MAITREYI MIRCEA ELIADE COMENTARIU LITERAR

"Maitreyi" este un roman exotic i un roman al autenticitii, n cure se mbina mai multe specii literare: jurnalul, eseul, reportajul i naraiunea la persoana I. .ntmplrile, experiena trit n India i acesta sta la ba a !iitoarei creaii epice, "Maitreyi", n care autorul eseniali ea a mitul iubirii i moti!ul cuplului. "ascinat, tnrul scrie n jurnal: "#rima discuie cu Maitreyi. $e remarcat primiti!ismul %ndirii ei. &n copil care a cetit prea multe. 'st i, pe teras, o ntmplare penibil cu po!estitul. (unt incapabil s spun po!eti) probabil, jena mea de tot ceea ce e inocent i nai!. *e!elaia a +ost ,-abu, un su+let panteist. .u +ace deosebirea dintre sentimentele ei i ale obiectelor) de pild, d turte unui pom, pentru c ea mnnc turte, dei tie c pomul nu poate mnca. "oarte interesant." In%inerul i po!estete lui 'llan dou ntmplri care s. scu e purtarea retinuta i distant a Maitreyiei +a de el. "iind la ceai la le%aia italian, consulul a !rut s o ajute pe Maitreyi s tra!erse e o curte interioar i, deoarece ploua i nu a!eau dect o sin%ur umbrel, a luat/o de bra, dar +ata s/a speriat n aa -al, nct a luat/o la +u% prin ploaie, a srit n maina i nu s/a oprit din plns pn acas. 'lt dat, +iind in!itai de o +amilie european Ia oper, un tnr ele%ant ncercase s/o ia de mn pe Maitreyi, ea a ripostat cu !oce tare "'m s te bat cu papucul peste %ur", s/a strnit panic, iar ca a ntrebat candid: "'m +cut !reo %reeal de %ramatic0" ,ele a+late l +ac pe 'llan s se ntrebe "dac +ata aceasta ascunde inocen ori un per+ect ra+inament". 1 alt latur a +etei este rele!al de tatl sau care, cu mndrie, i spune lui 'llan c Maitreyi scrie "poeme +ilo o+ice, care i plac +oarte mult lui 2a%ore", spre de am%irea Iui 'llan care consider c ea nu are nici un +el de experien de !ia, deci poemele ei nu pot +i altce!a dect mani+estri in+antile de rs+. ,a oaspete n casa lor, Maitreyi l socotete "trimis de $umne eu", iar cnd 'llan i cere iertare, din politee, ca se ntristea , deoarece nu nele%e cum "poate s cear iertare un brbat unei +ete0", mirndu/se mai ales de explicaiile tnrului c nu arc importan dac unul este alb, iar altul ne%ru, dac %reeti ceri iertare celuilalt, indi+erent de culoarea pielii. n primele luni, 'llan nu a!ea nici un +el de sentimente pentru Maitreyi: "' !rea s mrturisesc de la nceput i rspicat c niciodat nu m/am %ndit la dra%oste n cele dinti luni petrecute n to!ria Maitreyiei. M ispitea mai mult +aptul ei, ceea ce era si%ilat i +ascinant n !iaa ei", era tulburat numai de straniul din oc-ii i rsul +etei. ntr/o i, Maitreyi se o+eri s/i dea lecii de ben%ale , care a!eau loc n odaia lui, deoarece (en +cea "e+orturi !i ibile ca s m mprieteneasc cu Maitreyi i tolerana excesi! adoamnei (en m stin%-erea", 'llan nlrebndu/se dac nu cum!a ei !oiau s/3 cstoreasc cu +ata lor, dei era imposibil, pentru c "ei toi i/ar +i pierdut casta i numele dac ar +i n%duit o asemenea nunt". 4l o n!a pe ea +ranu ete i leciile destind relaiile dintre ei, acum 'llan o !edea "mai +eminina, mai a mea". 4a scria mereu numele %urului ei. *obi 2-a55ur, i acest lucru l irita pe 'llan, pentru c i se prea anormal "pasiunea ei pentru un brbat de apte eci de ani" a!nd sen aia c i bate joc de el i nu ar +i suportat acest lucru de la "o +at de aispre ece ani, pentru care nu simeam nici un +el de dra%oste, ci numai delicii intelectuale". .otele de jurnal din aceast perioad sunt pline de incertitudini i de autoanali e asupra sentimentelor, totul i se prea un joc, pe care eroul l urmrea "cu mult luciditate". Maitreyi i se pare ciudat, "nu i buteam s nele% ce tain ascunde +ecioara aceasta", ntruct ea are o !asta i pro+und cultur, att n domeniul literaturii, ct i al ci!ili aiei indiene, subiectele expunerilor con+erinelor pe care lata le ine n +aa unui auditoriu de intelectuali despre "esena +rumosului", strnind un ade!rat interes. 'llan este in!itat n camera +etei i este surprins de austeritatea n care locuiete, deoarece camera a!ea numai un pat, un scaun i dou perne i a+l cu stupoare c n pat doarme ,-abu, iar Mailreyi doarme pe jos, pe o ro%ojin. ". *omanul se nc-eie cu un sentiment de nostal%ie simit n pro+un ime de 'llan: "' !rea s !d oc-ii Maitreyiei".

