c el ar putea duce o viat crestineasc asa cum mi doresc eu, cu druire total lui 0ristos. *ci asa am nvtat aici la printele si am observat cele trei patru familii crestine crora nu li se pare nici absurd si nici imposibil s posteasc, s se spovedeasc, s urmreasc calendarul bisericesc si s si ghideze viata dup legile 7isericii, deci toat iubirea si viata lor comun s o druiasc ca pe o ofrand lui 0ristos. Asa mi as dori si eu !ar cred c nu se poate. -a mnstire, unde m simt foarte tare chemat si unde cred c as fi cu adevrat fericit, mereu n rugciuni si cntri bisericesti, deocamdat nu se poate, pentru c mama nu este de acord si printele sustine c, ea fiind vduv, eu fiind singurul copil, nu am voie s o las singur la btrnete. -a nceput, aici, la biserica Sfntul )icolae, m am simtit nespus de fericit, dar acum, cnd simt presiune asupra mea, chiar si n biseric, m tulbur si cred c este prea devreme s m lupt cu puterile nevzute, cci nc sunt bebelus am mplinit un an. ( am cerut binecuvntare printelui Argatu s renunt la angajarea de la Sfntul )icolae, mai ales c se ivesc dou perspective interesante. Vine Silvano s se cstoreasc cu *armen si trebuie s i facem mirungerea la *ernica si apoi vine =uN, fratele tatei din $ranta, si va sta la 7usteni. "oate le o fi drag si m iau cu ei n $ranta, cci vine cu masina. "rintele a fost de acord, dar a spus s fac multe rugciuni fierbinti ctre /aica !omnului si ctre /ntuitor. $ie, !oamne, Voia 2a& "$ u4u,t *a de obicei cnd vine Silvano, nu mai am timp de mine. A fost superb& ( am fcut mirungerea la *ernica, cu printele Argatu si cu mine ca nas. !esigur, au fost multe ispite, dar le am trecut cu bine. Apoi nunta, la biserica Sfntul +lefterie, si masa la Athenee "alace. A plecat acum o sptmn, iar acum *armen asteapt iesirea actelor 3adic dou trei luni4 si va fi liber& $erice de ea& +u nc m trudesc n tara asta n care si aerul a devenit insuportabil miroase a cium si a moarte. !ac nu as avea speranta si credinta c 0ristos m aude si m vede, dar i vede si pe cele E? de milioane de amrti, de sclavi neputinciosi, si nu as fi sigur c ntr o zi totul se va termina cu bine, nu cred c as fi stat n %omnia nici o zi. !ar, dup cele ce ne povesteste printele, ar e5ista sanse de libertate, dar cu mari sacrificii, cu pierderi uriase. !in ceea ce ne a e5plicat dnsul, chiar si dup ce se va elibera lumea de ciuma asta rosie si va cdea comunismul 3cu ajutorul puterilor divine4 ceea ce va urma va fi sub semnul antihristului si cu toate c vor fi granitele libere si vom putea merge liberi n lume, muncind si avnd bani, de fapt toat gndirea va fi satanic# homose5uali cstorindu se oficial, desfrnare si drogati n scoli, desfrnarea la loc de cinste. "7ine, dar unde va fi 7iserica'", am ntrebat. 7iserica nu va mai avea nici un ecou n sufletele oamenilor, pentru c le va fi dat pine si circ 3filme si programe 2V porno4 si ei vor "fi fericiti". !ar pe urm va urma pecetluirea cu semnul antihristului si oamenii si vor vinde sufletul pentru mncare si butur, pentru distractie, pentru a avea case, masini lu5oase, a cltori, ntr un cuvnt "a tri bine", uitnd c 0ristos a venit pe pmnt pentru A7S6-,2 1)2%+A=A 6/+)(%+, !+ -A 1)*+",2,%( ":)< A*,/, S( S( A !A2 V(A2< "+)2%, +( Apoi a zis# "A*+-A *A%+ V%+A S< S( -AS+ AV+%+A S<%A*(-6%, S< S( (A *%,*+A S( S< /( ,%/+C+". !eci A*+-A *A%+ V%+A. +l nu oblig, dar sunt putini oameni pe pmnt care triesc pentru 92

!umnezeu. +goismul este foarte puternic si a ajuns pe post de virtute. !ar a mai subliniat c oamenii nu nteleg ei singuri 3orict carte ar avea4 faptul c trebuie s suferim la fel ca si +l ca s putem primi 1nvierea, cci pentru aceast 1nviere a venit 0ristos pe lume. )% u4u,t Am avut un vis deosebit, poate ca rspuns la rugciunile mele pentru %. - am visat c era ngenuncheat ntr o biseric ntunecat si se ruga cu lacrimi pentru iertarea pcatelor. !eodat, din cupola bisericii s au ivit trei raze puternice de lumin, ca si cum cineva ar fi pus reflectoarele pe el. "oate cele trei raze sunt ale Sfintei 2reimi ce se va milostivi ntr un final si de el, potolindu i patimile si gsindu i o sotie pentru mntuire, cu care s fac niste copii buni si credinciosi, ca s aib cine s se roage pentru el. S l ajute !umnezeu& Amin& #' ,eptem5rie / pregtesc de zor pentru plecarea la 7usteni, cci a venit n sfrsit unchiul mult visat. Astzi, dup liturghia de la *ernica, i am cerut binecuvntarea de drum printelui, care mi a fcut o rugciune special. / duc singur cu trenul, cci ceilalti sunt acolo deja, iar mama nu poate merge. #. ,eptem5rie "2oate bune si frumoase, dar de ce trebuie s te nchini att si de ce trebuie s faci mtnii ca babele'" m au apostrofat ei dup un timp, cci am fost cu totii n biseric, la parastasul lui *ostel. )u aveam ce s le rspund, asa c am deviat discutia. !up cum vd eu, nu mi miroase a plecare cu ei. !e altfel, ieri am iesit din biseric, unde m rugasem cu mult foc s mi arate !umnezeu dac trebuie s m agit s plec n $ranta, si am vzut pe cerul complet senin un nor alb strlucitor, foarte frumos, dar care avea e5act forma hrtii %omniei Am rmas cu gura cscat si cnd au iesit si ei din biseric le am artat norul. !ar deja ncepea s se destrame. 6ricum, a fost suficient s nteleg c trebuie s rmn n tar sau c oricum nu trebuie s plec n $ranta. ") ,eptem5rie +ste adevrat, se spune c slava !omnului se arat n munte si istoria religioas o si arat n munte. (at c si mie mi s au dat niste semne de cnd am venit n 7usteni. "rimul semn a fost pe cer sub forma hrtii, iar vreme de trei zile am avut n fiecare noapte aproape acelasi vis, sau n orice caz subiectul era cam acelasi si foarte important# prima noapte m am visat n pielea goal, umblnd prin cas, a doua noapte se fcea c eu sunt mbrcat, dar umblam printre multi, multi oameni complet goi si a treia sear iarsi eram n pielea goal, dar de data aceasta asteptam tupilat n spatele unui gard de fier forjat s ias preotii dintr o biseric urias, un fel de templu care avea creneluri sculptate n piatr si o intrare superb, cu trepte multe si coloane superbe, si deasupra usii de la intrarea n aceast biseric mare era un mozaic cu sfinti. !ar deodat au iesit multi, foarte multi preoti, arhierei, multime de credinciosi cu steaguri, cruci si, fiind mbrcati n vesminte superbe, au nconjurat biserica, ndreptndu se spre iesire, unde eram eu. Atunci s a auzit o voce ca un tunet si mi a poruncit asa# "1mbrac te imediat, nu ti e rusine'". *ci eram goal. Si, din cerul care s a desfcut putin, s a vzut o mn care mi a aruncat o hain brbteasc, groas, din pr de cmil. Atunci am nceput s m mti, n stilul meu clasic, c este groas si zgrie. Vocea mi a poruncit nc o dat "1mbrac te&", aruncndu mi din cer si o curea. 1mbrcat astfel, i am urmat pe toti acei minunati preoti, care s au ndreptat spre o camer unde se afla o *arte urias 3cel putin zece metri lungime4. 2oti treceau prin fata acestei *rti, iar un tnr nsemna n *arte numele fiecruia. Am reusit n final s m nscriu si eu n aceast ciudat *arte. Visul s a repetat de trei ori si a avut o logic duhovniceasc pe care va trebui s mi o desluseasc printele Argatu. *onform nvtturilor scrise de Sfintii "rinti si predate de printii Argatu, =aleriu si Sofian, visele sunt domeniul favorit al diavolului prin care poate manevra cum vrea el viata celor ce nu cunosc si nu urmeaz nvttura adevrat a bisericii. *a s fie adevrat un vis, trebuie s se repete de cel putin trei ori la rnd n numele Sfintei 2reimi. Apoi, cel ce a visat trebuie s se consulte cu preotul la care se spovedeste si, dac !umnezeu vrea, i descoper preotului, n urma unor rugciuni speciale, ntelesul divin si vointa !omnului din visul respectiv. 6%(*+ A-2< 1)*+%*A%+ !+ 1)2+-+=+%+ A V(S+-6% +S2+ 6 /A%+ "<*<-+A-< A !(AV6-,-,(.

93

#+ o!tom5rie & I ,i *e pcat c nu avem ca modalitate de e5primare ctre ceilalti oameni dect palidele si stersele noastre cuvinte 3fie ele chiar ale lui Sha>espeare4 pentru a e5prima plintatea sufletului cnd primeste daruri din partea lui !umnezeu. *e cuvinte pot s spun, ca s e5plice buna dulceat pe care am simtit o venind din inim cnd am mbrtisat o pe Sfnta "araschiva si cnd ea s a cobort din sfintenia ei si m a mbrtisat, emannd din carnea aceea ncremenit atta viat, atta dragoste si cldur, nct am rmas mult acolo, lng sicriul de argint, asteptnd s o aud vorbind. !ar ce rost mai aveau cuvintele n fata dragostei care m nvluia si m coplesea, fcndu m s m simt cu adevrat mic si nestiutoare, dar mai ales supus unei noi vieti care trebuia s m duc la "nscrierea n *artea Vietii" pe care o visasem cu aproape o lun n urm. *ci Sfnta "araschiva fusese cea care mi druise visul. 7iserica era identic cu *atedrala de la (asi, gardul de fier, curtea, crenelurile din piatr, dar mai ales mozaicul de la intrare "erau identice". /ai ales c eu nu vzusem niciodat nici mcar fotografiile acestor locuri. Abia astept s le povestesc celor trei ticuti ai mei. "-&". o!tom5rie Atunci cnd biserica este n srbtoare, eu sunt ntr o stare de bucurie care m face s nu simt nici oboseal, nici frig, nici foame. Asa s a ntmplat n aceste dou zile pe dealul /itropoliei, la moastele Sfntului !umitru, care a strns n jurul lui atta lume credincioas deodat, ca si la *uvioasa "araschiva# simt o frtie tainic ntre cei care am venit s ne nchinm. )u ne cunoastem, dar parc suntem frati de o mam si problemele mele sunt cuprinse n problemele lor, si eu tremur pentru problemele lor, si tot asa fiecare tremur pentru problemele altora. !a, 0ristos nu poate desprti, desi spune# )u socotiti c am venit s aduc pace pe pmntD n am venit s aduc pace, ci sabie. *ci am venit s despart pe fiu de tatl su, pe fiic de mama sa, pe nor de soacra sa. !a, adic pe cei adevrati, pe cei ai lui !umnezeu 3copiii lui4 de "ceilalti", ntunecati, nesimtitori, ncptnati si ri cu bun stiint. *ci !omnul nu se uit la pcate 3asa cum nu s a uitat de a lungul istoriei, nu s a uitat nici la ale mele4, dar se uit n inima ta si caut s gseasc acolo un firicel de dragoste cu alt firicel de dragoste, si tot asa, pn face un lant mare din dragostea oamenilor, iar din acest lant, oamenii credinciosi si cldesc o scar si se suie la +-, s - mbrtiseze si s ( multumeasc. "entru ceilalti, ns #+ noiem5rie A nceput postul *rciunului. *el de al doilea n viata mea de crestin, care a nceput s se desfsoare numai n jurul calendarului bisericesc. Vechii prietenii, ca si vechile obiceiuri si patimi au disprut ca si cnd nu au fost niciodat. !a, sentimentul cel mai ciudat este stergerea lor complet din memorie. Acum ne pregtim s mergem n pelerinaj la moastele Sfintei $ilofteia, la *urtea de Arges. 6 copil omort cu cruzime de tatl ei 3zgrcit si necredincios4. (at deci cum se arat sabia adus de 0ristos pe cel bun l separ de cel ru, chiar dac sunt tat si fiic. #" de!em5rie )u mai stiu despre ce s scriu mai nti# despre superba predic a printelui =aleriu la biserica Sfnta +caterina sau despre pelerinajul de vis de la *urtea de Arges. *u toate c era foarte frig, m am bucurat mult c am putut ajunge mpreun cu sase dintre fetele de la printele Argatu, si nsotite de Vali (ordnescu, la *urtea de Arges. Am mbrtisat moastele Sfintei $ilofteia, apoi am participat la Sfnta -iturghie. / am bucurat foarte mult c a fost si Vali cu noi, cci asa am constatat c are o credint fierbinte si c nu se las intimidat de frigul de afar, de orele petrecute la rndul imens format n fata raclei Sfintei $ilofteia. 1n cele cinci ore petrecute mpreun n fata raclei Sfintei $ilofteia am aflat multe lucruri interesante din viata lor. !e la *urtea de Arges ne am ntors n 7ucuresti, mergnd direct la printele Argatu, unde am stat pn dimineata. *nd am ajuns acas mama mi a zmbit ironic si mi a zis c oricum pentru viata ei nu a adus nici o mbunttire botezul meu, c tot singur este zile n sir. /i a fost mil de ea si am hotrt pe loc s stau cteva zile acas, mcar pn la *rciun. Astzi am fost iarsi n grup la Sfntul Spiridon 3biserica mare de lng "atriarhie4. !up prerea mea, minunea Sfntului Spiridon este cea mai mare dintre toate, pentru c e5plic nssi Sfnta 2reime notiune care nu a putut fi nteleas de la cderea omului nici pn n zilele noastre la unele popoare. !ar ce poate fi mai clar dect comparatia pe care a fcut o Sfntul Spiridon ntre "ersoanele Sfintei 2reimi si cele trei elemente naturale# focul, pmntul si apa, care se ntlnesc n mod miraculos n crmid, care nu si pierd nsusirile si n mna Sfntului Spiridon reapar din unitatea crmizii fiecare cu nsusirile ei, cci apa a curs jos, lutul a rmas n mn 94

iar focul s a ridicat n aer. !ac acum 8G99 de ani era suficient aceast minune pentru ca multi pgni s descopere Adevrul religios, care este ,),- 0%(S26S, acum lumea este si mai necredincioas, e5istnd multe forme religioase mincinoase, care merg doar o parte de drum corect, apoi deviaz n asemenea hal, nct toti cei ce i urmeaz n gndire ajung dac nu la sinucidere, atunci sigur n pragul nebuniei. "entru ca minunea s aib efect si n zilele noastre, cred c trebuie ndeplinite dou conditii# s fii botezat n credinta crestin ortodo5 si s te abandonezi cu totul 0arului lucrtor al !uhului Sfnt, si +l te va lumina. "+ de!em5rie & Cerni! *el de al doilea *rciun sfnt n viata mea. Cile ca acestea as vrea s nu se mai sfrseasc. !e fapt, la mas, dup liturghie, vznd casa plin, masa bogat cu buntti si printele Argatu binecuvntnd toate acestea, am spus printelui s binecuvnteze ca si n "cealalt viat" s fim tot mpreun, bucurndu ne. "robabil ca s m ncerce, printele a subliniat "c acolo" sunt altfel de bucurii 3spirituale4, nicidecum legate de mncare si butur. Am fost pe faz si am spus c bucuria mea este a srbtorii *rciunului, a iubirii ntre oameni, triri pe care nu le simt dect aici, n chilia dnsului, si nconjurat de oamenii dnsului. Aceste sentimente n ultima perioad s au accentuat si o prpastie s a cscat din ce n ce mai mare ntre mine si restul familiei, ntre mine si fostii prieteni, ntre mine si activittile mele trecute. Se pare c va trebui s m obisnuiesc cu ideea. "rintele a ncercat s m ntreasc spunndu mi cuvintele /ntuitorului# 1n noaptea aceea vor fi doi ntr un patD unul va fi luat, iar cellalt va fi lsat adic " va fi luat" n mprtia -ui. Singura consolare va putea fi o rugciune fierbinte cu lacrimi pe care s o fac ctre 2atl *eresc pentru ei si poate asa Se va milostivi !omnul si de mine, si de ei. "- de!em5rie & S0ntul Silve,tru Am hotrt s mpart cele trei zile de *rciun, astfel c voi fi n fiecare zi la cte unul dintre sftuitorii mei. Astzi am fost la Silvestru, si printele =aleriu a vorbit despre bucuria sfnt a )asterii !omnului, care nu s ar fi petrecut dac /aica !omnului nu ar fi spus acel minunat $ie mie dup cuvntul 2u. Aceste cteva cuvinte deschid *alea spre mntuirea lumii, dar sunt si cheia de dezlegare a vointei libere a omului. Arhanghelul =avriil o ntreab pe /aica !omnului dac voieste s se ntmple acestea prin +a, si asteapt rspunsul, care vine destul de prompt, dar nu nainte de a fi analizat de constiinta /aicii !omnului. Seara am fost la vecernie la *ernica si am stat putin la mas cu printele, dar am plecat apoi pentru c mine vreau s merg la Antim pentru a l asculta pe printele Sofian. ". de!em5rie *a o continuare la cele spuse ieri de printele =aleriu, astzi, dup Sfnta -iturghie, printele Sofian a vorbit putin despre primul mucenic al religiei crestine Sfntul Stefan si despre dragostea lui ctre !umnezeu, att de puternic, nct a primit moartea cu o mare bucurie, n timp ce ucigasii 3fostii lui prieteni si colegi compatrioti evrei4 l omorau cu pietre. !ar el vedea mntuirea sosind, cci a vzut *erurile deschizndu se si pe $iul 6mului 0ristos pe 2ronul *eresc. (mpresionant, dulce si atrgtoare imagine a trecerii pragului mortii ctre Viata Vesnic. Apoi ne a spus c !umnezeu nu mntuieste cu sila, ci numai n urma alegerii noastre, cci suntem liberi A(*( s facem orice, dar A*6-6 vom da socoteal, fiindu ne pus doar o ntrebare# !+ *+' !e ce ai ales s te mbeti, sau s te droghezi, n loc s te mprtsesti'& Apoi a dat cteva citate din Sfintii "rinti, subliniind n special pe /arcu Ascetul 3pe care l gsim n $ilocalia (4. Spusele acestuia mi s au lipit la inim, cci se refereau si la viata mea# "1mpotriva voii am fost robit de pcat si aproape mpotriva voii am fost iertat prin 0ar". Apoi trage un semnal de alarm, zicnd# "6mul se ntoarce ns tot prin voia liber la pcatul su". !e aceea ne d sfatul cel bun# "Asa s lucrati si s griti ca unii ce veti fi judecati de -+=+A -(7+%2<2((". Apoi spune cuvintele cruciale care, dup umila mea prere, sunt cheia vietii# "pentru c nici 7otezul, nici !umnezeu, nici Satana ), S(-+S* V6(A 6/,-,(", ncheind cu o propozitie care n limba romn poate deveni butad, cci Sfntul /arcu repet cuvintele lui 0ristos# "*ei ce se silesc iau 1/"<%<2(A *+%,%(-6%". !eci cei ce "se silesc", nu cei ce "sunt siliti"& !a, pot spune cu toat tria c acum merg spre 0ristos cu o puternic dorint, ce pleac din adncul inimii, din voia total a mea, pe care nu mai poate s mi o rstoarne de acum )(/+)( S( )(/(*, si nimeni nu m sileste spre acest drum.

