Sunteți pe pagina 1din 17

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

NATURA POLITICII FISCALE IN ZONA EURO. IMPACTUL PACTULUI DE STABILITATE SI CRESTERE REVIZUIT

Grigore Georgiana Stoian Ana-Catalina Tihan Adrian Grupa 1430

-2010-

CUPRINS

Capitolul 1 Analiza sustenabilitatii finantelor publice in zona euro Capitolul 2 Justificarea impunerii Pactului de Stabilitate si Crestere 1.Evaluarea Pactului de Stabilitate si Crestere Avantaje si critici Capitolul 3 Procedura de deficit excesiv-studii de caz 1.In ce consta procedura de deficit excesiv 2.Studii de caz Romania Lituania Malta Polonia Capitolul 4 Reforma Pactului de Stabilitate si Crestere 1.Conceptul de Pact de Stabilitate si Crestere 2.Obiectivele si evolutia Pactului de Stabilitate si Crestere 3.Reforma Pactului de Stabilitate si Crestere Capitolul 5 Instrumente ale coordonarii economice in UE Un set de noi instrumente pentru o guvernare economica mai puternica in Europa

Page | 2

Cap.1 Sustenabilitatea finantelor Publice in zona euro


Zona euro este termenul oficial pentru grupul de state membre care au adoptat moneda euro ca moned proprie. Pn n prezent, treisprezece state membre UE au adoptat euro ca moned proprie: Belgia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Frana, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Slovenia i Finlanda. Adernd la UE, noul stat membru se angajeaz s introduc euro n momentul n care va ndeplini toate criteriile necesare. Prin ndeplinirea acestor criterii, un stat membru demonstreaz un nivel ridicat de convergen economic durabil cu economia zonei euro nainte de introducerea monedei unice. Convergena economic reprezint o garanie a faptului c economia funcioneaz bine n zona euro i c statele membre se pot dezvolta i prospera in cadrul acesteia. Calitatea de membru al zonei euro consolideaz gradul de interdependen economic dintre statele membre. Acestea au n comun moneda euro i politica monetar indicat de Banca Central European. Folosirea monedei unice i politica monetar comun au ca efect intensificarea legturilor comerciale i financiare . Aceast integrare economic n cretere ncurajeaz o mai strns coordonare a politicilor economice. Avnd n vedere aceast interdependen, membrii zonei euro se confrunt cu provocri economice comune, specifice. Din acest motiv, ncepnd din 1999, ministerele de finane ale statelor membre din zona euro s-au ntrunit, n mod informal, ntr-un Eurogrup, pentru a discuta chestiuni legate de responsabilitile comune privind moneda unic. La aceste n tlniri particip i comisarul pentru afaceri economice i monetare, precum i preedintele Bncii CentraleEuropene. Buna funcionare a zonei euro este crucial nu numai pentru economiile participante, ci i pentru ntreaga Uniune. Aceasta deoarece succesul zonei euro, care constituie, pn n prezent, cea mai avansat etap a integrrii europene, influeneaz puternic performana economic a UE. De aceea, este vital ca zona euro s fie atent monitorizat astfel nct s devin o ancor pentru stabilitatea economic n Europa i un imbold dat reformei n actualele i viitoarele state membre UE.

Page | 3

Cap.2 Justificarea impunerii Pactului De Stabilitate si Crestere


In cazul unui soc al cererii simetric si negativ (care creeaza o externalitate pozitiva de cerere si negativa in privinta ratei dobanzii),echilibrul necooperant va fi suboptimal,deoarece se caracterizeaza printr-o rata a dobanzii mai ridicata. In acest sens se poate considera ca PSC nu constituie doar un instrument de disciplina bugetara,ci si unul de coordonare,deoarece limiteaza reactia statelor membre la un soc simetric al cererii,ceea ce permite o reactie centralizata prin politica monetara unica.

1.Evaluarea Pactului de Stabilitate si Crestere avantaje si critici


Avantajele PSC-decurg din obiectivele care au stat la baza conceperii lui. 1.sustine disciplina bugetara impusa prin tratatul de la Maastricht 2. *este un fel de garantie contra riscului de a destabiliza politica monetara prin politici bugetare necoordonate; *poate fi un mijloc de a determina o coordonare a politicilor economice nationale. 3. *evita situatia in care o tara a zonei euro ar adopta un ncomportament de tipul pasagerului clandestin *mecanismul de sanctiune poate fi analizat ca un mod de a internaliza in maniera taxelor pigoviene acele externalitati create de moneda unica. *este un mijloc prin care se poate asigura solvabilitatea statelormembre 4. *tine cont de anumite consideratii tepretice9apartinandnoii economii clasice),care critica ineficacitatea politicii bugetare; *lucrarile Comisiei Europene au ainsistat asupra cercului virtuos pe care il creeaza asupra economiei existenta unei discipline bugetare riguroase; *poate evita comportamentul tarilor de a urma o politica bugetara incoerenta temporala(prociclica in faza de recesiune) 5.rigoarea bugetara este cu atat mai necesara in prezent,deoarece finantele publice vor fi afectate de procesul de imbatranire a populatiei europene. Criticile aduse PSC-se bazeaza pe analiza functionarii lui. 1.*PSC acorda o importanta excesiva termenului scurt in detrimentul termenului lung,deoarece supravegherea este centrata pe deficit,si nu pe datoria publica si nici pe sustenabilitatea acesteia; *constituie o prelungire a criteriilor respective de la Maastricht-:respectarea acstor criterii nu va duce doar la o convergenta bugetara,ci si la una caracterizata prin rate ridicate ale somajului si rate reduse de crestere in zona euro(Franco Modigliani,1998);