Maitreyi - Mircea Eliade

fragment dintr-un studiu de Dumitru Micu
Acest prim roman remarcabil al lui Mircea Eliade e un jurnal interior al descoperirii dragostei. Jurnalul descoperirii unui dublu necunoscut. Maitreyi nu e o iubita oarecare, e o iubita (pentru Allan) fara pereche,

unica intr-o existenta. i este !ndianca. Allan nu este, fireste, la prima lui experienta amoroasa. !nsa numai prin Maitreyi descopera ade"arata dragoste. !ar prin dragoste, se introduce in misterul sufletului indian. Trairile lui Allan #omanul cucereste, mai intai, printr-un farmec liric al ingenuitatii. $ehnica narati"a este, ca in alte scrieri, aceea a confesiunii. %aratorul isi rememorea&a episodul Maitreyi, referindu-se la jurnalul tinut in "remea aceea si intercaland in relatare extrase copioase din acel jurnal. tilul jurnalului este cel din Santier ' notatii incisi"e, succinte si foarte lucide, autoanali&e, parante&e explicati"e ulterioare redactarii, ce"a in genul subsolurilor din Teze si antiteze de (amil )etrescu, in care autorul temperea&a, uneori de&minte de-a dreptul afirmatii din textul propriu-&is. (uprinsul notatiilor, confesiunea in ansamblu poseda un inefabil al ineditului, al trairii irepetabile. *a inceput, Maitreyi, pe jumatate copila, nu retine in "reun chip special atentia lui Allan. Acesta o gaseste chiar urata, +cu ochii ei prea mari si prea negri, cu bu&ele carnoase si rasfrante, cu sanii puternici, de fecioara bengale&a crescuta prea plin, ca un fruct trecut in copt+. !l+lo"este+insa culoarea pielii '+mata, bruna, de un brun nemaiintalnit pana atunci, s-ar fi spus de lut si ceara+. Amanuntul acesta e cursa intinsa duhului barbatesc de eternul feminin , e+ispita+. (e urmea&a e un complex de atatari si ademeniri, candide pro"ocari si re&istente so"aitoare, un joc de stari sufletesti, transmis cu subtilitate. -iecare noua situatie i-o re"ela pe Maitreyi lui Allan altfel, mereu mai stranie. (and o "a&use intai, ii se parus destul de oarecare. .upa aceea, fara sa-l interese&e intr-un chip prea aparte, incepuse sa se simta bine in preajma ei sau gandind la ea. !ntr-o &i, neobser"at, o surprinde jucandu-se in curte, singura, copilareste '+&aresc in curte, trantit pe cele doua trepte, trupul aproape descoperit al lui Maitreyi, cu parul in ochi, cu bratele pe sani - si o "ad miscand din picioare, cutremurandu-se de ras, in cepe din urma repe&indu-se papucii, cu o aruncatura de gle&ne, tocmai in capatul celalalt al &idului+. E inceputul "rajii '+%u ma saturam pri"ind-o. /01 %u stiu ce spectacol sacru imi aparea mie rasul ei si salbaticia acelui trup aprins. A"eam sentimentul ca sa"arsesc un sacrilegiu pri"ind-o, dar nu gaseam puterea sa ma despart de fereastra+. Maitreyi de"ine pentru Allan o enigma. El refu&a sa se abandone&e farmecului, m se sileste sa ramana placid, insa re&ultatele sunt in"ers proportionale eforturilor. -oarte atent, in pofida "ointei, la tot ce face Maitreyi, la tot ce afla de la ea sau despre ea, Allan o tine constant sub obser"atie, si cu cat ii de"ine mai apropiata, isi da seama ca o cunoaste mai putin, ceea ce, natural, il intriga si sfarseste prin a-l innebuni. !ntamplarile sunt dintre cele mai banale, dar inauntrul lor sunt sau par a fi ascunse intelesuri tulburatoare. *ocuind in casa parintilor ei, tratat de acestia ca un fiu, Allan o in"ata pe Maitreyi frantu&este, luand la randu-i de la ea lectii de bengale&a)rilej cum nu se poate mai nimerit pentru mici intimitati, iscodiri reciproce, con"ersatii ambigu2. Ambiguu ii pare lui Allan tot ce spune si tot ce face ele"a lui. , $ocmai asta il exasperea&a. 3esturile prietenoase ale fetei sunt un rasfat prietenesc sau a"ansuri 4 Este ea o inocenta primiti"a sau e mai rafinata decat s-ar putea banui 4 .e ce ii tot "orbeste despre admiratia ei pentru $agore, #obi $ha55ur, gurul ei 4 .e ce i-a aruncat o floare in odaie 4 (onfu&ia