95

# i nu rie #$// "7ine ai venit, an mntuitor& +sti cel de al doilea din viata mea crestin si mi doresc s fii bun cu mine, asa cum a fost si 8H@G, adic s m ajuti s fac numai lucruri bune, bine plcute !omnului si s mergem amndoi pe *alea /ntuirii." Asa m am rugat n noaptea aceasta, la ora 8E#99, stnd n genunchi sub patrafirul printelui Argatu care ne citea /oliftele Sfntului Vasile si rugciuni speciale de nceput de an. +ste primul an din viata mea cnd nu am dorit s merg la nici o petrecere, fie ea una pasnic, ca cea de anul trecut. %uptura cu lumea, care se petrece n interiorul meu si care a nceput n ziua botezului, se accentueaz pe zi ce trece, fiind din ce n ce mai greu s triesc printre oamenii care nu merg n acelasi ritm cu mine, trind egoist, minimaliznd si reducnd scopul vietii pe pmnt la satisfacerea curiozittilor si a plcerilor, asa cum fceam si eu pn mai ieri. )u sunt lupul moralist, dar probabil c este efectul rugciunilor printilor mei duhovnicesti. !up liturghie ne am strns cu totii la mas 3cincisprezece persoane4. / simteam odihnit si usoar, cci dormisem toat noaptea, totusi eram foarte trist, dar nu pentru sufletul meu, ci aveam o tristete ce venea parc din afar. +a mi a fost confirmat de printele, care ne a vorbit pentru prima oar despre zilele cumplite ale sfrsitului de secol ce se apropie si care nu prevestesc nimic bun pentru sufletele crestine. )e a vorbit desigur despre Apocalipsa scris de Sfntul (oan si pecetluirea universal cu semnul antihristului AAA, dar, mai ales, despre vremurile premergtoare acestei perioade, vremuri pe care este posibil s le trim cu totii. !up prerea dnsului, situatia actual politic nu va mai rezista mult si, din voia lui !umnezeu, comunismul va cdea ca sistem de guvernare 3international4, se vor deschide granitele si se va forma o lume nou, care va avea libertate si democratie si vom putea pleca care ncotro, dar acestea vor fi numai bucurii personale, pentru c de fapt diavolul va profita, folosindu se de oamenii din lumea mare care i fac voia si care vor aduce si n tara noastr droguri, arme, prostitutie, minciun, crime, hotie. Apoi vom recunoaste apropierea instalrii antihristului 3care va fi un om, asa cum spune Sfntul (oan4 prin legiferarea celui mai scrbos pcat n ochii lui !umnezeu homose5ualitatea pentru care a mai fost o pedeaps n istorie, n Vechiul 2estament, Sodoma si =omora fiind distruse din cer cu foc. !eci este posibil ca !omnul s o mai fac o dat 3fie printr un rzboi, fie printr un cutremur asupra trii sau trilor care vor legifera homose5ualitatea4. )e a mai spus c n perioada instalrii antihristului se va ridica 0arul !uhului Sfnt si va fi o prigoan mare asupra crestinilor. !in marea mil a lui !umnezeu vor aprea la (erusalim (lie si +noh 3care nu au murit, ci au fost rpiti cu trupul viu la *er4. Atunci se vor boteza parte din evreii care, n urma discursurilor lui (lie si +noh pe strzile (erusalimului, vor crede c /esia a fost 0ristos, iar cel ce se d acum drept /esia este de fapt dusmanul de moarte al lui 0ristos, adic diavolul cu nftisare uman. Aceasta este taina lui AAA. +ste de fapt numele Antihristului. !rept s spun, am stat foarte cuminti si uimiti la ce ne povestea, dar am comentat apoi, cnd printele s a dus s se odihneasc, si nu prea credem c vom apuca noi astfel de evenimente. Sincer s fiu, desi m au strbtut ctiva fiori, care m fceau s cred c voi implicat n partea aceasta de istorie, totusi mi se pare imposibil actualmente s se miste ceva n lume, cci n primul rnd este vorba de lagrul comunist care trebuie s si deschid granitele 0a& Asta chiar ar fi ceva minunat& !a, printele era foarte serios si chiar mi a dat de nteles c atunci vom putea pleca la (erusalim, asa cum si doreste, si m va lua si pe mine. " i nu rie #$// & S0ntul Silve,tru "redic incendiar a printelui =aleriu. )u mi am luat notite, dar am retinut pentru mine un lucru foarte important. 6mul care este la rugciune continu chiar si n activitatea zilnic intr n comuniune cu !umnezeu si astfel n tot ceea ce face, n special n art, inspiratia va veni din afar, din spatiul lui !umnezeu, prin 0arul -ui cobort n fiint, n degete, n ochi, n glas, n tot corpul cu care e5ercit acea art 3scris, pictur, muzic, actorie4. 1n aceast stare de unire cu divinitatea, omul are menirea si chemarea de la !umnezeu de a spiritualiza materia, biologicul. Si pentru ca s ntelegem c omul, asa cum se afl el n orice conditie social istoric, poate rspunde acestei chemri, ne sunt date cele dou e5emple uriase (lie si +noh care au ajuns la asa un grad ridicat de spiritualizare a biologicului lor 3doar prin rugciuni si viat sfnt, curat si dreapt4 nct au fost rpiti la cer 3la cerul divin4 cu trupul, fr a trece prin moartea fizic. S ne strduim mcar s dorim o astfel de treapt spiritual, cci de rest se ocup !omnul& / gndeam n clipa aceea la toti actorii dragi pe care i cunosc si care cine stie unde ar ajunge dac ar urma ndeaproape nvtturile n practica crestin. / am bucurat s 1i vd iarsi astzi la Silvestru pe 6lga 2udorache, familia 7leont, familia !umitrescu. 96

+vident, m am gndit si la %. si, lcrimnd, - am rugat pe !umnezeu n nceputul acesta de an s i fac parte si lui de un nceput de viat nou, alturi de o sotie bun, si mai ales s l cheme si pe el la o astfel de spiritualizare. -a sfrsitul slujbei am vorbit cu Sorin !umitrescu si sotia lui si mi au spus c de la o vreme %. este de nerecunoscut. Se intereseaz de religie, citeste 7iblia, a venit chiar aici, la predicile printelui =aleriu. *um' Am tresrit eu. A fost el aici' !a, da& /i au spus amndoi ntr un glas. !ar nu l ai vzut pentru c sttea la intrare si dup predic pleca. 6h& !oamne, 1ti multumesc& 6are sunt vrednic de un ajutor asa de mare si rapid'& /i ai ascultat rugciunile, !oamne, cci de cte ori, ngenuncheat aici, n biserica Sfntul Silvestru, la Sfnta -iturghie sau la Sfntul /aslu, sau n orice ocazie la rugciuni, 2e am rugat s picuri un strop din iubirea 2a si n inima lui, cci o cunosc si cred eu, pctoasa, c merit. 1ti multumesc din adncul inimii, Stpne& ' i nu rie )u sunt cuvinte potrivite pe pmnt s ( multumesc !omnului pentru darurile spirituale primite pn acum, ncepnd cu botezul si terminnd cu seara de ieri, cnd am avut o mare revelatie si mngiere sufleteasc vznd vreme de sase ore filmul lui Cefirelli cu %obert "o;ell, 3tot n casa familiei (ordnescu binecuvntat de printele Argatu4. (at de ce plngeam ca nebuna n 8H@E la filmul politist ?H de trepte fcut de "o;ell dup (isus, iat de ce, privind atunci ochii lui, aveam dorinta de a i sruta mna, cci acesta nu a fost un simplu rol, ci, asa cum a subliniat si printele Argatu, "este cel mai mare omagiu" pe care poate s - aduc omul lui !umnezeu, iar %obert "o;ell a trit n duh unirea cu 0ristos, pentru a simti real ""atimile". Am vorbit imediat cu Vali s fac si eu rost de caset si am aranjat deja cu zece cunostinte de la printele Argatu s mergem cu filmul n aceste case. Avem binecuvntare de la printe s l rspndim si s l artm tuturor celor ce vor s l primeasc n cas. + i nu rie -a sfrsitul slujbei, n seara aceasta, printele Sofian a tinut o predic care m a umplut de bucurie. !ar bucurie mare a fost c a vorbit oficial despre filmul lui Cefirelli, spunnd c trebuie vzut si c prin astfel de filme se mplineste menirea pe care a lsat o !omnul asupra stiintei, care trebuie s serveasc omului spre o mai profund cunoastere a tainelor dumnezeiesti, nicidecum spre distrugere. 6mul a descoperit televizorul, pe care l a folosit ca mijloc de a si satisface instinctele slbatice 3nici mcar animalice4. Apoi ne a mai spus c de fapt !omnul 1nsusi se va folosi de televizor, cci atunci cnd omenirea va ajunge s triasc zilele antihristului vor vedea 262( 3pe toat suprafata pmntului4 cum acest impostor i va omor pe (lie si +noh, ce se vor afla pe una din strzile (erusalimului. Aceasta este de fapt logica aparitiei n lume a televizorului. Atunci toat lumea va vedea cum, dup trei zile, (lie si +noh vor nvia si se vor sui la ceruri, mergnd s - aduc pe 0ristos !omnul. /i a dat si dnsul binecuvntare s merg cu filmul prin casele oamenilor si s le spun despre venirea lui (lie si a lui +noh, dar s nu m tulbur dac nu m vor crede multi, ci s m rog s i lumineze !omnul. - i nu rie /erg din ce n ce mai des la slujbele de la Silvestru pentru c printele m pune s citesc si s cnt la stran, si asa poate s mi dea un ban, cu care o mai amgesc pe mama, care face crize c nu m mai duc la televiziune. Astzi cnd am intrat n biseric am nceput s plng foarte tare, fiindc am realizat ct de tare seamn n film %obert "o;ell cu imaginea icoanei de la altarul din Sfntul Silvestru. / a vzut printele =aleriu si i am povestit despre film, si a zis atunci, uimindu m# "Ai vzut ce bine seamn cu icoana de aici'&". 6h& !oamne& ,nde am fost ?F de ani' 1n ce lume m am nvrtit, cu ce fapte de rusine m am acoperit si totusi 2u esti asa de bun acum cu mine, dndu mi astfel de mngieri si de bucurii nlttoare pe care s le triesc alturi de oameni alesi'& . i nu rie *a de obicei, de ziua Sfntului (oan 7oteztorul ne am strns pe lng printele Argatu ca puii pe lng closc, ncercnd s l bucurm pe ct putem, mcar cu o vorb frumoas dac de fapte suntem goi. )e a confirmat si dnsul cele auzite la printele Sofian despre omorrea lui (lie si a lui +noh si aparitia la televizor a omorrii si nvierii lor. Cice Apocalipsa# Si din semintii, din popoareD din limbi si din neamuri vor privi la trupurile lor trei zile si jumtate si nu vor 97

ngdui ca ele s fie puse n mormnt. UV Si dup cele trei zile si jumtate, duh de viat de la !omnul a intrat n ei si s au ridicat pe picioarele lor si fric mare a czut peste cei care se uitau la ei. !eci, a subliniat printele, toate mi sunt ngduite, dar nu toate mi sunt de folos referindu se la pierderea timpului n fata televizorului, boal de care sufer si familia mea. *um s e5plic eu prietenilor si cunostintelor mele care se uit la video numai la filme porno sau cu mult violent, se5 si bani, c ar putea vedea si filmul lui Cefirelli. S a fcut o statistic n S.,.A. si s a constatat c n perioada de sase ore ct s a dat filmul pe postul national nu s a nregistrat nici o crim, sau un viol, n tara n care la fiecare trei minute are loc un viol si la cinci minute o crim. !eci pn si criminalul american a stat n cas s vad ce este cu filmul acesta "oate vine de acolo o salvare, cci 0ristos este Salvator, /ntuitor. "rintele a mai spus c %obert "o;ell a ridicat meseria de actor pn la 2ronul lui !umnezeu, cernd iertare pentru creatiile lipsite de fiorul divin. !up amiaz a venit Mati si m a anuntat c sptmna viitoare (oan Ale5andru ncepe cursurile pe care nu le a putut tine pn acum pentru c a avut neplceri cu Secu 3securitatea4. Ah& Am nceput s m scrbesc fizic, pn la senzatia fizic de vom, cnd aud de Secu. )u i suficient c i fac printelui Argatu attea probleme de attia zeci de ani, acum l terorizeaz si pe (oan Ale5andru. Vorbind cu printele despre asta, ne a reamintit cu lacrimi n ochi cum l au prigonit prin anii PF9, PA9, cnd a fost la 7oroaia si a fost nevoit s se ascund ani de zile prin tot felul de cotloane. )u nteleg cum totusi ne spune cu atta senintate c n curnd teroarea rosie va muri. /ai ales c ei nu au ncetat s l urmreasc nici aici, n *ernica. 7a chiar am auzit c l au nvinuit unii c ar fi vrjitor. Ah& +5act cum ( au fcut /ntuitorului cnd 1l nvinuiau spunnd c are demoni si scoate pe demoni cu tatl demonilor. 1nfiortor& "Asa este diavolul ne a spus printele. 2e instig, te provoac, minte si, la final, face cumplitul ru si d vina pe altcineva de obicei, omul." #+ i nu rie $rigul cumplit de afar, prigoana maic mii si teroarea comunist mi aduc aminte de romanul lui Sartre =reata, si chiar am violenta senzatie de vom. Acum i nteleg perfect pe cei ce vor s se sinucid necunoscndu - pe !umnezeu. ), +I(S2< S,"6%2 S( S+)S 1) V(A2A $<%< 0%(S26S S( S$:)2A 2%+(/+ *, 262( S$()2((, $<%< /A(*A !6/),-,( S( A*+- "$(+ /(+", "%() *A%+ )+ /:)2,(/. !eci, pentru ntrire n suflet, cu tot frigul de afar am participat astzi la slujba special care s a fcut la Sfntul )icolae, la mormntul lui 7rncoveanu, unde s au adunat toti studentii lui (oan Ale5andru si alti credinciosi si s a fcut parastas pentru /ihai +minescu si pentru 7rncoveanu. !espre 7rncoveanu, att (oan Ale5andru, ct si grupul care l nsotea, au credinta c ntr o bun zi va fi canonizat pentru jertfa vietii lui si a copiilor lui. !up slujb (oan Ale5andru ne a spus c mine va tine un curs la $acultatea de -itere, etajul 8, la ora 89#99. !ar ne a avertizat s fim atenti c e5ist securisti la toate portile, special ca s i vneze pe toti care nu sunt studenti. #- i nu rie *ursul lui (oan Ale5andru a fost fantastic. !ac printele =aleriu este incandescent, (oan Ale5andru este nssi flacra credintei, arznd pentru oameni. *uvintele lui sunt mingi de foc care lovesc mintea si inima celor ce l ascult. A nceput cu Vechiul 2estament, care i a rpit 8F ani de studiu, vorbind despre binecuvntrile patriarhilor din cele 8E semintii. A tinut s sublinieze c fiecare patriarh, cnd a fost uns si binecuvntat a curtat si a construit cte o fntn cu ap rece, bun de but cci, fiind foarte cald, nsetau att oamenii, ct si animalele. !eci apa era vital n epoca Vechiului 2estament. !ar fapta are si un nteles spiritual care se desluseste n )oul 2estament la 1ntlnirea lui 0ristos cu samarineanca la fntna lui (acob 3unul dintre patriarhi4. 1n discutie, samarineanca nu si d seama c despre +- si nvttura -,( vorbea 0ristos, cci +l i atribuie apei pe care ar dori s i o dea samarinencei titlul de "ap vie", pe care dac ar bea o nu ar mai nseta niciodat. (at deci, spune (oan Ale5andru, comparatia subtil ntre nvtturile patriarhilor din Vechiul 2estament, pecetluite prin construirea fntnilor dttoare de ap bun, dar care nu ntretinea dect o viat pmnteasc, si nvtturile lui 0ristos care erau# Apa Vie, pentru o viat vesnic spiritual. Apoi a vorbit putin despre $acere si despre semantica cuvintelor n limba ebraic, Adam provenind de la hadama, care n evreieste nseamn pmnt, deci !omnul l a fcut pe om din pmnt. !ar totodat poate fi si Adam care n evreieste este rosu, cci pmntul lui (srael este cu adevrat cu nuante puternic rosietice, spre crmiziu. 98

" 0e5ru rie & ntmpin re Domnului & Antim !in predica printelui Sofian am rmas cu o idee mustrtoare si mngietoare n acelasi timpD cum s - ntmpinm pe !omnul n asa fel nct s intre n inimile noastre, si, desigur, rspunsul a fost prompt# prin 1mprtsanie& !ar, la 1mprtsanie, 0ristos este oaspetele ceresc n trupul si sufletul nostruD cum s - primim dac nuntru nostru se afl grmezi de gunoaie, de fapte ireprosabile, care nu se curt !+*:2 "%() S"6V+!A)(+'& Spovedania este necesar pentru c trupul nostru este templul Sfntului !uh. Spun unii c nu au pcate asa de mari, doar nu au omort pe nimeni. (at c n Vechiul 2estament, n *artea lui (ov, gsim aceste cumplite cuvinte "!ac ar tri omul doar o zi n viata aceasta, totusi nu ar fi fr pcat" S ne pregtim deci s - ntmpinm pe !omnul cu lacrimi de pocint si cu un regret permanent n suflet pentru perioada cnd nu - am cunoscut si ne am ntinat templul Sfntului !uh. #+ 0e5ru rie Vai, ct de mult urste diavolul creatia uman& Astzi am vzut si am auzit glasul lui rcnind ca leul turbat, n timp ce chinuia o biat fat frumoas si tnr, pe care abia puteau s o stpneasc doi oameni tineri. +ra culcat pe jos lng racla Sfntului *alinic, la picioarele printelui Argatu, si din cnd n cnd diavolul reusea s o ridice att ct s apuce patrafirul printelui si trgea puternic, strignd# ""leac, m Vasile, las m n pace& !ac nu m lasi, l omor pe acesta", si trgea mai tare, pn ajunsese la barb, iar bietul printe se aplecase cu totul asupra ei. Au srit imediat trei clugri si au imobilizat o. Atunci a nceput s se zbat, cu spume la gur. 7iata fat, EG de ani, blestemat de printii unui biat cu care voia s se cstoreasc. !ar ceea ce este fantastic, chiar ntritor pentru sufletele noastre, a fost c diavolul striga ctre un Vasile Adic Sfntul Vasile cel /are, ale crui rugciuni l ardeau pe "stimabilul". "" 0e5ru rie $rigul m nnebuneste. *itesc cartea printelui (oanichie 7lan despre 2ara Sfnt, plng n hohote si m visez plimbndu m printre palmieri la (erihon oras cu vestigii biblice. *a s m linistesc, m duc seara la -iliana si /arian si punem filmul lui Cefirelli. ,neori l vedem pn la 8E noaptea, cnd o lum de la nceput pn la A dimineata. !up fiecare vizionare, printre siruri de lacrimi de rugciuni, cer !omnului mil, iertare de pcate, sntate si ajutor pentru familia (ordnescu, de la care am primit n dar acest minunat film. Sptmna viitoare ncepe "ostul /are. + m rtie 1n ciuda frigului de afar, seri fierbinti la Antim "*anonul Sfntului Andrei *riteanul", predicile printelui Sofian si ale printelui "etre !avid. /ama pare c a nnebunit. +ste pornit mpotriva activittii mele la biseric, activitate care spune ea nu mi aduce nimic 3material vorbind4. 6h& !oamne Si dac nu ar avea& !up ce c e necredincioas, mai este si avar. Am plns foarte tare si am rugat o pe /aica !omnului s m ajute si s m nteleag +a, cci poate ntelege pctosii, si dac e posibil s mi scoat n cale o biseric bun, unde s si cstig material, dar s pot sta mereu n rugciuni. . m rtie & S0ntul 6ri4orie P l m & In,titutul de Teolo4ie )iciodat nu mi am imaginat c un gest nensemnat, pe care l faci din obligatie ctre sfintii lui !umnezeu, poate fi rspltit si poate fi primit cu atta dragoste. Acum patru luni, n ziua Sfintei +caterina, a fost hramul (nstitutului de 2eologie. Venind ctre biseric, m am oprit s cumpr o floare pentru Sfnta +caterina, fat de care am mare evlavie, fiind ocrotitoarea intelectualilor. +5act cu ultimii bani din geant am cumprat dou cupe de crizanteme mov, nvelite n staniol. ,na i am dat o +caterinei, o credincioas din fetele de la printele si pe cealalt am aruncat o n mormanul de flori ce se aflau pe o mas pus n fata iconostasului. Astzi, dup aproape patru luni, mergnd la slujb la Sfnta +caterina, am vzut cu mare uimire si bucurie floarea mea, uscat, pus la iconostas, deasupra icoanei Sfintei +caterina. !in mormanul de sute de flori, sfnta a ales tocmai floarea mea. +i, sigur, necredinciosii vor spune care sfnt'&' "rintele a luat floarea si a pus o acolo. !a, printele, dar ndemnat n cuget de Sfnta +caterina. Am czut n genunchi si am plns cu hohote toat liturghia. *nd am plecat, mi se prea c plutesc de fericire. *el mai nfocat ndrgostit nu mi ar fi putut trezi atta dragoste n inim. 1ti multumesc, !oamne, minunat esti ntru sfintii 2i&" 99