Page | 4

*respectarea criteriului impus de deficit bugetar este costisitoare din punctul de vedere al cresterii economice si somajului; *severitatea regulilor PSC a fost resimtita la nivelul zonei euro,deoarece anul 2001 a marcat sfarsitul careului magic;crestere sustinuta,o rata redusa a somajului,inflatie redusa si echilibru extern. 2.PSC nu constituie o garantie suficienta pentru o convergenta bugetara,deoarece se manifesta actiunea unor forte centrifuge determinate de socurile asimetrice,eterogenitatea structurala a economiilor din zona euro; PSCe ste un mijloc de "coordonare-bun public"impunand reguli prea stricte,care restrang posibilitatea statelor de a reactiona la socuri; Coordonarea strategica necesara pentru cresterea eficacitatii PSC este ingreunata de inexistenta unei voine politice in acest sens. 3.*experienta sugereaza ca externalitatile negative incluse de om politica bugetara expansionista a unu istat sunt reduse in comparatie cu externalitatile pozitiva pe care aceasta politica le-ar genera(ratele dobanzii pe termen lung din Europa depind mai mult de evolutia ratelor dobanzii americane decat de situatia bugetara); *teama de insolvabilitate este exagerata-istoria economica dovedeste ca tarile din zone euro au facut mereu dovada unui minimum de responsabilitate bugetara); 4.*disciplina bugetara impusa de PSC este dura si va afecta negativ economiile mai ales in primii ani ai UEM,in special daca exista o conjunctura externa nefavorabila. *PSC ia in considerare deficitul global in locul deficitului structural (deficitul general corectat de fluctuatiile conjuncturale); *referinta la defictul structural ar permite economiilor sa nu sacrifice investitiile publice ; *politica bugetara poate deveni chiar prociclica si va condamna politica monetara sa devina principalul pol de stabilixare economica,ceea ce poate afecta credibilitatea BCE-"PSC tradeaza un dogmatism care asfixiaza cresterea economica si este necesara oprirea acestui hara-kiri economic".(Fitoussi,2003). *PSC impune de fapt o politica bugetara procilcica-in conditiile unei conjuncturi defavorabile,politica bugetara ar trebui sa sustina activitatea economica,insa regulile PSC impun o respectare a limitei de deficit; *combinarea unei politici bugetare restrictive cu o politica monetara asemenea8ratele dobanzilor raman ridicate) mareste riscul unei recesiuni economice si al unei defilatii. *textul PSC nu incita la promovarea unei politici anticilcice in perioadele favorabile din punct de vedere economic. 5.*PSC nu este credibil deoarece exista o marja prea mare a Consiliului si a Comisiei in a decide daca un deficit este excesiv si in a aplica sanctiuni; *credibilitatea PSC depinde de aplicarea sa efectiva-recomandarile pentru un deficit excesiv nu au avut urmari,iar sanctiunile nu au fost puse in practica; *tarile asupra carora s-a deschis procedura de deficit excesiv au incercat sa ocoleasca prevederile PSC(cazul Frantei si al Germaniei); *exista doua masuri in punerea in practica a PSC-una pentru tarile mici(Portugalia),si alta pentru tarile mari(Germania,Franta),care au beneficiat de indulgenta. *PSC este asimetric,impunand un deficit maxim de 3% pentru toate tarile,desi nivelul de dezvoltare,precum si evolutia variabilelor economice sunt specifice fiecarie tari.

Page | 5

Pentru a respecta intocmai prevederile PSC,Germania si Franta(al caror PIB reprezinta cumulat aproape o jumatet din Pib-ul zonei euro) trebuie sa-si reduca pe termen scurt deficitul sub limita maxima de 3% din Pib.Respectarea acestui criteriu poate avea efecte nefavorabile,incetinind relansarea economica a zonei, Comisia Europeana considera ca: -efectul de asanare bugetara asupra Pib,pe termen scurt, ar putea fi atenuat,daca acest proces este insotit de reforme structurale ale pietelor factorilor de productie si de o politica monetara acomodativa; asanarea bugetara poate juca un rol propice in continuarea reformelor structurale; -impactul asupra Pib va fi pozitiv pe termen mediu,deoarece accentul se pune pe reducerea cheltuielilor bugetare,si nu pe majorarea IMPOZITELOR

