PROFILUL: INGINERIE CHIMIC SPECIALIZAREA: INGINERIA SUBSTANELOR ANORGANICE I PROTECIA MEDIULUI

PROGRAMA ANALITIC a disciplinei

CERAMIC, STICL I LIANI ANORGANICI

Opional 1 Nr. ore Anul, Semestrul: 3, V Total Curs: 2 28 Lucrri/Seminar: 2 28 Proiect: -

A. Obiectivele disciplinei: Cursul are caracter formativ. Obiectivul disciplinei este de a

dezvolta noiunile generale transmise studenilor n primul an de studii n cadrul disciplinei de tiina Materialelor, pentru a facilita nelegerea particularitilor pe care le implic tehnologiile acestor produse anorganice de natur oxidica, ce urmeaza a fi detaliate in cadrul disciplinei opional 7 - Tehnologia materialelor oxidice. n cadrul cursului vor fi transmise notiuni privind proprietile particulare ale materiilor prime ceramice, care permit fasonarea maselor ceramice prin procedee speciale, caracteristici structurale ale materialelor vitroase si proprietile acestora. De asemenea vor fi abordate noiuni privind compoziia chimic i mineralogic, reaciile de hidratare i proprietile lianilor anorganici (ciment, var, ipsos). Lucrrile de laborator vor ilustra noiunile teoretice abordate n cadrul cursului, cu accent pe determinrile specifice care se fac in industriile de profil.
B. Coninutul tematic de baz Nr. ore

1. Produse ceramice. Definiie, compoziie fazal i textur - importana acestora. Materii prime ceramice. Materii prime argiloase, degresante i auxiliare. 2 ore 2. Formarea mineralelor argiloase n natur. Caolinitul, Haloysitul, Montmorillonitul, Pirofilitul, Hidromice, Minerale interstratificate structura i proprieti. Compoziia granulometric a argilelor. 2 ore 3. Sistemul argil ap. Tipuri de ap n funcie de modul de legare i aciunea n sistem n timpul fazelor tehnologice. 2 ore 4. Originea sarcinilor electrice pe suprafaa particulelor argiloase. Particula argiloas suspendat n ap. Stratul fix i stratul difuz. Peptizare i floculare. 2 ore 5. Sticla.Definirea notiunii de stare vitroas. Aspecte termodinamice caracteristice: temperatura tranzitiei vitroase, dependenta proprietatilor de compozitie si temperatura. 2 ore 6. Teorii structurale. Definirea notiunii de oxid formator si modificator. Structura sticlelor cu oxizi formatori: SiO2, B2O3 si P2O5. Sisteme vitroase complexe cu aplicabilitate industriala. 2 ore 7. Cristalizarea in sticla. Devitrificarea si importanta tehnologica a acesteia. Separarea microfazelor vitroase. Aspecte cinetice si termodinamice. 2 ore 8. Corelatia compozitie structura proprietati. Aplicabilitatea regulii aditivitatii in estimarea proprietatilor sticlei. Proprietatile topiturilor vitrogene. Vascozitatea topiturilor. Tensiunea superficiala si capacitatea de umectare a topiturilor. Proprietatile sticlei in stare solida. Proprietati fizico-mecanice: rezistenta mecanica, duritatea si densitatea sticlei; proprietati termice: dilatarea, rezistenta la soc termic a sticlei; proprietati chimice si electrice: atacul agentilor chimici asupra sticlei, conductivitatea electrica, proprietati dielectrice; proprietati optice: reflexia, transmisia si absorbtia luminii din domeniul vizibil in sticla . 4 ore