"+ m rtie & Eun Ve,tire !e dou zile sunt ntr o fremtare sufleteasc foarte mare cci s a ntmplat un eveniment despre care cred c prevesteste aceea schimbare istoric de care vorbea printele. A venit =orbaciov la noi si a tinut un discurs absolut ciudat, n care a vorbit aproape cuvnt cu cuvnt cele ce le am auzit atunci la printele# "Vrem s deschidem granitele, s facem o lume mai bun, o lume nou, cu 6 )6,< 6%!()+ /6)!(A-<". Aproape la dou trei fraze a folosit aceast e5presie# o nou ordine mondial. 1n timp ce vorbea eram att de uimit, c fr s vreau i spuneam n gnd printelui c se apropie pericolul prevzut de dnsul. !ar uimirea mea a fost si mai mare cnd, ajuns astzi la chilia printelui, desi era foarte mult lume venit pentru srbtoare, m a zrit si, peste capetele lor, mi a spus ca si cnd continua discutia abia nceput. "Vezi, ti am spus eu matale c o s apuci s vezi zilele de eliberare de fiara rosie&". -a mas am continuat discutia si mi a spus c dup prerea dnsului nu mai dureaz un an si vom fi liberi s plecm la (erusalim, cu toate c situatia politic aici arat c "n %omnia este mai ru dect n nchisoare" !oamne, fie voia 2a& #% prilie & *ri,to, nvi t1 Al doilea an n care srbtoresc Sfintele "asti la *ernica, cu toate c printele =aleriu avea nevoie de mine la strana de la Sfntul Silvestru. )u am putut s l las pe printele Argatu tocmai de "asti, mai ales c aici, n *ernica, Sptmna /are are o ncrctur deosebit, de mare sfintenie, pe care nu o simt n alt parte. !oar Antimul se mai poate compara ca intensitate cu *ernica. "rintele mi a spus c bucuria pe care o simt n aceste mnstiri vine de la duhul care m cheam si probabil c aceasta se va mplini n (erusalim, asa cum a avut dnsul descoperire. )e am obisnuit deja cu mplinirea tuturor descoperirilor dnsului. )e a povestit c atunci cnd era n prigoan n 7oroaia i s a descoperit de ctre !umnezeu printr un nger n vis c "oroarea comunist va disprea si c dnsul va pleca la (erusalim". *nd ngerul a plecat de lng el, printele a vrut s intre n biseric 3tot n vis4 si vntul i zburase camilafca de pe culion. *nd s a aplecat s o ridice, a ncremenit de spaim. "Ah& !e cnd sunt eu clugr'" a zis el, cci era nsurat pe vremea aceea si avea trei copii. (at c sotia a murit si dnsul este clugr !eci si restul, cu mila lui !umnezeu, se va mplini. -a mas la printele Argatu au fost invitati niste doctori 3personaje noi4 si cred c de aceea printele a povestit iarsi cum este la (erusalim, ceea ce m a fcut pe mine s suspin continuu, simtind c nu voi avea liniste pe pmnt pn nu voi ajunge acolo. 1n mod special as dori n srbtorile "astelui, cnd coboar n mod miraculos Sfnta -umin, pe care se pare c poti s o atingi. "rintele m a binecuvntat s pot face rugciuni la Sfntul /ina, rugndu l s ajung s vd Sfnta -umin. "oate nu ntmpltor locuiesc aproape de biserica care are moastele Sfntului /ina. Voi ncerca J9 de liturghii la aceast biseric si poate ## prilie & Ei,eri! S0ntul Silve,tru *a de obicei, atmosfera n jurul printelui =aleriu este nespus de fremttoare, mai ales cnd dnsul tine cte o predic. Am retinut cteva lucruri esentiale. 1n lume sunt patru valori fundamentale de care trebuie s tinem cont# !umnezeu, spiritul, nemurirea, libertatea. !eci, cnd omul realizeaz prezenta spiritului n interiorul su, stabileste vagi contacte cu divinitatea, ceea ce l face fericit si atunci si doreste nemurirea. Aici intervine lucrarea diavolului, cci omul are si libertatea la dispozitie libertatea n viat de a spune "da" lui !umnezeu si "nu" diavolului, si prin "da" ul spus divinittii s participe la +ternitatea lui !umnezeu. /oartea a aprut ca metod de aprare mpotriva ruttii lui -ucifer 3czut din mndrie4 si transformat n diavol. !ar -ucifer era nemuritor si atunci rutatea ar fi rmas vesnic. !eci moartea nu este de la !omnul, ci este o consecint a cderii lui -ucifer. Solomon, n "ilde, spune# !umnezeu nu a fcut moartea si nu se bucur de pieirea oamenilor. )e a vorbit putin si despre Sfnt -umin de la (erusalim, spunnd c aceast minune a fost dat omenirii tocmai pentru a ntri convingerea n om despre 1nviere, pentru o asigurare a e5istentei dup moarte. $antastic miracol& Ajut m, !oamne, s l vd si eu, necredincioas si nemernic cum sunt, si lumineaz m s merg pe *alea pe care mi ai deschis o& #" prilie & S0ntul Antim Am ncheiat cele trei zile de "asti cu liturghia de la Antim si predica printelui Sofian. !nsul a insistat asupra transfigurrii trupurilor la 1nviere, dup modelul lui 0ristos, *are S a artat apostolilor. 7inenteles, cnd a aprut prin usile ncuiate, apostolii s au uimit, cci 1l vzuser mort si ngropat. !e aceea le spune# "ipiti m si vedeti, si i spune lui 2oma s pun mna n rnile -ui. Asa s a convins c este Acelasi (isus care a fost nainte 1nvttorul lor si c asa se va 100

ntmpla cu toti care cred n +-. *a s conving (storia de autenticitatea 1nvierii apare n mai multe locuri. -a +maus, unde st la mas cu -uca si *leopa si, dup ce binecuvnteaz masa, dispare, asa cum dispare si din foisorul unde erau ceilalti ucenici. 1n afar de aceast transfigurare, oamenii nviati vor avea nsusiri dumnezeiesti. Aceste informatii ne fac dornici si grabnici spre o astfel de viat, ncercnd de aici de pe pmnt s trim n !umnezeu. 2rind n !umnezeu, descoperim o bucurie fr seamn, care nu se poate compara cu nimic pe lume, pentru c toate bucuriile pe pmnt au n urm un amar, n timp ce bucuria divin are mereu o dulceat, o mngiere, o pace care nu se mai sfrseste, pentru c este sub acoperirea !uhului Sfnt. !ar acestea vor fi cu cei ce au fcut faptele plcute lui !umnezeu. *eilalti vor nvia si ei, dar vai lor& *ci vor suferi vesnic, avnd prezente n ochii lor, n constiinta lor vie, crimele, minciunile si murdriile fcute, ct si regretul c nu au fcut pocint vesnic& 1nfiortor& / am cutremurat si am nteles c nu voi fi n stare s ( multumesc niciodat !omnului, nici chiar dac mi as da viata, pentru faptul c m a salvat prin botez, dndu mi timp de pocint. -a sfrsitul slujbei a venit o doamn la mine, care m cunoaste de la printele Argatu, s mi spun c este un loc liber la biserica Sfntul (lie =organi din "iata Moglniceanu. / voi duce mine. #+ prilie & I;vorul T9m9duirii( S0ntul Ilie 6or4 ni "!oamne, 1ti multumesc c m ai ajutat& /aica !omnului, te am simtit att de aproape, ca pe o mam pmnteasc, obtinnd de la 2atl *eresc e5act ce mi dorea sufletul". !e dou zile sunt angajat la 7iserica Sfntul (lie =organi. +ste drept c biserica este foarte mare si cu multe covoare care, desigur, trebuie schimbate sptmnal. 1n plus, este si un santier pentru refacerea picturii, cu schele, gropi cu var, clti si altele. !ar suntem dou angajate mai este o fat de vrsta mea, mritat si cu doi copii. *red c ne vom ntelege foarte bine. -ucrm n ture, cci biserica este deschis pn la E9#99 seara si la liturghie suntem mpreun 3vineri, smbt, duminic4. Salariu# E999 lei. Sunt fericit. ") prilie & S0ntul 6@eor4@e Sunt la 7iserica Sfntul (lie, dup liturghie. *olega a plecat, printele 7biceanu s a culcat. Si eu sunt singur si citesc, m rog, m uit ore n sir la icoane m simt att de bine n biseric, nct uneori mi pare ru c trebuie s plec acas. !ac as putea, m as culca ntr o stran. !ar nu sunt fcut pentru asa ceva. *orpul meu rsftat cu gimnastic si masaj, cu creme si parfumuri scumpe nu vrea s se chinuie si m scie cu neputinte, dureri si stri de ru, nct printele Argatu a zis s fac ct poate trupul meu s reziste, cci pot s m mbolnvesc. !ar acum simt c m ntresc pe zi ce trece, mai ales c stau n biseric cte sase opt ore. "# m i & S0intii Con,t ntin ,i Elen ( Cerni! !rept cadou din partea (oanei 3colega de la biseric4 si a printelui 7biceanu, astzi, de ziua numelui meu, sunt liber si stau pe malul lacului la *ernica, n timp ce printele Argatu se odihneste, iar noi transcriem pentru dnsul pomelnicele n caiet. "rintele s a bucurat cnd i am spus c m am angajat, dar a zis s am mare grij cu banii, c este o biseric cu lume mult si pot s m fure hotii. /ama aproape a lesinat de bucurie cnd i am dat ieri 8999 de lei, jumtate din prima mea leaf, asa cum m a sftuit printele. +ste si ea ngrijorat c nu mi vede viata rezolvat. +a ar vrea s m vad mritat, cu o droaie de copii si punnd murturi. 1mi pare ru c o dezamgesc, dar nu voi putea, este prea trziu pentru asta. !ac nu intervenea n viata mea cnd aveam 8@ ani si m iubeam cu /arian, acum probabil c eram vduv, pentru c bietul /arian a murit. "oate c nu murea dac m lua pe mine de nevast, cci cu !oina lui a but pn a murit. 6ricum eu doresc din tot sufletul s m duc cu printele la (erusalim atunci cnd va fi momentul si s m clugresc. $ie ca !omnul s ne tin n viat si n "uterea -ui Sfnt pn atunci& # iunie !iscutiile contradictorii cu mama pe teme religioase si filozofice nu duc nicieri. /i am dat seama de fapt de unde i se trage. "!espre morti numai de bine" zice un proverb, si totusi nu m pot abtine s nu i zic una post mortem lui =eorge *linescu, care i a alterat mintea mamei mele cu necredinta lui. (at ce zice el n +nigma 6tiliei 3care de fapt mi place foarte mult ca oper literar4# "2rim sub semnul zdrniciei". 101

!a, asa este si mama. "arc e zadarnic totul pentru ea. !ar dac ar fi fost dus n Siberia ca strbunica, ce ar fi fcut amrta'& $ iunie Surpriz organizat de mama, care a mobilizat toti "satelitii" pe care i am gsit la ora opt seara, cnd am venit de la biseric. /uzic, antren si eu i am into5icat cu Sfintii "rinti. !esigur, subiectul principal a fost muzica, mai ales c au inaugurat petrecerea cu 7eatles si -ed Ceppelin. Am tcut chitic pn s a derulat caseta si, ntr un moment de pauz, am ncercat s le e5plic de ce aceast muzic 3care chiar sun bine&4 este din pcate satanic. !ac ar fi s ne legm doar de melodia formatiei 7eatles "/ister *ro;leN", ar trebui s ni se fac ru, cci *ro;leN nu este altul dect Aliester *ro;leN 38@GF 8HJG4, fondatorul sectelor luciferice, care propovduia cultul "+nergiei falice", nvtat spunea el direct de la diavol. 1n "*artea -egii", scris de el, se autointituleaz /area $iar AAA. ",n nebun", o s mi spuneti. !e acord& Atunci de ce i dedic acestui nebun formatia 7eatles un cntec' !up cum relateaz chiar el, se pare c fusese profesorul lui 0itler n materie de esoterism 38HJ94. Si din pcate multi dintre idolii nostri n materie de muzic roc> au legtur cu acest ciudat personaj. .immN "age 3pe care eu l am ascultat si l am iubit ani de zile, avnd toate discurile formatiei -ed Ceppelin4 a cumprat conacul lui *ro;leN si l a transformat ntr un sanctuar al alcoolismului. !e altfel, cntecul lui "age "Stair;aN to 0eaven" a fost recent decodificat de un electronist si s a gsit un mesaj subliminal care zice# "7lndului meu Satana, al crui drumeag m ntristeaz, a crui putere e Satana, +l te va salva, redndu ti AAA. 2rebuie s triesc pentru Satana" Aici onorata mea asistent a amutit. !e unde ai tu informatiile acestea' m au ntrebat disperati. "ot fi adevrate' !esigur, le am rspuns. Sunt traduse dintr o carte, aprut n $ranta. *red c autorul a scris sub pseudonim, cci l cheam sugestiv /arc !em 3semn diavol4. "ortiuni din aceast carte le am primit de la unchiul meu din $ranta. !ar s v spun mai departe, i am speriat eu. /ic> .agger din %olling Stones 3pe care l am adorat4 este si el discipol a lui *ro;leN n secta "6rdinul Corilor Aurii". +l se consider "ncoronarea lui -ucifer" si recunoaste n cntecele sale dragostea lui pentru cel cruia i a fost hrzit# "Simpatie pentru diavol", "/aiesttile sale satanice" si "(nvocatie ctre fratele meu diavolul". 6zzN 6sbourne, a crui muzic ne a ncntat adolescenta si tineti minte ct de mult ne plcea si ne mai place, a fost, mititelul, si el "(nitiat n ale satanismului" n conacul lui *ro;leN, devenit proprietatea lui "age. !in pcate sau din fericire, noi nu am avut n mn mapa primului su album, care avea pe ea un crucifi5 rsturnat 3stim cu totii c este semnul bisericii satanice4. !ar lovitura de gratie am s v o dau cu formatia A*W!*, care de fapt nseamn AntichristW!ead to *hrist si care au compus mai mult de E9 de melodii satanice. "entru c noi nu avem acces la nici o informatie 3dect cele furate4, nu am stiut c unul dintre interpretii acestei foarte ascultate formatii pe numele lui, 7on Scot n 8@ februarie 8H@9, la sfrsitul concertului, a spus# "1l poftesc pe Satana s mi cear sufletul, cci infernul este pmntul fgduintei" dar el murea n seara aceea, nfipt ntr o chitar, la ?? de ani 3vrsta lui 0ristos, vrst care va fi si a Antihristului4. /elodia lor "0ellPs 7ells" 3clopotele iadului4 este foarte sugestiv# "+sti tnr, dar vei muri. )u voi lua nici un prizonier, nu voi cruta nici o viat si nimeni nu mi rezist& Am clopotele mele si te voi duce n infern, 2e voi lichida& Satan te va lichida& !a, clopotele iadului". !up acest discurs, nu le a mai trebuit nimic, nici chiar mncare, si ntr o or s au risipit. 1mi pare ru pentru ei, dar nu am ce s le fac mai mult, trebuia s le spun adevrul, orict de dureros este. #+ iunie ,ltimul curs a lui (oan Ale5andru. Am fost liber, asa c la ora H#99, ne am ntlnit la cimitirul 7ellu, pentru parastas la mormntul lui /. +minescu, apoi ne am dus la facultate. *u toate c este ultimul curs, a tinut s nceap materia din anul scolar urmtor, fcnd de data aceasta paralel ntre Apocalipsa Sfntului (oan si !ivina *omedie scris de !ante. Absolut electrizant (oan Ale5andru cnd, tremurnd din toat fiinta lui, cu ochii nchisi si cu o bucurie n glas, ce fcea s e5plodeze fiecare cuvnt, ne a spus cum Sfntul Apostol (oan a ajuns s vad 2ronul *eresc si s a uimit, s a smerit si s a bucurat vznd ca efigie a 2ronului *eresc *hipul 6/,-,(. !a, prin sacrificiul cumplit al rstignirii lui 0ristos, care a nviat cu trup omenesc si a fcut ca 6/,- s fie efigia 2ronului *eresc. !up ce a spus toate acestea, cnd a redeschis ochii, avea fata strlucitoare si plin de lacrimi. +ste fantastic omuletul acesta. !in e5terior nu ai da doi bani pe el, dar n interior este o urias comoar, pe care din pcate foarte putini nteleg s o pretuiasc. )e am desprtit cu regret si cu speranta c ne vom revedea n toamn.

102

"$ iunie & S0intii Apo,toli Petru ,i P vel !oi ani de crestinism sunt att de uimit de tot ce m nconjoar, de frumusetea vietii crestine si nu am timp s rmn uimit, c imediat vine alta mai mare si mai frumoas. Astzi dup liturghie, colega a plecat si n dup amiaza aceasta superb de var am nceput s studiez cu creionul n mn cartea cea mai nteleapt dup 7iblie, $ilocalia, tradus si comentat de printele Stniloae. Sunt cteva volume continnd scrierile cele mai de seam ale primilor sfinti printi ai crestinismului Sfntul Antonie cel /are, Sfntul (oan *asian, Sfntul /a5im /rturisitorul, Sfntul =rigore "alama si multi altii. *artea are si un subtitlu foarte semnificativ "care arat cum se poate omul curta, lumina si desvrsi". Am deschis primul volum la scrierile Sfntului Antonie cel /are 3care a trit la EG9 ?99 dup 0ristos4 si, dup primele rnduri, am descoperit fraze ce se potrivesc mnus n zilele noastre# "S nu zic cineva c este cu neputint omului s ajung la viata virtuoas, ci numai c aceasta nu este usor *ei prosti si neiscusiti iau n rs cuvintele acestea si nu vor s le asculte !ac ntr un suflet slab se afl pcatele acestea# desfrnarea, mndria, lcomia, mnia, neastmprarea limbii, furia, uciderea, tnguirea, pizma, pofta, rpirea, durerea, minciuna, plcerea, lenea, ntristarea, frica, ura, nvinuirea, neputinta, rtcirea, nestiinta, nselarea si uitarea de !umnezeu, sufletul acela se pierde, cci prin acestea si cele asemenea UV s a desprtit omul pe sine de !umnezeu". Am numrat EJ de pcate, dup prerea mea, absolut vitale, pe care le facem cu voie sau fr voie absolut toti oamenii si pe care le descoper Sfntul Antonie cel /are. 6are este att de greu s te duci la preot si s spui c ai fcut unele din aceste pcate'& "robabil c e greu, cci greutatea o d diavolul. !ar la oamenii botezati din pruncie ar trebui s functioneze mustrarea de constiint sau ngerul pzitor, care este semnalul lor de alarm. +u nu am avut nici unul din aceste semnale de alarm, cci eram ca un pgn, un nchintor la idoli. !umnezeul meu erau plcerile de tot felul, si poate o fort "ceva transcendental" si alte prostii. )u pot s cred, de e5emplu, ct am fost de entuziasmat de crtile lui Mernbach, pe care le tineam ca pe o 7iblie la capul patului. (at una din nsemnrile mele din crtile lui# "asa numitul mntuitor crestin (isus 0ristos, persoan cvasi istoric". 6h& !umnezeule, 2e rog s m ierti si s mi ierti nestiinta si prostia, si, dac vrei, ajut i pe toti tinerii care sunt rtciti din nestiint si prostie si, cum m ai luminat pe mine, lumineaz i si pe ei. # iulie #$// )u am putut s trec mai departe de primele pagini din $ilocalie pentru c m am oprit la afirmatiile Sfntului Antonie cel /are despre pcatele esentiale care l despart pe om de !umnezeu. 7inenteles, primul nfierat este pcatul desfrnrii, care a fost si pentru mine punctul culminant al oricrei actiuni "socio culturale" desfsurat ntre mine si un brbat atractiv. )ici mcar relatia cu /arian, cu !inu sau, mai recent, cu %., pe care i am iubit cu adevrat, nu a scpat neptat, astfel c nu stiu cum s ncadrez aceste iubiri. / mngi si eu cu ideea c poate mila !omnului va considera 3asa cum a fcut o n cazul /ariei /agdalena4 scormonirea mea n inima fiecrui brbat cutare a (ubirii Absolute, cci spun Sfintii "rinti c /aria /agdalena a iubit (ubirea 3adic pe 0ristos4 si c pentru multa ei iubire, pe care fr ezitare a druit o lui 0ristos, A*+-A mult i a iertat. (at ce spune 0ristos n +vanghelia Sfntului Apostol -uca# !e aceea ti zic# iertate sunt pcatele cele multe, cci mult a iubit. (ar cui i se iart putin, putin iubeste. 2otusi nici nu ar trebui s ndrznesc s gndesc la aceast comparatie ntruct /aria /agdalena nu a cunoscut flcrile tantrei asa cum le am cunoscut eu si nici nu a practicat sau propovduit credinte rtcite si oarbe Noga, zen, 6C) sau alte aberatii ca mine. !ar pentru cel ce descoper c n adncurile inimii, n ciuda pcatelor si a patimilor cumplite ct si n ciuda multor idei gresite, toat viata a cutat (ubirea Absolut, e5ist marea sperant ca 0ristos, !omnul (ubirii, s Si reverse 0arul, venind la poarta inimii lui. *a odinioar la sfntul acela la care a venit 0ristos n chipul unui om cu sacul n spinare, spunnd c are inimi luate de la oamenii dornici s ( vnd inima lui 0ristos. Asa a btut si la poarta inimii mele, iar eu m am grbit s i vnd inima si s cumpr, n schimb, de la +l aur lmurit n foc, asa cum spune 7iblia, ceea ce n traducerea Sfintilor "rinti nseamn rugciuni fierbinti, adevrate. " iulie Am hotrt s analizez n fiecare zi cte un pcat din cele enumerate de Sfntul Antonie si s mi fac o introspectie sufleteasc, analiznd ct la sut din pcatul respectiv a fost n mine nainte de botez si ce a rmas de fcut de aici ncolo. /ai nainte de a trece la mndrie, ce al de al doilea pcat nfierat de Sfntul Antonie, vreau s multumesc !omnului, tuturor Sfintilor si 103