Page | 6

Cap.3 Procedura de deficit bugetar


1.In ce consta procedura deficitului excesiv
Procedura deficitului excesiv este reglementata prin intermediul articolului 104 din Pactul de stabilitate si crestere si prevede ca statele membre UE trebuie sa evite deficitele guvernamentale excesive. Comisia Europeana va monitoriza evolutia situatiei bugetelor si a datoriei guvernamentale a statelor membre ale Uniunii in vederea identificarii erorilor majore de disciplina bugetara. Daca un stat al Uniunii nu indeplineste conditiile impuse (deficit bugetar de maximum 3% din PIB), CE va intocmi un raport pe care il va remite Consiliului European (reuniunea sefilor de stat si de guvern din UE). La randul sau, dupa ce a consimtit asupra existentei deficitului bugetar excesiv in cazul unui stat UE, Consiliul European face recomandari privind limitarea deficitului guvernamental al statului vizat. La inceput, recomandarile Consiliului sunt transmise direct Guvernului vizat, dar ele sunt facute publice daca nu se observa nicio actiune de remediere a deficitului din partea acestuia. Daca nici dupa ce recomandarile sunt facute publice, statul cu deficit excesiv nu intreprinde nicio actiune, Consiliul poate lua alte masuri in acest sens: -recomanda Guvernului vizat sa faca publice informatii suplimentare legate de situatia sa financiara; - invita Banca Europeana de Investitii sa nu mai acorde credite Guvernului cu deficit bugetar excesiv; -impune statului vizat plata unor amenzi.

2.Studii de caz
Numeroase state ale Uniunii Europene au n momentul de fa deficite de peste 3%, n principal datorit recesiunii economice care atrage dup sine scderea veniturilor fiscale i creterea ajutoarelor de omaj. Malta i Polonia au adoptat o serie de msuri de stimulare a economiei conforme cu planul de redresare economic al UE. Aplicarea Pactului de stabilitate i cretere cu flexibilitatea introdus n 2005 este esenial, la fel ca i gsirea unei ci de ajustare pentru corectarea n timp util a deficitelor i a datoriilor. Acest lucru prezint o importan deosebit pentru meninerea pe termen mediu i lung a sustenabilitii finanelor publice

Romnia
Deficitul public al Romniei a atins 5,4% din PIB n anul 2008.Cifra reflect, n principal, derapri importante ale cheltuielilor curente, n special ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public i ale cheltuielilor cu prestaiile sociale, precum i previziuni exagerat de optimiste privind veniturile i, n mai mic msur, o scdere brusc a veniturilor colectate n ultimul trimestru al anului 2008 datorit ncetinirii economice.Romnia a urmat o politic bugetar pro -ciclic n perioada de cretere exploziv a cererii 2005-2008, deficitul global crescnd de la 1,2% n 2005 la 5,4% din PIB n 2008, n ciuda creterii medii reale a PIB-ului de 6,5%.Aceast evoluie reflect n mare msur slaba planificare i execuie bugetar. ncepnd din 2009, politica bugetar vizeaz corectarea importantelor dezechilibre interne i externe care au fost lsate s ia amploare n economie. Aceasta face parte din programul economic adoptat n aprilie 2009 ca rspuns la asistena financiar acordat Romniei de Uniunea European, Fondul Monetar Internaional i alii (a se vedea IP/09/611).Conform Page | 7

programului, n 2009 Romnia va limita deficitul la 5,1%.n cazul nemodificrii politicilor, previziunile de primvar 2009 ale Comisiei estimeaz atingerea unui deficit la 5,6% din PIB n 2010, pe fondul unei ncetiniri economice semnificative. Depirea valorii de referin nu poate fi considerat excepional n sensul dispoziiilor din tratat i din Pactul de stabilitate i cretere, cum nu poate fi considerat nici temporar. Acest lucru sugereaz c nu se ndeplinete criteriul privind deficitul din tratat.

Lituania
n 2008, deficitul public al Lituaniei a atins 3,2% din PIB, o valoare superioar, dar totui apropiat valorii de referin de 3% din PIB. Deteriorarea finanelor publice n 2008 s-a datorat, n principal, politicii bugetare expansioniste, i, ntr-o mai mic msur, ncasrilor din impozite mai reduse dect a fost prevzut, ca urmare a ncetinirii economiei n a doua jumtate a anului. Creterea economic a sczut n mod semnificativ n 2008, dar totui, a atins 3 %. Prin urmare, depirea valorii de referin nu poate fi considerat ca fiind excepional, n sensul Tratatului i al Pactului de stabilitate i de cretere. Avnd n vedere proieciile incluse n estimrile de primvar ale serviciilor Comisiei privind evoluia deficitului n 2009 i 2010, depirea valorii de referin de 3 % nu poate fi considerat ca fiind temporar. Pentru 2009 i anii urmtori, conform planului european de relansare economic, Lituania a adoptat o politic bugetar care tinde s corecteze dezechilibrele interne i externe. n decembrie 2008, guvernul a adoptat o reform fiscal cuprinztoare i o serie de msuri care vizeaz s reduc cheltuielile, n special prin reducerea salariilor funcionarilor publici n 2009. Dat fiind deteriorarea mai mare dect s-a prevzut a perspectivelor macroeconomice la nceputul anului 2009 i ncasrile la buget mai reduse dect cele estimate, parlamentul lituanian a adoptat un buget suplimentar restrictiv n mai 2009. n ciuda acestor msuri binevenite de consolidare, Comisia estimat c deficitul finanelor publice lituaniene va crete i va depi 5 % din PIB n 2009, apoi va atinge circa 8 % n 2010, valori care sunt net superioare valorii de 3 % din PIB. Aceasta pare s indice c criteriul deficitului, prevzut de tratat, nu este ndeplinit. Se consider c un deficit este excepional atunci cnd apare ca urmare a unei rate negative de cretere a volumului PIB-ului sau a unei pierderi cumulate a productivitii n decursul unei perioade prelungite de cretere anual foarte redus a volumului PIB-ului, n raport cu valorile poteniale.