se amplifica prin neputinta de a-si explica perse"erenta cu care parintii lui Maitreyi incurajea&a idila lor. 6or oare sa-i casatoreasca 4 El, Allan, nu "a consimti in ruptul capului sa-si sacrifice libertatea7 -ara indoiala, isi &ice, in jurul sau se tese un complot. imtamintele complexe tre&ite de Maitreyi se complica astfel cu unul nou, de re"olta, ceea ce ii incita si mai mult interesul pentru aceasta adolescenta, in care "ede cand o faptura de o puritate florala, cand o per"ersa. )e nesimtire, o gelo&ie "orace "ine sa co"arseasca aceste framantari. (onfidente pri"ind intalnirile cu $agore, marturisirea emotiei incercate in templu cand un tanar i-a atarnat de gat ghirlande de flori, chiar e"ocarea dragostei pentru un pom il nedumeresc si-l exasperea&a , cu atat mai mult anumite manifestari ale fetei, deconcertante, produse sub ochii lui, de pilda, strangerea picioarelor cui"a intre ale sale, dupa un obicei "echi indian, in semn de prietenie. (um se intampla curent, gelo&ia macina, o data cu linistea interioara, si toate obstacolele in calea iubirii. Allan o "rea pe Maitreyi oricum, cu orice sacrificiu, cu orice concesie, celibatarul intrasigent doreste casatoria, hotarat sa treacam in acest scop, la hinduism. Maitreyi de"ine astfel romanul unei con"ertiri, unei aposta&ii. Misterul lui Maitreyi .ar ceea ce constituie nota particulara, de o indicibila prospetime, a cartii este misterul care se degaja permanent din gesturile eroinei. Maitreyi de"ine o enigma si pentru noi, nu doar pentru Allan, si enigma sporeste cu cat patrundem in ra&a ei. .escoperim o lume ciudata, axata pe "alori diferite de ale noastre si operand cu alte criterii. (and ni se pare a fi intuit o ordine interioara, o consec"enta, ne dam de-abia seama cat suntem de departe de o reala cunoastere , re"elatii neasteptate ne rastoarna repre&entarile si ne a&"arl intr-o neintelegere si mai perplexa. )rin Maitreyi, spritul indian ni se arata in infatisari oreductibile, derutante,

ca in mitologia indica, unde &eilor le place sa iasa din ei, spre a parcurge morfisme incredibile, spre a se schimba sau incorpora unii in altii si unde fiinta tuturor, fiinta lumii intregi nu e altce"a decat modul nefiintei intru 8rahma-Atman. Misterul feminitatii, potentat, se particulari&ea&a impre"i&ibil. Maitreyi are ingenuitati de prunc si priceperi de hetaira, o sen&ualitate de fecioara salbateca si o religio&itate de brahman. Ea atata ca o ji"ina fragdea si inspira ele"atie ca o pres"itera. !n "arsta de saispre&ece ani, tine conferinte cu caracter filosofic, la un ni"el de-abia accesibil, &icese, publicului din (alcutta, e o poeta celebra, ridicata in sla"i de presa bengale&a si tatal sau o carpeste cand nu-i con"in parerile ei, traieste in belsug si doarme ascetic pe jos, pe o rogojina subtire ca pan&a, in dragoste pare nestuitoare ca un nou nascuut si din prima noapte do"edeste a poseda o tehnica a imbratisailor care il umileste pa partener. Asa um se poarta, cum "orbeste, nu stii, adesea, daca e nai"a sau isi bate joc de cate cine"a. 9n dandy isi permite la un spectacol, un gest de tandrete pentru care Maitreyi il apostrofea&a in engle&este, starnind in jur panica. Ea, ne"ino"ata'+Am facut "reo greseala de gramatica4+. : data, dupa o lectie, da sa plece, dupa ce multumeste cu"iincios, dar se intoarce si din prag, ii arunca lui Allan o floare pe masa. : alta floare o poarta in par. A doua &i il intreaba unde e floarea. El minte ca a presat-o, spre a nu marturisi ca o aruncase pe fereastra. atisfacuta aparent de raspuns, fata isi cere, cate"a ceasuri mai tar&iu, darul inapoi. Allan ii da alta, pregatita din timp. Maitreyi'+Asta nu e floarea mea7+ )roteste, bineinteles. .ar fata stie' +-loarea aceea a"ea, impletit, un fir din parul meu+. (hiar cand isi destainuie sentimentele pentru #obi $ha55ur, nu putem sti cu preci&ie de ce o face. %umai