"uterilor *eresti, care m au ajutat s ajung pn astzi, adic doi ani ncheiati si s nu am 3constient4 nici cea mai mic tresrire de dorint trupeasc fat de un brbat cunoscut sau necunoscut. 7a chiar din contr, prin 0arul -ui, s simt o scrb total fat de astfel de pcate. 2otusi, vrjmasul nu m a slobozit de tot si, ca s m tulbure sau s mi creeze spaim, m viziteaz din cnd n cnd noaptea n somn, ntinndu mi imaginile din vis, de care aproape c nu sunt rspunztoare, cci ele provin din subconstientul dirijat de multe ori de diavol, din cauza neglijentei mele n ale rugciunii. !esigur, 0arul curtitor pe care l am primit o dat cu botezul l nnoiesc la fiecare spovedanie. !ar dac nu as avea grij de suflet, hrnindu l cu spovedanie, mprtsanie, lecturi, viat curat si activitti crestine, puterea diavolului s ar slslui din nou n inim si ar fi mult mai ru dect n cderea dinti. 1n ce priveste cuplurile, se pare c lucrurile sunt si mai complicate. Am ntlnit cupluri 3care au fost cstorite religios de printele Argatu4 si care sustin c, pstrnd un regulament strict crestin n viata intim, au reusit s simt c orice atingere fizic ntre ei care odinioar se transforma n flcri de plcere acum este o stare permanent de (,7(%+ pe care o druiesc lui 0ristos. !a, n starea aceasta trebuie s aib loc actul ce duce la procreatie, act desvrsit, ncrcat de mister divin si care se finalizeaz dup nou luni prin nasterea unui prunc. *t splendoare& !ar n ce decadent trim n realitate&&& *u toate c n viziunea prezentat n $ilocalie, Sfntul Antonie cel /are pozitioneaz mndria la numrul doi, totusi acesta este pcatul primordial, cauza cderii lui -ucifer, care asa cum l prezint Sfintii "rinti poate fi comparat cu foile subtiri de ceap. *ci pe ct de condensat pare ceapa, fiind desfcut n foite, te uimeste ct de subtire si transparent este o foaie. *omparatia este uimitoare n ce priveste subtirimea pcatului mndriei si a faptului c abia ti se pare c ai scpat de o fat subtire a pcatului c, iat, dedesubt se iveste alt aspect 3mai subtire4 al aceleiasi probleme al aceleiasi mndrii. /ndria este poate aspectul cel mai grotesc dar si cel mai ascuns al sufletului, desfsurndu si aria de activitate ncepnd de la mmica plin de mndrie prosteasc pentru "golniile micutului" pn la subtirimea clugrului "mbunttit", care posteste toat sptmna si d sfaturi n dreapta si stnga, dndu se pe sine ca e5emplu. 1n ce m priveste, pn la botez am avut o mie si una de mndrii, care mai de care mai subtiri si de care mi am dat seama mai mult sau mai putin. !e la botez ncoace, am nteles c tot ceea ce este bun n mine este darul lui !umnezeu, iar al meu este numai rul pe care l am fcut sau l fac din voia proprie sau aplecndu mi urechea la soaptele vrjmasului. *hiar si lacrimile de pocint si umilint sau dulceata din timpul rugciunilor sunt tot stri druite de 7unul !umnezeu si pe care sufletul meu nsetat le a primit ca pe o comoar de mare pret. / gndesc ce diferent urias este ntre mine, cea de acum, si cea de atunci care numai cu doi ani n urm i spuneam plin de mndrie nasei mele c, la aspectul meu e5terior si la capacittile mele intelectuale, m simt superioar chiar si lui 7rigitte 7ardot& !oamne, te rog s mi ierti toate prostiile si mndriile de pn acum si s m ajuti s fiu curat si smerit pn la mormnt. ) iulie Astzi voi analiza pcatul lcomiei cel de al treilea n lista Sfntului Antonie. +ste pcatul cu care m lupt de mic copil si cu care cred c m voi lupta pn la mormnt. !esigur, m refer doar la lcomia pntecelui, cci celelalte lcomii despre care vorbesc Sfintii "rinti# a banilor, a bunurilor materiale, a averilor, toate acestea mi sunt strine. +ste drept c de mic copil am avut din toate, suficient ct s triesc o viat decent si gndul la averea bunicilor ce se afl n posesia mamei m linisteste ntr un fel, dar nu pentru c mi ar da siguranta unui viitor linistit, fr griji materiale, ci este linistea pe care o capeti n suflet la gndul unei binefaceri, a unei milostenii, a unui grabnic ajutor dat celui lipsit, sau gol, sau bolnav, sau neputincios. *eea ce m surprinde la mine este c am avut din copilrie, ca trsturi de caracter, milostenia si drnicia sdite acolo de 7unul !umnezeu, cci nici nu au fost mostenite 3familia mea fiind la polul opus4, n afar de bietul 7ebe fratele tatei care, !umnezeu s l odihneasc cu dreptii, si ddea 3la modul propriu4 si cmasa de pe el. %estul familiei, att din partea mamei, ct si a tatlui !omnul cu mila -ui s fac ce o sti si cu ei& !e altfel, din punctul acesta de vedere si nu numai, att eu, ct si 7ebe $ermo am fost socotiti ca oile negre ale familiei, fcnd n ochii altora lucruri care la prima vedere socau# eu am furat bani din sertarul bunicii, timp de un an, si am cumprat covrigi si ciocolat pentru toat clasa 3n 2rgoviste, unde am nvtat clasele a doua, a treia si a patra4, si asta pentru c observam copiii sraci poftind cu ochii, n timp ce eu mi mncam n fiecare zi portia de covrigi si ciocolat. Sau unchiul 7ebe, care locuia la "aris, primea trupa 2eatrului )ational, dndu le mncare, cadouri si cele necesare oricrui romn n strintate, rmnnd dator cte o jumtate de an sau chiar un an pentru cheltuielile fcute 104

!ar vorbeam de lcomia pntecelui !e fapt e5ist o foit de ceap si la acest pcat, cci eu nu sunt ceea ce se cheam o gurmand, ci ceva mult mai rafinat, adic o gourmet, cci mi au plcut ntotdeauna 3nvtat din familie4 gusturile foarte rafinate, adic un rsft e5agerat al gustului, un rafinament al plcerii gustului. Si cnd te gndesti c Sfintii "rinti si puneau cenus n mncare ca s nu mai simt cu papilele gustative, dorind s - simt doar pe !umnezeu. Ajut m, !oamne, mcar s 2e iubesc mereu la intensitatea pe care o simt acum si, chiar dac nu mi voi pune niciodat cenus n mncare, s nu mai las s creasc n mine nici o patim, nici chiar a unui nevinovat rafinament culinar. - iulie ,rmtoarele trei pcate le am cumulat, cci sunt foarte legate unele de altele# mnia, furia si neastmprarea limbii. )u am fost scutit de nici una dintre aceste puternice patimi, care au distrus si vor mai distruge milioane de oameni. Si la mine s au manifestat din plin nainte de botez, provocnd att pentru mine, ct si pentru altii pagube materiale si spirituale, pe care, din fericire, dup botez am putut s le recuperez printr o atitudine total crestin# pace, liniste, dragoste de aproapele, rbdare si ntelegere duhovniceasc a lucrurilor n viat. )u pot s spun c le fac pe toate la superlativ, dar cel putin sunt constient de ele, si atunci cnd nu le fac, fug la duhovnic, prndu l pe vrjmas si ncercnd s mi nfrnez n primul rnd limba, cci din vorbirea desart ies toate relele cu cei din jur. . iulie ,rmtorul pcat este uciderea. )u este calitatea mea s judec pe cei ce n istorie au jucat rol de cli, omornd n stnga si n dreapta. "oate c, precum odinioar Saul 3care asistase la omorrea Sfntului Stefan4 pe drumul !amascului a trebuit s orbeasc pentru ca s vad adevrata -umin si astfel s devin "avel, si altora li s au ntmplat minuni asa de mari nct au regretat att de mult crimele fcute, nct !umnezeu i a iertat pe loc. /ult mai grav si ngrijortor este cumplitul pcat al uciderii de prunci al avorturilor, fcut de mii de femei, cu o nonsalant, o nevinovtie si o cruzime mult mai monstruoas dect cea a brbatilor care pornesc rzboaie pe diverse teme, mai mult sau mai putin justificate. Vorbesc n cunostint de cauz, cci cu nestiinta caracteristic a adolescentei, dar si din lipsa 0arului !uhului Sfnt, pe care l am cptat abia la botez, am nfptuit si eu patru astfel de crime cumplite. *u toate c am beneficiat de unica sans n viat iertarea total prin taina botezului, eu nu mi voi ierta niciodat aceste monstruoase fapte. / iulie A opta zi de analiz revine unuia din cele mai caracteristice pcate pentru femei tnguirea sau vicreala 3cum o numim acum4. 1ntr adevr, purtnd tare din familie, acest pcat mi a ngreuiat si mi ngreuiaz si acum viata. !ac pn acum aveam scuza pgnismului n care m nvrteam, acum, n calitate de crestin, aceast vicreal, aceast tnguire, cum o numeste Sfntul Antonie, denot necredint, lips de inteligent si de judecat dreapt, dar mai ales lipsa 0arului !uhului Sfnt, prin a crui prezent omul se ntreste n lupt si biruieste. #% iulie 1n timp ce nu simt c pcatul pizmei ar fi e5istat n viata mea, pofta cel de al zecelea pcat n lista Sfntului Antonie a fost poate pecetea care mi a distrus si trupul, si sufletul, cci am poftit de mic tot si toate. Si pofta cred c se poate uni foarte bine cu plcerea. "ofta nstea totdeauna plcere culinar, fizic, trupeasc, sufleteasc, si atunci pofteam si mai mult si tot asa as fi ajuns n adncurile cele mai ntunecate ale iadului 3probabil prin sinucidere sau drog4 dac nu as fi spus la timp un !A hotrt lui !umnezeu si un ), si mai rspicat diavolului, cu toate jocurile si ispitele lui. 1n urma alegerii mele, diavolul s a ndeprtat si !umnezeu a putut s trimit ngerii lucrtori care mi au artat *alea !reapt spre mntuire care este adevratul tel al vietii. )icidecum plcerea. Si astfel, ncet ncet, prin spovedanii repetate, mprtsanii si practici bisericesti simtite si trite la proprie lor valoare, am reusit s transform pofta n rvn duhovniceasc si plcerea n bucurie duhovniceasc, sau bucurie sfnt, asa cum binecuvnteaz printele =aleriu. ## iulie Sunt ntr a unsprezecea zi de analiz. %pirea 3sau hotia din zilele noastre4 mi a fost strin. Si ndjduiesc s mi fie pn la sfrsitul vietii mele pe pmnt. +5ceptie fac e5perientele de 105

milostenie fortat pe care le am fptuit cnd eram de 89 88 ani si locuiam la bunici. !ar, nesuportnd zgrcenia lor, am furat de la ei bani si bunuri materiale si alimentare, dndu le celor sraci din jurul nostru, pe care ei bunicii nici nu i bgau n seam. $ac !omnul s o socoteasc aceasta ca o nebunie sau chiar ca o milostenie, si s aib parte la ea si bunicii. #" iulie !urerea. *red c sunt persoana cu pragul de durere cel mai sczut din lume. Att fizic, ct si sufletesc. !e aici si tnguirea sau vicreala. )ici una, nici cealalt nu sunt plcute n fata lui !umnezeu, dar cu mila -ui voi ncerca s scap definitiv de ele. #) iulie /inciun. 6ah& 6are e5ist om 3cel putin n zilele noastre4 care s nu foloseasc minciuna ca pe un aparat de lucru zilnic&'& Si pe acesta, cu mila !omnului, ndjduiesc s l biruiesc si, indiferent cu ce risc, s spun tuturor adevrul, chiar dac din aceast actiune voi suferi prigoane, umilinte, hule si poate chiar moarte. Ajut m, !oamne, s 2e cunosc si n toate actiunile mele s spun numai Adevrul, care este *uvntul 2u, cci 2u ai spus +u sunt *alea, Adevrul si Viata& #- iulie !a, pot s spun c n afar de poft si plcere, lenea este cea de a treia caracteristic a firii mele de pn la botez. "oate c lenea mea nu este att de vinovat, deoarece nu este cultivat sau crescut constient de mine, ci este clar mostenit din firea lenes, binecunoscut a neamului rus si deci mostenit de la mama. 1ntr att de bine m asemnam cu acestia, nct mama m a poreclit 6blomova, dup numele binecunoscutului personaj rus, recunoscut pentru tendinta de ngrsare, miscrile greoaie si somnolenta continu de care nu putea scpa, toate generate de lene. Si iat cum toate se leag, cci lcomia genereaz ngrosarea trupului, iar aceasta alimenteaz lenevirea, somnul ndelungat si lipsa activittii fizice si intelectuale. Si uite cum ajungem la pcatul al saisprezecelea ntristarea. 7ine mncat, bine dormit, sufletul lncezeste si se plictiseste, dorindu si imediat o schimbare de decor, care se obtine cu un minim efort. Aceasta nu pentru mult vreme, cnd iarsi intervine plictiseala, si atunci iarsi telefoane, ntlniri, baruri, discoteci, muzic roc>, dans, se5, s.a.m.d., etc., s.a.m.d. "reocuparea mea principal n ?? de ani de viat pgn 3fr 0ristos4 a fost s umplu bine toate golurile din viat, s nu mi scape nici cinci minute de "viat trit din plin" si s nu e5iste plictiseal, ntristare. 1n !ogmatica Sfntului (oan !amaschin gsim definitia ntristrii ca fiind "mhnirea care te face fr glas". 6ri, slav !omnului, motive pentru mhniri mute sunt din ce n ce mai multe n viata noastr care "nfloreste n fiecare cincinal", nct omul fr !umnezeu se arunc 3asa cum am fcut si eu4 direct n bratele primitoare ale diavolului. !ar dac 0ristos umple sufletul si /aica !omnului te acoper cu Sfnt Acopermntul ei, nimic din toate acestea numai tulbur bietul suflet si ntristarea se transform n bucurie duhovniceasc. Asa s fie& #. iulie Sentimentul de fric. ,na din cele mai puternice arme ale diavolului, de care se foloseste de la intrarea omului n viat pn la iesire, cci si una, si cealalt se produc sub o mare presiune psihologic, nscnd instantaneu fric. +u am cunoscut din timp frica aceasta n timpul celor dou ntlniri cu asa zisul !inu, care nu era altcineva dect cumplitul diavol ce cu minciuni si perfidie a preluat chipul bietului !inu pentru ca eu s pic n plasa spiritismului. Astfel, vrjmasul a reusit s m sperie, cnd prin aparitiile lui !inu, cnd prin ntlnirile cu !an, cnd prin tririle de la spiritism. %eusise& / avea n mn prin $ric, dar si prin prostia si incultura sau mai bine zis ocultismul cu care eram inoculat. 1n !ogmatica Sfntului (oan !amaschin am descoperit c $rica poate fi de sase feluri# ezitare, sfial, rusine, ncremenire, groaz, neliniste. !oar ultimele trei sunt armele diavolului, cci# ncremenirea este frica rezultat dintr o mare nchipuire 3asa cum a fost cu mine4 n noaptea cnd m am vzut cu asa zisul !inu, adic o nchipuire pe care a zmislit o diavolul si n care am crezut orbeste. =roaza este si mai puternic si vine dintr o nchipuire neobisnuit. !a, ntr adevr, total neobisnuit s te ntlnesti la miezul noptii cu stafia ncarnat a fostului iubit. *nd te gndesti c eu am crezut ca o proast si am risipit sase ani din viat, n care as fi putut nvta multe despre viata sufletului dup moarte, dar de la 0ristos si 7iserica -ui, nu de la biserica satanei si din practicile ei 3Noga, spiritism, vrjitorie s.a.m.d.4. - as fi ajutat astfel n mod real pe !inu, prin rugciuni speciale, si poate c s ar fi mntuit. 106

,ltima dintre armele vrjmasului este nelinistea, care se naste 3tot la insuflarea diavolului4 din teama c lucrrile n care ne am implicat 3indiferent n ce domeniu4 nu vor reusi. !ar dac ti pui 26A2< )<!+.!+A 1) 0%(S26S +S2+ (/"6S(7(- S< ), %+,S+S2( 6%(*+ 3fapte bune, desigur4. +zitarea, sfiala si rusinea sunt temeri izvorte din $rica de !umnezeu, care este singura fric constructiv. "e aceasta doresc s o cultiv pn la moarte. Ajut m, !oamne& *ci toat viata pn acum mi a fost fric de boal, de moarte, de oricine si orice, numai de !umnezeu nu mi a fost fric& #/ iulie Al optsprezecelea pcat ura nu l am cunoscut. *u mna pe inim pot spune c nu am urt pe nimeni niciodat. *hiar dac am avut nentelegeri 3cu toate c nu eram crestin4, respectam regula crestin s nu apun soarele peste suprarea voastr. )u am putut 3din fire, de la nastere4 s fiu suprat pe ceva sau cineva mai mult de una dou ore. Apoi totul se risipea ca si cnd nu a fost. *u toate c aceasta este o mare virtute, nu m pot bucura de ea, deoarece nu am muncit pentru ea, nici nu am suferit ntr un fel pentru obtinerea ei, ci a sdit acolo !umnezeu doar trei calitti# milostivire, dragoste si nepizmuire. !in pcate nu am fost constient c aceasta poate a fost arvuna pe care mi a dat o !umnezeu pentru 1mprtia *erurilor si poate as fi pierdut o dac nu ajungeam de bun voie la botez si la schimbarea total a vietii. /ultumesc, !oamne, pentru ncrederea si arvuna pe care mi ai dat o si pentru tot ajutorul primit& #$ iulie 1nvinuirea. !a, este un pcat foarte grav de care sufer n general mai toate femeile, dar si unii brbati, n special atunci cnd si dau fru liber limbii, flecrind si brfind unii despre altii, de la cele mai mici amnunte pn la cele mai grave. Spovedindu m odat la printele Sofian, am primit aceast nteleapt ndrumare# "!ect s stai la brf cu cineva, comentnd fapte bune sau rele ale altor persoane, mai bine i spui n fat acelei persoane tot ceea ce gndesti despre ea si faptele ei, cu riscul de a se supra. /ai bine s se supere un om 3cu care mai trziu te vei mpca4 dect s se supere !umnezeu, pe *are foarte greu 1l vei mpca. !ar cea mai nalt treapt a virtutii smereniei la un crestin este a se lsa nvinuit pe nedrept 3lund e5emplu de la 1mpratul 1mpratilor si !omnul !omnilor (isus 0ristos *are a fost nvinuit, batjocorit, chinuit si btut, apoi rstignit4, $<%< )(*( 6 V()<&". !ar noi, care avem mii de pcate, oare ct ar trebui s ne smerim& ,n e5emplu desvrsit de astfel de smerenie este printele Argatu, care a suferit si sufer n continuare, nvinuiri nedrepte, acuzatii grave, chiar insulte, att din partea Securittii care l terorizeaz de ani de zile, ct si din partea unor "confrati de altar", care nu sunt altceva dect securisti deghizati. 1n acest sens, mi se par concludente momentele penibile din anul acesta, cnd imediat dup "asti, ntr o dimineat a descins o ceat de securisti n buctria printelui, unde eram vreo patru cinci fete trebluind cele ale buctriei. *nd au vzut masina securittii oprind n fata chiliei, toate au zbughit o pe us, dar eu, fiind ultima, am apucat s m ascund n baie, care era la intrare. Aceia au intrat n buctrie si au nceput s l interogheze pe printele cu o obrznicie si o lips de respect pe care numai un reprezentant al iadului ar fi putut s le aib fat de un astfel de om cum este printele Argatu. !in fericire, sau mai bine zis din nenorocire, fiind n baie, am auzit acest nceput mrsav de conversatie, care semna mai mult cu o anchet nazist# Securistul, cu glas rstit# "Si cine erau, m, alea care au iesit din chilie'" "rintele Argatu, cu glas blnd# "!Papoi cine s fie, niste credincioase ale bisericii." Securistul, ironic# "!aaa, m'& *redincioase zici'& !ar ce fac ele aici, n cas, mi Argatule'&" "rintele, blnd si sincer# "!aP ce s fac'& Vin aici fiindc eu le fac rugciuni speciale pentru sntate, cstorie si liniste n familiile lor. Si, n urma rugciunilor, ele obtin vindecare din boli grave si cstorii reusite, cu copii buni." Securistul, iritat la ma5im# "0aide m, nu ti bate joc de mine& 2e stiam intelectual, nu ca popii ia de la tar& )u mi vinde mie castraveti la grdinar, c nu tine. 2ot timpul casa ti e plin numai de femei. *e faci, m, cu ele' * am auzit" 1n clipa aceea am simtit c mi se urc o sgeat de foc din inim pn crestetul capului si nu am mai vrut s aud nimic, asa c am tsnit pe us si dus am fost pn n %ossetti. /ai trziu, peste dou sptmni, au venit din nou, de data aceasta hotrti "s l umfle" si s l duc cu ei, chipurile s vorbeasc cu un sef de al lor, la care se afla dosarul printelui predat chiar de "cabinetul nr. E" cu mentiunea "lichidati l". "rintele a stiut n duh toate acestea si, la sfrsitul -iturghiei, desi usile bisericii 3att cele de la intrare, ct si cele din spatele Sfntului Altar4 erau 107