Malta
La 18 februarie 2009, Comisia a adoptat un raport, n temeiul articolului 104, alineatul 3, pe baza unui deficit estimat de 3,3 % din PIB n 2008 i a unei datorii brute de 63,8 % din PIB, conform datelor comunicate de ctre autoritile malteze n septembrie 2008. Conform raportului, depirea valorii de referin de 3 % este limitat, i, chiar dac nu este rezultatul unor circumstane economice excepionale, ar trebui s fie temporar, dat fiind c estimrile intermediare din ianuarie 2009 ale serviciilor Comisiei anunau o scdere a deficitului sub 3% din PIB n 2009, i o nou scdere n 2010. S-a decis c nu e nevoie s fie luate alte msuri n acest stadiu, n cadrul procedurii de deficit excesiv.

Page | 8

Totui, conform datelor comunicate de autoriti n martie 2009, validate ulterior de Eurostat, deficitul public al Maltei a cunoscut o modificare ascendent de 4,7 % din PIB n 2008, astfel depind cu mult valoarea de referin, n timp ce datoria public brut se situa la 64,1 % din PIB. Cifrele corespunztoare anului 2008 se datoreaz, n principal, evoluiei cheltuielilor, mai degrab dect consecinelor ncetinirii activitii economice, dat fiind c creterea PIB -ului a rmas pozitiv, la 1,6 % n 2008. n special, antierele navale malteze au fost incluse n sectorul public, (1,3 % din GDP), i s-au nregistrat ntrzieri neateptate n ceea ce privete plata impozitelor de ctre companii. Comisia concluzioneaz c valoarea deficitului nu se apropie de valoarea de referin i c nu este rezultatul circumstanelor economice excepionale n sensul Tratatului i al Pactului de stabilitate i de cretere. n plus, nu se poate considera c deficitul este temporar, dat fiind c, conform estimrilor de primvar, acesta va rmne superior valorii de referin de 3 % n 2009 i 2010. Aceasta indic c criteriul deficitului prevzut de tratat nu este ndeplinit. Se estimeaz c datoria public brut, care, din 2001, este superioar valorii de referin de 60 % din PIB, va crete ntre 2009-2010. Conform Regulamentului (CE) nr. 3605/93 al Consiliului, statele membre trebuie s comunice Comisiei, de dou ori pe an, deficitul public i datoria public, att cifrele estimate ct i cele nregistrate.

Polonia
Deficitul public al Poloniei a atins 3,9% din PIB n 2008, o valoare superioar i care nu se apropie de valoarea de referin de 3 % din PIB. Depirea pragului reflect n principal faptul c nu s-a profitat dect parial de pe urma conjuncturii favorabile din ultima perioad, pentru a se consolida finanele publice i pentru a ntreprinde reforme majore n ceea ce privete cheltuielile. n ultimii cinci ani, deficitul public al Poloniei s-a situat n medie la 4,3% din PIB, n timp ce rata de cretere a PIB-ului a depit 5 % n medie. Autoritile poloneze i-au modificat obiectivul privind deficitul pentru 2009, la 4,6 % din PIB, ceea ce indic c depirea valorii de referin nu este temporar. Conform estimrilor de primvar ale serviciilor Comisiei, deficitul ar trebui s creasc pn la 6,6 % n acest an i s nregistreze o cretere suplimentar n 2010, dac politicile vor rmne neschimbate. Reducerea cotizaiilor sociale,sporirea facilitilor fiscale acordate familiilor , n ceea ce privete impozitul pe venit i indexarea generoas a pensiilor i a prestaiilor sociale au dus la creterea deficitului n 2008. n plus, un consum intermediar i investiii care au depit estimrile, precum i reducerea ncasrilor la sfritul anului 2008, datorit scderii economice, au dus la un deficit mai mare dect cel estimat, att la nivel central, ct i local. Depirea valorii de referin nu poate fi considerat ca fiind excepional, n sensul tratatului i al Pactului de stabilitate i de cretere, i nu poate fi considerat ca fiind temporar. Aceasta indic faptul c criteriul privind deficitul prevzut de tratat nu a fost ndeplinit. Datoria public brut rmne inferioar valorii de referin de 60 % din PIB.