pentru ca "ede in Allan pe prietenul ei cel mai bun, un ade"arat frate4 au spre a-l &gandari, spre ai biciu mandria "irila4 Amanuntele pe care le da sunt, in orice ca&, de natura sa rascoleasca simturile confidentului, asmutindu-l impotri"a posibilului ri"al'+. . . (ate nopti nu petrecusera, ei doi, pe terasa, singuri, Maitreyi la picioarele batranului, ascultandu-l, mangaiata pe par7 *a inceput nu stia ce esre sentimentul acesta care o face sa traiasca aproape fara tre&ire, ca intr-un "is nemaipomenit de frumos, credea ca e "enerate si iubire filiala pentru gurul ei. )ana intr-o seara, poetul i-a spus ca aceasta este dragoste. A lesinat atunci, pe terasa. -a desteptat, nu stie dupa cat timp, la el in odaie, intinsa pe pat, cu fata uda. )lutea in odaie un parfum proaspat de iasomie. 3uru continua sa o mangaie si i-a dat atunci acea mantra aparatoare de pacate. a ramana pura toata "iata, asa i-a spus. a scrie "ersuri, sa iubeasca, sa "ise&e si sa nu-l uite niciodata. i nu l-a uitat. . . + -eminitatea profunda a indiencei se re"ela mai cu seama dupa depasirea stadiului idilic al a"enturii la care colaborea&a. .in pro"ocatoare, ea de"ine re&istenta. .in calcul4 .in considerente etice4 (and Allan ii declara dragoste, are o mina de&amagita. (u un glas+departat+il roaga sa o lase. +6ad, ii &ice, ca n-ai inteles iubirea mea. $e iubesc ca pe un prieten, un foarte scump prieten. Altfel nu pot, altce"a nu "reau+. .e ce a lasat, totusi, lucrurile sa ajunga aici4 i inainte de scena aceasta, si dupa, Maitreyi si prietenul ei isi daruie frec"ent placerea de a-si apropia picioarele, imbratisarea pulpelor pe sub masa fiind una din bucuriile lor cotidiene. implu joc din partea ei4 )oate. !nsa un joc ce o tulbura "i&ibil, incat il pri"este pe Allan palida, +cu ochii adanciti, inspaimantati+. !ntimitatile in genere o de&echilibrea&a, pro"ocandu-i uneori ade"rate "ertigii. Mai probabil e ca Maitreyi actionea&a sub stapanirea unui impuls care ii transcende "ointa, "enit din strafunduri. (and, in sfarsit, se daruie iubituluil, Allan si Maitreyi nu mai sunt ei insisi, puterea dragostei i-a smuls conditiei indi"iduale, restituindu-i ritmului cosmic esential, si impreunarea lor de"ine ceremonial mistic, +nunta in cer+. Maitreyi nu se decide sa-i de"ina lui Allan sotie decat dupa indelungi preparati"e, dupa indeplinirea ritualurilor. (ei doi se logodesc in taina, intr-un parc, la *acuri, intr-un cadru aproape mioritic, noaptea, sub stele. 8aiadera sfanta, Maitreyi oficia&a slujba cu solemnitate, rosteste, adresandu-se+cerului cu stele, padurii, pamantului+, un legamant de inaltatoare frumuste, poem al iubirii si statorniciei' +- Ma leg pe tine, pamantule, ca eu "oi fi a lui Allan, si a nimanui altcui"a. 6oi creste din el ca iarba din tine. i cum astepti tu ploaia, asa i "oi astepta eu "enirea, si cum iti sunt tie ra&ele, asa "a fi trupul lui din mine. Ma leg in fata ta ca unirea noastra "a rodi, caci mi-e drag cu "oia mea si tot raul, daca "a fi, sa nu cada asupra lui, ci asupra-mi, caci eu l-am ales. $u ma au&i, mama pamant, tu nu ma minti, maica mea. . + %u numai aceasta ceremonie, ci in genere, comportamentul fetei repre&inta participarea ei la miscarile mari ale existentei, la "iata naturii si a stramosilor, la sacru. )entru Maitreyi, ca si pentru sora ei, (habu, natura are un suflet, pomii le de"bin prieteni si iubiti. (habu iubeste un arbust din curte, caruia ii duce &ilnic turta si prajuituri. Maitreyi a fost indragostita, inainte de a-l cunoaste pe $agore, de un copac+inalt si mandru, dar atat de gingas, atat de mangaietor. . . ++%u ma puteam desparti de el (isi aminteste), tam &iua intreaga imbratisati si-i "orbeam, il sarutam , plangeam. /. . . 1 -ugeam noaptea din odaie, goala, si ma urcam in pomul meu, nu putea dormi singura. )langeam sus, intre frun&e, pana se apropia &iua si incepeam sa tremur. . . +