pzite strasnic de bodNguarzii securittii, a reusit 3precum odinioar 0ristos4 s treac printre ei neobservat si s se ndrepte spre poart, unde l astepta o masin. -a sfrsitul slujbei au stat aceia pn a iesit si ultimul om din biseric si au scormonit fiecare coltisor din mnstire. Cadarnic& )u l au mai gsit. "i, nu ar mai fi putut, cci dnsul era de mult n drum spre /oldova. )umai /aica !omnului cu Sfntul Acopermnt si Sfntul *alinic au reusit s l fac nevzut 3cu toate c dnsul a iesit printre ei, desigur acoperit de un grup de bieti credinciosi dnsului, care au fcut roat pe lng el, si asa au mers pn la masin. !ar ma5imum de nedreptate si de nvinuire satanic mi s a prut faptul c acum "cabinetul E" sustine c dnsul este nici mai mult, nici mai putin dect vrjitor, cci numai cu vrji a putut s scape n ziua aceea de sub ochii vigilenti de vultur ai cerberilor securittii. "este toate, ns, stpneste smerenia si dragostea pe care o are dnsul pentru 262( 6A/+)(( !+6"62%(V< *ci se roag chiar si pentru acesti draci n piele de om 3comunistii si securistii4, asa cum a fcut pentru acel securist care venise cu misiunea clar s l arunce n lac. !nsul s a rugat mult de tot 3cu broboane de transpiratie pe frunte si chiar lacrimi4, nct smburele de buntate prezent si n acel securist ce ar fi trebuit s ndeplineasc misiunea de clu a reactionat si securistul a oprit barca 3pe lacul *ernica4 si a nceput s plng, recunoscnd tot adevrul si spunndu i printelui s l ierte, fie si numai pentru intentia de a l ucide, pentru c el si a dat seama c st fat n fat cu un om al lui !umnezeu, si chiar l a rugat s mijloceasc pentru el la 0ristos, s l primeasc ca slujitor al -ui. ( a promis c a doua zi si va da demisia din Securitate. Am nteles de la printele c omul acela a ajuns schivnic ntr o pester din muntii %omniei. Slav 2ie, !oamne, cci minunate sunt lucrrile 2ale& Atunci cnd, fr minte, i am spus printelui 3n urma episodului cu securistul din buctrie4 s vorbeasc la +uropa -iber, sau la o televiziune strin, mi a nchis gura imediat, spunndu mi# "0ristos nu a vorbit dect apostolilor, spunndu le simplu adevrul". /ulti preoti au suferit n nchisori bti si chiar moarte pe nedrept din partea comunistilor. "entru rugciunile lor, care sunt acum bine primite n fata tronului ceresc, ne mai tine !umnezeu si pe noi n viat, dndu ne chip si timp de pocint. "% iulie & S0ntul Ilie Sunt rpus de oboseal, dar foarte fericit. !e o lun m pregtesc pentru hramul bisericii. +piscop, sobor mare de preoti, lume mult, si mult sfintenie. "# iulie )eputinta este cel mai ciudat pcat& *um'& !up ce c m am nscut neputincios, sau fr voia mea am devenit neputincios 3accident, lovituri, cataclisme, boli etc.4, tot eu sunt pctosul'& "!a, mi a rspuns printele Argatu, trebuie pltite toate pcatele, toate nedrepttile fcute cu bun stiint de la nastere, dar si ale mosilor si strmosilor pn la al noulea neam." "rin astfel de neputinte dm slav numelui !omnului, cci spune Sfntul Apostol "avel n +pistola a (( a ctre *orinteni# datu mi s a mie un ghimpe n trup, un nger al satanei, s m bat peste obraz, ca s nu m trufesc. "entru aceasta de trei ori am rugat pe !omnul s l ndeprteze de la mine. Si mi a zis# 1ti este de ajuns 0arul /eu, cci puterea /ea se desvrseste n slbiciune. !eci foarte bucuros m voi luda mai ales ntru slbiciunile mele, ca s locuiasc n mine puterea lui 0ristos. !e aceea m bucur n slbiciuni, n defimri, n nevoi, n prigoniri, n strmtorri pentru 0ristos, cci, cnd sunt slab, atunci sunt tare. "" iulie %tcirea. 6ho& Aici stiu c am ce spune, cci m am rtcit mult, dar am si dus n rtcire pe multi prin grozviile mele de practici 3Noga, tantra, spiritism etc.4. !ac toate acestea au produs un ru e5trem vietii mele, practica asa zisei "telepatii" a dus la un ru ireparabil moartea lui *ostinel al doilea pcat pe care nu mi l voi ierta niciodat, pe lng cel al avorturilor. )u era suficient c m aflam n total rtcire, creznd n filozofii indiene, chineze sau ezoterice, dar le mai si propovduiam, determinnd pe unii si altii 3de pild, *ostinel4 s fie ct se poate de hotrti s le practice. 1mi rsun mereu n cap cuvintele lui 0ristos din +vanghelia Sfntului Apostol -uca# Si a zis ctre ucenicii si# *u neputint s nu vin smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin& /ai de folos i ar fi dac i s ar lega o piatr de moar si ar fi aruncat n mare, dect s sminteasc pe unul din acestia mici. Am recitit fragmente din caietele mele si am observat c, ncepnd cu mbrcmintea si 108

continund cu gndurile, conceptiile de viat si actiunile mele, toate au fost mereu supuse rtcirii si m am fcut astfel pricin de sminteal pentru multi oameni ai lui !umnezeu pe lng care am trecut, nebgndu i n seam, ba chiar de multe ori avnd o atitudine obraznic, sfidtoare la adresa lor. !in nenorocire, cercul meu de prieteni si cunostinte a fost foarte mare, asa nct numrul celor pe care i am rtcit prin purtarea si gndirea mea satanic este destul de mare. / gndesc n primul rnd la practica spiritist si la toate informatiile primite prin intermediul dracilor n timpul sedintelor de spiritism, unele fiind minciuni inofensive, dar altele fiind confirmri spiritiste ale elucubratiilor si rtcirilor scrise de diversi oameni aflati sub influent satanic, dar care conduc omenirea pe calea direct si sigur a iadului prin afirmatiile lor. "rimul care mi vine n minte acum este 7. ". 0asdeu, ale crui scrieri mi au plcut foarte mult. !ar el a fost prieten cu alt romn de mare cultur, Spiru 0aret. +u am terminat liceul la (ulia 0asdeu si ntlnirea cu asa zisul !inu a fost n dreptul liceului Spiru 0aret. Apoi am descoperit c amndoi s au ocupat de ocultisme, spiritisme si alte isme de felul acesta. Astfel, lundu i ca e5emplu, am chemat o la spiritism de multe ori pe (ulia 0asdeu, care se stie c ntretinuse cu tatl ei o "corespondent post mortem", dar mi a fost bine ascuns de ctre diavol informatia pe care am obtinut o recent si anume c 7. ". 0asdeu a fost fondatorul publicatiilor Aghiut si SatNrul. 6are sunt pur si simplu ntmpltoare aceste nume sau erau denumirile celor doi demoni care l au ajutat n scrierile lui, dndu si numele de (ulia n sedintele lui de spiritism, asa cum si au dat numele !inu, +minescu, (ulia 0asdeu etc. la sedintele mele de spiritism'& !ac as fi respectat mcar legea iudaic a bunicilor si strbunicilor mei pe linie patern, ar fi trebuit s stiu si s fi respectat cu strictete legea veche care spune c "vorbirea cu mortii este urciune n fata lui !umnezeu". !ar noi ne am rtcit si din legea veche, iar pe cea nou nu o cunosteam 3cel putin eu4, adoptnd n schimb orice filozofie strin 3din care majoritatea sunt satanice4 care convenea egoismului, meschinriilor si alienrii mele spirituale. !eosebit de demonstrativ mi se pare n sensul acesta visul care se repet de vreo doi trei ani n viata mamei# mergnd la plimbare prin 7ucuresti, deodat se rtceste, ajungnd pe strzi complet necunoscute, unde nu se zreste tipenie de om, ci doar ruinele unor biserici cu turle czute, cruci drmate, geamuri sparte si fr usi. !oar blriile ce cresc att n preajm, ct si n interiorul bisericilor sunt singurul aspect viu si colorat n tot peisajul de moarte pe care i l inspir acest vis. !isperarea ei este de fiecare dat aceeasi, cci nu mai stie si nu mai poate s se mai ntoarc acas. Visul s a repetat de cel putin zece ori pn acum. ( am dat s nteleag c este un avertisment clar din partea !omnului c se afl pe o cale gresit si c bisericile din sufletul ei 3adic credinta4 sunt n paragin, dar se pot reface cu un minim de efort, cci n vis nu erau complet distruse. 7inenteles c rde, ncercnd s mi e5plice stiintific producerea visurilor, si ignor complet semnificatia lor simbolic. !ar ei si unora ca ea, cu toate filozofiile lor gresite, cu toate practicile Noga si zen, sau tuturor islamicilor, budistilor, ozn istilor si altor adepti ai practicilor satanice de genul acesta, ncununnd lista cu spiritistii, eu nu le pot spune dect cele sase cuvinte ale lui (isus 0ristos, $iul lui !umnezeu, prin care +- se recomand lumii# +u sunt *alea, Adevrul si Viata. ") iulie )estiinta. -a nceput, n primul an de crestinism, am avut mari bti de cap n legtur cu acest subiect, cci si eu, ca si restul oamenilor "nedusi la biseric", cum se spune n popor, credeam c 7iblia spune "crede si nu cerceta". !ar am aflat cu surprindere c lucrurile stau e5act inversD cci spune 0ristos n +vanghelia lui -uca# Si +u zic vou# *ereti si vi se va daD *utati si veti aflaD 7ateti si vi se va deschide. *ci oricine cere va luaD si cel ce caut gsesteD si celui care bate i se va deschide. !a, astfel cdem sub acuzatia acestor cuvinte si n felul acesta nestiinta devine un grav pcat, cci nclcm cuvntul lui 0ristos, $iul lui !umnezeu, *are zice# *utati si veti afla. !eci, cel putin de E999 de ani, nestiinta, necunoasterea este un mare pcat. 1n scrierile Sfintilor "rinti din primele volume ale $ilocaliei gsim urmtoarele idei# omul nainte de cdere avea sdit de la *reatorul su capacitatea *unoasterii desvrsite. Adam nu avea nevoie s nvete zeci de ani de studii aprofundate ca s poat cunoaste legile cosmosului sau detalii despre bunul mers al naturii si al animalelor. +l le stia& Simplu& Asa precum ne nvat si preotii zilelor noastre, stiinta nu este deloc o cale satanic 3asa cum o interpreteaz unele religii si secte religioase, care merg pn acolo nct interzic oamenilor chiar si consultarea medicilor si a tratamentelor medicale4. !ac ar fi fost asa, nu ar mai fi e5istat n istoria crestinismului attia doctori fr de arginti care consultau si tratau fr bani pentru 0ristos# Sfntul "antelimon, Sfntul +rmolae, Sfntul Samson, Sfntul Anichit, Sfntul 2rifon, Sfintii *osma si !amian si multi altii. Asa c cei care propovduiesc astfel 3adic potrivnic cunoasterii4, se fac vinovati n fata lui !umnezeu, 109

cci spune 0ristos# !ac nu ar fi stiut, pcat nu ar avea, dar pentru c stiu, pcatele ndoite le vor avea. !esigur c ntelegem urmtoarele# dar pentru c stiu 3si nu fac cele pe care le stiu4. 1n aceast categorie intr toti sectantii, toti ereticii, toti revoltatii lumii. !ar n zilele noastre putem aduga si toate celelalte religii paralele cu crestinismul, pentru c astzi mijloacele mass media au ptruns chiar si n bantustanele africane, chiar si n iglu urile "olului )ord. )u mai poate nimeni s spun c nu a auzit despre crestinism si despre 0ristos si Sfnta 2reime S()=,%,- !,/)+C+, A!+V<%A2 Si "%estul e tcere" cum spune marele Qill. *nd m gndesc cum orbeciam cutnd disperat Adevrul, strbtnd continente imaginare si scormonind n false religii 3Noga, budism, samanism4 sau fcnd apel la tot felul de practici ezoterice ultra moderne 3telepatia, spiritismul, 6C) ismul etc.4, cnd de fapt 0ristos era lng mine si m astepta s spun un simplu "da", pentru ca apoi s fac +l ce are de fcut. Si a fcut& 1n zilele noastre, sistemul plurivalent de cunoastere 3pres, crti, filme, televizor, computer4 este folosit deopotriv si de cei ce cunosc Adevrul, si de tabra mincinosilor. !ar Adevrul nu poate fi cunoscut dect de cei care se abandoneaz cu toat vointa, credinta si din toat inima "uterii *eresti care le va face cunoscut Adevrul. Aceast putere este desigur 0ristos, pe care afl 6%(*()+... dup ,nirea cu +- n timpul botezului, a spovedaniei si a mprtsirii cu 2%,",S( S:)=+-+ -,( S()=,%,- A!+V<% +I(S2+)2 1) *+% S( "+ "</:)2. (ar eu, ca o umil rotit ce m aflu n masinria +5istentei, pot s afirm din adncul inimii si ca o completare la cele spuse pn acum c A!+V<%,- A7S6-,2 +S2+ 1) *%+!()2A *%+S2() 6%26!6I<. Acesta mi s a revelat n mod absolut si imperios necesar, cci pn la vrsta de ?? de ani am fost convins c detineam frnturi din Adevr si c nu trebuia dect s le pun cap la cap pentru ca puzzle ul meu s fie complet. Vai mie, m am nselat amarnic& / aflam ntr o total nestiint. 7otezul, spovedaniile si mprtsaniile, apoi cercetarea crtilor sfinte si Scrierile Sfintilor "rinti m au fcut s nteleg si s cunosc cu inima care si unde este A!+V<%,-. Si m au mai fcut s nteleg vorbele Sfntului Apostol "avel, care zice# 2oate mi sunt ngduite, dar nu toate mi sunt de folos. )u de alta, completez eu, ci pentru c multe din ele ne rentorc n ntunericul din care abia am reusit s scpm. Ajut m, !oamne, s 2e cunosc si s propovduiesc si celor ce din nestiint nu 2e caut si care nu stiu unde se afl Adevrul. "' iulie 1nselarea. !esigur, si acest capitol se leag de cel anterior al nestiintei, pentru c diavolul reuseste s ne zvrle n amndou deodat si, vai, primim cu nonsalanta si bucuria unui copil nestiutor toate minciunile si nseltoriile lui, pentru c diavolul este tatl minciunii. "entru a pcli omenirea nestiutoare, are tot felul de tertipuri, de combinatii si nseltorii care mai de care mai murdare. !ar cea mai odioas mi se pare aceea de a se substitui lui 0ristos si de a i nsela pe cei creduli si nestiutori, pe cei revoltati, pe tineri si deopotriv pe btrni, pe cei din lume, ct mai ales pe cei din mnstiri. +l face acestea pentru c btlia cea mare este de la nceputul lumii ntre el si !umnezeu, el dorind 3dintr o foarte mare mndrie4 s uzurpe locul lui 0ristos, $iul lui !umnezeu, "*el ce a fost mai nainte de -uceafr", care a fcut si va face 262!+A,)A "A%2+ !() S$:)2A 2%+(/+. )oi ne blcim n 1)S+-A%+A aceasta, pe care am scris o cu majuscule pentru c este ntr adevr urias si se petrece n toate domeniile, n special n cele intelectuale. !oamne, primeste rugciunile tuturor celor ce bine 2i au plcut 2ie de la ntemeierea lumii si, pentru rugciunile si nevointele lor, scap ne !oamne de ,-2(/A si cea mai cumplit 1nselare domnia antihristului care va veni astfel nct, asa cum spun Sfintii "rinti, i va nsela si pe cei nscrisi n *artea Vietii. -umineaz ne, !oamne, prin prezenta !uhului 2u si pentru rugciunile acelora druieste ne mntuire& "+ iulie ,itarea de !umnezeu. /ie, ultimul pcat de pe lista Sfntului Antonie, mi se pare a fi, de fapt, cel mai cumplit. !a, eu am trecut prin asta si stiu cum este. "entru c atunci cnd te zbati n spasmele plcerii A( ,(2A2 !+ !,/)+C+,& Atunci cnd ncepi s ti nnoiesti si s ti nmultesti plcerile prin diverse metode 3butur, droguri, jocuri de noroc, discoteci etc.4 A( ,(2A2 !+ !,/)+C+,. Atunci cnd cu snge rece bagi bisturiul n tine 3ca pacient4 sau, si mai ru, n altul 3ca doctor4, punnd capt unei vieti la care nu esti n stare s adaugi nici mcar un fir de pr, atunci A( ,(2A2 !+ !,/)+C+,. *nd mbtat de putere social si fizic si ajutat de ranguri si averi, comanzi n numele "unui bine" pe care numai tu si cu diavolul care te sftuieste l ntelegeti, rzboaie si crime asa zis n folosul umanittii, atunci A( ,(2A2 !+ !,/)+C+,. !ac pn acum, de a lungul istoriei lumii, oamenii au avut diverse metode de pierdere a timpului, desigur, uitnd si atunci 110

de !umnezeu, generatia aceasta din care fac si eu parte, prin inspiratie satanic, dispune de o multitudine de mijloace care mai de care mai tentante, dar care te duc pe calea cea sigur a egoismului, a egocentrismului si a ,(2<%(( !+ !,/)+C+,, aruncndu ne iute cu capul n jos, n hul iadului. Se pare c a avut dreptate /alrau5 cnd a spus c secolul II( va fi unul religios sau nu va fi deloc. Acestea sunt cele dou tendinte n care se mparte lumea actual# cteva vrfuri de oameni sfinti oameni ai lui !umnezeu, ale cror suflete, trupuri, vieti si preocupri sunt druite total lui !umnezeu si ceilalti, aproape toti infectati cu microbul satanic al ,(2<%(( !+ !,/)+C+,. "rimeste, !oamne, rugciunile mele si ajut m s 2e iubesc si s 2i slujesc mcar att de mult si de bine precum am slujit odinioar satanei& ". iulie & S0ntul P ntelimon 6 mare surpriz am avut astzi, cnd am mers cu fetele la Sfntul "antelimon 3n comun, n drum spre *ernica4. Am primit liber de la biseric. -a Sfntul "antelimon am participat dup liturghia superb la un praznic n curtea bisericii. Am simtit bucuria si frtia primelor secole, ale primilor crestini si am luat binecuvntare de post, cci peste cteva zile ncepe postul /aicii !omnului. - u4u,t & S!@im5 re l 2 t9 Astzi am fost singur, cci (oana a avut o problem de rezolvat, asa c, dup liturghie, m am pus pe citit din cartea printelui (oanichie 7lan despre locurile sfinte si am plns toat dup amiaz, implornd pe !omnul s m ajute cum stie +- si s ajung s m nchin pe muntele 2aborului, despre care povesteste att de frumos n carte. #' ,eptem5rie & S0nt Cru!e "rima mare ispit n cele cinci luni de cnd sunt angajat la Sfntul (lie. !up liturghie 3la care au fost cinci sute de persoane4, eram ocupat pe lng Sfntul Altar, mturnd si aranjnd covoarele, iar (oana era n cusca pangarului, asa c nimeni nu s a uitat la iconostasul de lng usa de la intrare, unde printele pusese o cruce superb, veche, din argint sculptat. *nd a iesit (oana din cusc, crucea nu se mai afla acolo. Am crezut c nnebunim amndou. Am chemat preotii, am sunat la politie, care atunci cnd am venit mai mult ne chestionau pe noi, n loc s asculte mrturia noastr. / am enervat si le am spus c noi suntem angajate, nu infractoare si c n timpul acesta vinovatul se plimba linistit cu crucea n buzunar. !up o or au plecat, dar nu cred c vor face mare lucru. /ai greu a fost de (oana, c i s a reprosat de ce nu s a uitat mai des spre us, pentru c eu eram la altar. Am observat amndou un brbat nalt cu o jachet cam groas pentru cldura de afar. !ar eram ocupat si nu m am dus dup el, iar (oana schimba niste bani si avea lume la pangar. Am hotrt amndou s tinem post si s facem acatistul Sfntului /ina grabnic ajuttor n pagube. *nd am ajuns acas si am luat caietul s scriu, am recitit din urm si mi am adus aminte c printele Argatu m prevenise c vom avea probleme cu lume, cu bani etc. #' o!tom5rie & S0nt P r ,!@iv ( I ,i "entru rugciunile printelui Argatu, problema cu crucea s a rezolvat ntr un fel 3au gsit pe cineva, se pare, dar fr cruce4. 6ricum, am aranjat cu (oana, si astzi sunt liber si m bucur mpreun cu grupul meu de fete srutnd moastele Sfintei "araschiva la (asi si ascultnd liturghie arhiereasc cu preoti si un sobor mare de episcopi si chiar cu patriarhul. Apoi s a fcut procesiune n jurul catedralei, e5act cum vzusem n visul de la 7usteni. !ac acestea s au adeverit, se pare c restul nseamn nscrierea mea n *artea Vietii, alturi de cei mntuiti, dar numai dac mbrac hain aspr de ln, hain brbteasc si mi ncing mijlocul, oprindu m de la pcate. $ac se Voia 2a, !oamne, si cu mine pctoasa& "- o!tom5rie & S0ntul Dumitru /inune vzut cu ochii mei la 8E#99 noaptea, cnd s au terminat nchintorii la moastele Sfntului !umitru. /ai eram cinci sase persoane, eu si cei doi preoti care erau de rnd si care au vrut s duc racla n biseric. !ar racla nu s a miscat. !egeaba au ncercat, au pus mna si bietii care erau cu noi credinciosi din ucenicii printelui Argatu si totusi racla nu s a miscat. "rintele a dat fuga, l a trezit pe episcop, care s a mbrcat. *u vesmintele de liturghie si cu doi diaconi, cu doi preoti, cu cdelnite si steaguri n cntri, a fost dus sfntul n biseric. )umai asa, cu respectul cuvenit, a vrut s intre. Aceasta s a fcut pentru necredinta celor care 111