Context: procedura de deficit excesiv


Potrivit Pactului de stabilitate i cretere, Comisia are obligaia de a ntocmi un raport ori de cte ori deficitul unui stat membru depete valoarea de referin de 3% din PIB.Procedura de Page | 9

deficit excesiv este reglementat de articolul 104 din tratat i clarificat n Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului, care face parte din pact.Pactul, revizuit n 2005, permite luarea n considerare a situaiei economice atunci cnd se fac recomandri referitoare la ritmul coreciilor. Rapoartele sunt adresate Comitetului economic i financiar, care formuleaz un aviz n termen de dou sptmni.innd seama de avizul Comitetului, Comisia trebuie s decid dac recomand sau nu Consiliului existena uni deficit excesiv [articolul 104 alineatele (5) i (6)], precum i termenul limit pentru corectarea acestuia [articolul 104 alineatul (7)].

Cap.4 Reforma Pactului de Stabilitate si Crestere


1. Conceptul de Pact de Stabilitate i Crestere
Pactul de Stabilitate si Crestere se inscrie in cadrul Etapei a III-a a Uniunii Economice si Monetare, care a inceput de la data de 1 ianuarie 1999. Scopul sau este de a garanta ca statele membre vor continua sa depuna eforturi pe linia disciplinei bugetare si dupa introducerea monedei unice.1 Concret, Pactul cuprinde o rezolutie a Consiliul European (adoptata la Amsterdam la 17 iunie 1997) si doua regulamente ale Consiliului de Ministri adoptate la 7 iulie 1997 in care se precizeaza detaliile tehnice ale Pactului (supravegherea pozitiilor bugetare si coordonarea politicilor economice, si respectiv implementarea procedurii in caz de deficit excesiv). Pe termen mediu, statele membre si-au luat angajamentul de a urmari obiectivele realizarii unui buget echilibrat sau aproape echilibrat si de a prezenta Consiliului de Ministri si Comisiei un program de stabilitate pana la data de 1 martie 1999 (urmand ca programul sa fie actualizat in fiecare an). In acelasi sens, statele care nu participa la etapa a III-a a Uniunii Economice si Monetare vor trebui sa intocmeasca un program de convergenta. Pactul este construit pe dou aspecte cheie: -un sistem de alarm preventiva pentru identificarea i corectarea derapajelor bugetare, nainte ca acestea s determine depairea pragului de 3% din PNB stabilit n Tratat pentru deficitele bugetare; -un set de reguli cu efect descurajator pentru a exercita presiuni asupra statelor membre astfel nct acestea s evite deficitele excesive i s ia msuri rapide de corectare a lor n caz c apar.Sanciunile se aplic numai statelor participante la zona Euro i au valori ntre 0,2% i 0,5% din PNB, n funcie de gradul n care valoarea de referin de 3% este depit. Aceste sanciuni se constituie, iniial, n depozite nepurttoare de dobnzi, urmnd ca, dac n 2 ani situaia nu este corectat, s se transforme n amend.

Page | 10

2. Obiectivele i evoluia Pactului de Stabilitate i Cretere


In decembrie 1996 a fost adoptat, in cadrul Consiliului European de la Dublin, acordul politic in legatura cu Pactul de Stabilitate si Crestere. Cadrul juridic al Pactului consta din: Rezolutia Consiliului European din Amsterdam in legatura cu Pactul de Stabilitate si Crestere din data de 17 iunie 1997; Reglementarea nr. 1466/1997; privind consolidarea supervizarii situatiilor bugetare ale statelor membre si controlul coordonarii politicilor economice (aspect preventiv); Reglementarea nr. 1467/1997 privind aplicarea procedurii de deficit bugetar excesiv in conditiile in care un stat membru depaseste pragul de referinta (in acest caz 3% din PIB, aspect represiv).

Motivarea existentei Pactului de Stabilitate si Crestere este faptul ca Tratatul prevede doar limite cantitative pentru adoptarea euro, dar nu si o politica bugetara de urmat ulterior trecerii la moneda unica. Astfel, Pactul de Stabilitate si Crestere se inscrie in logica Tratatului si desfasoara dispozitiile acestuia2. Pactul de Stabilitate si Crestere, fundamentul celei de-a treia etape a Uniunii Economice si Monetare, care a inceput la 1 ianuarie 1999, odata cu introducerea monedei euro ca moneda de cont, are ca obiectiv principal o convergenta sustinuta si durabila a economiilor statelor membre din Zona Euro, urmareste prevenirea aparitiei deficitului bugetar excesiv si este destinat sa garanteze siguranta stabilitatii economice, precum si o gestiune solida a finantelor publice a celor 12 tari din Zona Euro, cu scopul de a evita ca o politica bugetara permisiva a unui stat membru sa prejudicieze un altul. Astfel, se urmareste stabilizarea preturilor si mentinerea unei cresteri economice sustinute si durabile. Consiliul Ministerial al Uniunii Europene poate penaliza orice stat membru care nu ia masuri pentru reducerea deficitului bugetar excesiv (penalizarea este, in prima faza, un depozit fara dobanda la bugetul Uniunii Europene, ca dupa doi ani, in caz de necorectare a deficitului excesiv, sa ia forma unei amenzi). Prin aplicarea Pactului de Stabilitate si Crestere se urmareste atat evitarea conflictelor intre politica fiscala (nationala) si cea monetara (unica), cresterea economica si prosperitatea, stabilizarea cheltuielilor bugetare pe intreg ciclul economic, cat si supravegherea respectarii angajamentelor bugetare si avertizarea rapida daca obiectivele bugetare nu sunt respectate. Odata cu intrarea in a treia etapa a Uniunii Economice si Monetare, procedurile de control multilateral au condus la un dialog constant intre statele membre pe tema politicii economice si bugetare. Marile Orientari ale Politicii Economice sunt sablonul/modelul principal al acestui dialog. Constau din recomandari redactate anual de catre Consiliul Ministerial la propunerea Comisiei si sunt ulterior transmise statelor membre. Acestea isi orienteaza politicile economice in functie de respectivele recomandari. Comisia elaboreaza anual un raport privind modalitatea