9. Cimentul Portland i cimenturi de aluminati de calciu. Compozitia oxidica si mineralogica, hidratarea, intarirea, proprietatile fizico-chimice, durabilitatea, utilizarile acestora. 4 ore 10. Varul. Clasificarea si utilizarea materiilor prime pentu obtinerea varurilor, caracteristicile procesului de ardere si factorii de influenta, cuptoare pentru ardera varului, stingerea si intarirea varului, tipuri de varuri si utilizarea lor. 2 ore 11. Ipsosul. Lianti pe baza de sulfat de calciu, materii prime, structura si comportarea rocii de ghips la incalzire, priza si intarirea ipsosurilor, tehnologii de obtinere a ipsosurilor 4 ore si a anhidritului, desulfoghipsul.
TOTAL 28 ore

C. Repartizarea numrului de ore seminar / laborator / proiect pe teme 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Nr. ore

Determinarea apei de fasonare pentru o argila. Determinarea plasticitii prin metoda Pfefferkorn. 4 ore Determinarea puterii liante a unei argile i a aptitudinii de legare fa de degresani. Contracia la uscare. 4 ore Sinteza unei sticle in sistemul SiO2-CaO-Na2O, cu limite de compozitie impuse. Studiul nemiscibilitii sticlelor. 4 ore Determinarea cantitatii de apa de amestecare pentru obtinerea pastei de consistenta normala si a timpului de priza la ciment i respectiv ipsos. 4 ore Determinarea CaO activ si trasarea curbelor de stingere a varului. 4 ore Adaosuri hidraulice. Determinarea activitatii hidraulice prin absorbtia CaO. 4 ore TOTAL 28 ore

D. Sistemul de evaluare a studenilor E E. Bibliografie

1. Abramovici, R.: Materii Prime Ceramice, Vol. I, I.P. Timioara, 1974. 2. Enache, M.: Tehnologia ceramicii i refractarelor, Vol.II, I.P. Timioara, 1984. 3. Lazu. R: Ghid de aplicaii practice i probleme pentru tehnologia ceramicii, Ed. Politehnica, Timioara 2008. 4. Teoreanu, I. i colab.: Tehnologia produselor ceramice i refractare, Vol.I, Ed. Tehnic, Bucureti, 1985. 5. Dinescu, R.: Bazele tehnologiei ceramicii i refractarelor, Ed. Tehnic, Bucureti, 1966. 6. Jouenne, A.: Traite de ceramiques et materiaux mineraux, Ed. Septima, Paris, 1988. 7. Haase, Th.: Keramik. VEB Deutscher Verlag fr Grundstoffindustrie, Leipzig, 1968. 8. Singer F., Singer S.: Industrial Ceramics Chapmann and Hall, London, 1963.

9. Preda Maria, Burghelea Virginia: Tehnologia produselor ceramice i refractare, Bucureti, Institutul Politehnic, 1985. 10. Becherescu D., Cristea V., Menessy I., sa Chimia starii solide, vol. 1, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983. 11. Zarzycki J. Glasses and the vitreous state, Cambridge University State, Cambridge, 1991. 12. Vogel W. Glaschemie, Springer-verlag, Berlin, 1992. 13. Zarzycki J. Glasses and the Amorphous Materials,VCH, New York, 1991. 14. Paul A. Chemistry of Glasses, Ed. Chapman and Hall, London, 1982. 15. Scholze H. Glas. Natur, Strucktur und Eigenschaften, Springer-verlag, Berlin, 1988. 16. Latia A., Vancea C. Indrumator de laborator tehnologia sticlei, Centrul de multiplicare UPT, Timisoara, 2001. 17. I. Dragoi, Tehnologia liantilor si betoanelor, vol II, I.P. Traian Vuia Timisoara, 1980. 18. A. M. Neville, Proprietatile betonului, editia a IV-a, Editura Tehnica, Bucuresti, 2003. 19. I. Teoreanu, Tehnologia betoanelor si a azbocimentului, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1977. 20. Concrete admixtures handbook: properties, science and technology, edited by V., S., Ramachandran, second edition, Noyes Publications, 1995. 21. I. Ionescu, T. Ispas, Proprietatile si tehnologia betoanelor, Editura tehnica, Bucuresti, 1997.

Titular disciplin, S.l.Dr.ing. Radu Lazu