blasfemiaz 3cunosc eu destui4, care spun c sunt niste oase goale pe care noi le pupm de zor si c de fapt ne nchinm la idoli mcar de s ar ntelepti acestia auzind minunea povestit. # noiem5rie Au renceput cursurile lui (oan Ale5andru si sunt foarte bucuroas. *nd ne am revzut, ne am mbrtisat cu drag, el atingndu se de mine si rugndu m s l las s m ating, si asa poate primeste si el binecuvntare de la sngele meu, care este un pic si sngele lui Avraam, a lui (saac, a lui (acob si a tuturor patriarhilor bine plcuti n fata lui !umnezeu. )e am amuzat cu totii si ne am simtit brusc frati. 6 alt surpriz a fost c au venit astzi s participe la curs si doi mari poeti basarabeni -eonida -ari si Vieru. !espre amndoi mi a vorbit mama, doar sunt consteni de ai ei. - de!em5rie & S0ntul Ni!ol e Am primit cea mai mare palm duhovniceasc de la intrarea mea n credint, pn acum, chiar din partea printelui Sofian, la care am mers s m plng c nu mai rezist la biseric, c nu sunt gaze deloc n zona aceea, c este un frig cumplit, mi ngheat minile si m dor cumplit, c trebuie s scutur cnd sunt singur douzeci de covoare n ger si trebuie s spl tvile mari de coliv cu zpad, fiindc nu curge nici ap *e mai ncolo ncoace'& +ram revoltat si nu mai vroiam nimic. "rintele Sofian a stat, m a ascultat cu rbdare si apoi mi a spus blnd# "Sor +lena, stii mata de unde vin eu acum'" "!a, printe, de la 2rgoviste." "!a, de luni pn smbt dup amiaz stau pe schel, ntr un frig cumplit, fr foc, ca s nu se strice culorile, si pictez zi lumin. Apoi iau trenul, vin aici, unde stau cu dumneavoastr pn la dousprezece unu noaptea, apoi iau trenul napoi si o iau de la capt." 1n clipa urmtoare am amutit si m a cuprins o mare rusine n fata acestui om sfnt, cu prul alb ca neaua, avnd peste G9 de ani, care face astfel de performante, el, care a intrat de la 8J ani n mnstire si nu a cunoscut amrciunea si ntinarea pcatului. (ar eu care Am plecat, dup ce m a binecuvntat s rezist "pn la sfrsit, nu pn la prsit", cum spune printele *leopa din /oldova. "+ de!em5rie & Cr9!iun 0eri!it1 !a, ntr adevr fericit, pentru rugciunile celor trei mari duhovnici la umbra crora, mai bine zis la lumina crora m nvt si eu "s e5ist" asa cum ar dori !omnul s o fac. +ste foarte greu, mai ales cnd ai dus ca mine o viat rsftat, dar cum spune Sfntul Apostol "avel# 2oate le pot, ntru 0ristos, care m ajut. )u am ajuns la *ernica dect astzi, dup liturghia de la Sfntul (lie. 6 s cer binecuvntare de la printe s ajung cu bine n noaptea asta, orict de trziu as pleca de aici. "- de!em5rie !esigur, binecuvntarea a functionat. Am stat la utrenie si slujba s a terminat la H#?9, apoi la mas la printele, asa c am iesit pe poart la 88#?9 noaptea. +ram trei fete si a oprit o masin cu o femeie la volan, care, minune mare, ne a lsat pe toate trei foarte aproape de casele noastre. # i nu rie #$/$ & L multi ni1 (ncredibil ct de repede trec anii. "arc numai acum dou trei sptmni era 8 ianuarie 8H@@. Am deslusit aceasta azi noapte la printele Argatu, dup ce ne a citit din moliftele Sfntului Vasile la 8E#99. )e a zis c orele sunt numrate si c "vremurile noi" se apropie. !ar ele nu vor aduce pentru oamenii lui !umnezeu bucurii, ci numai ntristri si lupte mari, de aceea !umnezeu scurteaz timpul oamenilor. !esigur, este vorba de timpul duhovnicesc, cci zilele ca ore si minute sunt aceleasi, dar puterea de a tri a omului n parcursul aceluiasi timp nu mai este cea de acum doi trei ani, nimeni nu mai este acelasi si aproape c nimeni nu mai poate s fac nimic din ce si propune. Aceasta este de la !omnul, ca semn c lumea trebuie s se pociasc, s se pregteasc, nu numai fiecare individ n parte, ci toti, n general, ca natiune n fata lui !umnezeu vor da socoteal de toate relele si smintelile pe care le au fcut altor neamuri. 1n mod special, a subliniat dnsul, avorturile grbesc sfrsitul si cei care invoc srcia si lipsurile pentru a face astfel de crime se dovedesc a fi mincinosi n fata altor familii, cum ar fi a dnsului, de pild, unde e5ist si preoti care au 8F copii cu un salariu minim de E999 de lei pe 112

lun si totusi copiii sunt sntosi, la scoal si, cu mila si grija lui !umnezeu, se cresc unii pe altii 3cci cei mari i ocrotesc si i ngrijesc pe cei mici4. !ar n aceste familii nu e5ist iesit n discoteci, nunti, petreceri, nu e5ist desftri sau desfrnri, nu e5ist bti, betii, politic, minciuni. 2riesc toti n frica si dragostea de !umnezeu. $oarte greu pot pricepe tinerii 38G E9 de ani4 n zilele noastre astfel de lucruri, din cauz c nu au nici cea mai mic atingere a !uhului Sfnt si nici dreapta judecat, astfel c vrjmasul se strduieste s le nhate sufletele si s i fac slujitori ai lui. !up modelul lui 0ristos, *are a spus# -sati copiii s vin la /ine, se pare c si Antihristul va chema tineretul, si ei vor rspunde pentru c vor avea deja creierul mbcsit de comunism, ateism, satanism, totul pavoazat cu muzic roc> si revolte la ma5im. !oamne, ai mil de noi toti& " i nu rie #$/$ & S0ntul Silve,tru )otiuni divine ascunse n cele G cuvinte spuse de 0ristos pe *ruce si deslusite minunat de printele =aleriu. 0ristos a trit pe *ruce si .+%2$< S( /6A%2+, transformnd astfel /6A%2+A 1) .+%2$<. Adam, care era ofrand ctre !omnul, a transformat .+%2$A 1) /6A%2+. !e aceea 0ristos pe *ruce trieste /6A%2+A *A 6 .+%2$<. *uvintele -ui pe *ruce au fost# 8. "rinte, iart i, c nu stiu ce fac prin care se arat iubirea divin pentru oameni pn la jertf. E. $iule, iat mama ta, $emeie, iat fiul tu cu aceste cuvinte se instituie maternitatea spiritual. ?. Astzi vei fi cu /ine n %ai prin aceste cuvinte se deschide oficial %aiul si primul ptruns acolo alturi de 0ristos este tlharul de pe *ruce. "rin aceste cuvinte se transform osnda crucificrii n binecuvntare cci tot ce atinge +- sfinteste si ndumnezeieste, iesind astfel de sub blestemul rstignirii n Vechiul 2estament. J. +li, +li -ama Sabahtani !e ce m ai prsit, !umnezeul /eu'. F. /i e sete 3!e tine omule, de lume, de toat fptura4 spune printele =aleriu. A. Svrsitu s a Am mplinit, !oamne, porunca, voia 2a& G. 1n minile 2ale mi dau !uhul. !in cele G cuvinte divine, sase sunt de la +-, dar al patrulea +li, +li este de la !umnezeu, cci le recunoastem n "salmul E8, versetul 8# !umnezeul meu, !umnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m ai prsit' !eparte sunt de mntuirea mea cuvintele greselilor mele. +ste de fapt strigtul fpturii care a cunoscut moartea /ntuitorul Se uneste cu strigtul fpturii, cci 0ristos Se uneste cu /oartea, ca tot ce i muritor n noi s fie nghitit de Viat 3care este 0ristos4. 6h& !oamne& Sunt att de fericit c pot auzi urechile mele attea ntelesuri minunate, c mi mai dai, deci, "timp si chip de pocint" s ies din moartea patimilor si poftelor, care este mai grea si mai adnc dect moartea trupeasc. + i nu rie *t de putin i trebuie omului pe pmnt ca s fie fericit. 1mi amintesc cu groaz de anii n care nu mai stiam ce s facem 3petreceri, baluri mascate, discoteci, betii, desfrnri etc.4 ca s umplem golurile din zilele libere de srbtori, zicnd c eram fericit, ca n final s predomine plictisul, scrba si binenteles dorinta de ceva "nou", ceva neconsumat sau care s nu se mai sfrseasc dect pn mine si a doua zi s o lum de la capt. )u mi ddeam seama c acest "ceva nou n fiecare zi" se afl n biseric, inepuizabil si nesfrsit, se afl lng tine oricnd, lng orice suflet zbuciumat, ba mai mult, ne vorbeste prin oamenii -ui, cum ne a vorbit minunat n seara asta printele Sofian A vorbit despre srbtoarea de mine 7otezul !omnului si n general despre botez, umplndu mi inima de bucurie si fericire n amintirea clipelor fantastice ale botezului meu, pe care nu le voi uita pn la moarte. (storia cunoaste patru tipuri de botezuri# primul a fost "otopul, care a nsemnat de fapt o splare a ntregului pmnt spurcat de ntinarea la care ajunseser primii oameni czuti, revigorndu se pmntul doar cu )oe si semintia lui, care fuseser gsiti curati n fata !omnului. Al doilea a fost al poporului evreu, cu /oise drept conductor, trecnd prin /area %osie, prefigurnd de fapt splarea pcatelor adunate din mpreunarea cu neamul egiptean din perioada robiei lor, timp n care multi au practicat nchinarea la idoli. A urmat botezul lui (oan, cnd acesta boteza n apele (ordanului cernd oamenilor s se pociasc, si, n sfrsit, ultimul 7otez# al !omnului de ctre (oan, care a avut ca scop sfintirea apelor, a naturii si a toat suflarea e5istent pe fata pmntului, fiind superior botezului de pocint. !e fapt l si las ca mostenire lumii, ca o ultim porunc, dndu le o apostolilor dup 1nviere, 113

cnd st de vorb cu ei n foisorul unde intrase prin usile ncuiate. "unnd mna -ui sfnt pe ei, le spune# -uati !uh Sfnt UV si mergeti boteznd n )umele 2atlui, $iului si al !uhului Sfnt. )u poate fi nimic mai clar ca aceste cuvinte. !e aceea, avortul este o crim dubl, pentru c l priveaz pe acel suflet att de viata pmnteasc, ct si de cea cereasc, pentru c 1nsusi 0ristos spune# )imeni din cei nebotezati nu vor intra n 1mprtia *erurilor. 2rist si grav concluzie, ba as putea spune nspimnttoare, privind statisticile care arat cifre uriase de avorturi n lumea mare, ca s nu mai vorbim despre popoarele cu religii opuse crestinismului care, chiar dac au auzit despre botezuri, nu numai c nu le practic, dar sunt chiar potrivnici. Atunci printele ne a e5plicat c tocmai acesta este sensul pentru care a ngduit !omnul ca arhiereii, fariseii, crturarii timpului n care a fost rstignit /ntuitorul, s nu cread n nvtturile -ui, iar dup 1nviere apostolii au plecat n toate colturile lumii, asa cum i binecuvnteaz !umnezeu, rspndind nvttura lui 0ristos, pentru ca tot pmntul s cunoasc, s cread, s nvieze si s se mntuiasc. *ci dac poporul evreu 1l primea pe 0ristos, datorit mndriei de care sufer acest neam, ar fi dorit ca 1nvttorul si /ntuitorul s fie numai al lor si nu ar fi permis celorlalte neamuri s se apropie de nvttura -ui, considerndu se neamul ales n veci. !e aceea este att de important botezul n lume, nct e5ist dovezi n istorie c !umnezeu a primit n conditii e5treme si n situatii limit suflete care se desprindeau din viata aceasta lumeasc brusc 3copii nou nscuti, oameni morti n accidente, btrni4 si au fost botezati de cei apropiati cu nisip sau pmnt, si botezul a fost perfect valabil, sufletul fiind primit de !umnezeu. Acestea s au aflat prin ngduinta lui !umnezeu de la unii din cei ce fuseser n pragul mortii 3nebotezati4 si, dup botezul cu nisip sau pmnt, si au revenit, dnd Slav lui 0ristos, devenind apoi foarte buni crestini. !e altfel, sublinia printele, toate tainele celebrate n biseric au nevoie de un element material ca liant ntre pmnt si *er. 1mprtsania are pine, vin si ap, Sfntul /aslu are uleiul, 7otezul are apa. !e aceea a ngduit !omnul cteva sute de ani s coboare Sfnta -umin la Sfntul /ormnt, transformndu se n foc 3materie4, ca fiind un alt liant ntre noi si *erul Sfnt. Ajut m, !oamne, si pe mine s ating acest $oc Sfnt acolo, n locul 2u de .ertf& " 0e5ru rie & ntmpin re Domnului( Ei,eri! S0ntul Ilie $rig ngrozitor si neputint fizic. 1mi doresc s plec ntr o tar cald. "*heam m la Sfntul 2u /ormnt, Stpne, s te slujesc acolo toat viata&" # m rtie & Ei,eri! S0ntul Ilie *ea mai mare ispit din viata mea crestin. Sunt att de tulburat nct nici nu stiu ce s scriu mai nti. )u cred c voi putea continua la Sfntul (lie, sunt hotrti s fac consiliu si s m dea afar. 6h& !oamne& 2e implor, ajut m, 2u care stii adevrul& 2rebuie s mi bag bine n cap spusele printelui Argatu care mi a spus c vorbele /ntuitorului sunt valabile pentru oricine n orice moment al vietii# 1n lume veti fi si necazuri veti avea. )u mi ar prea att de ru dac as fi fost cu adevrat vinovat, asa cum sustin ei. !a, am luat acas, fr stirea printelui mulajul n cear pe care l a adus cineva de la (erusalim, de pe /untele /slinilor, de la locul 1nltrii, unde s a imprimat n mod miraculos 2alpa Sfnt a -ui 0ristos. Am vrut de fapt s le fac o surpriz, cci vorbisem cu sculptorul !mceanu s i dau mulajul si s l toarne n ghips, apoi s l sculpteze el n piatr. !ar nu am vorbit dect cu (oana despre asta, tocmai pentru a le face o surpriz preotilor. !e unde s stiu c "o cutr de femeie" m a ascultat si, cnd a auzit c fac ceva fr stirea printelui, s a dus direct la ei si le a spus. /ai ngrozitor este c eu am adus de mult mulajul la biseric si nici nu am reusit s l gsesc pe !mceanu, pentru c este plecat din tar. Am fost nvinuit de minciun, hotie, vrjitorie 3cci "am tiat cu lama din mulaj"4. )u puteam s scot un cuvnt n fata preotilor care, vorbind, mi aruncau aceste cumplite cuvinte n fat, netinnd cont c aproape lesinasem de plns, jurnd cu mna pe icoan c nu este nimic adevrat din cele ce m nvinuiesc. Am fugit la printele Argatu si i am povestit, mi a fcut rugciuni speciale, m a mngiat pe cap si m am linistit. Apoi, din aproape n aproape, am ntrevzut alturi de printele din ce cauz mi s a ntmplat aceast ispit. A fost ngduit de !umnezeu pentru a m lecui de neglijent, pentru c am adus acel mulaj, care reprezenta piciorul sfnt al lui !umnezeu, si l am pus ntr un raft n dulapul meu cu haine, asteptnd s apar !mceanu. Sculptorul nu a aprut si o sptmn a stat "acel lucru sfnt" printre hainele mele. 2rebuia s l pun separat, lng icoane, sau pe dulapul meu, dar mi a fost team de pisici, pentru c uneori se suie si pe dulap, si pe msuta de crti. )u m a crezut nici unul din "marele consiliu". 6ricum, am luat binecuvntare de la printele Argatu s mi depun cererea pentru pelerinaj la (erusalim si poate voi reusi. !ac nu, ntre timp m rog !omnului s mi gseasc alt biseric. 114

/ m rtie Ciua fatal a sosit. /i am fcut bagajul nainte de a sosi "marele consiliu" si, cnd au venit, mi am luat zborul n cinci minute, pentru c se uitau toti la mine ca la o e5traterestr. /i au spus s nu plec, c nc nu m a dat nimeni afar. Am izbucnit n plns si am fugit. / am oprit direct n statia de autobuz si m am dus direct la *ernica. Se pare c astfel de probleme sunt frecvente n mnstiri, pentru c nici un clugr din *ernica cruia i am povestit, nu s a uimit, considernd astfel de ispite ngduite de !umnezeu pentru cstigarea smereniei si mai ales pentru a ne plti pcatele, cci dac 0ristos, *are era complet nevinovat, a fost nvinuit de multe rele pe nedrept, cu att mai mult noi, ntinatii si nemernicii 3chiar si atunci cnd sustinem c avem dreptate4. /ai bine suferim aici pe pmnt nedreptti si hule si ne vom bucura cu 0ristos n veci, dect s avem mrire si fal n lume si s nu vedem fata !omnului n veci, cci mndria a fost primul si cel mai mare pcat al lui -ucifer, care l a fcut s cad din conditia de nger. "S nu fie&", cum spun Sfintii "rinti. "% m rtie !isperare, ajunri, lacrimi, frig !orint fierbinte de plecare n (erusalim. "+ prilie & 2loriile !isperarea mea a ajuns la ma5im. Am hotrt s mpart 7ucurestiul n zone si s caut cu rbdare# printre cele trei sute de biserici trebuie s fie si biserica mea. !umnezeu mi va ndrepta pasii acolo unde trebuie. "$ prilie & Sl v9 Tie> Do mne1 Sl v9 Tie1 *um s 2i multumesc, Stpne'& )u voi putea niciodat spune n cuvinte dulceata pe care o simt n inim atunci cnd 2u mi druiesti acel "ceva" dup care tnjeste inima mea. A trebuit s trec prin cele dou ispite, n special cea de la Sfntul (lie ca s primesc marele dar de astzi angajarea mea la biserica Sfntul Vasile, n strada "olon, unde am ajuns singur, adic !omnul mi a ndreptat pasii acolo unde a voit +l. 2otul mi place aici# curtea lung cu alee superb, biserica rosie din crmid aparent, constructie care din totdeauna m a atras. "rintele (atan este o dulceat de om avocat al consistoriului, un om de carte dar si de biseric, blnd si ntelept. Sunt fericit. 1n noaptea aceasta, n noaptea de 1nviere, voi ncepe activitatea mea n aceast biseric, care simt c va nsemna si nvierea mea. )% prilie & or .(%% dimine t & *ri,to, nvi t1 Sunt att de fericit si att de uimit si e5taziat, nct nu simt nici un pic de oboseal, cu toate c am muncit foarte mult, n special dup liturghie, care s a terminat la ora cinci dimineata. A trebuit s curt n vitez ceara de pe jos, s sting lumnrile si s mtur prin curte, aranjnd totul pentru "a doua 1nviere" astzi de la ora 8E#99. !ar cel mai mult sunt uimit de descoperirea pe care mi a artat o !omnul n noaptea aceasta. !e multi ani m frmnt un gnd pe care l am discutat cu printele Argatu# cum se produce transferul de -umin Sfnt de la (erusalim n toat lumea, asa nct preotii spun la miezul noptii "Veniti s luati -umin". Sincer s fiu m am ndoit c ar avea ceva comun cu Sfnta -umin ceea ce ni se d nou aici n %omnia, creznd pn azi noapte c preotul aprinde cu chibrituri si gata& !ar n noaptea aceasta !umnezeu a vrut s vd adevrul si s l spun si altor nestiutori. 1n clipa cnd printele a spus "Veniti s luati lumin", toat lumea s a ndreptat ctre Sfntul Altar, iar eu am rmas singur n urm cci urmream totul din spatele pangarului. 1n biseric era ntuneric si deodat bratele printelui s au transformat n dou aripi mari de lumin n form de con care strbtea biserica, ndreptndu se spre mine, iar cele dou aripi de lumin s au intersectat si m au acoperit, orbindu m, fortndu m s cad n genunchi cu capul n mini, plngnd si arznd de dor dup persoana lui 0ristos, *are a ptruns n toat fiinta mea o dat cu -umina lui Sfnt. ( am povestit ndat dup slujb printelui (atan, si mi a confirmat c !omnul mi a artat modul n care se face transferul de la (erusalim n toat lumea. Angajarea mea la Sfntul Vasile a nceput cu o minune& + m i & I;vorul T9m9duirii Angajarea mea la Sfntul Vasile s a dovedit a fi sfrsitul chinurilor si cutrilor mele. Sunt convins c de aici nu voi mai pleca dect la (erusalim. +ste mult, mult pace n jur si n sufletul meu. =rdina este superb, cu flori si pomi nfloriti. Stau pe banc la soare si citesc din 115