Page | 11

de aplicare. Avandu-se in vedere problemele intampinate de unele state membre in atingerea obligatiilor bugetare din programele de stabilitate actualizate, in toamna anului 2002 a avut loc o dezbatere cu privire la Pactul de Stabilitate si Crestere si la responsabilitatea atingerii unui buget echilibrat.

3.Reforma Pactului de Stabilitate i Cretere

Principalele modificari ale Pactului de Stabilitate si Crestere sunt: Raman neschimbate cele doua ancore nominale ale Pactului de Stabilitate si Crestere. In continuare, un deficit bugetar de maximum 3% din PIB si o rata a indatorarii de maximum 60% din PIB sunt reperele unei economii sanatoase. Nu mai sunt insa obligatorii, in acest punct al ciclului economic prin care trec statele Uniunii Europene. Comisia Europeana nu mai sanctioneaza nerespectarea acestor repere, cum a facut-o in trecut cu state ca Portugalia sau Grecia, impotriva carora a declansat proceduri greoaie de amendare, daca violarea deficitului prag de 3% este temporara si justificata. Comisia Europeana accepta statelor membre deficite bugetare temporare mai mari de 3% din PIB, daca acestea pot justifica cu argumente relevante, concrete, depasirea deficitului maxim permis. Printre argumentele acceptate de Comisia Europeana se numara necesitatea asigurarii potentialului de crestere a economiei, ciclul economic, costurile ridicate ale reformelor structurale (reforma pensiilor, reforma sistemului de asigurari sociale), necesitatea unor eforturi bugetare pe termen mediu (cum ar fi investitiile, asigurarea unui nivel optim al datoriei publice etc.) Procedura de stabilire a legalitatii incalcarii deficitului maxim admis va lua in considerare o serie de principii generale, care urmeaza a fi stabilite de catre statele membre impreuna cu organismele Uniunii Europene. Aplicarea principiilor va urmari contrabalansarea dezechilibrelor cauzate de extinderea Uniunii Europene catre sud-estul continentului. Tarile vor avea la dispozitie doi ani de zile pentru a corecta deficitele excedentare. Aceasta perioada poate fi prelungita in cazul producerii unor evenimente neasteptate, solicitante pentru bugetele nationale. In perioadele de crestere economica, statele membre vor folosi instrumente fiscale adecvate, in scopul reducerii deficitelor si a datoriilor. Statele membre au libertatea de a-si stabili obiective pe termen mediu, adaptate particularitatilor nationale, respectiv tinand cont de potentialul real de crestere economica, deficitul bugetar si gradul de indatorare al economiei. In cadrul Consiliului European din 22 si 23 martie 2005, ministrii de finante au elaborat o serie de propuneri in vederea unei mai bune gestionari a Pactului de Stabilitate si Crestere, acestea fiind adoptate la 27 iunie 2005, dupa cum urmeaza3:

Page | 12

1. Instrumente preventive: un memento al principalelor schimbari efectuate: definitia termenului instrumente preventive definitii separate ale obiectivelor pe termen mediu/stat membru pentru a permite flexibilitatea diversitatii economice in cele 25 state membre. Pe termen mediu, obiectivul poate oscila de la un deficit de 1% din PIB pana la a fi egal cu un surplus; tarile din Zona Euro si din cadrul Mecanismului Cursurilor de Schimb, care inca nu si-au atins obiectivele bugetare trebuie sa reduca deficitul public cu 0,5% din PIB (masuri exceptionale nu vor fi incluse in aceste eforturi de reducere si in timpul perioadelor de boom economic, efortul consemnat ar trebui sa fie mai mare); tarilor care au implementat reforme structurale cu un impact masurabil asupra viabilitatii finantelor publice le va fi permisa devierea temporara de la planul de ajustare bugetara. 2. Instrumente de corectare: limitele de 3% din PIB pentru deficite si de 60% pentru datoria publica au ramas neschimbate; modificarile au fost urmatoarele: o definitie mai flexibila a recesiunii economice serioase, care permite statelor membre sa depaseasca temporar pragul de 3% din PIB; explicatii cu privire la definirea factorilor relevanti necesar a fi luati in considerare pentru a evita lansarea procedurilor de deficit excesiv pentru excesele temporare; extinderi ale termenelor limita pentru corectarea situatiilor de deficit excesiv si o usoara reducere a deficitului structural, cu 0,5% din PIB (exclusiv fluctuatiile ciclului economic) pentru tarile care au depasit limita de referinta. O tara ce urmareste linia reformelor structurale stabilite la Lisabona si cea stabilita prin Principalele directii de politica economica(caeteris paribus) ar putea fi sanctionata in spiritul actualului PSC,deoarece costurile bugetare ale acestor reforme ar fi ridicate pe termen scurt. Luarea in considerare a compromisului dintre obiectivele pe termen lung si cele pe termen scurt *sustenabilitatea datoriei publice pe termen lung *stabilirea limitei maxime a deficitului sa ia in considerare natura fluctuatiilor economice ale tarilor europene *flexibilitatea regulilor in situatia in care o tara traverseaza o conjunctura economica defavorabila Evaluarea stricta a politicilor bugetare prociclice *nepromovarea de politici bugetare prociclice *informarea Comisiei Europene in situatia in care o tara intentioneaza sa adopte o astfel de politica *tratarea in mod nediferentiat a tarilor zonei euro Realizarea unei distinctii intre cheltuielile de consum si cele pentru investitii in calculul deficitului *efectuarea de investitii in infrastructura,educatie,mediu si cercetare-dezvoltare va permite UE sa indeplineasca obiectivele stabilite la Lisabona *existenta unei concordante intre prevederile PSCsi Strategia de la Lisabona *distinctia dintre cheltuielile productive si cele neproductive -introducerea regulii de aur a finantelor publice,ca alternativa la urmarirea unu buget echilibrat Introducerea regulii de aur a finantelor publice

Page | 13

*reprezinta o solutie,deoarece investitiile vor intari cooperarea dintre statele membre,prin proiectele comune vizate *dezavantaj-conduce la o politica fiscala expansionista,ce determina majorarea ratei dobanzii *avantaj-o crestere a investitiilor va genera o rata superioara de crestere economica si o reducere a deficitului bugetar pe termen mediu*cresc incasarile din taxe si se reduc cheltuielile bugetare ce-i vizeaza pe someri) *asigura o compatibilizare mai mare a Pactului de stabilitate si crestere cu Strategia de la Lisabona si cu orientarile de politica economica stabilite de Comisia Europeana. Intarirea credibilitatii mecanismului sanctiunilor prevazut de PSC *conferirea unei puteri sporite Comisiei Europene este preferabila solutiei de reducere a asprimii sanctiunilor *sanctiunile reprezinta un element important al cresterii eficientei PSC *coordonarea politicilor economice a statelor membre contribuie la cresterea credibilitatii PSC *sanctionarea tarilor in situatia in care depasesc variabilele stabilite ale deficitului si datoriei publice,fara a face investitii majore in diverse proiecte generatoare de crestere economica *discutarea programelor nationale de stabilitate si convergenta in cadrul Parlamentului European

Cap.5 Instrumente ale coordonarii Economice in UE


Un set de noi instrumente pentru o guvernare economic mai puternic n Europa
Comunicarea aprobat de ctre Comisia European se bazeaz pe principiile prezentate la 12 mai pentru a consolida guvernana economic n Uniunea European (a se vedea MEM0/10/204). Acesta prezint un set de instrumente menite a consolida n mod eficient Pactul de stabilitate i cretere, extinderea supravegherii dezechilibrelor macro-economice i de a aplica n mod eficient supravegherea economic prin sanciuni i stimulente adecvate. nfiinarea unui Semestrul "european" din ianuarie 2011 va deveni piatra de temelie a coordonrii politicii economice. Prin alinierea n ceea ce privete calendarul de examinare a bugetelor naionale i a programelor de reform, va fi asigurat o mai bun coordonare ex ante a politicilor economice . Crizele recente, precum i riscul ridicat al stabilitii din zona euro au subliniat interdependena actual ntre economiile UE i au expus vulnerabilitatea statelor membre, n special n interiorul zonei euro. Cu toate acestea, disciplina fiscal, lacunele n privina competitivitii i dezechilibrele din sectorul privat sunt probleme pentru ntreaga Uniune