$ilocalie. *nd intr oamenii n biseric, profit de ocazie si mai rmn nuntru pentru a citi *anonul Sfntului 1nger, Acatistul !omnului, Acatistul Sfntului Vasile sau mi fac canonul de metanii. +ste o mare binecuvntare. "rintele Argatu a fost si el foarte ncntat si mi a confirmat c si el crede c de aici voi mai pleca doar la (erusalim. 1l cunoaste pe printele (atan si l place foarte mult. Sunt fericit. "$ iunie & S0intii Apo,toli Petru ,i P vel 7ucuria slujirii la Sfntul Vasile ca paracliser n timpul liturghiei n ziua aceasta, cnd am mplinit ? ani de viat crestin, mi a fost puternic umbrit de o mare tristete. /ama are cancer m a anuntat asear, artndu mi n hohote de plns diagnosticul pus n urma controlului special pe care l a fcut la dou spitale. !eci nu este nici un dubiu. Am fugit astzi dup mas la printele Argatu, care evident nu s a uimit, ci i s a prut firesc, mai ales c boala este localizat la ovare. /i a spus c ntr un fel ar trebui s m bucur, pentru c !umnezeu a luat n seam rugciunile mele si, iat, i d putin suferint pentru cele EE de avorturi 3crime4 pe care le a fcut. !ar ea nu ntelege nimic, nu are dect A9 de ani, a rmas vduv de la JG de ani, eu nu i am adus nici o bucurie n viat si acum, cnd voia s cunoasc si ea lumea, s voiajeze, s citeasc si s se bucure n singurtatea ei de putin liniste acum trebuie s moar. *um s i e5plic eu c nu i folosesc la nimic tonele de crti pe care le a citit, dac nu a pus nimic n aplicare, dac nu ptrunde totul prin 0arul !uhului Sfnt, prin 0ristos, prin smerenie si dragoste, si mai ales prin pocint pentru rul fcut. +a sustine c nu a omort o musc niciodat. !ar EE de avorturi nu sunt EE de crime'& Voi ncerca s fac rost de caseta de la "ro Vita pe care a adus o (oan Ale5andru la curs, care reprezint un film foarte recent, fcut de americani n pntecul unei gravide n luna a treia n timp ce se face asupra ei un avort. $ilmul este socant, se cheam Strigtul mut cci se poate vedea clar gura acelei forme de carne 3despre care unii sustin c nu are viat si suflet4 cum se casc a spaim n timp ce vrful chiuretei se ndreapt spre el. !e aceea se cheam strigtul mut, pentru c sigur acea fiint 3care are suflet din clipa procrerii4 si rcnea durerea mut ctre *er. "rintele nu mi a dat prea mari sanse, dar a zis s ncerc, poate se ntmpl o minune, fie c mama se vindec, fie c nainte de moarte se va ntoarce la !umnezeu. "- iulie 1n toat suferinta care a cuprins casa noastr, se vede si un pic de bucurie. Astzi, dup operatia de histerectomie foarte reusit, mama iese din spital. / am rugat mult, si am fcut multe acatiste si rugciuni speciale ctre /aica !omnului, si iat c mila !omnului a functionat chiar si pentru ea care este att de necredincioas. )ici nu a iesit bine din spital si am si nceput s ne contrazicem. Vrea neaprat s mearg n 7asarabia, s si revad locurile natale. /i se pare firesc s si doreasc acest lucru, asa cum mi se pare firesc ca ea s si doreasc acest lucru si eu s mi doresc (erusalimul. !ar vezi c ea vrea s m conving s merg acolo, sustinnd c %usia este o tar plin de biserici si mnstiri, iar eu vreau s o duc cu mine n (srael tar de care ea nici nu vrea s aud. !oamne, arat mi *alea cea dreapt pe care trebuie s merg ca s m mntuiesc, fr s fac s sufere sau s se tulbure nimeni& "- o!tom5rie & S0ntul Dumitru 1n ciuda ploilor, a frigului si a comunismului care vrea s ne striveasc cu totul, n ciuda faptului c au luat msuri draconice mpotriva noastr si au mutat moastele Sfntului !imitrie la biserica Sfntul )icolae 3la 88 iunie4, am stat toti la rnd 3sute de persoane4 si ne am nchinat, rugndu l pe Sfntul !imitrie si pe Sfntul )icolae s fac o minune si s ne izbveasc de fiara asta rosie care vrea s ne sfsie. !in mila cea mare a lui 0ristos si pentru rugciunile printelui Argatu, =aleriu si Sofian, mama se simte destul de bine, cu toate c a fcut raze citostatice. !in pcate, ns, orice argument aduc, att stiintific, ct si religios, nu vrea s tin post, nu vrea s se spovedeasc. "2ine te matale de rugciuni si de canon si stie !umnezeu ce trebuie s fac cu ea", mi a spus printele Argatu. "!a, asta si fac printe, i am spus, cci ziua la biseric, dup ce mi termin treaba, m apuc de rugciuni si apoi citesc din Vietile Sfintilor, din $ilocalie si din "ateric." "!omnul s te ajute s rezisti pn vom fi liberi, cci nu mai dureaz prea mult" mi a spus dnsul. !a, am auzit si eu cte ceva la (oan Ale5andru, la care au venit din nou -eonida -ari si =rigore Vieru, care ne au povestit c sunt ceva miscri n 7asarabia si n tot lagrul comunist. (oan Ale5andru ne a dat spre ntrire si rbdare un citat din 0eidegger, publicat n !er Spiegel# "$ilozofia nu va putea s produc o mare schimbare imediat a strii actuale a lumii. )umai 116

!umnezeu ne poate salva, cci n chipul lui !umnezeu absent suntem noi nsine cei ce ne pierdem". Apoi am fcut cu totii o rugciune ctre /aica !omnului, cernd s ocroteasc tara noastr de apostazie si s mijloceasc ctre 2atl *eresc s cptm cu totii "chip si timp de pocint". ## noiem5rie /i a dat voie printele (atan s plec mai devreme astzi si s m duc la Sfntul /ina, unde am fcut rugciuni speciale pentru plecarea n (srael, cci n acatist se mentioneaz acest rol dat de !umnezeu sfntului. Aici m am ntlnit cu fetele lui 7aronuP, care erau foarte plnse, si mi au spus c si tatl lor are cancer declarat. -e am povestit despre operatia mamei si despre dorinta mea fierbinte de a ncerca si anul acesta s plec la (erusalim. / au rugat cu lacrimi n ochi s le ajut s mearg si ele la (erusalim. -e am promis c voi face tot posibilul, si pentru aceasta am stabilit cu Adi s mearg cu mine la printele Argatu s se spovedeasc si s ia binecuvntare de plecare. !ar eu nu am liber dect marti, EE decembrie. A fost de acord. - de!em5rie *u toat bucuria srbtorilor ce au nceput, cu toate mngierile spirituale obtinute n bisericile prin care merg, sunt foarte trist. -a nceput am crezut c e vorba de tristetea provocat de boala mamei, dar consultndu m cu oamenii din jur am constatat c este ceva ce pluteste n aer. 6 tristete adnc, de parc plng toti sfintii. #" de!em5rie & S0ntul Spiridon !up amiaz m am dus la *ernica si l am rugat pe printele s mi fac o rugciune special mpotriva tristetii nesfrsite care mi a cuprins toat inima. "rintele Argatu mi a citit o dezlegare, dar mi a spus c toat lumea se plnge de aceast apsare sufleteasc. +a nu prevesteste ceva bun. )e a sftuit s o chemm n ajutor pe /aica !omnului, cci +A are puterea s ne ocroteasc n momentele critice. "" de!em5rie (ncredibil& (mposibilul s a produs& !oamne, ajut ne n continuare, cci ntelegem c ceea ce trim acum este planul 2u Sfnt. !a, a avut dreptate printele Argatu. !oar astzi am fost la spovedit si mi a spus s fiu linistit, c bomba o s e5plodeze curnd si n 7ucuresti, c la 2imisoara, acum o sptmn, au fost si victime atunci cnd oamenii au iesit n strad strignd. !ar ceea ce am trit noi astzi este parc e5tras din romane. 2ocmai m ntorceam cu Adriana 3fata lui 7aronuP4 de la *ernica, unde ne spovediserm. +ram usoar ca un fulg, liber, ncreztoare si fceam mpreun planuri de plecare n (srael. *nd am cobort din tramvaiul 8J la Sfntul =heorghe, ea si a e5primat dorinta s se nchine la mna Sfntului )icolae, ctre care are o mare evlavie. -a racla Sfntului )icolae mi s a ntmplat ceva ciudat, s a vrsat aproape toat candela de deasupra capului meu. A fost ca o binecuvntare si ca o acoperire pentru cele ce au urmat, cci, iesind din biseric, am auzit strigtele oamenilor ajunsi la disperare# ".os comunismul", "-ibertate", "/oarte trdtorilor". Am alergat n strad si ne am alturat grupului urias care mergea spre ,niversitate. 6 senzatie stranie cuprinsese inimile noastre. "atriotismul acesta care se perimase, se autodesfiintase si murise n fiinta mea prea c tsneste de undeva din adncuri, mai ales cnd am vzut alt mare de oameni venind dinspre "iata %oman. )e am unit cu totii la (ntercontinental strignd tare# ".os *eausescu", ".os comunismul", "-ibertate". ,n rnd mare de militieni narmati pn n dinti, avnd niste scuturi de aprare uriase, transparente stteau n fata noastr, gata s trag. -a un moment dat, s fi fost ora 8J#99, au nceput s trag. -a nceput n aer. )u am vrut s plec nicieri, simtind un soi de bucurie care mi umplea inima la gndul c poate prezenta mea acolo nu era ntmpltoare, ci hotrt de !umnezeu, si o solidaritate cu miile de amrti care strigau si ieseau n primele rnduri cu riscul vietii. !ar Adrianei i s a fcut fric si m a rugat s o duc acas. Am nteles responsabilitatea pe care o aveam, cci cu mine plecase la *ernica, iar tatl ei era bolnav de cancer si asta mai lipsea s moar Adriana mpuscat. Am luat o la fug printre gloante si n dou minute am ajuns pe Vasile *onta, am intrat n cas si ne am prbusit n genunchi n hohote de plns, alturi de (rina si 7aronuP. ( am dat imediat telefon mamei si i am spus c sunt bine. +ra si ea foarte ngrijorat. 1n colt la !alles tocmai treceau cu tancurile peste oameni si noi priveam uimiti, plngnd n hohote, cum zburau n aer capete, mini si picioare, iar sngele siroia. *a s ne linistim, am nceput s facem multe rugciuni la /aica !omnului, la Sfntul )icolae si la *uvioasa "araschiva. )e rugam noi asa de cteva ore cnd s 117

a auzit un elicopter zburnd si, deschiznd radioul si televizorul, am aflat vestea cea mare# A $,=(2 *+A,S+S*,& S,)2+/ -(7+%(& Am srit prin cas toti de bucurie, am plns si ne am rugat. ( am dat imediat telefon mamei, care plngea si ea de bucurie. Am hotrt totusi s nu iesim din cas si s ne vedem mine cu totii. - am sunat si pe printele (atan si mi a zis s stau cuminte n cas pn se potolesc lucrurile. ") de!em5rie !imineata am iesit 3cu team, este drept4 s cumpr pine si am vzut cum splau sngele cu furtunul. +ra liniste si foarte pustiu pe strzi, dar dup ora 8E#99, cnd s a anuntat oficial fuga sotilor *eausescu, am iesit si noi n strad s ne bucurm de libertatea cstigat cu snge. 7unul !umnezeu s primeasc jertfa lor& Asear, cnd am iesit n balcon, am vzut vreo douzeci de tineri 38F 8@ ani4 care se luptau cu un militian fiindc nu i lsa s treac si au reusit s l conving, ndreptndu se spre esplanada 2eatrului )ational si cntnd "!esteapt te romne". "robabil c au czut la datorie. Aproape c nu mi vine s calc pe trotuarele pe care a curs atta snge nevinovat. -umea pe strad cnt, se srut, se bucur. )u se mai tine cont de circulatie, iesind cu sutele, cu miile s si mprtseasc bucuria cea mare. *nd am ajuns acas cu Adriana si (rina, mama era foarte bucuroas, chiar fericit, si am vzut o pentru prima oar n viat c si a fcut o cruce mare si 1i multumea lui !umnezeu pentru c nu a murit si a apucat aceste clipe de libertate. "' de!em5rie Cile tensionate, n care se vorbeste chiar de rzboi, de intrarea rusilor, de nu stiu ce comploturi, de nu stiu ce puciuri puse la cale de tri ndeprtate. 2oat noaptea s au auzit elicoptere si mitraliere trgnd dinspre "iata ,nirii. Am fost si la biseric, unde am stat dou trei ore mpreun cu Adriana si (rina. -a un moment dat a venit un brbat disperat s l roage pe printele s o aduc pe sotia lui n biseric, cci a fost omort astzi n blocul de la "erla, unde locuia. S a uitat femeia putin pe geam cnd a auzit focuri de arm si curiozitatea a costat o viata, cci glontul a strpuns geamul dar si capul ei. Am fugit si noi ntr acolo, trecnd printre gloante si ncercnd s ajungem la 2eleviziune. !ar pe orice strad intram, erau baraje care ne opreau. Am renuntat si m am ntors acas si am primit telefon de la *armen, care s a ntors n tar. Am felicitat o c a prins cel mai mare eveniment din istoria vietii noastre si am stabilit s ne vedem imediat. Asa c am lsat o pe mama la vecinii cu care sporovia si mi am luat picioarele la spinare, strbtnd pe jos, printre gloante, cordoane de militie si chiar baraje de tancuri, tot 7ucurestiul, fiindc nu circula nimic. +5istau unele zvonuri c ar fi mari probleme la Academia /ilitar. !ar ca s ajung n captul !rumului 2aberei, unde sttea *armen, am trecut chiar pe la Academie, unde erau ntr adevr multe tancuri si armat, dar nu se trgea si era destul de liniste. Am ajuns n dou ore si jumtate la *armen. Aici casa era plin de musafiri, masa plin de buntti si un brad mare cu beculete aprinse si cu multe daruri din (talia. )e am lsat furati de bucuria *rciunului si a colindelor aduse de *armen. "+ de!em5rie Slav 2ie, !oamne& /are este !umnezeu si minunat ntru lucrurile minilor Sale& S a sfrsit& *eausestii sunt morti& Azi, n sfnta zi de *rciun, n zi de vineri, pentru mrsviile pe care le au fcut si gheara pe care ne au pus o n gt douzeci si cinci de ani, pentru drmarea bisericii Sfnta Vineri si multe alte rele au pltit cu viata. Suntem n sfrsit liberi, asa cum proorocea printele Argatu cu trei ani n urm. *oncluzia pentru soarta mea decurge firesc si logic# voi pleca la (erusalim. ( am spus si lui *armen, si am stabilit cu ea ca, dup ce vin de la (erusalim, s vin si la %oma, s facem o vacant mpreun, asa cum am visat. "- de!em5rie Astzi am avut liturghie la biseric si toat lumea era e5trem de fericit, desi toti spuneau acelasi lucru c iesirea *eausestilor din tab a fost penibil si chiar s a discutat despre posibilitatea ca mpuscarea s fie trucat. )u cred nimic din gura lumii. "rintele Argatu, la care am fost ieri mpreun cu *armen, spune c sunt foarte morti si c noi suntem foarte liberi, dar c abia de acum ncep greuttile politice, materiale si mai ales spirituale. * vor ptrunde n %omnia toate relele occidentului 3crime, droguri, violuri, arme4 si mai ales pornografia oficial, iar biserica nu va avea prea multe de spus din cauz c lumea este cuprins de un duh de toropire din care foarte greu se iese 3ne au trebuit douzeci si cinci de ani pentru ndeprtarea 118

comunismului4. Am fcut planuri pentru plecare. "astele cade anul viitor pe ?9 aprilie. !eci vom pleca la nceputul lunii, ca s putem face si e5cursii pn n srbtori. # i nu rie #$$% -a multi ani n libertate, spre mntuire& Ciua de hram a bisericii care mi a adus atta bucurie n suflet. Sunt obosit cci a fost mult de munc, dar pentru 0ristos si biserica -ui nu voi lenevi niciodat. 1n rest este mult vnzoleal, mult incertitudine si mult haos, dar mie nu mi pas. /ama m streseaz cu plecatul n %usia. )u stiu cum s o refuz, mai ales c nu prea se simte bine fizic. Am rugat o s vin la biseric, dar "las m s te las" al ei nu i d voie. $ac !omnul ce o sti si cu ea. #+ 0e5ru rie (arna trece greu n afara bisericii. !ar n biseric este un rai. $ocul n sob arde si n inima mea la fel. /i e dor de (erusalim, mi e dor de 0ristos si vreau s m bucur cu adevrat de libertatea obtinut. )u m intereseaz nici o opinie politic, nici o partid politic sau spiritual, nici o cstorie, nici o meserie. 2ot ce vreau e s m ajute !umnezeu s pun n aplicare tot ceea ce am acumulat n acesti patru ani de crestinism si tot ceea ce am citit n crtile Sfintilor "rinti. S m asez ntr o mnstire din 2ara lui !umnezeu, unde s triesc pn cnd va voi +l s m cheme si s m ia n 7ratele -ui Sfinte. Sptmna viitoare m duc s mi fac pasaportul. #+ m rtie )ici nu am simtit cnd am intrat n "ostul "astelui. +venimentele curg asa de iute, toat suprafata pmntului este ntr o continu transformare, totul a cptat un ritm att de alert nct se ntrevd urmtorii pasi, precum au prorocit multi Sfinti "rinti 3ncepnd cu Sfntul )il la anul A99 si terminnd cu printele *leopa, Argatu si altii4. Simt cum ne ndreptm spre o hotrre divin care priveste ntreaga omenire, nu numai biata %omnie. Asa c am nteles, ajutat desigur de printii Argatu, Sofian si =aleriu, c suntem generatia care se afl sub ochiul direct al lui !umnezeu pentru a vedea ce vom face n fata diavolului, care va avea libertatea s si aleag slujitorii lui din rndurile noastre. Atentie mare la orice pas pe care l facem mpotriva aproapelui sau a lui !umnezeu. 2otul se va plti cu sufletul& "+ m rtie & Eun Ve,tire *u adevrat o 7un Vestire a vrut si /aica !omnului s mi druiasc ieri, cnd am fost la ambasada (sraelului si am obtinut viza de sedere o lun de zile. )u mi vine s cred si de aceea tin pasaportul la capul patului, lng candel si 7iblie. Simt c plutesc, cu toate c fericirea mea este umbrit de boala mamei. "rintele Argatu mi a spus c dac voi face rugciuni puternice pentru ea la Sfntul /ormnt, m voi elibera ntr un fel, fie c mama se va nsntosi, fie c i se va curma viata si chinul, si astfel revenindu mi mie toat greutatea, cci prin mntuirea mea o voi scpa si pe ea si toate neamurile pn la al noulea. Viata mi este plin de attea evenimente majore, de att de multe daruri de la !umnezeu nct nu mai am nici timp s scriu n caiet, preocupare care mi a tinut treaz constiinta pe parcursul a zece ani de viat, chiar si atunci cnd Satana fcea ce vroia din mine. Acest caiet a jucat cumva rolul avocatului aprrii n procesul pe care diavolul ar fi vrut s mi l intenteze n fata lui !umnezeu. !ar !umnezeu a stiut c nu am fcut nimic premeditat sau din rutate, c am iubit lumea si continui s o iubesc, ba pot s spun c abia acum, prin prisma crestinismului, am nteles ce este iubirea si vreau s repar acolo unde a fost patim. )% m rtie /ai am trei zile si voi zbura ctre (erusalim. Sunt foarte emotionat si am reusit putin s i transmit si mamei aceast stare, care a determinat o s scoat de la "ciorap" E99 de dolari s mi pltesc drumul si s am un ban acolo. +ste drept c m vor ajuta si Aurelia cu -ic, care stau n 2el Aviv si abia asteapt s m vad. 1mi pare ru totusi c printele Argatu nu a putut merge acum cu mine. Au hotrt s vin n Sptmna /are 3E? ?9 aprilie4 cu masina mic, venind din =recia cu vaporul. 1i voi astepta la (erusalim, la cminul romnesc. Am primit binecuvntare de la toti trei duhovnicii mei, m am spovedit, m am mprtsit, asa c plec cu inima usoar si cu grab n suflet s ajung acolo si s srut locul unde au stat "picioarele -ui n butuci", cci si pentru mine, pctoasa, a fcut acest mret gest. "entru mine si pentru alte desfrnate si mari pctoase care mcar acum, n ceasul al unsprezecelea, s facem tot ce n am fcut ntr o viat. 119

EPILG6

Iulie #$$% & Eu!ure,ti( A MURIT MAMA1 Sacrificiul a fost urias, inevitabil si n acelasi timp folositor, cci plecarea mea n (srael a nsemnat eliberarea ei din chinurile unei boli necruttoare, dar, mai ales, a pus capt sirului lung de hule mpotriva lui !umnezeu si a /aicii !omnului, pe care, mi face bine s cred, nu le spunea din adncul sufletului. *ci n adncul fiecruia slsluieste un smbure de divinitate, cu att mai mult cu ct n ultima perioad ddea semne c 1l caut pe !umnezeu, dar dintr un sentiment pe care nu l nteleg 3poate face parte din complicatul suflet slav4 cuta s m evite n biseric si mai ales nu vroia s aflu c frecventeaz biserici. + drept c se ducea mai mult pe la biserica rus 3subiectivismul ei a fost ntotdeauna e5agerat4. )djduiesc ca suferintele din ultimele sptmni s i fi splat multime de pcate, desi nu stiu ce jertfe, ce pocint ar trebui s fac cineva pentru EE de avorturi, pentru c toti Sfintii "rinti si actualii "rinti repet nencetat, ceea ce spune 7iblia "dac este cineva care moare nepocit, ), VA V+!+A $A2A -,( !,/)+C+,, *( VA 2%+*+ !(%+*2 1) *0(),%(". Sufr cumplit la gndul acesta, dar m mngi cu hotrrea de a intra definitiv n viata monahal si a plnge pn la mormnt pcatele mele, ale printilor si ale strmosilor mei. 6ricum, ea nu ar fi rezistat n (srael, orict de mult as fi dorit eu, iar eu n %usia as fi murit pentru c drumul meu este deja pecetluit cu multe binecuvntri pentru (erusalim, unde att printele Argatu, ct si eu am promis c vom tri pn la moarte. )u mi iese din cap figura oarecum profetic a printelui "antelimon 3grecul de la Sfntul /ormnt4 cu care m am mprietenit si care m a vzut zdruncinat de vestea pe care o primisem din %omnia 3c trebuie s vin urgent acas pentru c mama moare4. / a asigurat c S(=,% V6( %+V+)( -A S$:)2,- /6%/:)2, cci, spunea el, timp de ?9 de ani de cnd este slujitor la Sfntul /ormnt a observat zeci de cazuri n care persoane care au promis c rmn slujitori n (erusalim pe viat si, din pricina unor probleme grave, au plecat n trile lor, chiar si dup cinci sau zece ani s au ntors si au rmas pn la moarte aici. !umnezeu nu si retrage niciodat promisiunea. "Asa a fost voia !omnului, mi a spus printele Argatu, ca printii matale s moar, s nu ai copii, deci s fii liber pentru 0ristos." "7ine, printe, dar eu am fost o mare pctoas, cum s ndrznesc eu s - slujesc pe 0ristos ntr o mnstire alturi de cuviosi si cuvioase'" "!aP matale nu cunosti viata /ariei /agdalena si nu stii c, dup ce /ntuitorul a tmduit o prin iertare 3pentru dragostea ei foarte mare4, ea - a nsotit pn la *ruce si apoi a propovduit n lumea larg, ajungnd pn la %oma si "aris' 6ricui i este ngduit, prin marea mil a 2atlui *eresc, s - urmeze pe 0ristos, dup ce s a spovedit. Asa c acum, fiindc ai rmas singur pe lume, esti liber s - urmezi asa cum au fcut o multe femei chiar si desfrnate. Ai s gsesti n cartea Vietile Sfintilor multe e5emple. Ai fost pe /untele /slinilor la mormntul Sfintei "elaghia'" "!a, printe, e foarte impresionant, chiar dac este la arabi." "Api, da, l au cucerit aceia pe la anul A99 si de atunci se tot plteste bir ca s te nchini acolo. Am auzit c vor s l ia grecii si s l fac biseric. 7ine ar face, cci Sfnta "elaghia a fost mare rvnitoare la dragostea lui 0ristos, ntr att nct s a zvort pe sine n pestera pe care ai vzut o si s a legat cu lanturi acolo, primind de la preotul care o spovedea, din cnd n cnd ap, pine si mprtsanie. !ar stiai c n viata ei a jucat teatru, asa cum ai fcut si matale'" "Vai, nu am stiut, printe. *e minunat&" "!a, dar cnd si a dat seama pe cti brbati 3poate si cstoriti, i a dus n pieire cu sulemenelile si firea ei desfrnat, a renuntat la toat averea, mprtind o la sraci, si a plecat la (erusalim, unde s a mntuit. )u vrei s faci si matale asa' /ai ales c n felul acesta ti vei scoate sigur din iad toate neamurile." "7inenteles c vreau, printe, i am zis, dar va trebui s m ajutati s mpart averea cu judecat dreapt, s stiu c este bine primit, att de oameni, ct si de !umnezeu". (at m, deci, cu toate cloazone urile, chinezriile, diamantele si safirele, perlele si aurul, argintriile, biedermaNer urile si multe, multe (),2(-(2<2( de care abia astept s scap. Am s dau 262,-, A7S6-,2 262,- pentru sufletul lor. Am si vorbit deja cu cele dou +leonore de la printele Argatu, si o mare parte o vom rndui unor biserici si mnstiri din Ardeal 3care sunt att de srace nct stau cu toalele pe jos n Sfntul Altar si cu hrtie pe Sfnta /as n locasuri vechi de o mie de ani4. Voi pleca cu ele sptmna viitoare la mnstirea (zbuc, lng 7ile $eli5, unde este un printe clugr mbunttit si are nevoie de unele si altele. Voi face acolo parastas pentru mama si voi plti pentru sapte ani pentru toat familia. Am fcut asa si la "atriarhie, la mnstirea Antim, la mnstirea *ernica, la mnstirea Secu, la Sihstria si vreau s mai trimit la (asi, la *uvioasa "araschiva, si n total vor fi sapte mnstiri pentru sapte ani. S fie primit n fata !omnului, pentru iertarea mea si a ntregii familii. 120

Septem5rie 6 lun de zile la mnstirea (zbuc. A fost cea mai bun terapie pentru sufletul meu ndoliat. -oc tainic si izolat n vrf de munte, cu un staret tnr dar foarte postitor si rugtor, care a nteles din dou cuvinte sufletul meu. *u emotie mare am participat la o clugrie si mi a plcut att de mult, nct pe loc am hotrt ca mobila brncoveneasc pirogravat s i o dau printelui staret s o pun n chilia noului clugr, mai ales cnd am vzut c nu avea dect un fotoliu pat si o msut. 2oti clugrii din mnstirea (zbuc sunt foarte tineri si rvnitori, iar printele staret este hotrt s i fac pe toti teologi, asa c am convenit s i druiesc si o jumtate din crtile bibliotecii mele, n special operele complete# Sadoveanu, Arghezi, 2olstoi, !ostoievs>i, 0egel, *ehov, +minescu. 6ricum, l astept zilele acestea s vin cu o masin s ia mobila si ce crti va mai voi n afar de cele promise. 1i voi da si dou covoare basarabene, fiindc sunt foarte lungi 3patru metri4 si se potrivesc n trapez. G!tom5rie & Rom 6 toamn divin, plin de ntelesuri ascunse si de cuvioase binecuvntri. )u stiu dac e5ist ceva mai dulce n culoare dect carminul apusurilor sau rsriturilor de soare deasupra %omei, vzute de pe una din dulcile sale coline. "robabil c %oma m ar fi cucerit pe viat, dac aceast vizit as fi fcut o nainte de botez, pe cnd *armen era cuplat cu Silvano 3barem el era nevinovat n prostia lui4. !ar acest nou brbat al ei +duardo este chiar malefic. +a rde de mine si spune c am devenit habotnic !ar eu ce s cred despre ei, dac n prima sear cnd am ajuns 3dup o cltorie de dou zile si dou nopti cu trenul4 de la gar m au dus direct la cimitirul Verano'& +ra 8E#99 noaptea. + drept, unul dintre cele mai frumoase si vestite cimitire din lume, cu o statuie pe aleea principal reprezentndu - pe 0ristos care Se nalt la *er. Statuia este fcut din marmur alb si luminat puternic de jos cu patru reflectoare. 1n mijlocul noptii, n linistea cimitirului cu multe candele aprinse, am avut ciudata senzatie c nu sunt pe pmnt. 2otusi eram rpus de oboseal si ne am dus direct acas, cci altfel, la ct de ciudat este +dN, ne ar fi plimbat pe aleile cimitirului la ora aceea. 6ricum nu am scpat de plimbarea printre mormintele mafiei unde noaptea se fac magii negre si se organizeaz crime, dar mcar a fost ziua, cu cimitirul plin de lume. /ine plec la 7ari, s m nchin moastelor Sfntului )icolae. *armen trebuie s nasc din zi n zi, asa c nu m poate nsoti. De!em5rie & Eu!ure,ti A trebuit s mi scurtez vizita n (talia din cauza nenorocitului acesta de rzboi din =olf care bate la us. -asP c nu am apucat s ajung la 2orino s vd =iulgiul 3era nchis si trebuia s mai astept dou luni4, dar acum mi este n pericol si ntoarcerea n (srael. ( am spus printelui Argatu c plec not, sau pe sub pmnt cu crtitele, si tot am s ajung. !nsul a rs, dar mi a spus c !omnul va socoti sinucidere plecarea mea n conditiile de rzboi de acolo, n timp ce aici n tar am tot ce mi trebuie 3o lun, un an, ct va trebui ca s fie liniste acolo, pentru c dac !umnezeu a hotrt s mor la (erusalim, atunci tot voi ajunge4. /i am adus aminte de spusele printelui "antelimon de la Sfntul /ormnt si m am linistit. 2oat lumea m a ntrebat de ce nu am rmas n (talia, mai ales c aveam posibilitti att la *armen ct si la biseric. !a, este superb (talia. $iecare biseric este un muzeu plin de capodopere, cu icoane semnate de 2izian, +l =reco, %embrandt si /ichelangelo, cu tablourile si sculpturile lui, toate ti taie respiratie. Am stat trei ore n fata statuii "ieta a lui /ichelangelo. $iecare biseric mi a rpit cte o dimineat pentru a o vedea n amnunt si a m bucura deplin. Am fcut zeci de fotografii, si sper s ias toate. Vaticanul este strivitor, att din punct de vedere al constructiei, ct si al picturilor si sculpturilor. 2oate acestea, plus abundenta material si aerul misterios al nceputului crestinismului din jurul catacombelor m ar fi putut rpi dac nu cunosteam (erusalimul, dac nu vedeam Sfnta -umin, dac nu m urcam pe /untele 2aborului, dac nu m scldam n (ordan si n /area =alileii si dac nu treceam milimetric pe lng pasii lui 0ristos si a altor mii de sfinti, probabil c as fi rmas la 7ari, s fiu lng dulcele si blndul Sfnt )icolae care m a ajutat att de mult de la intrarea mea n crestinism. Sau poate as fi rmas n %oma, s fiu aproape de Sfntul Apostol "etru sau de biserica Santa *roce, unde se afl, ca si la (erusalim, o bucat din Sfnta *ruce a !omnului, precum si cuiele, coroana de spini, plcuta de deasupra capului, pe care scria (.).%.(., si crucea tlharului mntuit. !ar acum nimic nu m mai opreste s m ntorc la (erusalim si s stau n mnstirea /aria /agdalena pn la venirea printelui Argatu si nceperea constructiei la (erihon, unde a avut dnsul descoperire c va putea face o mnstire romneasc, unde s mi nchei viata n slujirea lui 0ristos pn la moarte. 121

2e5ru rie #$$# HR95d re> r95d re> r95d re1H Acestea au fost dintotdeauna cuvintele printelui Argatu n orice situatie care nu se rezolv la timp. -a fel a procedat si cu mine acum si binenteles c a avut dreptate si am reusit pentru rugciunile lui s depsesc cu bine piedica pus n calea plecrii mele definitive, adic rzboiul din =olf. !in mila !omnului, de cteva zile rzboiul s a sfrsit, este pace pentru o perioad si vom profita de aceast pace, plecnd cu totii la (erusalim la sfrsitul lui martie, cci "astele este pe G aprilie. !esfacerea casei m streseaz foarte tare. )u nteleg cum am putut s m e5taziez ani de zile n fata unor obiecte, indiferent dac ele sunt din lemn, brocard, aur sau diamante. 2ot nchintor la idoli se cheam. /i e sil de tot si abia astept s lichidez si s plec. /ai greu mi este s m hotrsc ce s fac cu casa. +ste totusi un apartament de 8@9 de metri n centrul 7ucurestiului si, chiar dac vechiul act de posesiune a fost anulat n timpul lui *eausescu, la ntocmirea actului de cumprare mama avansase 89.999 de leiD mama a locuit n acest apartament J9 de ani, iar eu m am nscut aici. )u sunt sentimental deloc, din contr, att de mult am pctuit n casa aceasta, nct am fost de acord cu printele Argatu, care m a sftuit s caut un preot cruia s i druiesc casa si care s se roage toat viata pentru mine si printii mei. / gndisem la printele =aleriu, pe care l am si contactat. !ar printele Argatu m a atentionat c printele =aleriu este destul de n vrst si c nu va locui mult timp acolo, cci pe cei buni i cheam !umnezeu la ei. "!eci vor rmne copiii dnsului care nu sunt preoti, mi a spus printele Argatu, iar matale ti trebuie un preot tnr, care s se roage ani de zile pentru mntuirea matale si a printilor, punndu v la proscomidie, la liturghie, la parastasele de la smbetele mortilor". /ai am si alte propuneri cu garsoniere proprietate personal si bani lichizi 3?99.999 lei la schimb4, dar eu poate cheltuiesc banii aiurea, asa c m am rugat /aicii !omnului s mi scoat n cale preotul salvator. M rtie !ac planurile tale omule, corespund n totalitate cu cele ale lui !umnezeu, atunci s stii c ele se mplinesc nentrziat si beneficiezi n mod nevzut de ajutorul ngerilor si sfintilor din garda !omnului. Asa mi s a ntmplat si mie. *ci atunci cnd ajunsesem la disperare n legtur cu casa, a aprut la mnstirea *hristiana, recent nfiintat de printele =aleriu cu printesa (leana si doctorul "avel *hiril, un preot din /oldova, din familia /ihoc 3G frati, G preoti4, cu sotia si doi copii. +l este numit preot la *hristiana si profesor la $acultatea de 2eologie, iar sotia secretar la aceiasi facultate, si binenteles nu au unde s stea. Am vorbit cu ei, au venit, au vzut casa si n cteva zile s au si mutat. *asa era aproape liber, pentru c mobila pirogravat am trimis o la (zbuc, biedermaNer urile le am vndut, alt dormitor l am dat unei familii cu sapte copii si celelalte piese separate le am lsat n apartament si le a preluat printele /ihoc. !in tot acest amalgam m am bucurat c pn la urm a luat si printele Argatu cteva piese 3un candelabru superb din aram si unul din fier forjat4 pentru biserica din 7oroaia. ( am dat si cteva covoare si vreo trei >ilograme de argint 3vestitul cordon din bani rusesti si tacmurile4. Acestea le va da la un schit, pentru biseric si clopot. Am luat binecuvntare de la printele Argatu, si au fost de acord si printele =aleriu, si printele Sofian ca n planul meu de milostenii s intre si sase persoane credincioase, alese de mine, crora s le pltesc eu un pelerinaj de dou sptmni la (erusalim si s plecm cu totii o dat cu printele Argatu. !e aceea mi am oprit ceva bijuterii, icoane, chinezrii, albume de pictur precum si fete de mas si chilimuri, toate din ,craina anilor 8@99, si le voi vinde n (srael ca s pot plti celor sase persoane. /i a spus printele Argatu s m rog la /aica !omnului s mi primeasc !umnezeu jertfa si milostenia, ca pe o obligatie pe care o aveam n fata imensei Sale mile, cci mi a iertat cumplite pcate si tot ca pe o obligatie fat de printii si bunicii de la care am mostenit averea, cci de fapt totul le a apartinut. !ar nu fac nici un efort n aceast milostenie, are dreptate printele nti pentru c totul este o obligatie "in memoriam" si, al doilea, pentru c aceast virtute de a da totul si cu mare plcere nu este rodul unei strdanii obtinute prin lacrimi si rugciuni, asa cum au fcut multi Sfinti "rinti, ci este un !ar. ,n minunat !ar de la !umnezeu, talantul pe care nu am dreptul s l ngrop, ci s l nmultesc. +u m am bucurat de fiecare dat de cte ori am putut s ajut pe cineva, dar bucuria era a lui 0ristos, *are lucra prin talantul pe care mi l dduse. Asa simt si acum. Aprilie & Eu!ure,ti A murit 7aronuP& !umnezeu s l odihneasc& Asta m a hotrt definitiv s le iau la (erusalim pe cele dou fete gemene ale lui. Sunt foarte cuminti si credincioase. *el putin (rina cred c se va clugri. -e voi lua si pe cele dou surori "an, pe care le am cunoscut la cursurile lui (oan 122

Ale5andru. Si ele au avut o tentativ de clugrie acum ctiva ani, dar cred c nu aveau nc bine definit notiunea n inim. !oar inima trebuie s vorbeasc atunci cnd faci acest pas, ca si la cstorie. !oar 1l "iei" pe /irele 0ristos, deci cu att mai mult trebuie s fii definitiv hotrt si cu inima curtit de orice impuritate. -a priveghiul de la 7aronuP a venit si mama lui %. )e am revzut cu plcere. +l avea spectacol, asa c i am dat ei o 7iblie, s i o druiasc din partea mea si s i spun c m voi ruga pentru linistea sufletului lui si pentru mntuire la Sfntul /ormnt + prilie & De,p9rtire /are esti !oamne si minunate sunt lucrurile 2ale& !e aproape o or suntem n cursa 7ucuresti 2el Aviv, care va ateriza n 7en =urion peste o alt or si jumtate. 1n fata mea se afl asezat pe scaun printele Argatu si lng el "aul, profesorul de englez si nsotitor al printelui, iar n spatele meu sirul celor sase fete 3cele dou cupluri de surori, /arilena vecina si buna mea prieten si *ateluta de la *ernica4. "este dou zile este "astele. /ine la ora asta voi fi n Sfntul /ormnt, jucndu m cu flacra Sfintei -umini, si apoi m voi duce la mnstirea /aria /agdalena, unde maica staret mi a pregtit o chilioar lng sora (leana, fata pe care am cunoscut o la cursurile lui (oan Ale5andru si care, iat, a ajuns naintea mea la mnstirea /aria /agdalena. Sunt n fata celui mai mare eveniment din viata mea, de care atrn mntuirea mea si a familiei mele. )u am dect un singur regret, c am pierdut ?? de ani de viat pe pmnt, n care nu am avut nici o legtur cu !umnezeu, dar n acelasi timp i dau Slav -ui pentru c +l a rnduit n asa fel e5istenta mea nct numai botezul a putut s spele cumplitele mele pcate si s m scoat din ncremenirea n care eram. !a, alt solutie nu a fost si nu este dect renuntarea mea la tot, iesirea din lume si ncununarea prin clugrie la (erusalim, alturi de printele Argatu. *e mi pot dori mai mult' A3ut9&m9> Do mne> ,9 Te iu5e,! pn9 l mo rte , !um Te iu5e,! !um> ,i ,9 0 ! n to te Voi T 1

"entru corespondent# monicafermoXNahoo.com

123