Page | 14

European, evideniindu-se o nevoie clar pentru o coordonare mai strns a politicii economice n ntreaga UE i zona euro. Regulile i procedurile pentru coordonarea politicii economice nu au fost suficient respectate. n plus, acumularea de dezechilibre macroeconomice nu a fost abordat n mod corespunztor. ntr-un numr de state membre, acest lucru a dus la deficite mari de cont curent, datorii externe mari i creterea nivelului datoriei publice, care sunt n mod clar mai mari dect valoarea de referin de 60% stabilit n Tratat. Comunicarea Comisiei din 12 mai a cerut o guvernan economic mai puternic i a avut o abordare pe trei piloni: -consolidarea Pactul de stabilitate i cretere; -abordarea dezechilibrelor macro-economice i a divergenelor n competitivitate; -crearea unui cadru permanent i robust pentru gestionarea crizelor. Comunicarea vine n continuarea celei din 12 mai i se bazeaz pe orientrile convenite la 17/06/2010 de Consiliul European. Acestea reflect progresele nregistrate de Grupul de studiu privind guvernarea economic. Se prezint astfel un set de instrumente menite a atinge aceste obiective. Acesta va fi urmat de propuneri oficiale n septembrie i octombrie. Cu toate acestea, Comisia se ateapt ca n cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie s se poat confirma deja lansarea semestrului European n 2011. Semestrul european Cu scopul de a realiza o supraveghere mai integrat a politicilor economice, a fost sugerat n cadrul programului Europa 2020 iniiativa de a sincroniza evaluarea politicilor fiscale i structurale ale statelor membre UE n aa-numitele semestre europene. Aceasta ar trebui s permit statelor membre s beneficieze de o coordonare ex-ante, la nivel european, atunci cnd pregtesc bugetele naionale i programele naionale de reform. Comunicarea precizeaz modul n care noul ciclu de supraveghere va funciona n practic. Ciclul va ncepe n ianuarie, cu o un Sondaj al Comisiei Europene privind Creterea Anual (AGS). Acesta va fi prezentat Parlamentului European. Statele membre vor prezenta programele lor de Stabilitate i Convergen , precum i Programele naionale de reform ale acestora, n aprilie, astfel nct Comisia s le poat evalua simultan. Apoi, Consiliul, pe baza evalurilor Comisiei, ar putea emite orientri politice specifice fiecrei ri la nceputul lunii iulie. Apoi, n a doua parte a anului, statele membre vor finaliza bugetele lor. In privina supravegherii macro-economice, bazndu-se pe principiile Comunicrii din 12 mai, Comisia European propune dezvoltarea unui nou mecanism structurat pentru detectarea i corectarea dezechilibrelor macro-economice, inclusiv divergene privitoare la competitivitate. Pentru o mai buna prevenire a dezechilibrelor, Comisia va stabili un tablou de bord compus din indicatori economici i financiari. n cazul n care dezechilibrele sunt percepute a fi de natur grav, acest lucru ar conduce la emiterea de recomandri de politic detaliate i o raportare periodic din partea statului membru n Consiliul Ecofin i a Eurogrup. O alt component important se refer la supravegherea reformelor structurale Pentru a avea o supraveghere efectiv a reformelor structurale este important s se identifice blocajele, pentru a atinge obiectivele Europa 2020 (ocuparea forei de munc, incluziunea social, cercetare i inovaie, educaie, energie i schimbri climatice).

Page | 15

Pe baza programelor naionale de reform ale statelor membre, Comisia va evalua modul n care fiecare ar progreseaz spre obiectivele sale naionale relative la Europa 2020. n caz de progresele insuficiente, Comisia poate adresa direct , un avertisment pentru statul membru n cauz. In finalul Comunicrii, Comisia propune o gam mai larg de sanciuni i stimulente pentru a consolida credibilitatea cadrului fiscal al UE. n ceea ce privete componenta corectiv, bugetul UE ar trebui s fie utilizat ca o prghie suplimentar pentru a asigura respectarea Pactului de Stabilitate i Cretere. Aceasta include cheltuielile legate de politica de coeziune, cheltuielile pentru agricultur (FEGA) sau Fondul European pentru pescuit (FEP). n caz de non-conformitate cu normele, sunt prevzute dou etape, prin dispoziiile articolului 126 alineatul (11). n primul rnd, detectarea a unui deficit excesiv ar trebui s duc la suspendarea sau, eventual, redirecionarea angajamentelor legate de programele multianuale. Acest lucru nu ar afecta imediat plile i ar oferi timp pentru corecii. n al doilea rnd, n caz de nerespectare a recomandrilor privind corectarea deficitului excesiv, se poate aplica anularea angajamentelor bugetare i pierderea definitiv a plilor pentru ara n cauz.

Page | 16

BIBLIOGRAFIE

1. Ana-Maria, Nica - Pactul de Stabilitate si Crestere Economica din nou in dezbatere, Revista Trinuna Economica, nr 35, Bucuresti, 2006 2. Dinu M.;Socol C.;Niculescu A.-Fundamentare si coordonarea politicilor economice in Uniunea Europeana,Editura Economica,Bucuresti,2006 3. Dinu M.,Socol C.,Marinas M.- Economie Europeana,Editura Economica,Bucuresti,2004 4. European Commission Challenges ahead for new Stability and Growth Pact Bulletin Quotidien Europe no 9217, 23 June 2006, Brussels. 5.Comisia Europeana Public Finances in EMU 2006 6. www.cadranpolitic.ro 7. www.euromoneda.ro 8. www.europeana.ro/stiri/ 9. www.infoeuropa.ro 10. http://ro.euabc.com 11. www.zf.ro

Page | 17